5.

Analiza termodinamică a
maşinilor de lucru termice
5.1. Compresoare
(după Radcenco)
Compresoarele sunt maşini termice de lucru care au rolul
de a mări presiunea gazelor şi vaporilor consumând în
acest scop un anumit lucru mecanic.
 Dacă temperatura de aspiraţie este cel puţin egală cu
cea a mediului ambiant T0, procesul de comprimare, ca
proces principal al maşinii compresoare, are loc numai în
domeniul unor temperaturi superioare lui T0.
 Atunci când agentul este aspirat la o temperatură mai
mică decât T0, aşa cum este cazul instalaţiilor frigorifice,
comprimarea se desfăşoară iniţial la temperaturi
inferioare lui T0 şi în final în domeniul T > T0.
 Există cazuri şi anume în tehnica temperaturilor joase,
când procesul de comprimare are loc exclusiv în
domeniul T < T0.
Bilanţul exergetic al maşinii compresoare
 Indiferent de condiţiile de temperatură în care se desfăşoară
procesul de comprimare, bilanţul exergetic al maşinii compresoare
poate fi stabilit pe baza ecuaţiei generale a exergiei

de = eq — lt — d
care integrată conduce la:
|l| = e — eq + i
 în care: l reprezintă lucrul mecanic specific consumat de agent;
 e — creşterea exergiei specifice a agentului în compresor;
 eq — exergia căldurii schimbate de 1 kg de agent cu exteriorul în
procesul de comprimare;
 i — pierderile specifice de exergie datorite ireversibilităţii interne a
compresorului.
 Presupunând că procesul de comprimare se desfăşoară
pe cale reversibilă (i = 0), în continuare se vor analiza,
din punct de vedere exergetic, cele două situaţii care pot
apare în funcţionarea compresoarelor după cum
temperatura de aspiraţie a agentului este superioară sau
inferioară temperaturii mediului ambiant T0.
 Pentru simplificarea analizei se consideră că procesul de
comprimare începe chiar de la temperatura T0. Un
asemenea proces 1—2, presupus politropic cu exponent
1 < n < x, este reprezentat în diagrama T — s arătată în
fig.
T

p2
2s

p1
2

2t eqr eq
T0 1

aqr aq

Sr S S

Figura
Reprezentarea proceselor de comprimare
izotermic, izentropic şi politropic pentru
T1 = T0 în diagrama T — s;.
Scăderea entropiei agentului cu s în procesul de comprimare este o
consecinţă a răcirii cilindrului;
 la limită, pentru n = x rezultă că s = 0 astfel încât procesul de
comprimare are loc izentropic (procesul 1 — 2S).
 Dacă suprafaţa de schimb de căldură a cilindrului ar fi suficient de
mare pentru a asigura evacuarea căldurii echivalente cu lucrul
mecanic consumat de agent procesul de comprimare s-ar desfăşura
la temperatură constantă (procesul 1 — 2t) caz în care n = 1.
Deoarece comprimarea izotermică nu este posibilă din motive
tehnice, răcirea agentului refulat la presiunea p2 şi temperatura T2
se face în răcitor.
 Răcirea 2 — 2t la presiunea p2 cerută de consumator reduce
temperatura agentului până la cea iniţială T0 la care a fost aspirat.
Cu excepţia instalaţiilor calorifice, căldura cedată
de agent în procesele de răcire din cilindru q şi
răcitor qr la temperaturi superioare lui T0 este
inutilizabilă din punct de vedere practic.
În consecinţă, exergiile specifice e q şi e qr
(fig.) corespunzătoare căldurilor q şi qr reprezintă
o pierdere de natură externă e, care face ca
lucrul mecanic consumat de agent în procesul
1—2 să fie mai mare decât cel minim
corespunzător comprimării izoterme 1 —2t.
 Rezultă deci că, în situaţia analizată, pierderile de exergie sunt
provocate de ireversibilitatea externă a compresorului, consecinţă a
transferului căldurilor q şi qr între agent şi mediul ambiant la
diferenţă finită de temperatură. Aceste pierderi sunt precizate de

 e  e q  e qr
 Procesul de răcire 2 — 2t fiind un proces izobar, din ecuaţia
generală a exergiei, se obţine

e2  e2t  er  e qr
 Creşterea de exergie e în procesul de comprimare se compune din
creşterea minimă de exergie corespunzătoare comprimării
izotermice şi din pierderea de exergie în răcitorul compresorului

e  et  er  et  e qr

 Ca urmare, ecuaţia de bilanţ exergetic
|l| = e — eq + i
poate fi scrisă sub o altă formă dacă se ţine seama că — eq = eq şi
i = 0
l  et  e q  e qr
 Semnificaţia termenului et devine evidentă dacă se
pune condiţia 2  2t; în acest caz e q  e qr  0 , iar l
reprezintă lucrul mecanic izotermic liz, astfel că
et  liz
 Este interesant de remarcat că

liz  T0  s  sr   a q  a qr

 a q şi a qr reprezentând anergiile căldurilor q şi qr.

