,. , ~ - ~ ...

-
:;: ~-

Electronica -", ."'o.~

 Decodor Elektor
Tn acsasta sectiune sunt explicate toate notiunile, prescurtarile 9i sirnbolizerile, cat si
alte notatii, frecvent utilizate de Elektor.

Tipuri de semiconductoare
Prescurtarile TUP - TUN, DUG - DUS se qasesc adeseori In montajele prezentate in
Elektor. Ele se refera la tranzistoare 9; diode cu utilizare universaia, care corespund din
punct de vedere al dalelor tehnice 9i se deosebesc doar prin forma carcasei 9i conexiunilor.
Cerintele minime pentru TUP - TUN 9i DUG - DUS sunt sintetizate In tabelele I 9i II.

Exemple TUN: Tabelull

BC 107 (-S, -9), BC 147 (-8, -9) Cerinte minime
Be 207 (-S, -9), BC 237 (-S, -9) pentru TUP l?i TUN
BC 317 (-S, -9), BC 347 (-8, -9) UccOmax
20 mV
BC 547 (-S, -9), Be 171 (-2, -3) lema, 100 mA
BC 182 (-3, -4), BC 382 (-3, -4)
hFE mln 100
BC 437 (-S, -9), BC 414
Pletma,100 mW
t, m.o 100 MHz
Exemple TUP:
Be 177 (-8, -9), BC 157 (-8, -9)
Tabelulll
BC 204 (-5, -6), BC 307 (-8, -9)
Cerinte minime pentru DUG
BC 320 (-1, -2), BC 350 (-1, -2)
si
, DUS
Be 557 (-8, -9), Be 251 (-2, -3)
BC 212 (-3, -4), BC 512 (-3, -4)
DUG DUS
BC 261 (-2, -3), BC 416
URmox 20 V 25 V
Exemple DUG: IFma, 35 mA 100 mA
OA 85, OA 91, OA95, AA 116 IRm., 100,LLA 1 !-LA
Exemple DUS: Ptotro"250 mW 250 mW
BA 127, 8A 217, 8A 317, COona, 10 pF 5 pF
BAY61,1 N914, 1 N414S

Multe dispozitive semiconductoare echivalente au simboluri diferite. Pentru a evita

dificulta!ile de procurare a unui tip special, s-a utilizat In Elektor, Tnrnasura posibilitatilor,
o simbolizare universala, Ca exemplu poate servi circuitul integral IC 741: 741 insearnna:
).lA 741, LM 741 , MC 741, M Ie 741, RM 741, SN 72741 etc.

6
 Valorile rezisten!elor ~i capacita!ilor
Simbolizarea valorilor rszistentelor si capacitatilor se face tara virqula, conform
codului de notare internationaia:
P (pico) = i0-12 k (kilo) == 10J
n (nano) = 10-9 M (mega) = 106
~l (micro) = 10-6 G (giga) = "109
m (mili) == 10-3
Cateva exemple de simbolizare a valorilor rezistsntelor si capacitatilor:
3k9 == 3,9 kD. == 3900 Q
0£133 = 0,33 D.
PTC - termistor cu coeficient de temperatura pozitiv
NTC - termistor eu eoeficient de temperatura negativ
LOR - fotorezistenta,
VDR - varistor
4p7 = 4,7 pF
5n6 = 5,6 nF
4117 = 4,7 ,uP
Puterea disipata a rezistentelor este de 1/4 watt (in cazul in care nu este specificate
alia valoare).
Tensiunea de straounqere a condensatoarelor cu folie trebuie sa fie eu circa 20% mai
mare decal tensiunea de lucru a montajului.

Redareatensiunilor continue
Tensiunile continue date lntr-un montaj trebuie considerate valori orientative, valorile
rnasurate putand diferi cu ±1 0%. (Aparatul de masura trebuie sa alba 0 rezistenta interna
~20 killV.)

lndlcatll pentru cei ce-si construiesc singuri montajele:

1. La aparatele construite de dvs., utilizati numai carcase din material plastic. Prin
aceasta, toate partile constructive conducatoare de electricitate sunt protejate mai sigur
contra atingerilor.
2. Cand, in cazul unor situatii speciale, este rocomandata 0 carcasa rnetalica (de
exemplu, carcasele eeran la montajele IF), atunci aceasta trebuie sa fie totdeauna
leqata la rnasa.
3. Toate racordurile la 220 V, ca 9i toate celelalte puncte in care tensiunea alternative
depage9te42 V, iar cea continua 60 V, trebuie sa fie izolate sigur contra atingerii.
4. Cablul de rerea trebuie asigurat contra smulgerii, eu 0 bra!ara fixata in interiorul
carcasei. Prin aceasta, el nu mai poate fi smuls accidental din conexiunile
transformatorului. In nici un caz nu este perrnisa simpla introducere a cablufui in
carcasa printr-un orificiu. Pentru a se evita deteriorarea cablului, marginea orificiului
trebuie prsvazuta neaparat cu un man90n de cauciuc. Aceasta rnasura este obligatorie
la toate carcasele metalice.

7
Cuprinsul pe scurt

Pagina
Cuvant inainte . 5
Decodor Elektor . 6
301 circuite electronice . 9
Tipuri de capsule:
Circuite integrate MOS .349
Tranzistoare - caracteristici .351
Ampliticatoare operationale; stabilizatoare .352
Circuite integrate TTL .353
Index. . . . . .355
Index tematic . .362
Cuprins . .. . .369

8
001 Generator eta/on
Orice posesor de osciloscop ar trebui sa
aiba, ca accesoriu ssential, un generator eta-
Ion. Cu acesta poate fi veriticata corespon-
denta di ntre functiile reale si cefe prescrise.
Montajul descris aici poate, datorlta simpli-
talii conceptiei sale, sa fie Inglobat direct In car-
casa osciloscopului.
Un osciloscop este un instrument de labo-
rator foarte util cu atat mai mult cu cat etalo-
narea sa este mai buna ~i mai fiabila. Aceasta
poate fi verificata rapid cu un generator etalon.
Ceea ce trebuie control at in special - sunt
amplificarea pe vertical a ~i baza de limp. Daca
apar abateri, ~i aces! lucru atecteaza de cele
Fig. 1. Semnalul de iesire al generatoru-
lui etalon. Cu acest semr{al pot fi efectuate
trei tipuri de venficari. Amplitudinea serveste
la reglarea sensibilitatti pe verticala; lungi-
mea perioadei (A) serveste la etalonarea
bazei de timp; cu impulsurile scurte se poa-
te corecta atenuarea folosind butoanele de
reglaj corespunzatoare,
.,
9455
mai mulle ori toate domeniile de rnasurare,
marimife respective sunt dlstorsionate sau mo-
dificate. 0 asemenea abatere se determine la
verificarea unui singur domeniu, oricare ar Ii el,
deoarece raporturile Intre domenii sunt stabi-
lite prin componente pasive, cum sunt rezis-
tentels si condensatoarele, ale carer valori reale
pot depasi uneori toleranta irnpusa de fa-
bricant. Asadar, de cele mai mulle on, toate do-
meniile sunt afectate concomitent.
Mai rar, cand un singur domeniu este afectat,
acesta se poate remarca user printr-un raport fals
la comutarea domeniilor, putand fi sesizat chiar si
tara generator etalon.
Pentru verificarea norrnata, de rutina, este
sulicient sa se verifiee sensibilitatea pe verti-
cala si abaterea de trecventa a bazei de timp
In cate un domeniu de rnasurars. Aceasta se
poate face cu 0 sursa de tensiune etalon care
rcanzeaza impulsuri de tensiune cu amplitudine
~i frecventa bine definite.
Fig. 1 ~i foto 1 prazinta semnalul de ie~ire
al generatorului. Amplitudinea este, In cadrul
unor limite foarte stranse, eqala tensiunii de
alimentare (abatere de cel mult 100 mY), care
poate f masurata cu un AVO-metru obisnuit.
Montajul genereaza trenuri de impulsuri a
carer frscventa este de 50 Hz, aceasta fiind im-
Fig. 2. Schema montajului prezinta, in slim-
ga liniel punctate, a.limentarea cu energie a
generatorului. Aceasta alimentare este parte
componenta a osciloscopului.
9
pusa de frecventa re!elei. Impulsurile fiecarui Foto 1. Semnalul de iesire al generato-
tren sunt realizate de generator. Ele au 0 pe- rului etalon.
rioada de circa 2 ms ~iservesc la egalizareaate-
nuarilor preamplificatoarelor ~i a intrarilor. Foto 2. Forma semnalului In cazul
In practica, generatorul este utilizat cel rnai atenuarii neliniare cu frscventa.
des toemaiIn aeest seop, Jaaeeasta referindu-se Foto 3. Forma semnalului in cazul
sl fotografiile 2 ~i 3. atenuarii liniare in trecventa,
In foto 2, echilibrul nu este coreet, atenua-
rea nefiind hniara in trecventa. Dupa efectua-
rea echiiibram (toto 3), to ate frecventele conti-
nuteln semnal sunt atenuatein aceeasirnasura

Fig. 3. Cablajul si modul de amplasare a

pieselor. Datorita dimensiunilor reduse, pla-
ca poate fi rnontata In osciloscop.

Montajul
In fig. 2 este prezentat montajul complet al
generatorului etalon. Alimentarea se realizeaza
direct din osciloscop, bloeul de alimentare al
osciloscopului fiind redat simplificat in stanqa
liniei punctate.
Semnalulde 50 Hz este preluatde pe partea
de curent alternativ a pun!ii redresoare, el co-
mandand trecerea periodica in stare de con-

10
ductis a lui T1. in acsasta psrioada, 555 este Numai posesorii de osciloscoape au posi-
blocat prin inlrarea sa de reset, iar la iesirea bilitatea de a construi acest montaj, putand ve-
circunutui integral (pin 3) lensiunea este nula. ritica daca Iunctia realizata coincide eu cea
ln restul limpului, intrarea reset se gase~te la ideala, prin osclloqratlerea tensiunii de iesire si
tensiunea de alimentare, circuitul lucreaza prin compararea oseilogramei eu cea din 10101.
ca multivib ator astabil 9i qenereaza impulsuri Cand totul corespunde, putem ingloba rnon-
scurte. Modul de lucru al circuitului integrat 555 a tajul in oseiloseop, aeolo unde gasim un spatiu
tost deja descris In Eleklor de mai multe ori, ast- disponibiL lesirea se leaga cu un stitt sau eu
tel incat nu vom mai insisla asupra acestuia. un surub izolat, pe cat posibil pe placa tron-
Recomenderi la montaj tala, astlel in cat , pentru verificarea etalonaru.
Echiparea placii nu prezinta diflcultati, tre- sanda de rnasurars sa perrnita rnentinerea nu-
buind totusi sa lim atenti la pierderea adrni- mai pe pozitia raspectiva.
sibil a de putere din rezistenta R 1. Panii la 0 Lists de componente
tensiune de 22 V, putem utiliza, pentru R1, 0 Rezistente Condensatoare
rezistanta de 1/4 W. Pentru tensiuni cuprinse R1 = 470 Q C1 = 22 n
imre 22 V 9i 30 V, putem utiliza fie 0 rezistenta R2 = 68 n
de 1/2 W, fie una ell 0 putere disipata rnai mare. R3 =1k Semiconductoare
Atentie: rezistentele din totocrane sunt rea- R4 = 68 k D1 = 1N4148
lizate conform celei ~ai noi norme - tip 112 W - RS = 18 k T1 = BC547B
~i trebuie lolosite ca atara. IC1= 555

002 Greier electronic cu "inima" COS/MOS

Mulli locuitori ai marilor erase resimt loam-
na, la iesirile Tn natura, lipsa familiarului (arM
de qreiar. Progresele realizate In domeniul tehno-
logiei circuitelor integrate au tacut posibila irni-
tarea acestei insecte. Raza stectiva de actluns
acustica mascara pana la 2 m, si aceasta in
ciuda lipsei etajului final de amplificare in con-
tratimp. Uinga aparat, chiar 9i !araitul unui greier
din apropiere nu mai este audibil. Deoarece
Fig, 1. Montajul greierului. Pentru tarait
sunt necesari doar 2 mA. '

r~
51

3x -
I- l8
16 1

1.2V
N1...N6= C040091
C04049 In

11
 montajul iucreaza In regim de impulsuri, durata
de viata a bateriilor de alirnentare esle mai mare.
Fig. 1 prezinta schema electronica, extrem
de sirnpla, a aparatului. .Jnirna" insectei consta
din 9ase inversoare COS/MOS. Un multivibra-
tor astabil, construit din inversoarele N3 9i N4,
moduleaza un al doilea multivibrator (N5, N6),
care realizeaza de tapt taraitul respectiv. Iran-
zistorul T1 descarca iesirea inversorului N5 si
excita minicapsula difuzorului, a carui rezis-
tenta trebuie sa fie de circa 1 kn. Raspunzator
de intervalul dintre !araituri este multivibratorul
format din N1, N2. Realizarea rapida a greieru-
lui este usurata de placa miniatura, al caret
plan de echipare este prezentat In fig. 2.
Lista de componente
Rezisten~e
R1 = 470 k
2
R2 = 15 k
R3 == 820 k
R4==100k
R5 == 560 k
Condensatoare
C 1 '" 22 fl / 6,3 V, tantal
C3 ==22 n
Semiconductoare
T1 = TUN
N1 .;. N6 '" CD4049
sau CD4009
D1 = DUS
Diverse
S1",1xunu
Capsula difuzor ==de ex. HM35 (Sennheiser)
Baterii = 3 baterii plate de cate 1,2 V

Fig. 2. Cablajul si modul de amplasare a

pieselor pentru grei'erul COS/MOS.

003 Reristents
, de sarcina activiJ
Pentru rnasuratori comparative ale puterilor
de iesire ale amplificaloarelor, este utll sa se
fOloseasca 0 rezistenta care sa nu alba nici 0
components inductiva ~i care sa poata fi toto-
sita ca sarcina reala In locul difuzorului. Aceasta
rezistenta trebuie dimensionata, blnelnteles, la
puterea de iesire a amplificatorului de verificat.
Intra in discutie numai rezlstentele confectio-
nate din sarma, nu 9i cele cu pelicula de carbon.
Rezistentele din sarrna au 0 cornponenta
inductiva care, in schema echivalenta a mon-
tajului, se gase9te in serie cu cea actlva. Com-

12

R capete, prozinta 0 inductanta scazuta, Curentii,
"4
9737-1
ponenta inductiva nu tavorizeaza tendinta de
autooscilatis a montajului, ci deterrnina 0 cre~-
tere a coeficientului de distorsiuni neliniare la
puteri ~i la Irecvente ridicate. Aceasta influenta
este deosebil de mare la unele amplificaloare,
asttel incat, pe de 0 parte, pentru un factor de
distorsiune prestabilit, puterea de iesire este mai
mica dedit sarcina activa, iar pe de alta parte,
o cornparatis exactii a amplificatoarelor in regim
de lucru nu mai este posrbita
Imaginea arata cum poate Ii montat un po-
tentiometru bobinat sau un semireglabil cu in-
ductanta 'scazuta. Ambele capete ale potantio-
004 Injector de semnal
La veriticarea montajelor de ampliticatoare,
este util un generator de sernnal. Acest montaj
simplu ~i iettin da posibilitatea nu numai de a
depista rapid ~i eticace qreselils de menta], ci
Ii si sconorniseste amalorului banii, necesari
procuraril altor aparate de rnasura mai scumpe.
Injectoarele de semnal existente in comer!
genereaza de regula un semnal de tensiune
dreptunqhiulara cu frecvsnta de 1 kHz. In prac-
-1=7mA
1 01
T 4'14 V
metrului sunl legate impreuna. conectarea Ire-
buind sa se taca, pe cat posibil, la mijloc. Rezis-
tenta schivalenta, masurata tntrs cele doua
prin cele doua rezistenta sau .bobins" deter-
minate de cursor, circula in direc!ii opuse, astlel
lncat tn cazul unui cuplaj magnetic complel,
ideal, al ambelor jurnatati, carnpurile magnelice
si deci si inductivitatile se anuleaza comple!. In
practica, cuplajul e'ste incomplet iar montajul
prezinta totusi 0 midi inductivitate.
Pentru masuratorile comparate ale amplifi-
catoarelor, 0 asemenea rszistsnta activa de sar-
cina esle absolut reala: aceasta nu este insa
un inlocuitor perfect al difuzorului inductiv, care
va f montat mai tarziu in rnontai, la incercarea
practica a amplificatorului analizat.
Pentru a obtine valorile potrivite de putere
si rezistsnta, la 'masuratori pot Ii tratate, in rno-
Clul deserts mai sus, mai multe rezistente din
sarrna, rezistente ce pot ti conectate ln serie
sau tn paralel, Tn mod corespunzator
tica insa, s-a dovsdit ca 0 comutare ritrnica a
semnalului dreptunghiular este rnult mai efica-
ce. Aceasta observatie ar putea f transpusa In
practica de urrnatorul injector de semnal.
Fig. 1. Montajul injectorului de semnal.
Acesta consta 'in principal din doua multivi-
bratoare astabile.
DUS
C6
1----0 JUlfl
ioo-, •
13
 Montajul
Daca privim schema din lig. 1, ne dam sea-
ma ca injectorul de semnal consta in principal
din doua mullivibratoare astabile. Oscilatorul
construit CLI portile N3 9i N4 osciteaza eu 0
frecventa de 1 kHz. Componenlele care-i stabi-
lesc frecvanta sunt rezistentele RS, R6 9i con-
densatoarele C4, CS.
Prin generatorul de tact construit cu portile
N1, N2, oscilatorul esle pornit 9i opril cu 0 free-
venIa de 1 kHz. Hezistentele Rl, R2 si eon-
densatoarele C2, C3 stabilesc .raportul impuls I
pauza,
Durata semnalelor 9i pauzelor poate fi modi-
ficala dupa voie prin modificarea valorii eompo-
nentelor ce deterrnina timpii respeclivi. Un con-
trol optic al tuncnonarii generatorului se reali-
zaaza eu ajutorul LED-ului D3. Aeesta este co-
mandat de Tl .
Tranzistoarele T2 si T3, coneetate in montaj
Darlington, qenereaza, datorita arnplificarf mari,
un semnal dreptunghiular cu flaneuri abrupte 9i
contribuie la obtinerea unei irnpedante mici la
issire.
Tensiunea la iesire se regleaza cu Pl.
Oiodele 01 9i 02 elimina reacfiils de ten-
siune ale montajului de verificat.
Daca se tasteaza cu injectorul de semnal
sl montaje cu tuburi electronice, atunci trebuie
ca atat diodele 01, 02 cat 9i condensatorul C6
sa aiba 0 tensiune de lucru CLI eel putin 30%
mal mare dscat cea mai mare tensiune a mon-
tajului de verificat.
Oeoarece puterea absorbita de montaj este
foarte redusa, el poate Ii alimental cu 4 baterii R6.

