3.

BILANȚURI EXERGETICE ALE UNOR PROCESE TEHNOLOGICE

(DUPĂ G.KIMENOV)
3.1. Perfecţiunea termodinamică a proceselor de uscare fără regenerare
3.1.1. Bilanţul material al umidităţii într-un uscător
La intrare într-un uscător sunt următoarele substanţe:
  m w şi temperatura t’, care este compus din produsul uscat
- Produsul umed cu debitul masic m

 şi capacitatea termică specifică c şi apă cu debitul m w şi capacitatea termică

cu debitul m
specifică cw
- Aerul umed nesaturat cu starea 1 (conţinut de umiditate d1 , temperatura t1 etc. )
La ieşire din uscător:
- Produsul uscat cu debitul masic , temperatura t” şi capacitatea termică specifică c
- Aerul umed cu parametrii 2 (conţinut de umiditate d2, temperatura t2 etc. )

Schema pentru elaborarea bilanţului material este prezentată în figura:

m aerd 2

m  m w
m Uscător

 aerd1
m
Figura 3.1. Bilanţul material al usătorului

Bilanţul material al umidităţii în uscător:

w  m
m  aerd1  m
 aerd2 (3.1)
Debitul de apă evaporată:
m  aer d2  d1 
w  m (3.2)

3.1.2. Bilanţil termic al uscătorului

Bilanţul termic se elaborează cu următoarele condiţii:

- Variaţia energiei cinetice şi a energiei potenţiale a fluxurilor de substanţe este neînsemnată şi
35
poate fi neglijată
- Lucrul mecanic nu se efectuiază, fiindcă pereţii nu se mişcă
- Are loc transferul de căldură între instalaţia şi mediul ambiant, fiindcă nu este posibilă izolarea
adiabatică a obiectului.
Ecuaţia bilanţului termic al uscătorului:

 aer h1 d 2  m
Qinutil  m  aer h1 d 1  m
 ct  m  wcw t
c  m (3.3)
Schema pentru elaborarea bilanţului termic al uscătorului

Qinutil  aer h1d 2

m

 wcw )t 
cm
(m
 ct
m Uscător

 aer h1 d 1
m

Figura 3.2. Bilanţul termic al usătorului

Pentru intensificarea procesului de uscare aerul până la intrare în uscător, de obicei, se

preîncălzeşte. Procesele de preîncălzire a aerului şi de uscare adiabatică şi neadiabatică sunt
prezentate în figura 3.3.

h1+d
1

2 =1

2’

Figura 3.3. Procese de uscare (de36

variaţie a stării aerului umed)
3.1.3. Bilanţul termic al uscătorului cu preîncăîlzitor
Schema pentru elaborarea bilanţului termic al uscătorului cu preîncălzitor este prezentată
în fig. 3.4.

 aer h1d 2

Qinutil m

 ct
m Uscător (m  wcw )t 
cm

Preîncălzitor

Q
m aer h1d 0

Figura 3.4. Bilanţul termic al usătorului cu preîncălzitor

 aer h1 d 2  h1 d 0   m ct  t  m wcwt  Qinutil

Q  m (3.4)

Luînd în consideraţie că:

Q inutil Q inutil
h1 d 2  h1 d 2   h1 d 1  (3.5)
m aer m aer
Obţinem
 aer h1 d 1  h1 d 0   m
Q  m  ct   t   m
 wcwt  (3.6)
În ecuaţia (3.6) bilanţului termic
 Primul termen exprimă fluxul termic necesar pentru încălzirea aerului nesaturat de la
temperatura în punctul 0 până la temperatura în punctul 1
 Al doilea termen exprimă fluxul termic necesar încălzirii produsului uscat
 Al treilea – fluxul termic introdus cu umiditatea produsului umed

37
3.1.4. Bilanţul exergetic al uscătorului
Pentru elaborarea bilanţului exergetic al instalaţiei trebuie de ţinut cont de următoarele condiţii:
 Variaţia energiei cinetice şi a energiei potenţiale a fluxurilor de substanţe este
neînsemnată şi poate fi neglijată
 Lucrul mecanic nu se efectuiază, fiindcă pereţii nu se mişcă
 Are loc transferul de căldură între instalaţia şi mediul ambiant, fiindcă nu este posibilă
izolarea adiabatică a obiectului
 Transferul de căldură are loc la variaţii mici de temperatură
 La circulaţia agenţilor au loc fenomene de disipaţie cauzate, de exemplu, de frecare
Schema bilanţului exergetic al uscătorului cu preîncălzitor este prezentată în fig. 3.5.