Ţinând seama de expresiile

 e  e q  e qr
et  liz

ecuaţia l  et  e q  e qr

devine
l  liz   e
 Ca urmare, randamentul exergetic teoretic al
compresorului care aspiră agentul la T0 este definit în
acelaşi mod ca şi randamentul izotermic
et liz
 e  iz  
l l
 Expresia lui e teoretic poate fi scrisă şi sub forma

e e q  e qr
e  1   1
l l
Pe măsură ce exponentul n creşte, punctul
2 se apropie de 2S (fig. a), iar pierderea
totală de exergie  e  e q  e qr se amplifică
astfel că, la limită, pentru 2  2S , e q  0 ,
iar  e  e qr  aria 1— 2S — 2t — 1.
În consecinţă, randamentul exergetic
teoretic al compresorului scade pe măsură
ce procesul de comprimare se apropie de
un proces adiabatic.
T

p2
2s

p1
2

2t eqr eq
T0 1

aqr aq

Sr S S
• Dacă se notează cu   p2 p1 raportul
de creştere a presiunii în compresor
şi se ţine seama de expresiile lucrului
mecanic tehnic izotermic şi respectiv
politropic expresia et liz
 e  iz  
l l

• devine n  1 ln 
e   n1
n
 n 1
• Expresia n  1 ln 
e   n1
n
 n 1

scoate în evidenţă
faptul că e teoretic
scade o dată cu
creşterea lui n şi .
 În condiţii reale de
funcţionare,
• pe lângă pierderile de exergie datorite
ireversibilităţii externe a compresorului apar şi
cele provocate de ireversibilitatea internă. În
cazul compresoarelor cu piston, pierderile de
exergie i sunt, în principal, o consecinţă a
laminării agentului în supapele de aspiraţie şi
refulare. Ca urmare, bilanţul exergetic real este
precizat de ecuaţia
l  liz   i   e
• iar randamentul exergetic real de expresia
i e
e  1 
l
• Pentru a pune în evidenţă influenţa
ireversibilităţii interne, asupra lui e
provocată de pierderile de presiune în
organele de distribuţie ale unui compresor
cu piston, se face apel la elementele
arătate în fig. următoare. Prin laminarea
agentului, considerat gaz ideal, presiunea
scade în supapa de aspiraţie (procesul 1—
1’) cu p' = p1 — p1 , iar în cea de
refulare (procesul 2'—2) cu p" =p'2 – p2 .
 Fig. Reprezentarea
procesului de
comprimare politropic
în diagrama T — s în
condiţiile laminării
gazului în supape.
 Notând cu
p  p
 ,   
p1 p2
pierderile relative de presiune în cele două
supape, rezultă că, raportul real de
creştere a presiunii în compresor va fi dat
de
p2 1   
r     
1   
p1 1   

unde 1    reprezintă coeficientul prin care
se ţine seama de pierderile de presiune în
supape.
• Pierderile de exergie datorite laminării gazului în
supape sunt date de suma (fig.)
 i   i   i  T0 si  si
• Ţinând seama că izobarele sunt curbe
echidistante, se ajunge la concluzia că lucrul
mecanic politropic real este dat de:
l  liz  e q  e qr   i   i
 sau
 n 1

  p2    n 1

p1v1      n  1
n n n
l  p1v1   1 
n 1  p1   n 1  
 

• Rezultă imediat randamentul

exergetic real
n 1 ln 
e  
n    nn1  1
• Considerând că  = 1,15 şi n = 1,25, se
reprezintă grafic expresiile n  1 ln 
e   n 1
n
 n
1
şi n 1 ln 
e  
n    nn1  1

ale randamentului exergetic teoretic şi

respectiv real în funcţie de .
• Curbele arătate în fig. urm. scot în evidenţă
faptul că, spre deosebire de e teoretic care scade
continuu cu , randamentul exergetic real
prezintă un punct de maximum căruia îi
corespunde valoarea optimă opt  3.
 Fig.
Influenţa raportului
de presiuni  asupra
randamentului
exergetic teoretic şi
respectiv real al
compresorului cu
piston
Existenţa, în condiţii date, a unei valori optime a raportului 
este o consecinţă a ponderii diferite pe care o au pierderile
de exergie i în supape în valoarea lucrului mecanic l,
consumat de compresor:

• la valori  reduse ponderea pierderilor i este mare în

raport cu ponderea pierderilor e;
• pe măsură ce  creşte ponderea lui i scade, crescînd în
schimb însă cea a pierderilor e.
• Pentru o anumită valoare, optimă, a lui  suma
i e
l
este minimă, randamentul exergetic fiind deci maxim.
 În concluzie,
• analiza exergetică a proceselor de
lucru ale compresoarelor cu piston,
ţinând seama de unele condiţii reale
de desfăşurare a acestora, permite
fundamentarea teoretică a existenţei
raportului optim de creştere a
presiunii .
 În cazul compresoarelor
frigorifice,
temperatura de aspiraţie a agentului
este, aşa cum se arată în fig.,
inferioară temperaturii ambiante T0.
Se observă că, un proces de
comprimare adiabatic 1— 2S între
presiunile p1 şi p2 presupune două
etape:
• porţiunea 1 — 2' are loc la T  T0
• iar 2'—2S la T  T0.
Fig. Reprezentarea în
diagrama T —s a
proceselor izentropic
de comprimare şi ideal
(izentrop-izoterm) în
cazul T1 < T0
 Lucrul mecanic consumat în acest proces este
precizat de relaţia