Lista de componente
Rezisten~e Condensatoare
Rl, R2, RS, R6= 10 M Cl=100J.l/6V
R3 = 100 k C2, C3 = 470 n
R4 = 470.Q C4, CS = 100 P
R7 = 27 k C6 = 100 n I 250 V
Pl = 1 k semireglabil

Semiconductoare Diverse
ICt = CD4011 SI = lntrerupator
Tl = TUP 1 x unu
T2, T3= TUN 4 baterii plate
01, D2 = DUS
(vezi textul)
03 = LEO

Fig. 2. Circuitul imprimat ~i modul de

amplasare a componentelor injectorului de
semna!. (J. W. van Beek)

14
005 Fantoma
De fapt, titlul ar Ii trebuit sa sune eam asa:
"Imitator de stafie eomandat de la distanta":
Printr-o cuplare nelntamptatoare a unui ernitator
de ultrasunete miniatural ascuns, de exemplu,
in buzunarul jachatei, pot Ii dsclansate, lntr-un
receptor instalat la distanta, 0 serie de sern-
nale asernanatoare unor ctocanituri pline de
mister. Daca la 0 sedinta de spiritism stalia
adevarata nu apare - in' ciuda asteptarilor -,
atunci puteti lolosi montajul deserts aici.
Este verba. dupa cum ali banuit deja, de 0
rezolvare electronlca a cazului nefericit cane
stalia veritabila, dintr-un motiv oareeare, este Im-
piedicata sa se manifeste.
Elektor doreste, prin acsasta dezvaluire, fie
sa scoata de sub monopolul sau stafiile. tie sa
Ie necaieasca intr-un lei oarecare. Editura nu-si
asurna nici 0 raspundere daca un mare nurnar
de statii vor rarnane tara loe de rnunca.
Din fericire, aceste eonsideratii introductive
sunt suficiente pentru clarifiearea intentiilor lega-
te de aeesl artieol, astlel incat acurn putern de-
serie cum tunctloneaza de fapt montajul.
Aeela care vrea sa cheme cu sueces 0
stafie, ascunde In trnbracamintea sa un minu-
scul ernitator de ultrasunete. Acesta consta din
putine p§~i componente, iar eonsumul de cu-
rent esle foarte mic. Cand este actionat butonul
de semnal, generatorul de ultrasunele emite
impulsuri inaudibile, care sun! receptionate de
un receptor, ascuns in prealabil. Pe partea de
receptie, semnalul ultrasonor, arnplificat ~i
1
N5 ...NB'"' IC3 =CD4011
redresat, cornanda un ..generator de ciocani-
turi"; un difuzor face semnalele audibile celor
prezsnti, sub forma de ciocanituri ale stafiei.
Distanta maxima intre ernitator si receptor
mascara Intre 4 9i 5 em,
Emitstorul
Pentru ernitatorul stafie sunt necesare, asa
cum se arata i~ fig. 1, doar un circuit integrat de
tip 4011 ~i un convertor de ultrasunete. Cu cele
patru porti 4011 se construiesc 2 multivibra-
toare astabile; frecventa primului (N5. N6) este
de 1 Hz, a celui de al doilea (N7, N8) de 40 kHz.
Odata inchis contactul butonului 51, eel de al
doilea multi vibrator astabil emite neintrerupl
semnale de 40 kHz in ritmul de 1 Hz. Dimensio-
narea s-a facul asttel tnca: durata semnalelor
ultrasonore emise la 0 secunda sa fie de ca-
leva milisecunde.
Montajul permite 0 constructia rniniaturala;
necesarul de curent este atat de redus (circa
0,3 mA), Incat poate f neglijat.
Receptorul
Fig, 2 a, 2b ~i 2c prezinta montajul recep-
torului. Semnalul este mai intai amplificat in
doua etaje, care constau fieeare din cate doua
Iranzistoare cuplate, avand caracteristiei identice.
Amplificarea celui de al doilea etaj (T3, T4)
poate f reglatii. cu potontiornetrul P1 ; ea nu ar
Fig_1. Montajul emitatorului tantoma, Free-
venta ultrasunetelor poate fi reglata cu poten-
tio~etrul P1 la valoarea la care se obtine
cea mai mare raza de actiune, '
us
9835.1
15
 12V

C8
~41p
_,_ 16v

2b N4:o 'l.,ICI= \ C04011

C>

2c

ef!

6
 Fig. 2. Montajul receptorului. Drept con-
vertoare de ultrasunete, pentru emltator si
receptor, sunt adecvate alii! tipurile produse
de Volvo, cat si cele produse de Murata. Ulti-
mete sunt de' preferat In acest caz, datorita
dimensiunilor reduse.
trebui sa fie mai mare decat este neeesar,
prin aceasta sensibilitatea la bruiaj rarnanand
redusa, Dupa aeeste doua etaJe de amplifi-
care, urrneaza un eta] trigger reglabil (N1); da-
torita aeestuia, zgomotele parazite de miea in-
tensitate nu mai deolanssaza zgomote de tip
ciccanituri.ReglareapotentiornetruluiP2 depinde
de nivelul de perturbatie din loeul de instalare
si se face experimental. Dupa reglarea etajului
trigger, semnalul este redresat: urmsaza
doua trepte de atenuare (N2, N3) ~i in eele din
urrna generatorul de ciocanituri construit eu N4.
Poarta NAND, utfizata aici ca amplifieator,este
cuplata invers la un filtru dublu T. Numai la
frecventa de rezonarua 10 rotirea fazelor fil-
trului d~blu T mascara 180°, asttal tncat etajul
oscileaza la aceasta trecventa. eu premisa ca
ampliftcarea sa fie suficienta.
Ampliliearea portii N4 trebuie reglat§.cu po-
tentiornetrul P3, asttel inca: generatorul de cio-
canituri, in stare de repaus, sa nu oscileze inca.
Abia atunci cand semnalul de iesire de la poarta
N3 .Iovsste", poate lua nastere aceasta osci-
lalie arnornzata. La dimensionarea data. pentru
filtru, zgomotul produs surra ca 0 clocanitura In
tablia unei mese de lemn. Sunetul poate fi re-
glat dupa propria dorinta, prin modificarea valo-
rilor RIB, RIg, R23, C11, C12 si C13.
Etajul final, construil toarts sirnplu eu IC2
(741) si T5, T6, permite conectarea unui difu-
zor de 8 o. La prima vedere, puterea de iesire
de 2 W apare C8m modesta, dar ganditi'-va
totusi ca. obisnuita stafie veritablla trebuie sa
S8 straduiasca foarte mult daca vrea sa. se
taca auzita.

006 Monitor inregistrare banda

La cele mai multe amplificatoare HiF~fabri- numeroase. Cu toate acestea, inzestrarea

cate industrial, diferitele butoane, intrerupatoare, suplimentara descrisa aici poate aduce servicii
taste ~i fi~e absolut necesaresunt deja destul de utile.

1
R
-0 •••
R
010
2QO \)o •.••.
s.
--.....=='Q source

•
I

3QO____/! L I i tape 2

40~ ,.---:'--+--...•:
R
-0 ....
R
~------------~+-~~
I
I
,
I
I
I
I
98'9·'

I
===-='-;;'-;:;''j'-=--=--=''':'--=-= I
I
I I
I I
I I
L-----------------------~:------~--_r----~:
,_L_,
I I
:
I
I
I
s~j~ S~b Sill S~I
 2
R
-0- ....
R

I
I
I
I
I
#,.--'----...•
,
R
-0- ....
R
I
I
I
1
I
1
-===-~=-r"=--:;:;;''''''''-'''=;--= -
I
I
I I
I I
I I
L___ ~ ~: --------+--+_~:
I I I
:-----: I I
I It l'
S3~ S3b S,I SlI' sz'

In fig 1,81 este comutalorulde selscuea in-
Irarii preamplificatorului, iar 82 este un comu-
tator monitor suplimentar. de constructie pro-
prie, montat In amplilicator. Tnmod normal, un
amplilicalor poseda doar un singur cuplaj pen-
tru casctoton, acesta servind concomitent atat
pentru lnregistrare cat si pentru redare. Sern-
nalul pentru inregistrare se obtine In aceasta
situatis de la contactul din mijloc al comuta-
torului de selectle a lntrarilor, la bornele cores-
punzatoare.
in fig. 1, lang§. 81 ~i 82, se gase~te un al
treilea comutator (S3ab); In atara de acesta,
mai sunt disponibile doua mufe de casetoton.
In pozitia 1-2, racordul redare de la nsa 1 este
legat eu racordul Tnregistrare de la lisa 2; In
pozitia 2-1 se lntampla invers, racordul redare
de la tisa 2 sste legal la racordul inregistrare
de la fisa 1. Prin aceasta lnreqistrarile pe ban-
da pot Ii transferate de la un aparat la altul,
tara schimbarea racordurilor de la primul apa-
rat la al doilea s;i invers. De pozitia comuta-
torului monitor S3 depinde daca sursa de pro-
gram, adica semnalul de iesire de la case-
tofonul nr. 1 sau semnalul de iesire de la ca-
setotonul nr. 2, esle redat prin amplificator.
Adeseori se dorests lnregistrarea de discuri
pe banda, tn timp ce amplilicatorul reda 0 alta
sursa de program (de ex., Tuner). Pentru aceas-
ta, !rebuie intorcalat suplimentar comutatorul
S4 (vezi lig. 2). Chiar sl la casetotoanele sim-
ple, aces! lucru este posibil; ln aces! caz, S2
!rebuie sa stea totus: in pozttta "Source", asa
tncat functia de monitor a amplificatorului sa
cada,
Penlru simplificare, in fig. 1 9i 2 au tost de-
senate numai canalele stanqa.

007 Racordarea corectii a difuzorului

La nenurnarate amplificatoare comerciale ticoasa operatie de innadire a cablurilor. Ampli-

HiFi, in special la cele din clasa cu pre! ridicat,
este prsvazuta posibilitateaconectariimai multor
difuzoare. Prin aceasta. de exemplu, un pro-
gram poate Ii transmis in mai multe camere,
ceea ce permite 0 comparatie nernijlocita a au-
ditiei Intra diferitele boxe oedituzoare, lara plio-
ficatoarele de constructe proprie ar trebui sa
fie lnzestrate, din acest rnotiv, cu cel putin doua
racorduri interschimbabile de difuzor.
Sunt desenate alaturat coua comutatoare
pentru un as;3 numit comutator A/B/A+8, ln
exscune mono. Pentru stereo, eel de al doilea

18
 1 s'a\
\
\ \
\
\
.•.. - ------
A
B
A+8
2
canal este identic cu primul. In pozitia A, nu-
mai difuzorul A (perechea de difuzoare) esle
racordat la iesirea amplificatorului; in pozitia B,
numai difuzorul B (perechea de difuzoare); iar
in pozitia A+8, sunt in Iunctiune ambele ditu-
zoare (perechi de difuzoare).
Fig. 1 prezinta montajulin paralel,fig. 2 men-
tajul in serie al ambelor difuzoare in pozltia
A+B. La montajul din fig. 1, amplificatorul are
ca sarcina irnpedantsle celor doua difuzoare
legate in paralel; aceasta poate totusi. In functie
de situatie, sa conduca la 0 supraincarcare a
etajului final. Pe de alta parte, factorul de
atenuare este mai ridicat la conectarea in pa-
ralel a difuzoarelor A ?i B decat la conectarea
ln serie ea in fig. 2.
in ambele cazuri, nu ajungem sa ne plim-
barn de colo-colo intercaland eomutatoare in-
tre iesirea amplificatorului ?i boxele difuzoa-
relor. Contactels comutatorului trebuie sa depa-
ssasoa cu mai multi amperi curentul efectiv;
rezistenta lor Tn timpul duratei de viata a co-
utatorului (din fericire, lunga) trebuie sa fie
cat mai mica, iar frecventa sa ramana (real-
Olente) independenta. In caz contrar, se ajun-
ge la un factor de atenuare prea scazut care
\
A
\
,
prejudiciaza auditia.
Factorul de atenuare este egal cu raportul
dintre rezistenta nominata de sarcina (de cele
mai multe ori 4 Q sau 8 Q) si rezistenta cu care
boxa difuzorului .priveste sprs lnapoi" in direc-
tia amplificatorului. Ultima rezistenta mentio-
(lata se compune din: impedanta de ieslre a
amplificatorului,rezistenta conductoarelor, rezis-
tentele de trecere ale legaturilor prin fise ;;i re-
zistentels eventualelor comutatoare.
~i la amplificatoarele de constructie proprie
ar trebui sa ne straduirn ca rezistenteleconduc-
toarelor ~i rezistentele de treeere s§.fie cat mai
mici posibil, deoarece de acestea depinde in
principal factorul de atenuare. Amplificatoarele
comerciale au in general factori de atenuare
intre 50 si 200 la rezistenta de sarcina nomi-
nala. Valor: intre 20 si 30 sunt suficiente totusi,
cu prisosinta.
Tn incheiere, inca un slat practic: sectiunea
conductoarelor diluzoarelor ar trebui aleasa pe
cat posibil mai mare, chiar ~i atunci cane nu
sunt distante mari de parcurs. Cablul de insta-
lalie cu 0 sectiune de 2,5 mrn' este aiei foarte
potrivit; in plus, izolatii colorate diferit ale con-
duetoarelor usureaza conectarea la aeeea~i
taza in cazul stereo - stereo.
19
 Priza si fisa de difuzor, standardizare DIN,
ar fi mai bine sa nu fie utilizate, ele constituind
prea des un "test" pentru siquraritele de scurt-
circuit ale amplificatoarelor. Atunci cand tre-
buie totusi sa folosim neaparat doua legaturi
prin fi~a per boxa (Ia amplificator si la boxa
008 Convertor de precizie tensiune-irecvente
Acest oscilator comandat in tensiune are 0
abatere de la liniaritate de numai 0,5% 9i
prezinta un flux de temperatura de numai
0,01 %fc. IC1 lucrsaza ca multivibrator si pro-
duce cu T2 impulsuri de forma dreptunqniulara
de la)imeegala. l.atlrnea impulsuriloreste functie
de R4, P1 ~i de Ct. Cu P1 putem modifica fin
frecventa de iesire fa.
Prin' perechea inteqrata RS, C3, tensiunea
de iesire a multivibratorului este condusa la
intrarea neinversoare a Iui IC2, care lucreaza
In regim de comparator. Tensiunea existsnta
acolo se calculeazacu formula U2 = U + T2fT!.
lesirea comparatorului este legata prin R7, D4
I'll
R2
20
insasi), este bine sa folosim prize ~i fise dimen-
sionate suficient sau, 9i mai bine, c1eme de
cablu. Capetele dezizolate ale cablurilor nu tre-
buie sa fie cositorite deoarece prin aceasta se
maresto rezistenta de trecere!
la intrarea neinversoare a lui IC1. Prin aceasta
reactie se reqleaza montajul astfel incat sa fie
lndeplinita condlna Ul = U2.
In aces! mod, trecventa de iesire poate f
reglata foarte precis cu ajutorul tensiunii U1.
Oioda 03 este necesara pentru ca III timpul
perioadei T3 sa fie elirninata inlluenta rezis-
tentei R4 si a potentiornetrului P1. Oiodele 01
9i 02 produc un mic flux de temperatura. Cu
potentiornetrulP2 se reqleaza tensiunea offset.
Prin calitatile sale deosebite, acest convertor
de tensiune-frecventa, VCO, ar trebui sa-s: ga-
seasca un camp larg de aplicatie.
(ReA)
O...10V ilkHz/V I
-0-
009 Supravegherea curentului
Marele nurnar de autovehicule incomplet
luminate de pe strazi in limpul noptii ne per-
mite sa conchidem ca multi conducatori auto
ooserva abia dupa catva timp stingerea intarn-
platoare a unui far sau a unei larnpi spate.
Un contactor Reed ca supraveghetor de
curent ne ofera, cu cele mai simple mijloace, 0
indicatie pe tabloul de bord, In caz de defec-
tiuns, pentru lotalitatea luminilor autovehiculu-
lui si, cu aceasta, 0 contributie activa la sigu-
ranta circulatiei. Un contactor Reed necesita
de regula lntre 30 si 100 Asp (amper-spire =
numarul de spire al inductorului x curentul de
excitatie). pentru a inchide contactul propriu.
La cursntii relativ mari ai larnpilor unui auto-
vehicul, obtinern actionarea releului cu un nu-
mar relativ redus de spire. De exemplu, CU-
rentul preluat de ambele faruri mascara circa
7,5 - 8 A (Ia 12 V). Un contactor Reedcu 50 Asp,
necesita in acest caz 7 spire pentru a supra-
veghea lampile farurilor. Imediat ce 0 tampa
sufera 0 dotectiune, curentul larnpilor scade
sub [urnatate din valoare, iar contactorul Reed
1 12V + )--------- .•.•
R utilizat, sunt necesare circa 4-14 spire pentru
Releu Reed
Curent tampa 9856 1
010 Foe in ciimin
In putina case se mai qasests astazi un foe
desehis In carnln. care sa raspandeasca, in
reeile zile de iarna, caldura ~i tihna, Aprinde-
rea tocului si mai apoi curatarea caminului nu
sunt tocmai cele mai placute i'ndeletniciri, dar
aeeste impedimente sunt totusi evitabile. Un
dcschide contactul propriu. Acest lucru se poate
vedea in figurile 1 si 2. LED-ul din figura 1 lu-
Curent tampa 98562
rnineaza atata timp cat contactorul Reed este
lnchis: la cadarsa unei larnpi, indieatorul LED
se stinge ~i el. in montajul din figura 2 lucrurile
se petree exaet invers: cadersa larnpii este
semnalizata prin aprinderea LED-ului.
Se rocomanda sa se supravegheze inde-
pendent curentul farurilor, al larnpilor spate ~i
al tranelor, adica pe fiecare circuit sa fie cate
un eontaetor Reed. in tuncne de eontactorul
supravegherea farurilor (2 x 45 W, 7,5 AJ, 35-
100 spire pentru larnplle spate (2 x 5 W, 1 A) ~i
12-40 spire pentru iarnpile tranelor (2 x 15 W,
2,5 A). Toate indicatiile sunt valabile pentru 0
tensiune de 12 V a acumulatorului. Daca nu-
marul de spire ale contactorului Reed utilizat
nu este cunoscut exact, atunci va trebui sa se
determine experimental nurnarul de amper-spi-
re neeesar.
montaj putin costisitor ne permite sa avern. du-
pa dorinta, un Joe" ee arde cu tlacara 9i eare
nu prezlnta inconvenienteie aratato mai sus.
lnainte ca focul sa trosneasca tihnit In ca-
min trebuie insa pu\ina stradanie si rabdare. 9i
pentru a mantine un foe este nevoie de atentie
21