Q
 c
  aer e1d 2
m

 e  m
m  wew
 e
m Uscător

Preîncălzitor

m aer e1d 0
E Q

h


Figura 3.4. Bilanţul termic al usătorului cu preîncălzitor

Pierderile de exergie sunt următoarele:

 sunt cauzate de ireversibilitatea proceselor de transfer de căldură şi masă între
 
produsul şi aerul umed
 Q sunt cauzate de existenţa fluxului termic inutil
 
 h - din cauza ireversibilităţii transferului de căldură în preîncălzitor
 

38
Bilanţul exergetic al uscătorului fără preîncălzitor
 e  m
m  aer e1 d 1  m
 wew  m  aer e1 d 2  
 e  m  c 
Q (3.7)

de unde pierderile totale de exergie sunt

 
  c   aer e1 d 1  e1 d 2   m
Q m  e  e
 wew  m (3.8)

În cazul instalării preîncălzitorului de aer, pierderile de exergie în preîncălzitor:

  aer e1 d 1  e1 d 0 
 h  EQ  m (3.9)

 T 
E Q  1  0 Q (3.10)
 T1med 
Bilanţul exergetic al uscătorului cu preîncălzitor:

EQ  m
 e  m  aer e1 d 0  m
 wew  m  aer e1 d 2  
 e  m  c 
 Q 
h (3.11)

Pierderile totale de exergie sunt:

 
  c   h  EQ  m
 Q   (e  e)  maer e1 d 2  e1 d 0 
 wew  m (3.12)

Randamentul perfecţiunii termodinamice a uscătorului fără preîncălzitor:

m e  m aer e1 d 2  c Q

 pt   1 1 (3.13)
m e  m wew  m aer e1 d 1 m e  m wew  m aer e1 d 1
cu preîncălzitor
m e  m e   
  

 pt   aer 1 d 2
 1 c Q h
1 (3.14)
EQ  m e  m wew  m aer e1 d 0 EQ  m e  m wew  m aer e1 d 0


Sau altfel scris

m e  m aer e1 d 2

 pt 
m e  m wew  m aer e1 d 1  
h (3.15)

3.2. Regenerarea energiei în uscător

3.2.1. Bilanţul termic al uscătorului cu regenerare
Pentru reducerea consumului de resurse energetice în procesul de uscare se utilizează
regenerarea energiei, adică folosirea căldurii aerului umed evacuat din uscător. Aer din exterior
se preîncălzeşte în două trepte: în regenerator cu aerul umed evacuat şi în preîncălzitor de aer cu
agentul termic de încălzire.
Schema instalaţiei pentru elaborearea bilanţului termic este prezentată în fig. 3.5:

39
 Q inutil

 ct
m  wcw )t 
cm
(m
Uscător

1 Preîncălzitor 2’ Regenerator

 aer h1d 3

m
Agent termic Q pr 0’
pentru încălzire
Q r 3’

0
 aer h1d 0
m

Figura 3.5. Bilanţul termic al usătorului cu preîncălzitor şi regenerator

Procesele de încălzire, răcire şi uscare sunt prezentate în fig. 3.6

h1+d

2 =1

2’
0”

0’ 3’
0 3”

Figura 3.6. Procesele de încălzire, răcire şi uscare în usătorul cu preîncălzitor şi regenerator

Procesul de încălzire 0 – 0’ are loc în regenerator, iar procesul 0’ – 1 – în preîncălzitor.