lad  e2 s  e1  h2 s  h1
Se observă că creşterea temperaturii agentului care
însoţeşte procesul de comprimare este necesară
numai în timpul etapei 1—2' la finele căreia este
atinsă temperatura T0. Depăşirea temperaturii T0
în etapa 2'—2S nu este necesară, fiind însoţită
de un consum suplimentar de lucru mecanic în
raport cu o etapă de comprimare izotermică
2' —2t care aduce agentul la aceeaşi presiune finală
p2 şi temperatură T0.
 Pierderea de exergie
are loc de data aceasta în condensatorul
instalaţiei frigorifice şi are valoarea
e qc = aria 2'— 2S — 2t — 2'.
În consecinţă deci, procesul ideal de
comprimare în cazul aspiraţiei la
temperaturi T1 < T0 se compune dintr-o
etapă adiabatica până la T0 şi respectiv
izotermică până la p2. Lucrul mecanic
consumat în acest proces ideal este
precizat de
ladiz  lad  liz  h2  h1  e2t  e2  e2t  e1
 Randamentul exergetic al
compresorului
l ad iz
e 
l

l fiind lucrul mecanic specific real consumat de

agent în compresor.
• În concluzie, se poate afirma că aplicarea
noţiunii de exergie în domeniul compresoarelor
constituie un important mijloc de investigaţie în
studiul teoretic şi experimental al acestor maşini
termice de lucru.
Procesele de destindere și de comprimare
(n>k)
Se consideră în domeniul T>T0 două procese adiabate de destindere și,
respectiv, de comprimare, care se desfășoară pe cale reversibilă, datorită
frecărilor care se manifestă în timpul acestor procese.
Datorită ireversibilității, în timpul proceselor de destindere și comprimare,
entropia crește. Ca urmare, pierderile provocate de ireversibilitate se pot
determina astfel:

 ird  T0  sird

 irc  T0  sirc

Presupunând că agentul de lucru se comportă ca un gaz perfect, rezultă că

creșterea entropiei ca urmare a ireversibilității poate fi determinată cu
relația:
T2 p
sir  c p ln  R ln 2
T1 p1
Se notează cu:
p1 p2
d  , c 
p2 p1

rapoartele de scădere și, respectiv, de creștere a presiunii în procesele de

destindere și comprimare.
Ținând cont de faptul că punctul 2s corespunde stării finale a unui proces
adiabat, randamentele adiabate sunt exprimate pe baza relațiilor:

h1  h2 T T
d   1 2
h1  h2 s T1  T2 s

h2 s  h1 T2 s  T1
c  
h2  h1 T2  T1
Deoarece k 1
p  k
T2 s  T1  2 
 p1 
rezultă:  T2   1 k

   1   d 1   d k  1
 pentru destindere:  
 T1  d  
k 1

 pentru comprimare:  T2   1 k
   1  1 c

 T1  c c
În consecință:
  1 k
  kk1
 ird  c pT0 ln 1   d 1   d k   d


  
 k 1

  c k  1  1kk
 irc  c pT0 ln 1   c
 c 
 
Pierderile cauzate de ireversibilitatea proceselor de comprimare și de
destindere cresc pe măsura ce ηd și ηc scad, iar βd și βc cresc.
Bilanțul exergetic al proceselor:
 pentru destindere:
ed  ltd   ird

Scăderea exergiei agentului în timpul destinderii se regăsește parțial în lucrul

mecanic tehnic efectuat de gaz, restul servind pentru acoperirea pierderilor
cauzate de ireversibilitate;
 pentru comprimare:
ltc  ec   irc

Lucrul mecanic tehnic consumat de agent în timpul comprimării se regăsește

parțial în creșterea exergiei agentului, restul servind la acoperirea pierderii
provocate de ireversibilitate.
Randamentele exergetice ale celor două procese sunt:
ltd  1
 Ed   1  ird 
ed ed  ird
1
ltd

ec 
 Ec   1  irc
ltc ltc
în care:
  T2  
ltd  h1  h2  c p T1  T2   c pT1 1    
 
  T1  d 

  T2  
ltc  h2  h1  c p T2  T1   c pT1    1

 T1 
   c 
  ird  irc
Analizând rapoartele ltd și ltc se ajunge la concluzia că:

 T 
 Ed     d ,  d , 1 , k 
 T0 

 T 
 Ec     c ,  c , 1 , k 
 T0 
Pentru anumite valori β, η și k impuse, studiul arată că ηE scade pe măsura ce
T1 se micșorează ceea ce înseamnă că:
 la proiectarea turbinelor este necesar să se acorde o atenție sporită
ultimelor trepte de destindere
 în cazul turbocompresoarelor nerăcite atenția trebuie să fie acordată
primelor trepte de comprimare.