- £ ffi!2.rea CU 0 pereche de foale, apro-
ernne sl, in starslt, curatarea ca-
- - ~ _ - s t toemai 0 placers. De aeeea, In
_"S S ~ oirle, focul veritabil a fast inlocuit prin-
--0 imitatie de foc ee ilurnineaza din interior.
eranjant in aceasta solutie este numai faptul
ca un asttel de .Joc" lurnlneaza alttel decal eel
.ert abil, nu palpaie, ci lurninsaza constant cu
aceeasl intensitale. Cu ajutorul catorva cornpo-
"'..ente se poate madela totusi un foc artificial,
as el lncat sa para cat se poate de realist.
Modul de lucru al montajului nu este cam-
p icat: dupa racordarea la tensiunea de retea,
condensatorul C1 se incarca prin rezistenta R2
:?i dioda 01. lmediat ce tensiunea conden-
satorului atinge praqul de triggerare al diacului
Oi1, tiristorul Thy1 se aprinde, astfel incat con-
densatorul C2 se poate tncarca acum prin
Thy1 ~i 01. La urrnatoarea trecere prin nul a
tensiunii de retea, Thyl esle stins din nou; a
parte a sarcinii lui C2 se scurge acurn prin
rezistenta R3 (mare) catre condensatarul C3,
care se gase91e In cireuitul de aprindere al
triacului Tri 1. Unghiul de faza al irnpulsutui de
aprindere care intreline acest triac prin diacul
Oi2 se schirnba ocata ell descarcarsa conden-
satorului C2. Urmarea este 0 .flacara" neregu-
lata a .Jocului" aflat in circuitul de incarcare,
care cu pu!ina lantezie poate Ii considerat a Ii
absolut realist. Este de adauqat ca proeesul
deseris se repeta atunei cane tensiunea lu; C1
011 Sursii de curent constant cu 723
Insusirue deosebite ale stabilizatorului de
tensiune ~IA723 (LM723 sau TBA281) privind
stabilitatea 9i comportarea fala de temperatura
sun! cunoscute.
Acesta a fost utilizat pana acum doar ca
stabilizator de tensiune, dar el poate fi utilizat
9i ca regulator de curent,
Fig. 1 prezinta 0 imagine mull sirnpliticata a
schemei interioare a lui IC 723. Ea confine 0
dioda Zener cornpensata la temperatura, un
amplifieator ditarential 9i un tranzistor amplifi-
cator final. La born a 4 a ci'rcuitului integrat averri
la dispozifis ° tensiune stabilizata cornpensata
la temperatura, de circa 6,8 V pana la 7,5 V.
22
L.
Thy 1 ~ Thvristor , 400 V /1 A
Tri 1 = Triac, 400 V/4A
atinge din nou pragul de triggerare al diacului Oil.
In eeea ee privests dimensionarea partii de
constructie, sa fim alenti la urrnatoarete: Iriacul
Tri1 treb~ie sa fie capabil sa intrerupa cel putin
dublul eurentului nominal al lampii La de ilu-
minat, Pentru un foc de carnin de tip ~i de
marlrne oblsnulta, este de regula sulicient un
triac de 4 A I 400 V. La construirea ~i actio-
narea montajului este neaparat necesar sa lim
constlenf ca locul din camin este pus ln functiu-
e direct de la reteaua de tensiune; de aceea
este indispensabila constructia unei carcase
din material plastic. Altminteri, soar putea, la fel
ca la un loe de carnin .ctasic" sa va ardeti eu
acevarat degetele. '
(5. Kau/)
Functia sursei de curent constant este u!?or de
dedus din lig. 2, datorita schemei interioare
simplificate a lui 723. 0 parte a tensiunii de re-
ferin!a (2,2 V) este cornparata cu tensiunea prin
rezistenta R 1. Deoarece amplificatorul diferen-
1ial mentine, prin R1, tensiunea la 0 valoare
constants (2,2 V), curentul I prin R 1 este de
asemenea constant. Curentul constant poate fi
calculat cu formula: I = 2,2 V I RI. Prin alege-
rea de valori diferite pentru R1, curentul con-
stant poate Ii reglat la valoarea dorita. Co-
nectarea rezistentei de sarcina se reauzeaza
la pinul 7 al eircuitului 723. Limita superioara a
curentului la iesire esle de circa 150 mA, dar
 Vo 1 61'0)

I
I I
I 1

L __ v- ~_ Inll in•••

5 ~
(1\ (4)

la dimensionarea lui R1 trebuie Sa fim atenti Curenti constanti mai mari se obtin prin
totusi ca puterea maxima disipala. (800 mW) a adauqarea la menta] a unui tranzistor NPN
circ~itului integral sa nu tie depa~ita. (fig. 3) sau PNP (fig. 4). Daca se alege R1 =
2,2 n (2,2 W), atunci curentul constant prin
10 ..37V R1, respectiv rsztstenta de sarcina RL1' este
~--~----------~+ de 1 A. Trebuie sa fim atenti la lncalzirea
tranzistoarelor.
2 * Vezi textul Circuitul integra! poate Ii protejat contra
suprasarcinilor termice prin adauqarsa a doua
rezistenle (In fig. 2, figurate cu linie tntrerupta).
Tranzistorul limitator de curent servsste ca
"1
traductor de temperatura. Din tensiunea de
reterinta, cu ajutorul divizorului de tensiune
format din reztstsntele de 18 k si 1k5, se rea-
hzeaza 0 pre-tensiune de baza (aproximativ
RJ
0,55 V). care ar trebui sa jie sub tensiunea de
conductie a tranzistorului. Tensiunea de con-
ductie sste, conform prospectului, de 0,65 V,
la 0 temperatura a cipului de 120°C. La 120°C,

lO ... 37V 1O... 37V

3 4
* Vezl textul
* Vez; textul

V+
R2 VR
"' T8A281
IlA723
3 ·r~: 3 <'On
ill ...•
V-
R3
R3 C,

23
tranzistorul conduce si btochsaza amplifica- printr-o stabilitate inalta, printr-un domeniu larg
torul tinal de iesire al eireuitului integral. al tensiunilor de functionars si, lnainte de toa-
Montajele deserise aiei se caracterizeaza te, printr-un pre! convenabil:

012 Masurarea frecventelor

, cu muftimetrul

Un mullimetru, fie el chiar numit ~i uni- tent la tensiune, este perrnis, a~a cum s-a
versal, !~i menta acoasta denumire, cu adeva- rnentionat deja, sa fie aplicata la intrare 0 ten-
rat, dear atunci cand poate masura ~i aile ma- siune alternativa de pana la maximum 400 V
rimi in atara de curent, tensiune si rezistsnta. (tensiunile continue sunt blocate de C2).
Multimetrul trebuie sa capete, In acest caz, un Diodele 01 si D2 scurteircuiteazilacele ten-
aeeesoriu care sa transforme rnarimea de rna- siuni care sunt incompalibile pentru compa-
sural, de exemplu, in lensiune. Cu ajutorul con- rator (lC 1). Pentru a impiedica pe mai departe
vertorului frocventa-tensiune descris aiei, pot fi ca tensiunile la intrarile eomparatorului sa poa-
rnasuratstrecvente Tn domeniul 10 ., 10000 Hz Iii. f negative, intrarlle se qasesc, prin divizorul
cu aproape orice multirnetru. de tensiune R3/R4, la jurnatatsa tenslunii de
Pentru a masura trecvente din domeniul in- alimentare. Rezistenta R2 poate Ii neglijata da-
ferior, nu este neaparat nevaie de un nurna- torita impedanlei extrern de mari a lui 3130.
rater de trecvsnte digital. Un proeedeu de ma- In functie cie tensiunea offset (foarte mica),
surare analogic poate, Tn anumite situatu, sa lesirea rarnane, Tnlipsa unui semnal de intrare,
fie mai simplu ~i mai ieftin, mai ales ca .citirea" fie la rnasa, fie la potentialul tensiunii de
analoqica (multimetrul) este aproape intotdea- alimentare. Daea se aplica totusi 0 tensiune al-
una la dispozitie. Lipseste doar un convertor
potrivit care sa transforme frecvsnta de masu-
rat Intr-o marirne .Jnteliqibila" pentru aparatul
de rnasura. Alegerea a cazut aiel asupra unui
convertor frecventa-tensiune sub lorma circui-
tului integrat 4151 produs de Raytheon (vezi
Elektor, caietele 79/80, pag. 46, nr. 24 - con-
vertor freoventa-tensiune). Acest convertor are
o precizie de 1% (independentde precizia multi-
metrului), eeea ce esle suficient, In cele mai
multe cazuri.
Oeoarece convertorul impune anumite con-
dilii semnalului de intrare, s-a rnontat un com-
parator in fata lui 4 t 5 t Comparatorul are rolul
ca, din se~nalele de rnasurat, de forma 9i
rnarirne oarecare (tensiune minima la intrare
de 50 mY), sa dea nastsre unor semnale care
sa fie potrivite pentru comanda lui 4151. Ten-
siunea maxima la intrarea dispozitivului este
de 400 V tensiune la vart, iesirea fiind prote-
[ata la seurtcircuit.
Montajul
Fig. 1 prezinta rnontajul cornpiet al dispa-
zitivului de rnasurat frecvente. In rnasura in
care condensatorul C1 este suficient de rezis-

24
tarnativa la intrarea montajului, atunci tensiu- tentiometrul Pi trebuie sa fie req!at altfel. Tn
nea la intrarea comparatorului invertor se mo- unele cazuri, 0 moditicare a valorilor lui R 10
difica la 0 valoare esential mai mica, ca ur- ~i/sau P 1 poate Ii necesara, tnsa rszistsnta
mare a rezistentei mari a lui R2, decat la in- totala intre pinul 2 al eircuitul ui integrat ~i masa
trarea neinversoare. Comparatorul basculeaza nu are voie sa scad a sub 500 Q.
de aceea continuu, in ritmul trecventei semna- Un amplilicator operational de tipul 3130
lului de intrare. Condensatorul C3 rnareste (IC3) servsste ca etaj de ie:;;ire
viteza de comutare, astfel Incat la issirs apare Alaturi de irnpedanta Inalta de intrare, aces!
un semnal dreptunghiular, cu fronturile puter- circuit integral este superior prin aceea ca el,
nic inclinate. Frecventa acestui semnal este ca repetor de tensiune, poate prelucra si ten-
convertita de 4151 intr-o tensi u ne contin ua siuni de intrare foarte mici De aceea, frecven-
propornonata. Corespondenta exacta intre tree- tete joase (sub 1 kHz) pol fi eitite precis dupa
venia ~i tensiune este data de formula: comutarea pe un domeniu de rnasurare rnai
mic (de ex. 1 V).
U R9·R11·C5
lesrrea este protejata .Ia scurtcircuit prin
f 0,486 (R10 + P1)
adauqaroa 1ui R 12. Pentru a se compensa ca-
La dirnensionarea data in schema montajului, derea de tensiune pe R12 (eroare de masu-
rezulta un factor de transformare de 1 V/kHz, rare!), tensiunea existents In spatele acestei
astfel incat indicatiei maxime a instrumentului in roztstente este tacuta sa-si piarda efeetul :;;i
dorneniul de 10 V Ii eorespunde 0 frecventa de este cornparata peste intrarea inversoare eu
10 kHz. Multimetrele care, de exemplu, in locul tensiunea la intrarea neinversoare. Rezistenla
domeniului de 10 V, au un domeniu de 6 V pot R 12 cauzeaza totusi 0 pierdere de tensiune la
fi folosite in acelasi mod; in acest caz limita multimetrul conectat.
superioara pe scala respecfiva este de 6 kHz. Prin aceasta, desi instrumentul atinqe capatul
Daca se doreste sa se mascare trecvente de scalei in domeniul de 10 V, nu este permis ca
pana la 10kHz pe scala de 6 V, atunci po-
Fig. 1. Un convertor integratfreeventa-ten-
siune (4151) trnpreuna eu un comparator (IC1)
Lista de componente
conectat in tala si un repetor de tensiune
Rezisten~e Condensatoare
de partea iesiiii (lC3) tac poslblla rnasura-
R1 = 560 k C1 = 22 n !400 V
rea directa a frecventei cu un multimetru.
R2 = 10M C2 = 22 n
R3, R4, R12 == 2k2 C3 = 3p3
R5, R6, R8 = 10 k C4, C5 == 10n Date tennice
R7 == 4k7 C6 == 1 Il MKM sau MKH Domeniul de masurare: 10Hz ... 10kHz
R9=6k8 C7=56p lrnpadanta de intrare: :> 560 k
R10 = 5k6 Sensibilitate: 50 mVvv
R11 = 100 k Semiconductoare Tensiune de intrare maxima: 400 V
P1 == 10 k D1, 02 = DUS Sarcina la ie~ire: 2: 5 k (pentru 10 V
semireglabil IC1,IC3=3130 cap de scala).
IC2=4151

25
 9S69
Fig. 2. Placa si planul de echipare pen-
tru dispozitivul de rnasurare a frecventetor,
rezistenla sa interna sa fie mai mica de 5 k.
Pentru domeniul de 10 V, ea este echivalenta
cu 0 rezistenta interna de 500 Q/V. Ne putem
convinge prin 'probe simple daca un anume rnul-
timetru este adeeval sau nu: Tn ultimul caz,
inolcatla maxima In domeniul de 10 V nu este
atlnsa.
in locul unui multimetru putem lolosi un
instrument de rnasura magneto-electric; de
exemplu, atunci cane trecventa unui generator
de semnal trebuie supraveqheata continuu.
Constructia
Constructia montajului nu prszinta nici 0
dificultale' d~ea folosirn placa din fig. 2. Chiar
daca intrarea eonvertorului rezlsta la tensiuni
de maximum 400 Vvv, in schimb eorpul ome-
nese nu rezistal De aeeea trebuie, In masura
26
In care vrem sa rnasurarn trecventels unor
tensiuni mai [nalle, sa inglobam montajulintr-o
carcasa izolatoare. Pentru alimentare este
suticionta 0 sursa de tensiune nestabilizata.
Pentru 0 alimentare convenabila sunt necesa-
re un transformator de 12 V, 0 punte redre-
soare ~i un condensatorelectrolitic(470 ~l/ 25 V).
Daca montajul este alimental de la 0 baterie,
atunci tensiunea de alimentare trebuie filtrata
printr-un condensator eu tantal (10 (.l / 25 V) co-
nectat in parale!.
Etalonarea
Pentru etalonarea eonvertorului trecvsnta -
tensiune, se toloseste cel mai bine un gene-
rator de semnal care produce 0 trecventa de
exact 10kHz. Acsasta frecventa este aplicata
la intrare; in continuare, potentiornetrul Pi tre-
buie reglat astlel lncat multimetrul sa aiba 0
deviatiecornplsta pe scala de 10 V. Dupa aceas-
ta, se poate controla daca indicatia corespun-
de valorilor reale chiar si la trecvente scazuts.
013 Amplificator de mlcroion cu electret
Articolul descrie un preamplilicatorde micro-
fon compact, alimentat de la baterie, la care se
poate conecta 0 capsula de microfon cu elec-
tret. La acest prearnpliticator pot f totusi co-
nectate si microfoane dinamice cu razistenta
scazuta. Amplilicatorul este prsvazut a Ii in-
globat In carcasa microfonului.
Microfoanele cu condensator au fost 1010-
site, doar cu putin timp In urrna, aproape ex-
clusiv ln scop profesional. Motivele au fost pe
de 0 parte pretul de procurare ridicat, iar pe de
alta parte cheltuielile considerabile cu mon-
tajul. [ntre limp a fost creata 0 atternativa doar
cu putin interioara calitativ, dar cu mult mai
avantajoasa ca pret: microfonul condensator -
electret. Din comert pot Ii obtinute capsule de
microfon cu electret, de diverse proveniente. 0
asemenea capsula de microfon poate Ii Inglo-
bata ln acaeasi carcasa cu preamplificatorul.
la nastore astfel 0 unitate compacta, insen-
sibila la influents perturbatoare externe. Un mi-
crofon tip condensator-electret se deosebeste
in utilizare de un microfon condensator "nor-
mal" prin laptul ca nu este nscssara 0 ten-
siune continua, inalta, de polarizare. Polariza-
rea se realizeaza aici printr-un camp electric
permanent, asernanator unui magnet perma-
nent, care, spre deosebire de electromagnet,
produce un camp magnetic durabil.
Ambele microfoane au totusi 0 caracte-
,
5VS
C3
ristica cornuna: ele trebuie sa fie separate
printr-o rezistanta ohrnica loarte mare. La
microfoanele cu electret, acest lucru este rea-
lizal de un etaj adaptor care modifies impe-
danta. Numai pentru acest etaj ssts nscesara
o tensiune de circa 5 ... 10 V.
Deoarece capsula microfonului trebuie sa
fie alirnentata cu 0 tensiune continua (baterie),
a lost inclus si preamplificatorul in carcass.
Microfonul poate Ii conectat apoi la un am-
plilicator cu sensibilitate reousa sau la intrarea
unui pupitru de mixaj (circa 100 ... 300 mVef),
astfel incat problemele legate de brum sunt
reduse.
Montajul preamplilicatoruluieste dat in fig. 1;
reprezentarea lui a necesitat 0 supratata mult
rnai mare decat aceea a placii (fig. 2). bimen-
siunile placii au fost astlel alese, incat Tntregul
prearnplificator sa poata f montat usor, lmpre-
una cu capsula microfonului, lntr-c carcasa
confectionata de noi insine. Fig. 3 arata 0 pro-
punere pentru sxecutia practica Drept alimen-
tare serveste 0 baterie compacta de 9 V, care
are 0 durata de viata destul de lunga, multu-
rnita consumului recus al montajului (1,5 mAl.
Fig. 1. Montajul preamplificatorului de mi-
croton. Valorile date pentru R1, C3 si R8 sunt
valabile pentru capsula electret LBC 1055/00
Philips. Ele trebuie adaptate corespunzator
tipului de capsula utilizat.
1.5m.'"
27
 Lista de componente
Rezisten~e
Rl = 2k2
R2 = 10k
R3 = 47 Q
R4 = 6k8
R5, R6 == 39 k
R7 = 4k7
RS = Sk2
R9 = 120 k