Diagrama de variaţie a temperaturii în regeneratorul instalaţiei de uscare este prezentată în fig.
40
4.7.

t2’

t0’ t3’

t0

F
Figura 3.7. Diagrama de variaţie a temperaturii în regeneratorul instalaţiei de uscare

Dacă punctul 3’ se află în domeniul aerului umed nesaturat şi dacă fluxul de căldură inutil poate
fi neglijat, atunci diferenţa de temperatură în regenerator va fi constantă şi egală cu:

t2  t0  t3  t0 , (3.16)

Cu anumită precizie aceasta poate fi valabilă şi în cazul dacă starea 3’ corespunde domeniului
de ceaţă.
Bilanţul termic al uscătorului cu regenerator (cu condiţia că disipaţiile de căldură de la
preîncălzitor şi regenerator pot fi neglijate):

 aerh1 d 3  h1 d 0   m

Q pr  m  ct  t  m
 wcwt  Qinutil (3.17)

 aer h1 d 1 şi m
Dacă vom adăuga şi scădea m  aer h1d 2 şi, luînd în consideraţie relaţia (3.5),
obţinem
 aer h1 d 1  h1 d 0   m
Q pr  m  aer h1 d 2  h1 d 3   m
 ct  t  m
 wcwt (3.18)

În care primul termen exprimă fluxul termic Q necesar pentru preîncălzirea aerului umed
nesaturat de la temperatura corespunzătoare stării 0 până la temperatura corespunzătoare stării 1

Q  m aer h1 d 1  h1 d 0  (3.19)

41
Al doilea termen exprimă fluxul termic în regenerator
Q r  m aer h1 d 2  h1 d 3   m aer h1 d 0  h1 d 0  (3.20)
Al treilea – fluxul termic necesar pentru încălzirea produsului uscat.
Al patrulea – fluxul termic introdus cu umiditatea produsului umed la intrare.
Cu condiţia
 ct   t  m
Q  Q r  m  wcwt  (3.21)
cu precizia suficientă se poate de admis că
 aer h1 d 3  h1 d 0   Q  Q r
Q pr  m (3.22)

sau

Q  Q r  Q pr (3.23)

Q
Coeficientul de regenerare   r (3.24)
Q

h1 d 2  h1 d 3


sau
h1 d 1  h1 d 0 (3.25)

Coeficientul de regenerare va fi maximal dacă temperatura de încălzire a aerului umed nesaturat

în regenerator este egală cu temperatura aerului umed la intrare (t0’=t2’) , adică starea aerului
umed corespunde punctului 0”. Atunci starea limită a aerului umed răcit se va determina cu
punctul 3”. Deci:
h1 d 2  h1 d 3
 max 
h1 d 1  h1 d 0 (3.26)

În realitate coeficientul maxim de regenerare nu poate fi obţinut, fiindcă la t0’=t2’ aria suprafeţei
de transfer de căldură a regeneratorului trebuie să fie infinit de mare. Deci în practică trebuie să
fie determinată valoarea optimă a coeficientului de regenerare, luînd în consideraţie investiţiile şi
cheltuielile necesare instalării şi exploatării regeneratorului şi economia de energie obţinută după
instalarea lui.

42
3.2.2. Bilanţul exergetic al uscătorului cu regenerare
Schema instalaţiei pentru elaborarea bilanţului exergetic este prezentată în fig. 3.8:

c
Q 


 e
m m e  m wew
Uscător

1 Preîncălzitor 2’ Regenerator

m aer e1d 3

Agent termic 0’
pentru încălzire
E Q 3’
r

 aer e1d 0
0
h
 m
Figura 3.8. Bilanţul exergetic al uscătorului cu preîncălzitor şi regenerator

În uscător cu regenerare au loc pierderile de exergie în

 camera de uscare,
 în preîncălzitor de aer   aer e1 d 1  e1 d 0 
 h  EQ  m (3.27)

şi
 în regenerator cauzate de ireversibilitatea proceselor de transfer de căldură

 r  m aer e1d   e1d   e1d   e1d     T0  T0 Q r

 2 0 0 3 T T  (3.28)
 3 2 

 T 
În care E Q  1  0 Q pr (3.29)
 T1med 
T2  T3
T2  (3.30)
T
ln 2
T3
T0  T0
T3  (3.31)
T
ln 0
T0

43
 Bilanţul exergetic al uscătorului cu regenerare
EQ pr  m
 e  m  aer e1 d 0  m
 wew  m  aer e1 d 3  
 e  m  c 
 Q 
 h 
r (3.32)
Pierderile de exergie:
 
  c 
 Q   r  EQ  m
 h   (e  e)  maer e1 d 3  e1 d 0 
 wew  m (3.33)
Coeficientul perfecţiunii termodinamice al usătorului cu regenerare
m e  m aer e1 d 3  c   Q 
 h 
r
 pt    1 1 (3.34)
E  m e  m e  m e 
Q pr w w E  m e  m e  m e
aer 1 d 0 Q pr w w aer 
1 d 0