Condensatoare
C1, C2, C5 = 2~2 / 40V
C3, C4 = 47~l/ 25V'

Semiconductoare
Tl = BC549C
T2 = BC559C

Amplificarea depinde de raportul R7/R3; ea Diverse

este in orice caz mai mare de 100. Deoarece 1 capsula de micraton
capsulele de microfon cu electret turnizeaza tip LBC1055/00 Philips
deja tensiuni de semnal relativ ridicate, se 1 baterie 9 V
poate reduce amplificarea prin alegerea unei Sl = Intrerupator 1 x unu
valori scazute penlru R7 (pe seama unui con- 1 carcasa rnicrofon
sum de curent putin mai mare). Concomitent
scade irnpedanta de iesire (aproximativ egala
cu R7), astfel incat pot Ii conectate cabluri de 3
legatura mai lungi, lara 0 atenuare observabila
a frecventelor lnalte. 0 eventuala moditicare a
punctului de functionare (reglaj DC), se poate
face prin alegerea unei alte valori pentru R6.
Drept capsula de microton a fost ales tipul
LBC 1055/00 Philips. Aceasta capsula este in-
globala de tabricant si in propriile sale micro-
foane oterile camplet. Pretuleste de circa 10 DM.
in ceea ce privests calitatile de auditie si eele
rnasurabile, ea este totusi net superioara
microfoanelor cu cristal, cum sunt microfoa-

Fig. 2. Placa preamplificatorului de micro-

fon din fig. 1. Dimensiunile au fost astfel
alese lncat amplificatorul, Irnpreuna cu cap-
sula electret, sa Incapa in carcasa unui rni-
crofon de forma ~i dimensiuni obisnuits.
Fig. 3. Propunere pentru realizarea prac-
tica a carcasei de microton (tara indoiala
neconventtonala]. A fast utilizata 0 bucata
de teava de plexiglas transparent impreuna
cu [umatatea unei strecuratcrl de ceai. \
nele dinamice din clasa de pre! mediu. Ten-
siunea de alimentare a adaptorului de im-
pedanta integrat FET poate Ii cuprinsa intre
3,5 ... 10 V, curentul absorbit este de circa 0,4 ...
0,8 mA. Ca rezistenta de separate, pentru 0
irnpedanta a sursei de circa 800 n, produ-
catorul recornanda0 valoare de 2k2 (R1 in fig.1).
Caracteristica de frecventa evolueaza intre
100 Hz si 17 kHz, in interiorul domeniului de
3 dB. Un alt criteriu important al oricarui rni-
crofon este sensibilitatea;ea mascara 6,3 mV/Pa
(Pascal) la tipul de capsula de microlon utili-
zat. Pa (Pascal) este unitatea de rnasura pen-
tru presiune !?iare valoarea: 1 Pa = 1 N/m2 =
014 Conectare automata pentru ampJificator final
Aparatul impiedica deteriorarile boxelor cu
difuzoare, deteriorari care se pot datora sal-
turilor de tensiune provocate de conectarea ~i
deconectarea amplificatorului. EI reprezinta 0
alternativa 1<1 .Temporizarea cornutaril la ampli-
ficatorul JF" din pubticatla aparuta in 1976. In
cornparatie cu montajul dat acolo, aceasta co-
01.D2=IN4t48
03 ...05=1 N4001
10 ubar: Sensibilitatea poate Ii de asemenea
exprirnatain mV/~!bar;ea mascara0,63 mVJllbar
la LBC 1055100.Pentru cornparatie: pragul de
auditie al auzului uman se situeaza in medie la
o presiune a sunetului de 0,0002 ubar, pragul
de durere la 200 ubar, adica cu 120 dB mai
inalt. Tensiunea data de capsula poate urea
din acest motiv pana la 130 mY. Suprasolici-
tarea poate fi ocolita prin scaderea arnpliflcarii.
La acest preamplifieator pot Ii conectate si
obisnuitele microfoane dinamice. in acest caz,
R8, C3 ~i eventual R1 sunt de prisos. Impe-
danta de intrare este neaparat egala cu impe-
danta forrnata din R2, RS ~i R1 puse Tn paralel,
nectare automata nu necssita nici un lntreru-
pater sau disjunctor si nici un al doilea releu.
Ambele diode, 04 si 05, produc, irnpreuna
cu diodele 06 9i 09 ~Ie puntii redresoare, 0
tensiune continua ajutatoare care este notezita
de condensatorul electrolitic C2. Coniponen-
tele obisnuite au rolul ca, la coneetarea rele-
'Vezi textul
1701]
29
 ului, sa lege difuzorul cu iesirea amplificato-
rului abia dupa scurgerea unui interval de
timp, iar aceasta legatura este din nou Intre-
rupta imediat dupa conectare.
Releul Re anclanseaza, atunci cand ten-
siunea pe bucla lui P2 a atins valoarea nece-
sara anclansarii releului. Pentru aceasta tre-
buie totusi ca C1 sa fi fost tncarcat suticient
prin potentiornetrul P1. Curentul releului depin-
de de rezistenta R1; el este egal cu diterenta
intre tensiunea de alimentare 9i tensiunea pe
bucla lui P2, impartita prin valoarea lui R1 (T2
este In stare de conductie). R1 trebuie, 'in ca-
zul dat, sa fie ales 7n functie de tipul releului
utilizat. Oiodele 01 ... 03 protejsaza contra var-
furilor de tensiune care pot aparsa in bobina
releului.
015 Indicator clip
Montajul indica evolutia tensiunii de iesire
a unui preamplilicator sau a unui amplifiealor
final fala de cel mai tnalt sau cel mai scazut
potential al tensiunii de alimentare, prin aprin-
derea pentru un scurt limp a unui LED (clipit).
Tensiunea de alimentare a amplilieatoruluieste
notata eu U in schema; arnplificatorul poate f
alimental fie simetric (eu ±U/2 lata de rnasa),
fie asimetric (cu +U tala de masa),
Tensiunea semnal de supravegheat trebuie
sa-si piarda efectul in Iata eventualului conden-
30
La deconectare, tensiunea aiutatoare de
pe C2 scade mult mai repede decat tensiunea
de alimentare a ampliticatorului, deoarece C2
posed a doar 0 capacitate midi. De aceea, re-
leur cade praetic imediat 9i separa diluzorul de
iesirea ampliticatorului, inainte de aparitla ten-
siunilor tranzitorii la deconectare.
Oimensionareaeondensatoarelorelectrolitiee
C1 si C2 depinde atat de alegerea tranzis-
toarelor T1 9i T2 cat si de marirnaa tensiunii
de alimentare. Ca tranzistoare, intra in diseutie
tipurile de midi. putere.
Temporizarea se poate regia cu P1; ea
este de asemenea intluantata de P2 si de
marirnea tensiunii de alimentare.
(J. Rongen)
sator electrolitic C3 de iesire al etajului final
(desenat simbolic). Atunci cand limitarea sem-
nalului este cauzata de blocarea fala de cel
mai scazut potential de alimentare, tensiunea
baza-ernltor scade la T3 sub 0,6 V, asttel incat
acest tranzistor se blocheaza. Multivibratorul
monostabil conslituit din T1 si T2 (In stare de
repaus T1 se blocheaza in limp ce T2 con-
duce) primsste un impuls trigger pozitiv prin
dioda 03. Ourata de basculare a monosta-
bilului depinde de C2 9i R3; ea mascara circa
>I<Vez; textul
Tl ..T4=oBCS47B
1
u
77058
R5
4k7
200 ms. In acest timp LED-ul 02 lurnineaza ~i
indica limita semnalului.
La 0 suprasaturare datorata celui mai inalt
potential de alimentare, tensiunea baza-ernitor
a tranzistorului Ts, dependents de R9 ~i P2,
scade sub 0,6 V; T5 \)i T4 se blocheaza. Se
obtine ~i in acest caz, pe baza lui T1, un im-
puis trigger prin dioda D4. Monostabilul bas-
culeaza, de aceea, in starea astablla ~i la limi-
ta pozitiva a semnalului.
Pentru ca pragul trigger al monostabilului
sa fie pastrat constant, dioda Zener 01 pro-
duce 0 tensiune constants ajutatoare. Rezis-
tenta R1 trebuie dirnensionata astfel incat prin
ea sa treaca un curent de 20 ..' 25 mA. Atunci
cand tensiunea U este mai midi de 45 V,
pentru T5 este suficient un BC557B; pentru
lensiuni de pana la 65 V, se prsteaza un
016 flautezii
Flauteza este 0 putin cunoscuta, dar cu
adevarat originala .cutie neaqra" care, in tunctie
de rezistanta lntre mai multe pereehi de elec-
rozi, produce sunete de Ilaut de un lei aparte.
Rezistenta existenta lntre doi electrozi pcate Ii
constituita, de exemplu, de corpul unei persoa-
e care atinge contactele intr-un mod oarsca-
re. Un su net inca 9i mai original ia nastere
atunci cane cele patru perechi de electrozi
sunt scurtcircuitale In cornbinatiile dorile, cu
BC556. Prin R8 trebuie sa treaca un curent de
circa 1 mA.
Reglajul indicatorului clip se poate realiza
in modul cel mai rapid cu ajutorul unui osci-
loscop, a carui intrare Y este leqata in punctul
R9/R1O. In eaz de nevoie este posibil un reglaj
-\)i"dupa ureche", Se fixeaza pragul de aprin-
dere al indicatorului eu potsntiornetrul P1 la
limita jumatalii negative a curbei de semnal.
Pentru aceasta operatie, dioda D4 trebuie in-
departata temporar. Pragul de aprindere la li-
mila pozinva depinde de P2 Pentru a-l regia
pe aeesta, 04 trebuie relntrodusa, iar D3 tre-
buie tndepartata ternporar. Oand limita sem-
nalului de iesire al amplifieatorului este tixata
la 0 tensiune cu 0,6 V mai mare decal eel mai
inalt potential de alimentare, se poate renunta
la P1, respectiv P2.
diverse obiecte metaliee cum ar f linguri, fur-
culite, cutite. Daca se folosesc aceste obiecte
concomitent cu destinatia lor oriqinara, atunci
va avea loc 0 originala masa de pranz de
patru persoane ca spectacol culinaro-muzical.
Montajul (fig. 1) lucreaza cu doua oscila-
toare comandate In curent (discutate in alt loc
In acaasta carte), in care primul oscilator CCO
serveste drept circuit de declansare al celui de
al doilea, La acest tip de montaj pot sa apara
31
user fenomene de sincronizare, astfel incat
chiar si la utilizarea lui de catre patru persoane
sunetele care iau nastere sunt inca muzicale.
in mod normal, pentru T1 ... T8 pot f utili-
zate tranzistoare TUN. Daca totusi rezistsnta
dintre electrozi este foarte mare, atunci frec-
vents de iesire rarnane in domeniul inferior. in
acest caz sunt adecvate tranzistoare cu am-
plificare mare in curent (de ex.: BC549C, BC
414C, BC 109C). Se poate realiza 0 rezistenta
mare, de exemplu, atunci cand nu numai una,
ci doua persoane .conectate" In serie vor sa
se lanseze intr-un program. Daca dirnpotriva,
rezistenta intre perechile de electrozi este
redusa, atu nci contactele A, B, C si 0 sunt
conec!ate la un divizor de tensiune (vezi fig. 2).
Frecven\a de baza depinde in aceasta situatie
017 Compresor dinamic alimentat prin semnal
Aces! compresor dinamic este potrivit in
pri mul rand pentru a reduce la un nivel mai
scazut semnale relativ mari, din surse de
rezistenta joasa. Ne gandim la semnalele de la
iesirea dituzoarelor, care uneori sunt legate
direct eu 0 intrare, de exemplu a unui case-
tofon recorder. Procedeul rnentionat duce de
cele mai rnults ori la 0 suprasolicitare a etajului
de intrare si are ca urmare 0 inregistrare mai
mult sau m~i putin cistorsionata. in aceasta si-
tuatis, vine in ajutor compresorul descris aici.
Particularitatea compresorului consta 'in aceea
r----------j
32
2
* Vezi textuf
77043 2
de pozitia potentiometrului semireglabil.
Deoarece montajul poate ajunge in contact
direct eu eorpul uman, el trebuie sa fie ali-
mentat de la 0 baterie. Curentul absorbit, la
amplitudinea maxima a semnalului, mascara
circa 20 mA.
ca nu este necesara nici 0 tensiune de alimen-
tare extsrna: puterea necssara tuncnonarii este
castiqata din semnalul de iesire.
Din montaj reiese ca semnalul de intrare
prin 01, respectiv prin 02, esle redresal atat
pozitiv cat si negativ. Semnalul redresat coman-
da atenualorul construit cu 03, D4, R5 ~i R6.
Diodele eu germaniu sunt in mod clar cele mai
potrivite pentru compresor. Cu toate acestea,
la 0 dimensionare corscta a rezistentelor R5 9i
R6, se pot obtine razultate satistacatoare $i eu
diode de siliciu. Alegerea a cazut aici asupra
R3
4)Ok 1---------,
diode lor cu germaniu tip AA 119. Montajul a
fost astfel conceput incat diodele atenuato-
rului, 03 si 04, sa lucreze Tn interiorul dome-
niului dat de tensiunea de intrare, exclusiv ln
partea neliniara a caracteristicii lor.
Timpul de crestsre a frontului de atac al
compresoruluirarnanefix; el depinde,intre altele,
de irnpedanta la iesire a sursei de semna!.
Valoarea cea mai rsdusa a rezistentei R2 in-
dica deja ca impedanta sursei trebuie sa fie pe
cat posibil mai mica. Timpul de caders poate fi
reglal, In interiorul anumitor limite, cu potentio-
metrul P1.
Daca sunt satistacute toate cerintele de
calitate mentionate, atunci rezulta, cu doar ca-
teva componente, un compresor util, care intr-tm
domeniu al tensiunilor de intrare cuprins intre
100 mV si 10 V(!) genereaza un semnal de
iesire aproape constant de 70 mV.

018 Preamplificator de microfon cu zgomot redus

Acest preamplilicator de microfon, conven-

tional, este adecvat in special pentru conec-
tarea microfoanelor cu rezistenta ohrnica redu- 12V

sa; el se distinge printr-un domeniu larg de

functionare 9i un zgomot redus. Amplilicarea
maxima este de circa 200; ea poate Ii adap-
tata la valoarea semnalului dat de microfon eu
ajutorul rezistentei R3.
Zgomotul scazut depinde, intre altele, de
acordul preeis al irnpedantei de intrare. Rezul-
tatele optime sunt, din acest motiv, de asteptat
numai atunci cand irnpsdanta microlonului
este cupnnsa intra 500 ~i 600 Q. La micro-
loanele de 200 n. R4 trebuie redus la 220 n,
in timp ce C1 capata valoarera de 4117.
Cine vrea sa .scoata totul" din montaj, poa-
e utiliza rszistsnte cu pelicula rnetalica pentru
R3 ... R6, iar pentrucondensatorulC1, mai multe
condensatoare MKM conectate in parale!.
Alte cateva date tehniee: cu un semnal de
trare de 3 mV (tensiune vart la vart), a fost sire mascara 10 Vw; la intrare sunt necesari
asurata 0 tensiune de iesire de 800 mV 50 mVvv. Oomeniul de frecvente variaza liniar
ensiune vart la varf), Tensiunea maxima de ie- Tntre50 Hz 9i 100 kHz.

019 Atenuator stereo de zgomot

Heceptia emisiunilor stereo Indepartate in
_ meniul FM este tulburata de cele mai multe
. de zgomote care dispar Tn cea mai mare
carte dupa comutarea pe mono. Cauza aces-
.~; efect este faptul ca. la receptia stereo, cea
~ai mare parte a zgomotelor din canalul stanq
sunt in antitaza CLJ cele din canalul drept. Dupa
conectarea in paralel a ambelor canale, aceste
parti de zgomot se anuleaza reciproc. Atunci
cane ambele canale nu sun! conectate pe in-
treaga banda de frecventa, ci sunt coneclate
numai la trecvente inalte, pe de 0 parte zgo-

33

motul scade vizibil, iar pe de alta parte, irn-
presia de sunet stereo obtinuta este mai pro-
nuntata. Problema enuntata este preluata de
atenuatorul stereo de zgomot.
Montajul consta din doua repetoare pe ami-
tor per canal. Prin comutatorul S 1abc, pot Ii
legate Irei puncte de comutare ale unui canal
cu punctele de comutare (intercalate) ale ce-
luilalt canal, peste condensatoarele C3, C4 ~i
C5. Rezistentele R9, R 10 si R 11 atsnueaza
eventualele "parailuri".
020 filtru selectiv cu circuit dublu T
Schema confine un repetor pe emitor com-
plementar (T1 si T2), care este comandat prin
rezistanta R1. Emitorul lui T1 (sau T2) consti-
tuie ie9irea; componenta continua a semnalului
de iesire poate fi blocata printr-un condensator
dublu. lesirea montajului se face printr-un
34
lS ... 30V
Pentru componentele Tn antifaza, a carer
trscventa se gase~te deasupra a 8 kHz, rnon-
tajul actioneaza ca punte Tntre canalul stang si
eel drepl, ele fiind astfel scurtcircuitate. Din
contra, componentele sincrone ajung fara pro-
bleme pe trecventa lor la iesirile corespunza-
toare.
Frecventa preluata stereo-mono poate fi co-
borata la jurnatats (4000 Hz), de exemplu prin
dublarea valorilor condensatoarelor C3, C4 ~i C5.
circuit Tndublu T (P1, P2, R8 ... R12, C6 ... C9)
legal cu amplilicatorul compensat T3rr 4, a
carui amplilicare sste A = 2R1/R2 = 2R1/R4.
Semnalele cu frecventa fo = 1/RC nu sun! la-
sate sa ajunga la amplificatorul compensat de
catre circuitul 'in dublu T, ele apar practic nea-
 c
* Vezi textut
lenuate la iesire. Toate celelalte trecvente, dim-
potriva, sunt alenuate.
Atenuarea maxima la frecvsnte foarte Inal-
Ie si toarte joase este egala cu 1/A. Factorul
de calitale Q se gase~le la A/4, atenuarea nu
este totus: infinit de mare la nici 0 frecventa.
Distorsiunile sunt deosebil de reduse datorlta
021 Circuit pentru nivel euto-triggerebil
La osciloscoape, nurnaratoare de trecventa
si aile asemenea aparate, se pune de cele mai
multe ori problema de a gasi un buton cu care
sa se poata regia pragul trigger. Reglajul pretinde
e regula 0 atentle crescuta, deoarece el
-rebuie realizat cu foarte multa grija. 0 reglare
automata la diverse semnale de intrare apare
e aceea ca fiind foarte utlla.
Montajul prezentat aici cepasests principial
aoeasta terns: felul cum constructia devine un
aparat corespunzator In cea mai mare rnasura
scopului, trebuie decis de la caz la caz.
Semnalul de inlrare esle condus catre re-
:J€torul de lensiune IC1, astfel incat conden-
sa orul C 1 se incarca prin T1 la inaltimea var-
.u"Ji tensiunii de semnal Aceasta nu se poate
77091
treptelor de balans T1 fT2 ~i T3ff 4. Filtrul poa-
a
Ie . serveasca de aceea drept baza de limp
pentru un generator sau un filtru.
Cu potsntiometrele P1 si P2 se raqleaza
circuitul in dublu T pe tensiunea maxima de
iesire la Irecventa 10• Cu R = 11 k ~i C6 ...C9 =
15 n rezulta 0 frecvsnta de filtrare de circa 1 kHz.
tntampta instantaneu, de aceea cea mai scurta
durata a impulsului semnalului de intrare rna-
soara 1 ,5 ~IS,
Tensiunea existenta pe C1 este redusa cu
potentiornetrul P1 si apoi esle tolosita ca ten-
siune de reterinta pentru montajele trigger exis-
tente in aparat. Alunci cano tensiunea pe C1
trebuie sa-si atinga valoarea sa maxima, esle
necesar ca la iesirea 1 sa existe 0 irnpsdanta
relaliv mare in paralel cu P1. Triggerarea poa-
te avea loc si prin impulsul trigger realizat cu
IC2. Daca se leagB. intrarea inversoare a lui
IC2 cu iesirea sa, atunci acest etaj lucreaza ca
repetor de tensiune La iesirea 2 se gase~te
tensiunea de retarinta care poate fi de aserne-
nea Incarcata suplimentar.
35
 1a

punzatoare existenta, Rapoartele tensiunilor ra"

--
-- ----~--- -rr:
-1\-----------Ff------
1b
a

\
man egale, independente de amplitudinsa sem-
nalului de intrare, astlel tncat linia b (tensiunea
de reterlnta) taie continuu in acelasl punct
curba semnalului de intrare ~i in acest mod s-a
obtinut a triggerare stabila.
Limita de frecventa inferioara, la care man"
tajul lucreazainca ireprosabil,se gaseste la 1 Hz.

1J u
in lig. 1b este dat ca exemplu un semnal
770441b
Tensiunea de intrare nu are vole sa depa"
seasca 7 V, altminteri amplificatorul operatio-
nal ~itranzistorul pot Ii distruse. 0 dioda Zener
de 6,8 V in paralel cu R1 ofera aici a protectie
eficisnta.
Curentul preluat de montaj este foarte re"
de intrare care rsprezinta tensiunea de refe" dus, el rnasurand,fara IC2, numai 1 mA la 12 V.
rin!a reqlata cu P1(b) ~i tensiunea de varf cores" Valoareatensiuniide alimentarenu este critica.

022 Preamplificator pentru doza redare sunet

Cu numai un circuit integrat si alte cateva Irei trepte: -10 dB, 0 dB, + 10 dB. Prin aceasta,
componente putem realiza un preamplifieator este posibil sa se coneeteze sl aeele picupuri
exceptional pentru doza de sunet de la chitara
La intrare se gase~te un amplificator opera"
tional, a carui amplificare este comutabila in
J iL
eta
012V
"~".
lei 0

1
'1 c:;'>O:-- "
~12V

tc 1 ~ 739 <76131'

36
 2
24 1
0
r>
16/,
t----. /

12 ,
l"- I\.
H
~ r-.It'
t>< 1/ l-
'-
0
r- V r--..••.....~
Pta
.V "" /~ r-, V
8 !>< r-,
2
r-. Jlf'.
6
V ....•.•.
J..-.

20
1/ _j ;-~
47
6

" '0 so 100 200 see I.

• 10< '0 __ '0 f I00 e

IH~t

care genereaza doar 0 tensiune scazuta. Dupa CD= Frecventele in aile :;;i eele
acesta, urrneaza un corector de ton triplu, care joase sun! amplificate puternic.
este avantajos atunci cand cele mai multe ele- @= Sunt amplificate trscventele
mente ale receptorului de sunet din chitara nu medii
sunt liniare pe intregul domeniu al trecventelor.
@= Frecventele medii sun!
Amplificarile de tensiune la diferite trscvente
amplificate puternic.
pot fi egalizate datorita marilor posibilitati de
reglaj. Deoarece amplificarea corectorului de
@)= Frecventele medii prezlnta
un minim.
'on poate Ii variata cu ajutorul comutatorului

37

S 1, se poate realiza user 0 rsactie inversa
tntrs chitara ~i instatatla amplificatorului, atunci . venta, la diferile pozitii ale potentlometrului,
cand se aduce chitara In apropierea difuzo-
023 Tremolo
Trernolo-ul este un aparat de elect 9i apar-
line deja de multa vreme inventarului de toate
zilele al muzicianului. Un tremolo ia nastere
atunci cand, de exemplu, un semnal de chttara
cu frecventa de 1 Hz ... 10Hz este modulat In
amplitudine. Cea mai buna impresie de sunet
rezulta atunci cand tensiunea de modulare va-
riaza sinusoidal, a~a cum este cazul in mon-
38
rului. Acest etect, toarte aprsciat in cercurile
muzicale, numit ~i .chitara care canta", poate Ii
realizat de regulatorul de sunet descris aici,
deja la puteri de amplificare de 20 W. Ele-
menlul de corectie R3, C2 reduce procesele
tranzitorii care iau nastere la conectarea In
reactie inversa dintre difuzor si chitara.
Oeoarece rnontajul, datorita amplificatoru-
lui operational utilizat, este foarte sarac in zgo-
mot, poate f utilizat si ca un corector de ton
pentru aparatele HiFi. Oscilograma arata forma
buna a semnalului dreplunghiular realizat de
montaj la 0 frecventa de intrare de 1 kHz. 00-
meniile rnasurate peste ~i sub aceasta tree-
dernonstreaza vizibil graficul ilustrat aiel.
tajul de tala. Semnalul de joasa trecvsnta
ajunge prin adaptorul de lmpedanta la ampli-
ficatorul operational IC 1 al caru: factor de am-
plilicare poate f reglat cu potentiornetns P1.
Cu amplificatorul operational IC2, S8 realizea-
za un generator sinusoidal, a carui trecventa
poate fi raqlata de la 1 Hz la 10Hz cu ajutorui
potentiornetrului P2.
 Modulatorul cu diode (01, 02) multiplica sem-
nalul de joasa trecventa cu semnalul gene-
ratorului sinusoidal. Pe rszistenta RiO ia nas-
tere 0 tensiune modulata in amplitudine. Gra-
dul de modulare poate fi reglat cu potentio-
metrul P3. Pentru a elimina reactiite de la ie-
sirea montajului asupra modulatorului, a fost
prevazut repetorul pe emitor T2. Generalorul
sinusoidal poate f deconectat cu lntrerupatorul
S1, asttel incat la 0 reglare coracta a potentio-
metrului Pi, montajul sa alba 0 amplificare de
exact 0 dB.

024 Etaj de mixare cu un trenzistor

Tranzistorul T1 este con ectal Intr-un montaj

cu baza com una, cu emitorul comandal in cu-
rent. Aproape intregul curent de cornanda tre-
ce din nou prin colector. Cu ajutorul lui R1, 01
~i 02, conditia ca R2 sa fie mai mare ca 1/S (S =
panta lui T1) este satisfacuta aproape auto-
mat. Emilorul poate servi ca mas a virtuala pentru
un montaj de mixare, a;;a cum este el necesar,
de exemplu, Tntr-un pupitru de mixaj.
Liniaritatea montajului depinde aproape
exclusiv de liniaritatea factorului de amplificare
III curent: ex '" h,e/(h,e + 1). Tensiunea de iesire
este egala cu R3/R5 x (u1 + 1J2 + u3 + ...)
Pentru dimensionare sunl valabile urrnatoa-
rele formule: curentul de colector al tranzlsto-
rului rezulta din i '" 0,6 V I R2. Pentru 0 exci-
tare maxima trebuie indeplinita conditia R3 = U I
1,2 V. Rezisten!a R5 se obtine din R3 Inmultit
cu n (nurnarul de intrari). rezulta valoarea de 8k2 pentru R3 ; RS capata
Exemplul urrnator trebuie sa servsasca pen- va loa rea de 33 k pentru patru intrari. Binein-
au clarificare: daca R2 = 680 n, curentul de !eles, montajul poate Ii dimensional si in alte
colector este de circa 1 mA. Daca U = 15 V moduri.

025 Osci/ator comandat in curent (aCC) cu 4011

Putem realiza un CCO (Current Controlled
Oscillator) simplu, cu numai doua porti inver-
scare 4011 sau 4049.
Este vorba, in principiu, de cunoscutul montaj
a' oscilatorului construit cu doua porti, Re-
- enta de incarcare, respectiv descarcare, a
~ densatorului C 1 este totusi lnlocuita aici cu
ua tranzistoare. Ambele tranzistoare consti-
. e 0 oglinda de curent, respectiv curantii de
- ector ai lui T1 si T2 sun! egali (Ia caracte-
" ."i identice ale' tranzistoarelor). lncarcarea
lui C1 are loc la fel ca de obicei. lesirea lui N2
devine ,,1" logic.
Curentul de descarcare (iesirea lui N2 este
,,0") circula totusi in dirsctie opusa prin T1,
curentul de colector trece spre ernitor ~i curen-
tul de emitor spre colector. T2 se blocheaza
imediat ce tensiunea de alimentare nu este mai
mare de S V. La tensiuni de alimentare mai
mari, jonctiunea baza-ernltor a lui T2 conduce,
asttel incat T2 conduce ~i el. Cu tranzistoare
de tip BC 557 A, domeniul de trecvente ajunge

39

Kl
la 4 '" 100 kHz pentru 0 tensiune de alimentare
de 5 V.
Este clar ca T2 este utilizat, In conexiunea
cea mai sirnpla, intr-un mod oarecum neobis-
nuit. Fig. 2 prezlnta montajul complet cu 4 dio-
de. Ambete tranzistoare se gasesc tntr-o punte
cu diode, astfel incat curentul circula continuu
026 Adaptor de nivel
La montajele de rnasura ~i de afisare, este
adeseori necesar sa transpunem variati'le de
tensiune intr-un alt domeniu. In asemenea ca-
zuri, poatef uti!adaptorulde nivel prezentataici.
Un exemplu clarifies modul de functionare:
la .cornutatorui cu 2 canale cu UAA 170" (pre-
zentat tntr-o alta parte a acestei dirti) trebuie
adauqata 0 tensiune de 5 V la tensiunile de
intrare; 0 V devine 5 V, 1 V devine 6 V ~ a.m.d.
Intrarea C a adaptorului de nivel se gase~te la
rnasa: intrareaA primeste .tensiunea de transla-
lie" de 5 V, In limp ce B servsste ca intrare de
cornanda.
o tensiune de 3 V In B are, de exemplu, ca
urmare 0 tensiune de 4 V la intrarea amplifica-
torului operational. Amplificatorul operational se
comports acum In asa tel lncat la intrarea in-
versoare se gase~te aceea~i tensiune ca la in-
trarea neinversoare. Deoarece intrarea C este
legata la masa, pe rezistenta R3 cad 4 V. Pe R4
40
Nl.N2 = '1.4011 rY]4049}
2
ln acseasi directie prin oglinda de curent, de
aceea el este activ In ambele jumata~i de pe-
rioada.
Daca dorim sa facem ca oscilatorul sa fie
comandat In curent (current controlled), atunci
montajul oglinda de curent trebuie sa fie co-
mandat de 0 sursa de curent rnodlticata.
La montajul cu punte din diode exista po-
sibilitatea de a utiliza ~i elemente asimetrice
de curent, precum fotodiodele sau fototranzis-
toarele.
trebuie sa existe de asemenea 0 tensiune de
4 V; de aceea, tensiunea la iesire mascara 8 V
(5 V + 3 V).
Daca tensiuneade comanda trebuie transpu-
sa la un nivel mai scazut, atunci intrarile B !;>iC
15V
R4
'-----i_ lOOk
1------'
"/7031
se inverseaza. Tensiunea de 5 V este Tnjuma-
tajita (B este legat acum la masa), asttel incat
la intrarea neinversoare exista 2,5 V. Pe R3
cade 0 tensiune de 0,5 V; tensiunea de issire
mascara, prin urmare, 2 V (= 5 V - 3 V).
Valoarea rezistentelor R1 ". R3 depinde nu-
mai de caracteristicile amplificatorului opera-
tional si de rezistenta de intrare dorita. Cea din
~rma trebuie sa lie in orice caz cu mult mai
mare (eel putin de 10 on) dedit rszistenta de ie-
sire a etajuluicare cornandanivelulde adaptare.
Se pot utiliza aproape toate tipurile de am-
plificatoare operationaie atunci cand domeniul
.rnodului cornun", la 0 alimentare asimemca, nu
este dspasit, Se poate folosi, de exemplu, ~i un
741; insa deoarece acest tip nu mai lucreaza
corect atunci cand tensiunile de intrare coboara
sub 1,5V, el trebuiesa fie alimentalsimetric.

027 Comutator cu doue canale pentru UAA 170

Ideea care sta la baza acestui montaj esle

urrnatoarea: UAA 170 permite aprinderea unui
nurnar de 16 LEO-uri, in tunctls de tensiunea
de cornanda. La multe aplicatu nu sunt nece-
sare totusi toate cele 16 LEO-uri; 8 LEO-uri
sunt suficiente, de cele mai multe ori. Restul
de iesiri rarnan neutilizate, desi UAA 170 nu
face parte din categoria celor mai ieftine cir-
cuite integrate. Montajul da posibilitatea coman-
darii independente a 2 x 8 LEO-uri cu numai
un singur circuit integrat. Cele doua intrart sunt
conectate alternativ prin diode la intrarea circui-
tului UAA 170. Comanda acestui comutator
electronic se realizeaza cu un oscilator simplu
constituit din doua porti MOS. Oioda 01 9i po-
tentiornetrul P1 sunt adauqate pentru a se PLl-
tea influenta raportul de umplere (raportul im-
puls/pauza). Se poate echilibra astfel lumino-
zitatea ambelor grupe de LED-uri. Atunci cand
este posibil doar un reglaj in contracurent, dio-
da D1 trebuie inversata.
Este important ca tensiunile de intrare sa
nu acopere ambele domenii deoarece, in caz In cele mai multe cazuri, valorile ambelor rezis-
contrar,ambele indicatoarecu LED-urivor .curqe tenle pot fi rnarlte in rnasura in care este de
unul intr-altul". dorit 0 rezistenta de intrare mai mare.
Pentru lmpartirea in ooua indicatoare inde- Montajul absoarbe un curent de 2 mA la 0
pendente, este necesar ca tensiunea de co- tensiune de alimentare de 12 V. Frscventa de
manda 1, de exemplu, sa varieze lntre 0 si 5 V, eomutare este de 1 kHz; ea poate fi ridicata
iar tensiunea de cornanda 2 sa varieze intre 5 sau coborata prin modificarea valorii lui C1.
si 10 V. Cand sunt disponibile doar doua ten- Montajul cu doua canale descris aici poate
siuni de cornanda in domeniul 0 '" 5 V, atunci fi legal direct eu montajul publicat Tn articolul
la una din ele trebuie adaugatatensiuneade 5 V. "DAM" (Elektor, teb. 1976). La ambele montaje
Aceasta se poate realiza foarte simplu cu .adap- trebuie sa firn atenti la faptul ca tensiunea ma-
torul de nivel"descrisTnmontajulprecedent (26). xirnala a lui UAA 170 este de 6 V; aici este dat
Hezistenta de intrare depinde de R1, res- cazulinterconectarii unui divizor de tensiune.
pectiv R2, ~i mascara nsaparat 10k per canal. Montajul poate fi realizat cu UAA 180.

41
028 Repetor pe emitor complementar
Montajul olera 0 alternativa intsresanta pen-
tru conceperea unui buffer (etaj de adaptare u
irnpedanta) sau a unui etaj final de mica pu-
tere cu zgomot redus. Curentul de repaus de-
pinde aici exclusiv de tensiunea de alimentare
$i de rezistenta Ri (pentru T1). respectiv re-
zistenta R2 (pentru T2), in timp ce la montajul
standard, dupa cum se stie, ambele conexiuni
ale bazelor sun! legate Impreuna prin diode.
Aceste diode, la monlajul standard, actioneaza
defavorabil asupra impedantei de intrare; este
ca si cum s-ar utiliza principiul bootstrap; cu-
rentul de repaus se imprastle considerabil.
Tn acest montaj, curentul de repaus din Tl
este egal cu (U - 0,6 V)/R1, iar curentul de
repaus din T2 este egal eu (U - 0,6 V)/R2; R1
9i R2 au in mod normal acesasi valoare. Oi-
mensionarea condensatoarelor C2 $i C3 de-
pinde de rezistenta de sarcina R4 $i de cea
mai scazuta frecventa de lucru. Cand factorii
de amplificare in curent ai tranzistoarelor Tl si u
T2 sunt egali, la fel ca 9i rezistentsle R1 $i R2,
atunci pe R3 nu exista nici 0 tensiune conti- clasa A. Puterea de iesire debitata pe R4
mascara atunci:
nua; In acest caz C1 poate lipsi. Daca montajul
esle comandat cu un amplificator operational, P=i2 R4 unde i= U-O,6 V.
se poate de asemenea renunta la C1 $i la R3. , R'
Repetorul pe emitor eomplementar ar trebui atata limp cat R4 este neglijabil de mie tala de
sa fie comandat ca buffer sau eta] final in R", Rl = R2.