3.3. Bilanţul exergetic al staţiei de evaporare cu mai multe trepte

1e1  2e2 3e3 3 nen  4

1 E1e1  2 E e
2 2
E3e3 Enen
 Q1 Q2 Q3  Qn

D1e10 D2 D3 D4
S0  W e f
1 2 3 n

S0ein
 n n

 Di  i    Gi  econd
 1 0 

G0e0 G1e1 G2e2 l3 cond3 l 4  cond n

 l1  cond1 l 2 cond2 Gn 1en 1
Figura 3.9. Bilanţul exergetic al staţiei de evaporare cu n trepte

În figura 3.9. este prezentată schema bilanţului exergetic al staţiei de evaporare. Din
această schemă sunt următoarele pierderi exergetice:
 de la laminarea soluţiei  li ;
 de la laminarea condensatelor  cond i ;
 de la evacuarea aburului cu gaze necondesate i ei ;
 de la transferul de căldură în interiorul aparatului de evaporare  i ;
 cauzate de pierderi de căldură în mediul ambiant  Qi ;
Bilanţul exergetic:
 Fluxuri de exergie la intrare:
n 1
D1e1 0  S 0 ein   Gi ei (Gi  Ei ) (3.35)
i 0

 Fluxuri de exergie la ieşire:

E0   am - exergia minimă necesară pentru separarea soluţiei neconcentrate în
soluţia concentrată şi apă (este egală cu pierderea de exergie la amestecare)

44
 n
n n

E0   Ei ei  S 0  W e f   Di  i    Gi  econd    ex (3.36)
i 1  i 1 i 0 

Bilanţul exergetic:
n 1 n
n n

D1e1 0  S 0 ein   Gi ei = E0   Ei ei  S 0  W e f   Di  i    Gi  econd    ex (3.37)
i 0 i 1  i 1 i 0 

  ex    Qi   i   li   cond i  i ei1 
n
(3.38)
1
n
E0   Ei  We w0  S 0  W ek 0  S 0 e0 (3.39)
1

în care ew0  27,55 kJ / kg (apa ca dizolvant al zahărului are această valoare a exergiei la t0=20
0
C)
ek 0 - exergia soluţiei concentrate la temperatura mediului ambiant;
e0 - exergia soluţiei neconcentrate la temperatura mediului ambiant.
Soluţia se află în echilibru cu mediu ambiant la t0, p0 şi trebuie să fie saturată.
Randamentul exergetic:
n
E0   Ei ei  ei 
ex  i 1

D1 e10  econd  (3.40)

Pentru calcularea cp, h, s a soluţiei de zahăr:

c p  4187  45,696n  0,07537nT ; J / kg  K  (3.41)
h  4187  4,187n8,457  0,009T   T  273; J / kg (3.42)
(n=10...98 %S.U., T=273...393 K. Eroarea – până la 6 %)
s  4187  45,696n ln  0,07537nT  T0 , J / kg  K 
T
(3.43)
T0
(punctul de referinţă s0=0 la T0=273 K, h0=0). Eroarea – până la 6 %.

Tabelul 3.1. Regimul termic al staţiei de evaporare cu 5 trepte

numărul treptei
Indicatori
1 2 3 4 5
Temperatura agentului de încălzire, C 0
138,0 123,0 112,0 100,0 84,0
Diferenţa de temperatura utilă, K 13,5 9,0 9,0 12,0 15,6
0
Temperatura de fierbere, C 124,5 114,0 103,0 88,0 68,4
Depresia fizico-chimică de temperatură, K 0,5 1,0 2,0 3,0 3,4
Temperatura aburului secundar, 0C 124,0 113,0 101,0 85,0 65,0
Pierderi de temperatură în conducta de abur, K 1,0 1,0 1,0 1,0 1,0
Temperatura condensatului, 0C 134,0 120,0 109,0 96,0 82,0
Subrăcirea condensatului, K 3,0 2,0 2,0 3,0 1,0

45