029 LfD-ul ca dioda de reierintii I

Caderea de tensiune pe un LED este, Tn

tunctis de tip, Intra 1,4 $i 2,2 V, la un curenl
prin LED de 5 ... 10 mA. Daca temperatura
creste cu 1°C, atunci tensiunea scade (Ia
curent constant) cu cirea 1,5 mY. Coeficientul
de temperatura are prin urmare valoarea de
-1,5 mVfC. Acest comportament poate fi utili-
zat penlru realizarea unei surse de curent con-
stant (vezi fig.) aproape complet independenta
de temperatura. Coeficientii de temperatura ai
LED-ului $i jonctiunii baza~emitor sunt aproape
egali, asttel incat se anulsaza reciproc.
Pentru curentul de colector este vatabila Sa fim atenti la faptul ca tensiunea ULED
urrnatoarea retane: I = (ULED- USEjlR. poate fj diferita pentru fiecare tip de LED.

42
030 Integrator neinversor

in montajul integrator utilizat ln mod obis-
nuit (fig. '1), condensatorul C este legat la ma-
sa virtuala; iesirea amplificalorului operational
este din aces! motiv tncarcata pozitiv. Acest
lucru poate actiona detavorabil asupra stabi-
lita!ii si poate influenta comportamentul sem-
nalului mare ("slew rate") al montajului.
Cand caracterul inversor al integratorului
este mai putin important, atunci alternativa
data In fig. 2 poate Ii .;;iea utila. Fata de mon-
tajul din fig. 1, inlegra!orul din lig. 2 nu mai
invsrssaza. Rszistentele R1 ~i R2 trebuie sa
aiba, la tel ea si eondensatoarele C1 si C2,
valori egale. Daca se schimba atat Ri ~i Ci
cat ~i R2 ~i C2, se obtine un olterentlator
neinversor.

1 R 2

•
R, C, : R, C, : RC
77096 I

77098 2

031 Multivibrator RS cu inversor

Un multivibrator esle construil de eele mai

rnulta ori eu doua porti NAND. In loeul portilor
putem totusi utiliza inversoare. Figura arata un
multivibrat~r eu 2 inversoare CMOS. in con- .~
R o
trast eu multivibratorul NAND, inversorul multi-
vibrator bistabil trebuie actionat si readus In
pozitie ini!iala CLl impulsuri pozitive; in stare de
repaus, la intrarile inversorului se qaseste un
.0". Ambele iesiri, Q.;;i Q, sun! inversate lata
de multivibratorul NAND. Daca la iesirea 0 se
gase~te un ,,0", atunci, la un impuls pozitiv la s 6
intrarea S, iesirea inversoruluide JOsdevine ,,0";
aces! ,,0" ajunge prin rezistanta de 180 k la
intrarea inversorulul de sus (Ia aceasta intrare
exista inainte un ,,1", deoarece Q era In prea-
'abil ,,1 '). Ca urmare a acestui lapt, la iesirea
i 0 apare un "i ". Acest ,,1" ajunge. prin eea se mentine ehiar si dupa tndepartarea lrnpul-
e a doua rezistenta de i 80 k, la intrarea in- sului de actionare.
ersorului de jos, asttel incat starea montajului (ReA)

43
 032 PH cu 4011
Deoarece circuitele integrate monolitice PLL
(Phase Locked Loop - circuit cu calare pe ta-
za) sunt inca scumpe, s-a cautat 0 alternativa
tavorabila ca pre], lara a se utiliza un nurnar
prea mare de elemente constructive. S-a dorit
numai ca aceasta alternativa sa fie potrivita
pentru un anume scop.
S-a realizat un oscilator comandat in cu-
rent (CCO) cu doua perf MOS-NAND. Prin
aceasta, 0 poarta pentru comparatorul de taza
9i una pentru amplificarea semnalului au ra-
mas neutilizate. Puterea montajului realizat este
surprinzator de mare.
Caracteristicile montajului sunt urmatoarele:
Domeniul de irecventa (cu P2 reglabil): cir-
ca 25 ... 800 kHz.
Maxima ridicare a frecventei demodulabile:
circa 20% din trecventa oscitatorului.
Tensiunea de iesire la fo'" 500 kHz; f = 30 kHz
=
si tm 1 kHz: 45 mVw.
Atenuarea AM la 30% AM:::: 40 dB.
Sensibilitatea la intrare: mai buna decat
2 mV / 50 n.
Aceste valori sunt va labile pentru 0 ten-
Sensibilitatea la intrare: 250 I-lV(tip.) la 50 n.
siune de alimentare de 6 V, curentul absorbil
Tensiunea de alimentare: 3 V
fiind de circa 0,6 mA.
Curentul absorbit la to : 500 kHz = 250 )lA.
Montajul poate f optimizat 9i in alt mod:
PLL 4011 este potrivit inainte de toate pen-
circuitele de tip 4011 se deosebesc enorm in-
tre ele, in tunctie de fabricant. Cu cat carac- tru demodularea semnalelor din banda FM.
teristica de transmisie a portii variaza mai abrupt Un test eomparativ eu un montaj PLL inte-
9i cu cat este mai redus~ sincronizarea intre grat (si, evident, mai scump) a ararat chiar 0
porti, cu atat este mai ridicata sensibilitatea mon- midi. superioritate a raportului semnal-zgomot
tajului PLL. De aceea se vor cauta exemplare 9i a atenuarii AM pentru PLL 4011.
care realizeaza urrnatoarele valori: In principiu, PLL 4011 poate fi utilizat 9i pentru
.Domeniul de frecventa: 12,5 ... 500 kHz. demodularea semnalelor FM de banda larga.

033 Super-Zener
Montajul a fost coneeput initial pentru rea-
lizarea unei tensiuni de referinF~ constante
lntr-un aparat alimentat cu baterii. Desi prin dioda
Zener treee doar un curent de 1 mA, tensiunea
de iesire variaza cu numai 1 mV la 0 variatie de
la 10 la 30 Va tensiunii de alimentare!
Tensiunea care cade pe 0 dioda Zener este
extrem de constanta atunei cand prin dioda
circula un curent constant. Aiei, acest curent
constant circuta prin rezlstenta Rl; in plus, dio-
da Zener are ea rezistenta de sarcina intrarea
neinversoare, cu rezistsnta mare a amplificato-
rului operational.
R 1 constituie un fel de sursa de curent,
deoarece cadsrea de tensiune pe R1, la 0 ten-
siune de iesire constanta a amplificatorului ope-

44
 10...30V
r-------{+
D1
034 Comutator cu senzor de atingere
Montajele cu senzor de atingere exista Tn
multe variante; ele I~i au propriile avantaje 9i
dezavanlaje. Acest montaj se caracterizeaza
ln special prin laptul ca Ii este suficient un sen-
zor cu un singur punct de contact si de aceea
prezlnta 0 mare fiabilitate. Trebuie rnentionata
In plus separarea galvanica Intre contactul de
alingere :;;imenta], separare care, desigur, ne-
ceslta eondensatoare de cuplaj cu rezistenta
mare la strapunqere. Datorita valorilor mici ale
capacitatitor. costurile raman totusi reduse.
N3
Montajul propriu-zis este construit cu inver-
soarele N1 si N2. In stare de repaus, ta intra-
rile lui N1 exista un semnal de 1 MHz produs de
oscilatorul N3/N4. Cele doua condensatoare
de cuplaj C2 ~i C3 nu au niei 0 influenta asupra
rationat si la 0 lensiune Zener constanta, ra-
mane ~iea constanta: de aceea, obligatoriu, ~i
prin R1 circula un curent constant.
Marimea tensiunii de iesire rezutta din
relatia: Uie~ = (R2 + R3)Uzene,/R3, atata limp
cat tensiuneade alimentareesle cu cel putin 2 V
mai mare decal lensiunea de iesire dorita.
Amplificatorul operational coboara concomitent
tensiunea de iesire, asttel incat poate Ii absor-
bit un curent de 15 mA.
Montajul nu cornpenseaza coeficientul de
temperatura al diodei Zener; acest lucru devi-
ne chiar mai evidentaici. In cazul in care aceasta
situatie este irnportanta, Irebuie utilizata 0
dioda Zener cu 0 cat mai mica depsndenta ta-
la de temperatura.
valorii nominale a amplitudinii semnalului la
intrarea lui N1.
La atingerea senzorului, capacitatea mainii
constituie 0 punte catre rnasa pentru semnalul
de 1 MHz, astlel incat tensiunea semnal la in-
trarea lui N1 scade mull. Oeoarece aceasta
intrare este legata In plus eu tensiunea de
alimentareprin R3, la iesirea lui N2 apare acum
un ,,1"logic.
Dupa eliberarea contaetului, semnalul de
1 MHz incarca pe C4 prin 01, asttel lncat iesirsa
N4
45
lui N2 revine dupa scurt timp in starea ,,0" logic.
In cazul mai multor contacte (taste), este
suficient sa se construiasca un singur oscilator
~i sa se lege restul montajului la punctul A.
Un dezavantaj al acestei versiuni de comu-
tater cu senzor de atingere este laptul ca sem-
nalul de 1 MHz poate perturba receptoarele ra-
dio ~i alte asemenea aparate sensibile atunci
cand acestea sunt amplasate in apropiere.
035 Liniarizarea unui indicator cu LED
Daca un LED este comandat cu 0 tensiune
analoqica, apare problema ca dioda in cepe sa
lumineze abia dupa un prag de lensiune de
circa 1,5 V, Daca tensiunea creste doar CLI ca-
teva sute de milivolti, atunci luminozitatea
creste brusc, iar puterea de radiatie a LED-ului
trece repede in starea de saturatie, deoarece
curentul prin dioda crsste exponential. Atunci
insa dioda lurninescenta este introdusa in
circuitul de reactie invsrsa al unui amplificator
operational sursa de curent, iar curentul
diodei, ILED, variaza liniar cu tensiunea de co-
II
1 anliparalel cu LEO-ul, irnpiedica lucrul in sen-
uQ
036 Convertor temperatura - tensiune
Cu aces! monlaj simplu poate fi realizata 0
masurare precisa a lemperaturii in camera. 0
rezistenta NTC serveste drept senzor de tem-
peratura. Ea, asa cum se stie, se svidentiaza
printr-o puternica dependents tala de tempe-
ratura. Hezistenta NTC lirniteaza domeniul de
masurare al montajului; dorneniulliniar, in care
46
Pentru alimentare putem lolosi orice sursa
cu tensiunea cuprinsa intre 3 ... 15 V; curentul
absorbit rarnane sub 1 ... 2 mA. Este absolut
suficienta 0 slabilizare simpla cu 0 dioda Zener.
Atunci cand contactul de atingere este ast-
fel construil incat el I' susi constituie 0 capa-
citate relativ mare spre masa, trebuie aleasa 0
valoare relativ mare pentru C2.
(A. M. Bosschaert)
2
uQ
rnanda U. Oioda 02 consctata ca in fig. 1,
sui de blocare si limiteaza tensiunea de bloca-
re pe LED la 0,7 v.
Corelafia intre tensiunea pozitiva de coman-
da si curentul prin LED este exprirnata prin re-
Iatia: ILED = U/R1 .
, Fig. 1 prezinta un montaj pentru 0 tensiune
simetrica de alimentare, iar fig. 2 pentru una
asirnetrica.
(C. Chapman)
abaterea este rnai mica de 0,5 °C, este limitat
la aproximativ 40°C. In mijlocul acestui dorne-
niu, abate rea este sensibil mai redusa.
Montajul lucreaza cu 0 punte de rezistente
pe care este aplicata 0 tensiune de alimentare
stabillzata. Puntea este astfel schilibrata Incat
tensiunea pe aceasta este zero la temperatura
ce masurat cea mai scazuta. In acest caz, pe
··acare din cele doua ramuri ale punlii exista 0
·ensiune egala cu jurnatatea tensiunii de ali-
entare. Amplificatorul operational are rolut de
a asigura 0 rezistenta scazuta la iesire: ten-
siunea sa la iesire este egala cu zero atunci
cand puntea este echilibrata.
Daca temperatura rezistontei NTC creste,
01
atunci tensiunea de ie~ire creste cu circa 0,5 V
De grad Celsius. Coeficientul de conversie de-
pinde de tipul de rezistenta NTC utilizat. In
cele mai multe cazuri, un coeficient de con-
versie care ditera eu 0,5 vfc nu deranjeaza.
Daca totusi se dorsste a se citi temperatura
direct, de exemplu la un aparat de rnasura de circa i2 mA; el depinde ln special de cu-
universal, atunei va!oarea rezistentai R9 tre- rentul prin dioda Zener.
buie aleasa astfel tncat sa fie raalizata sensi- Echilibrarea punfii, care trebuie realizata in
bilitatea dorita. Montajul poate luera acurn ire- asa fel tncat la iesire sa avem zero volti, se
prosabil, cu singura conditie ca rezistanta R8 realizeaza cu potentiornetrul de reglaj Pi.
sa fie egala eu R9. Condensatorul de 1 n este necesar pentru
Marirnea tensiunii de alimentare nu este amplificatoarele operationale tip 3i30 si 3140,
critica: tensiunea Zener a lui 01 poate fi cu- deoarece acestea trebuie sa fie compensate la
prinsa Intre 4,7 ~i 8,2 V. Curentul absorbit este trecvonta externa.

037 Indicator de acord cu LED-uri

Aces! montaj poate Ii indus in orice recep- indicator de acord, spre deosebire de indica-
tor UKW in locul unui indicator de aeord eu toarele ce lucreaza cu LEO-uri bicolore, este
instrument de masura magneto-electric. Acest eehipat cu LEO-urile traditionale. Cele trei

12V

47
 LEO-uri sunt astfel dispuse lncat, in cazul unui
acord bun, lurnineaza LEO-ul din mijloc (03).
Modul de lucru al montajului nu este complicat:
La intrarea A se gaseste tensiunea CAF
(tensiunea de control automat al frecventei] a
receptorului; ea cornanda comparatorul consti-
tuit din circuitele integrate IC1 ~i IC2. Oaca ten-
siunea este mai mare decal tensiunea de re-
lennta (dependents de divizorul de tensiune R2,
R3, P1 si R4), atunci tranzistorul T1 permite
LEO-ului '01 sa lumineze. Daca din contra, ten-
siunea CAF este mai mica decat tensiunea de
reterinta, atunci T2 conduce iar LEO-ul 02 lu-
rnineaza, In cazul unui acord corect, tensiunea
CAF are valoarea nominata. Ea este egala
atunci cu tensiunea de reterinta reg lata. in a-
cest caz, atat T1 cat si T2 se blocheaza, astfel
tncat tranzistorul T3 'este trecut in starea de
conductie prin portile NAND N1 ... N4 (N2 ~i
N3 lucreaza ca trigger Schmitt), iar LEO-ul 03
lurnineaza.
Oeoarece valoarea tensiunii CAF ditera de
la receptor la receptor, in schema montajului
038 Sursa simp/a de tensiune stabilizata 0 -;-15 V / 5 A
Tensiunea la iesire a acestui alimentator
simplu poate Ii reg lata intra caliva volti si 15 V.
Prin utilizarea a doua diode Zener, coeficientul
de stabilizare al montajului creste, deriva cu
temperatura este rsdusa datorita lui Uz = 5,6 V.
Dupa conectarea aparatului, tensiunea de ie-
sire creste exponential cu r = 1 kQ·C3. In
cazul in care C3 are valoarea de 1000 !-IF,
constanta de timp este de 0 secunda. Utillza-
torii care au 0 rezistenta mica la rece, pot fi
astfel conectati tara a se ajunge la absorbirea
48
nu s-au dat valori pentru R2, R3, R4 ~i P1.
Atunci cand amplificatorul de frecvanta inter-
rnediara lucraaza de exemplu cu circuitul in-
tegra! TCA 420 A, tensiunea CAF mascara 9,5 V.
Pentru a realiza 0 tensiune de referin!a cu ace-
easi valoare, divizorul de tensiune se dimen-
sioneaza astfel: R2 = 4k7, R3 = 100 Q (sau
potomiornetru semireglabil de 250 Q), P1 = po-
tsntiometru semireglabil 4k7, iar R4 = 15 k.
Daca din contra, amplilicatorul de trecventa in-
terrnediara este echipat cu circuitul integrat CA
3089, atunci tensiunea de retarinta trebuie sa
fie de 5,6 V. Rezisten!a R2 este marita la 12 k,
in timp ce toate celelalte valori rarnan ne-
schimbate.
Daca pentru R3 se utilizeaza un potentio-
metru semireglabil in locul unei rezistente fixe,
atunci se poate regia, 'in afara tensiunii de re-
ferin!2: (cu P1), si latirnea domeniului in care
LEO-ul 03 lurnineaza ca indicator pentru acor-
dul corect.
(w. Auffermann)
unui curent mare. Potentiornetrul P1 serveste
la reglarea tensiunii; cu semireglabilul P2 se
poate ajusta exact limita superioara (15,0 V).
Tranzistorul T3 Irnpreuna cu razlstsnta R6 au
sarcina de a limita curentul de ie~ire la va-
loarea maxima (Imax). Valoarea rezistentei R6
se calculeaza cu formula R6 = 0,7 V / Imax; la
Imax = 5 A, se obtine pentru R6 valoarea de
0,14 Q.
 Utilizarea unui potentiornetru bobinat Tn 10-
cui lui R6 permite 0 reglare continua a limitei
de curent. Pierderile de putere Tn tranzistoarele
Tl :;;iT2 sunt loarte mari la 0 tensiune de iesire
mica :;;i la un curent egal cu Imax; de aceea,
radiatoarele trebuie dimensionate corespunzator.
In domeniul tensiunilor mid, pierderile de putere
Tn tranzistoare pot Ii reduse mult prin conec-
tarea lampii L (comutatorul SI deschis).

039 Tester de reectie

,
Testarea vitezei de reactie a omului este
nu numai un mod distractiv de petrecere a tim-
oului, ci permite si tragerea unor concluzii, de
exemplu asupra aptitudinilor mornentane ale
unui conducator auto.
Alunci cand se lnchids contactul butonului
de pornire, multivibratorul astabil construit cu
ICI produce impulsuri care sunt aplicate la nu-
rnaratorul IC3. LEO-urile 01 ... DIOse aprind
succesiv intr-o inlan\Uire rapida. lrnediat ce
persoana testata acticnoaza butonul stop S2,
-nultivibratorul astabil este blocat; ultimul LED
comandat cu decodorul IC4 lurnineaza In con-
tinuare. Daca trecventa multivibratorului astabil
se reqleaza cu PI asttel lncat numaratorul, de
exemplu, prirneste un impuls la fiecare 10 se-
cunde, atunci tirnpul de reactie poate Ii cilit usor.
Testul poate Ii repetat dupa actionarea bu-
tonului de resetare (S3).
La dimensionarea data, testerul absoarbe
un curent de circa 120 mA; tensiunea de ali-
mentare (5 V) trebuie sa fie stabilizata. Frec-
venta multivibratorului astabil poate Ii reqlata
cu PI intre 10Hz si 80 Hz.

5V
r---~--~---'------~------'-----------------~~------'-------~~+

A C 0
15 1. 13 12

R4
12
A
9
C "0
BOil),
IC3 5
14
(£)
7490

Reset
SJ

49
 040 Tensiune oegstive din tensiune pozitiva
Adeseori sunt necesare mai multe tensiuni
de alirnentare pentru un singur rnontaj, in limp
ce la dispozitie avem doar 0 s(ngura sursa de
tensiune: Acest alimentator produce 0 tensiu-
ne neqativa dintr-una pozitiva, astfel incat, in
situ alia unei solicitart de sarcina moderate a
rnontajului, poate rezulta un al doilea alimentator.
Curentul de cornanda de 1 mA care circula
prin rezistenta R1 sste preluat de un oscilator
de semnale dreptunghiulare (trscventa de cir-
ca 10kHz, raportul nnouts/penoada = 50%).
Oaca la intrare exists un ,,0" logic, atunci
T1 se blocheaza; intregul curent trece prin
. rezistenta R2 in baza lui T2, condensatorul C1
12V
1 2
este tncarcat prin curentul de emitor al lui T2,
deoarece dioda 02 este conectata In sensul
de conductie pentru curentul de incarcare.
a
Tensiunea pe C1 creste pan la 0 valoare care
se gaseste cu putin sub tensiunea de alimenlare.
041 Convertor tensiune TTL
Montajele echipate cu circuite integrate TIL
~i MOS lrnpreuna, necesita adeseori, In afara
de tensiunea de alimentare TTL de +5 V, 0 a
doua tensiune de Iunctionare, mai ridicata.
Penlru a produce acsasta tensiune poate fi
utilizat unul din montajele convertoare prezen-
tate aici.
50
Daca semnalul de intrare este ,,1" logic, atunci
T1 conduce, conexiunea plus a lui C1 se ga-
se~te acum la rnasa prin 01 si T1. Conexiunea
minus a acestui condensator este acum nega-
tiva fa~a de rnasa ~i poate avea loc un trans-
port de sarcina de la C1 la C2 prin dioda D3
care, in acest caz, conduce. La iesire se ga-
se9te, prin urmare, 0 tensiune neqativa. Dupa
cateva oscilatii dreptunghiulare ale oscilatoru-
lui de cornanda, tensiunea pe C2 crests la
circa -11 V.
Graficul arata dependents tensiunii de ie-
sire Ua fala de curenlul de sarcina IL; pentru
Ua
NI
1_12
-10
-8
-6
_4
-2
2 4 6 8 10 12 IL
77076 2 l!!!.&._
trei cazuri diferite este indicata si valoarea ten-
siunii alternative aplicate, suprapuse (Ur).
Tensiunea de ie~ire la mersul in gol este
de 8,5 V la ambele montaje. Daca valoarea
curentului este mai mica de 2 mA, atunci mon-
tajul din fig. 1 este suficient. La sarcina nomi-
nala, tensiunea (continua) de [e~[re este su-
prapusa peste 0 tensiune alternativa de circa
100 mVvv.
 '0
Ua 9
IV) 1a

--
-
5V

2 d 6 8 10 11 14 16 18 10
la
77~mA.

• prezentatin fig. 2 furnizeaza curenti taj necesita 9i el 0 tensiune de cornanda sime-

ari; el lucreaza cu redresarea am-
=- ·~""af1te. La un curent de sarcina de
.: - . tsnsiunea de iesire mascara cir-
'e siunea altarnativa suprapusa rna-
oar 15 mVvv. Cel de al doilea mon-
trica dreptunghiulara care, de exemplu (ca in
fig. 1), poate f fumizata de un simplu multivi-
brator. Pentru aceasta, iesirea portii N2 (fig. 1a)
trebuie legata cu intrarea lui N1 (fig. 2b).

Dub/or de tensiune de c.c.

-::as. montaj simplu poate f realizata 0 12V!40mA

-0
'nua care este aproximativ dublul
:e alimentare. La intrare este aplicat
-- dreptunghiular a carui amplitudine
: e"ta pentru a trece, In mod sigur,
_ ~ T1 In stare de conductie. Atunci
.•..
=.'--"'."'rul T1 conduce, condensatorul C1
:i a roximativ la potentialul tensiunii
=--~~€. Oaca T1 trece ln stare de blo-
__ -_- T2 conduce; condensatorul C2,
-:'::a~la tensiunea de alimentare, este
- -=-"::G''incontinuare prin circuitul serie,
I C1 ~i de lensiunea de alimen- 17106

51
tare. Dupa cateva perioade ale semnalului drept-
unghiular, pe C2 apare 0 tensiune care este
aproape dublul tensiunii de alimentare.
043 Tester logic acustic
Continua mutare a privirii Incoace ~i incolo
intre punctul de rnasurars ~i aparatul de tes-
tare la verificarea starilor logice este reslmtita
adeseorica fiind obositoare,Testerullogic acus-
tic descris aici usuraaza acsasta munca. A~a
cum se. poate vedea din schema monlajului,
pentru constructiaaparatului sunt necesare doar
cateva componente. Testerul acustic produce
un sunet jos la ,,0" logic ~i un sunet lnalt la ,,1"
logic: frecventa sunetului depinde de conden-
satoarele C1, respectiv C2.
Semnalul de intrare este condus direct la
poarta N2 ~i inversat la poarta N3. Oaca la
intrare exista un ,,1" logic, poarta N2 permite
52
Valoarea lui Rl (circa 1 k) depinde de ampli-
tudinea semnalului de la intrare.
(ReA)
trecerea semnalului oscilant de la amplifica-
torul operational A1; in cazul unui ,,0" logic la
intrare, poarta N3 permite trecerea semnalului
oscilant de la amplificatorul operational A2. Cu
butoanele Sl si S2, oscilatiile pot f pornite,
respectiv oprite. Amplificatorul operational A4
torrneaza din semnalul dreptunghiular al portii
N4 impulsuri ingusle care cornanda Iranzis-
loarele T1 si T2. Se obtine in acest mod un su-
net foarte puternic in difuzor, in limp ce curen-
tu: absorbit de montaj rarnans mic. Intensita-
tea sunetului poate f reglata la valoarea oorita
prin modificarea lui C3 sau R17. Daca mon-
tajul este necesar doar la verificarea circuitelor
A1...A4=IC1=3900
Nl...N4=IC2=CD4011
77095
 cornutare TIl, atunci pentru IC2 se poate
za
9i tipul 7400. In acest caz, tensiunea de
+entare mascara 5 V. Cu circuitele integra-
ca e, montajul lucroaza intr-un domeniu de
44 incarcator acumulator NiCd
carcarea acumulatoarelor NiCd, atat de
:""8ciate, este, prin ulilizarea unui aparat de
::arcare potrivit, tot atat de lipsita de preble-
-€ ca si tuncnonarea lor.
-,carcarea obisnuita cu un curent constant
s- .rteaza sirntitor durata de via!a a celulelor.
:~r cornbinatia intre llrnitarea de curent si
::. onectarea curentului de tncarcars la atin-
:-='ea tensiunii finale asigura 0 durata de via!a
-"'elungata.
Montajul descris lndeplineste aceste cerin-
-2 si este adecvat pentru celulele de 1,2 V /
-5 mAh (mignon). Fiecarui acumulator Ii este
uit cats un montaj, adica pentru patru ce-
_" sunt necesare patru montaje. ChelluieJiJe
:_~ mai red use decat par la prima vedere, de-
:: ece partea de alimentare ~i alte parri con-
=- ctive sunt necesare doar 0 sinqura data.
Triggerul Schmitt Tl'L tip 74132 are doua
= aguri de cornutare compensate cu tempera-
"_'d. Valoarea de prag superioara este de 1,7 V,
.2.' cea inferioara de 0,9 V. Oeoarece tensiu-
--sa de incarcare maxima mascara doar 1,45 V,
-_ pragul trigger superior circa 1,7 V, acesta
,---------------10
I RI c:
I ~
I
IT!
I
I
1
I 01
I~
I CI
I 840C800
I 22)1
1 GV3
I
1
I ;@
------- J
5 pana la 10 V, iar curentul absorbit mascara
intre 4 9i 10 mA.
(H. Kaser)
din urrna poate Ii reqlat cu ajutorul lui Pi exact
la 1,45 V; cu aceasta este terminata deja ~i
echilibrarea.
Semnalul de iesire TIl cornanda, prin divi-
zorul de tensiune R4/RS, sursa de curent con-
stant construita cu T1. care turnizeaza un cu-
rent de circa 48 mA. Oaca dioda 01 luminea-
za, acumulatorul este lncarcat. Daca tensiunea
maxima de lncarcare de 1,45 V esle atinsa,
atunci triggerul Schmitt basculeaza, 01 se stinge,
locarcarea este incheiata. Acumulatorul mai este
incarcat doar de curentul de intrare (circa 0,5
mAl al circuitului integral 74132, ceea ce
corespunde unei Tncarcari de intretinere si com-
pensaaza autodescarcarea acumulatorului. Oe-
oarece pragul trigger inferior este de circa 0,9 V,
montajul trebuie porn it cu S 1 inainte de tiecare
proces de incarcare. In Tncheiere, inca 0 rno-
dificare pentru celulele miniatura de 1,2 V I
1500 mAh, care sunt tncarcate cu 150 mA, Se
schimba urrnatoarele componente: R1 '" 5Q6,
R2 == 12 n, T1 = 2N2904 sau un alt tranzistor
asemanator.
(H. Knote)
L129
C
10001'
77075
16V
53
045 Aparat digital pentru mssureree cepecitstilor

Un nurnaratordigital poate Ii Iranslormatsim-

plu intr-un aparat digital de rnasurat capacttatl.
Circuitul integrat 555 este conectat aiel ca mul-
livibrator astabil. Perioada tensiunilor dreptun-
ghiulare produse mascara:
T = O,7ex(RA + Rs);

ea este direct proportionalacu ,capacitateacon-

densatorului ex. Valorile lui RA 9i Rs se aleg
eel mai bine astlel tncat sa rezulte 0 cores-
pondenta simpla intre perioada si capacitatea
ex. In tabel sunt date cateva valori pentru RA 9i
RB (rezistante cu pelicula mstalica cu toleranta
de 1%!). Pentru rnasurarea condensatoarelor
eiectroiitice, valorile rezistentelor trebuie sea-
zute la 1/1000, deoarece In caz contrar curen-
tul de fuga devine important 9i talsifica rezul- a condensatorului de rnasurat prezinta eel pu-
tatele masuratorilor. tin 2/3 din tensiunea de alimentare.
Perioada 9i capacitatea se stabilesc fara
condensatorul ex. La montajul prototip suma
acestor capacitati a masurat 36 p, ceea ce co- RA RB ex T
respunde unei perioade de 36 us. Acsasta ca- 1k 220 n 1 iJ,F 1 mSI~
pacitate trebuie scazuta din valoarea tncicata: 1M 220 k 1 ~lF 1s
1036 P sunt In realitale 1000 p. 1M 220 k 1 nF 1 mSIl(1:I~
La 0 tensiune de alimentare de 5 V, sern- 1M 220 k 1 pF 1 pS/NW;
nalul la ie9ire este compatibil TTL. Tensiunea
de alimentare poate f chiar mai mare (maxi-
mum 15 V), atata timp cat tensiunea nominata (J. Borgman,

g:!~/l'" 01. 1M. J ~ It:" !'t,

54 I
046 Ohmmetru liniar
Cu circuitul integrat CA 3140 se poate rea-
liza, tntr-un mod simplu, un ohmmetru liniar.
Montajullucreaza astfel:
Tensiunea axistsnta la intrarea neinversoa-
re mascara 3,9 V, Daca in locul lui Rx se pune
o punte de sarrna la elemele de rnasurare,
atunci si la iesirea lui 3140 se gase91e 0 ten-
siune de 3,9 V. Circuitul integral se comports
astfel tncat tensiunea la intrarea inversoare
este egala cu tensiuneala intrarea neinversoare.
Pentru ca acestea sa corespunda exact,
lensiunea offset trebuie echilibrata cu P1. Pen-
tru aceasta, P2 trebuie reglat pe valoarea mi-
nima, iar la Rx = 0 12 sa se regleze indicatorul
instrumentului pe nul cu P1, La 0 echilibrare
corscta a lui P1, indicatorul rarnane pe nul 9i
atunci cand instrumentul de masura este in-
versa! (de proba) ca polaritate.
lntrarea inversoare a circuitului integrat are
o rezistenta ohmica extrem de mare, asttel in-
cat prin Rx 9i R2 circula practic acelasi curent.
cano valorile lui Rx si R2 coincid, atunci :;;ica-
derile de tensiune pe Rx 9i R2 sunt egale (3,9 V).
Tensiunea la iesirea circuitului integrat rnasoa-
ra atunci 7,8 V, asttel incat pe instrumentul de
rnasura se gasesc inclusiv cei 7,8 V de pe
rezistentele serie, mai putin tensiunea Zener.
Cu P2 poate Ii reglata indica!iala cap de scala.
Ca urmare a faptului ca tensiunea mascara
3,9 V 9i la intrarea neinversoare :;;ideoarece
curentul prin R2 este constant, curentul prin
Ax rarnane de asemenea constant. Caderea de
·ensiune pe Rx este de aceea proportlcnala cu
15V
G)--------~~----~
valoarea lui Hx. Pe instrumentul de rnasura,
inclusiv rezistenleledin amante, se gaseste ace-
easi tensiune ca pe Rx, deoarece arnbele ra-
mur: sun! conectate tntre 3,9 V si tensiunea de
iesire a circuitului integrat. Curentul care circu-
113. 'prin instrumentul de masura este din acest
motiv proportional cu rezistenta Rx, astfel incat
valoarea lui Rx poatefi citi!a direct (scala liniaral).
Cu ajutorul comutatorului S1 pot f cornuta-
te valori dilerite pentru R2 si, cu aceasta, do-
menii diferite de rnasura. Practic, se aleg cu S1
valori pentru reztstsnta R2 constant mai mari
decat Rx; In acest caz, indicatia maximaa instru-
mentului (domeniul de rnasurare) corespunde
valorii alese pentru R2. Aceasta face posibila
o elalonare cornoda a ollmmetrului, iar mai tar-
ziu, 0 citire usoara a valorilor cautate.
Multurnita rezistentei mari la intrare a cir-
cuitului lnteqrat 3140 Ci,5 Tn = 1.500.000 Mfl).
pot Ii rnasurate ;;i rezistentele foarte mari. 00-
meniilerezistentelorR2 pot Ii alese intre 100 n si
10 M£l, in do~eniul 100 12, curentul absorbh
de montaj mascara circa 50 rnA, iar in toate
celelalte domenii mai putin de 20 mA,
In locul unui instrument de 1 mA montat fix,
poate Ii utilizat si un multimelru cu 20 k.l~!Vin
domeniul de 1 mA, Daca este disponibil doar
un domeniu de 0,5 mA, R3 trebuie schimbat la
4k7, iar P2 la 5 k (4k7).
Precizia ohmmetrului depinde de precizia
instrumentului de 1 mA utilizat 9i de tolsranta
reztstentelor utilizate pentru R2 si (Ia etalona-
re) pentru Rx.
Rx
0 ...100"
6
55
 047 Osci/ator In dinte de ferastrau
Acest oscilator in dinte de Ierastrau care
lucreaza ca oqlinda de curenl se caracteri-
zeaza printr-un domeniu de frscventa demn de
luat in considerare. EI se preteaza de exemplu
pentru producerea muzicii electronice; chiar si
utilizarea lui la construcfia unui montaj de e:;;an-
6 ...15V
sursa de curent reglabila T1!T2. Daca tensiu-
nea condensatorul ui atinge pragul de reactie
al lui N1, atunci tranzistorul T3 treee in stare
de conducno :;;ioescarca pe C1. Acest proces
se rspeta continuu, astlel Tncal Pfl Cl ia na:;;-
tere 0 tensiune in dinte de terastrau, Repetorul
pe sursa T4 are rolul de a asigura 0 irnpedanta
de iesire rsdusa: tensiunea la iesire mascara
circa 1,3 Vvv.
048 Noduri electron ice
Montajul nu servests la desfacerea unui
nod gordian, ci inlocuieste nodurile la batista.
Nodul la batista pentru aducere-aminle este un
mijloc ajutator simplu, dar totusi de neinlocuit
pentru unii dintre contemporanii nostri. Deoa-
rece tendinta, din motive igienice, este de a
utiliza tot mai mult servstele din hartte in locul
batistei, nodul de aducere-aminte nu mai este
atat de usor de legal.
56
tionare :;;i memorare (Sample Hold) este posi-
bila. Montajul consta dintr-o sursa de curent
T1 fT2 ce poate Ii cornandataeu P1, dintr-un for-
matorde impulsuri N1/N2:;;idin comutatorulT3.
Dupa coneclarea tensiunii de alimentare,
condensatorul C1 este lncarcat nemijlocit de
La dimensionarea data, frecventa poate fi
reqlata cu PI Tntre 6 kHz ::;i 500 kHz. Chiar
daca oseilatorul produce frecvents mai inalte,
forma impulsurilor ln dinte de Ierastrau este in
acest caz tot mai prcasta. Domeniul de frec-
venta acoperit din nou cu PI este euprins intre
0,6 kHz si 500 kHz, cand Cl eo 5n6, iar Rl = 1 k.
In lo~ul portilor NAND N1 :;;iN2 pot Ii utili-
zate si inversoare.
Montajul realizat cu circuitul integrat MOS
tip CD 4060 (contine un oscilator de tact :;;iun
nurnarator) face din nodul la batista un nod
electronic la rnoda.
..Innodarea" COI!uIUibatistei este inlocuita
de un cornutator (S1) care pune montajul Tn
functiune. La conectare, circuitul integrat pri-
rneste un impuls reset prin C2/R3; concomitent
Incepe sa functioneze oscilatorul de tact intern
 s·

IC1
CD4060

Lists de componente
Rezistente C2, C4 = 1n
R1 = 2M2 C3"" 100 n
R2 = 470 k
R3"" 1 M Semiconductoare
R4 = 4k7 T1, T2 = TUN
R5", 10 k ICl "" CD 4060
R6 = 150 k
R7= 100 Q Diverse
S 1 = comutator
Condensatoa re normal inchis
C1 "" 470 n LS "" difuzor 8 [2
Balerie 9 V

Tntampla dupa circa 0 ora de la conectare.

ale caruj impulsuri sun! numerate de partea de
nurnarare a circuitului integrat. Oupa 2'3 (8192)
'mpulsuri, iesirea 014 a nurnaratorului trece in
s area logica ,,1" ;;i conecteaza oscilatorul de
sunet realizat cu tranzistoarele T1 :;;iT2. .Nodul"
se face audibil acum, printr-un sunet patrun-
zator de alarm a de circa 3 kHz, la 0 capsula
iniatura de 8 Q (Ia utilizarea unui difuzor rnic,
e 0,2 W, R7 trebuie mari!a la 220 Q).
Cu valorile date pentru componentele exter-
e Rl/Cl ale oscilatorului de tact, aceasta se
Daca in locul rezistsntei R2 se utilizeaza un
potentiometru de 1 MQ, atunci .scadenta" no-
dului poate f reg lata intra circa 5 min :;;i 2 h 15
min. .Intervalele cele mai importante de arnin-
tit" pot Ii programate anticipat cu ajutorul unui
buton de acord cu ac indicator :;;i un cadran.
Deconectarea montajului .dsstace nodul":
dupa 0 noua apasare pe buton, montajul este
gata imediat de lucru, un nou nod esle .Inno-
datu. Alimentarea este preluata de 0 baterie
obisnuita de 9 V care are asiqurata 0 durata
de viata indelunqata: in timpul procesului de
nurnarare curentul absorbit esle de numai
circa 0,2 mA, iar sunetul de alarrna necesita
circa 35 mA (pentru scurt timp).

57
049 Re/eu de timp cu programare de lunga durata
Cele mai multe relee de timp (monlaje rno-
nostabile) necesita pentru limpii de comutare,
care sunt de ordinul minutelor, componente
care deterrnina timpul cu valori toarte mari.
Printr-un mic artlflclu pot f obtinuf tirnpi de
comutare care sun! de 0 suta de ori mai mari
decat tirnpli obtinuti in mod normal. Montajul
lucreaza astfel:
Fara amplilicatorul operational IC1, C1 este
lncarcat prin R2 (RS poate f neglijat). Curentul
de tncarcars rezulta din legea lui Ohm: din ca-
derea de tensiune pe R2 Impartita la valoarea
lui R2. Aoaasta caders de tensiune este eqala
cu tensiuneade alimentare atunci cand conden-
satorul este incarcat complet. Circuitul integral
IC1 lucreaza ca repetor de tensiune, asttel in-
cat la iesirea lui se gase~te aceeasi tensiune
ca pe condensatorul C1. Aceasta tensiune se
gase9te ~i pe R2; curentul de incarcare al lui
C1 este de aceea 0 sutime din curentul care
circula in mod normal, astfel tncat durata de
lncarcare creste de 0 suta de ori.
Atunci cand tensiunea pe condensator depa-
seste 0 valoare anume (slabilita prin divizorul
de tensiune R6/R7), IC2 I~i moditica starea de
cornutare. Hezistenta RS cauzeaza un mic his-
• Vezl textuf
58
terezis; cu aceasta circuitul integra! 741 furni-
zeaza continuu un impuls.
Releul este pornit cu tasta S1, dupa des-
carcarea condensatorului C1. Potentiornetrul
R3 trebuie astfel reglat, lncat montajul sa trea-
ca in starea stabila dupa actionarsa lui S1.
Durata de basculare este lndependenta de
tensiunea de alimentare;montajullucreaza Ioar-
te precis la tensiuni cuprinse intre 10 ~i 15 V.
Tensiuni de alimentare mai mari pot duce la
distrugerea lui IC1_
Durata de basculare poate Ii calcuiata din
formula:
T=R2.C1.(1+ R4 + RS) In(1 R7)
\ RS R2 R6
Pentru dimensionareadata In schema mon-
!ajului sun! valabile urrnatoarele caracleristici:
T = 100 R2C1, cu C1 = 1)l rezulta - T = 100 s.
Timpul poate Ii reglat continuu atunci cand
R2 se Iniocuiaste printr-un potentiornetru. Tn
acest caz, timpul esle proportional cu valoarea
reglata.a rezistsntei. Poate f de asemenea utili-
zat un potentiornetru 9i in locul lui R6!R7; In
acsasta situatie functia de limp variaza dupa 0
lege exponsntiala.
12V
71103
050 Comutator de semnal acustic
Cand undeva ceva haraie, zbarnaie sau flu-
iera, atu nci atentla persoanelor ce se gasesc
In preajma se concentrsaza pe acel eveniment.
Prin aceasta, semnalizatorulacustic si-a indepli-
nit misiunea. Nu este nevoie de semnal doar
pentru a face pe cineva atent la un pericol, ci
acesta poate servi ~i pentru distractie. Aces! ar-
tieol descrie 0 sursa de semnal acustic ~i trei
posibilitati diferite de cornutare.
Doua porti NAND (N3/N4) sunt conectate ca
multivibrator astabil ~i constituie de lap! sursa
de sunet (fig. 1). Multivibratorul astabil gene-
reaza un semnal dreptunghiular, care este am-
plificat de tranzistoarele T1 si T2 ~i poate fi au-
zit la difuzor. Pentru ca multivibratorul astabil sa
nu produce continuu un semnal dreptunghiu-
lar, ci doar In anumite conditli, s-a prevazut in-
trarea Q. Multivibratorul astabil po'ate porni
doar atunci cand intrarea Q este In starea ,1"
logic. La un semnal ,,0" logic la intrare, multi-
vibratorul astabil nu qenereaz a nici 0 succs-
siune de semnale dreptunghiulare, astfel incat
difuzorul rarnane mut.
Dreptcomutatorelectroniccare sa conecteze
ultivibratorulastabil, se preteazaditerite varian-
te. In continuaresunt prezentatetrei posibilitati.
Fig. 2 prezinta un releu de timp. Cu valorile
date, limpii pot fi regla!i Intre 1 secunda si 1 rni-
2 Nl.N2~Y,4011
nut. Daca pentru Pi se alege 0 valoare de 1 M,
atunci sunt deja posibili timpi de pana la 10 min
Inaints de conectarea tensiunii de alimentare,
1 9V
N3.N4~ 'h4011
71061 1
condensatoarele C1 ~i C2 sunt descarcate.
Daca se conectaaza aparatul, multivibratorul
bistabil N1/N2 primeste un impuls de resetare.
lesirea Q este ,,0", multivibratorul astabil este
blocat. CondensatorulCi se Incarca prin poten-
tiornetrul P1. Dacii.tensiunea de basculare este
atinsa, atunci issiraa lul Q devine" 1" logic, ast-
tel incat multivibratorul astabil poate porni.
Fig. 3 prszinta un alt avantaj. Combinat cu
o sursa de sunet, el poate Ii utilizat pentru un
joe de indernanare. La actionaraa tastei reset,
multivibratorul bistabil N1IN2 este resetat; ie-
sirea Q este ,,0". Intrarea libera a lui N1 este
legata eu 0 sarrna rasucita care este montara
izolat pe 0 placa de baza. 0 baqhsta metalica
prevazuta la un capat eu un inel, iar la celalalt
capat legata fa masa, poate fi condusa de
[ucator in lungul sarrnel rasucite. Atunci eand
•
59
 3 4
"elul atinge sarrna, multivibratorulbistabilconec-
.eaza :;;iemite un sernnal. Jucatorut se poate
convinge, de cele mai multe ori, ca-i trernura
ana.
in starsit, in figura 4 este dat un al Ireilea
'11ontaj.Aici este comutat de asemenea un rnul-
tivibrator bistabil In anumite conditii exterioare,
astfel incat muitivibratorul astabil sa poata sa
ernita semnalul respectiv. Condi!ia externa in
aces! caz este luminozitatea arnbiantel. in sta-
'ea in care totorszistenta nu este lurninata, ea
51 Numerator 100 - 60
Construirea sistemelor electronice in tehni-
& odulara este practicata tntr-o rnasura tot
ma are, deoarece prin schimbarea rapida a
a~•.•r'1itor module pot f schimbate, cu multiple
'oilitali, caracteristicile sistemului. Cele trei
e nurnaratoareprezentate aici pot fi com-
- ~a e, in mod flexibil, dupa acest principiu.
Pentru conectarea in comun, sun! necesa-
re componente suplimentare doar in cazuri
ABC D 5V BCD
IC2
7490
60
Nl,N2 ~ Y,4011
prezinta 0 rezistenta foarte mare, astfel tncat
aproape intreaga tensiune de Iunctionare cade
pe ea; intrarea de setare a multivibratorului
bistabil este ,,1" logic.
o fotorezistenta ilurninata are, din contra, 0
rezistanta mica; intrarea de setare se gase~te
la un potential redus; iesirea Q conduce un
potential ridicat corespunzatorlui ,,1" logic. Aces!
semnal conecteaza la randul sau multivibrato-
rul astabil.
speciale, astfel tncat construirea unui sistem
de numarars modulat nu ridica probleme.
Primul modul este un nurnaratcr cu doua
func!ii: montajul poate fi realizat fie ca divizor
prin 60, fie ca divizor prin 100. Factoriide diviza-
re nu au fast alesi Intarnplator. Pentru nurna-
rare in sistemul zecimal este necesar un factor
de divizare 10 sau un multiplu allui 10; facto-
rul de divizare 60 da posibilitatea nurnararii
•
11
77062
ICl ,IC2 ~ 7490
Nl = 1/6 IC3 ~ 1/67404
N3 ~ 1/3 IC4 = 1/37410
N2,N4 ... N6 = IC5 = 7400
Jnitatilor de limp (seeunde ~i minute). Prin mon-
tarea ln cascada a doua module ia nastsre un
-omarator cu patru decade perfect valabil, eu
:JOsibilitati simple de comutare pentru masura-
52 /Iuminat de siguran!a automat
Acest iluminat de siguranta se conscteaza
a.rtornat la caderea tensiunii din retaa. Ca sur-
sa de energie serve9te un acumulator NiCd, ca-
"e este incarcat continuu de la retea.
Montajul nu este eomplicat: tensiunea de la
ranstorrnator este recresata 9i filtrata cu dioda
:>1 9i condensatorul C1. Prin R1 9; D2 circula
~.5v
200mA
C1
este pozitiva lata de emitorul sau. De aceea
T1 se alia In starea de blocare iar lampue ra-
-nan stinse.
Daca tensiunea de retea cade, atunci cu-
entul de tncarcars este I~trerupt. De 'Ia baza
ui T1 circula acum un curent prin R2, care
eomanda trecerea tranzistorului Tn starea de
conductlo si, prin aceasta, sunt conectate am-
oele Iarnpi de siguranta La1 si La2. La reve-
irea tensiunii de retea, T1 deconecteaza lam-
pile, deoarece, atunci, prin 02 circula din nou
n curent de incarcare catre acumulator. Cu
utonul 81 poate fi veriflcata tunctionarea ilu-
053 Tester simplu pentru tranzistoare
Figura prezinta montaju! unui tester simplu,
cu care poate fi masurat factorul de amplifica-
'e In curent (~ sau hFE) al unui tranzistor npn
rea timpului. 0 extindere la mai mult de patru
decade este de asemenea posibna, tara pro-
bleme. La nevoie se poate efectua resetarea
tuturor modulelorcu un singur comutator81.
un curent de incarcare de circa 100 mA, astlel
incat acumuiatorul este incarcat ln permanents
pentru cazurile de necesitate. Un acumulator
cu 0 capacitate de 2 Ah sau mai mult suporta
un asemenea curent de durata fara a se de-
teriora. Ca urmare a cader!i de tensiune pe
dioda D2, tensiunea bazei tranzistorului pnp
+
NiCd
..,.. 2 x t.25 V
_J_ 2-4Ah.
9975
minatului de slquranta. Dadi transformatorul
turnizeaza 0 tensiune secundara mai mare de-
cal cea data Tnmontaj. atunci trebuie crsscuta
valoarea lui R1 astlel incat curentul de tncar-
care maxim de durata al acumulatorului sa nu
fie depasit,
lIuminatul de siquranta poate fi instalat in
orice loc dorim. Daca 0 asemenea instalatie se
qaseste, de exemplu, In apropierea tabloului
cu siquranta, atunci, In cazul unui scurtcircuit,
siquranta potrivita (In cazul siqurantelor fuzibi-
Ie) pcate Ii gasita user S;i lntocuita.
sau pnp. Prin baza tranzistorului de masurat
circula un curent dependent de tensiunea ba-
za-ernitor, care este furnizat de 0 sursa de cu-
61
 rent constant pnp pentru un tranzistor npn ~i
de 0 sursa de curent constant npn pentru un
tranzistor pnp. Un curen! de 10 ,llA a fast con-
siderat aiel ca fiind eel mai adecvat; el este re-
glat 0 singura data cu potentiornetrul Pi, res-
pectiv P2. Pentru aceasta, este necesar un a-
parat de masura universal, cu 0 sensibilitate
corespunzatoare (domeniul 50 IlA). Aparatul de "'
masura al testerului trebule sa aiba 0 scala cu
indicatia maxima 4 ... 5 mA (hFEmax= 400 ... 500).
Instrumente mai sensibile necesita 0 rezisten-
la de suntare adecvata.
Cititorii atenn au observat ca, la un tran-
zistor de rnasurat pnp, factorul de amplifieare
in eurent hFE nu este indicat exact, ci rnarimea
hFE + 1, Aceasta Tnsa, In practica, nu prezlnta
irnportanta.

054 Lumina intermitentii cu LfD-uri

Comportamentul LEO-urilor la aces! menta]' Atunci cand ia ambele intrari, A ~i B, exista ur

depinde de semnalele logice la mtrarile A S;iB.
Atunci cand la intrarea B se gases;!e un ,,0" lo-
gic (In aceasta situatie A poate fi ,,0" sau ,.1"),
LEO-ul rarnans stins. Daca din contra, la in-
trarea B exist a un ,,1" logic S;ila intrarea A un
,,0" logic, atunci LED-ul lurnineaza continuu.
,,1" logic, multivibratorul construit cu N1, N2 s
N3 Tncepe sa oscileze, LED-ul clipeste cu
frecventa de circa 3,5 Hz.
La tensiunea maxima de tuncnonare de 15
curentul absorbit este mai mic de 25 mA.
CaS/MOS Application and Design Ideas (RC"
U=3 ...15V

U IVI Rb Rc
J 4k7 39n
10 18k 3300
15 27k 470n

055 Ampermetru auto

InElektor au aparut deja cateva montaje Pe suntul R1 ia nastere 0 tensiune -=

de supraveghere a tensiunii bateriei auto, dar portionala cu valoarea curentului ce treee
Tnca nici unul de control al curentului. el (max. 133 mV la 40 A). Acaasta tensiu e =
62
 ~~----------------------------~o ~
La consumator

CAL

·10 ...
;0 Vezi textui

R? N

.,
La demaror
(

Al ... AS = IC1.IC2
= 324. 4741etc.

0 ... -4'
""!'I"
I
I
____.l___
I
C2

100",
25V

D1 04 ~ verde
~2".10
D5 05 =ro~u

·10.,.20

76117

, nge prin divizorul de tensiune P2, care ser-
.este la calibrare, la amplilicatoruldiferenlial A 1.
1 cornanda, prin etajele de separare A2 ... A8,
scala terrnornetrlca realizata cu LEo-urile
Jl ... 08. Cu ajutorul potentlornetrului de cali-
rare se reqlaaza tensiunea de iesire a ampli-
catorului operational intre 6,5 si 6,6 V, astfel
- cat LEo-urile D1 ... 05 lurnineaza.
La descarcarea bateriei, creste caderea de
.ensiune pe sunt, astfel tncat tensiunea de
esire a amplificatorului operational A1 crests.
s: LEO-urile D5 ... D8 indica descarcarea.
Jaca prin R1 circula un curent in sens invers,
atunci tensiunea de iesire in scaders a lui A 1
deterrnina stingerea treptata, in tuncue de cu-
-entul de incarcare a LED-urilor 04 ... 01.
-'neinteles, oscilatiiletensiunii provoaca un "salt"
al indicatiei, deoarece tensiunile de reterinta pe
rszistentele R7 ... R14 nu provin de la 0 sursa
de tensiune constanta. Acest fenomen poate f
neglijat, deoarece el da 0 indicatie calitativa
despre starea bateriei, si anume .Jncarcat" sau
.cescarcar',
Cu valorile date, calibrarea este exact de
6,5 V pentru 0 tensiune de 13 V. 0 abatere de
±15% de la valorile date este perrnisa atunci
cand tensiunea bateriei esle cuprinsa intre 11
9i 15 V (R1 se va contectiona prin bobinare cu
sarrna de constantan.) 0 rezolvare eleqanta
pentru realizarea lui R1 consta in utilizarea ca-
derii de tensiune in lungul legaturii de la polul
plus al bateriei la regulator ca tensiune de sunt
si conectarea potentlornetrului de calibrare la
aceste doua puncte. Daca acsasta tensiune se
dovedeste a Ii prea mica, se poate marl ampli-
ficarea lui AI prin rnarirea valorii lui R6.

63
056 Generator cu factor de umplere ~i raport impuls/pauza reglab
Cu numai doua circuits CMOS ieftine poate
Ii construit un generator de impulsuri al carui
raport irnpuls/pauza, etalonat fara echilibrare,
este reglabil.
Montajul se prateaza in special pentru eta-
lonarea aparatelor de rnasura a unghiului de
Tnchidere si a raportului impuls/pauza. Se utili-
zeaza un circuit integral CD 4017 (IC2), divizor
zecimal, ale carui ie~iri zecimale sunt legate
printr-un cornutator de selectie cu intrarea re-
set. Prin aceasta, rezulta un divizor reglabil c:...
factori de divizare lntre 2 9i 9. A9a cum se ~-
rata In diagrama impulsurilor din fig. 2, la ie:;;......
rile divizorului, nu numai frecventa, ci 9i rapor-
tul impuls/pauza este .Jrnpartit" corsspunzatc-
raportului de divizare reglat.
Raportul irnpuls/pauz a la iesirea 0 (pin 3) c.
divizorului este egal cu 100% impartit prin IC-
portul regia! al divizorului. Daca, de exempt
iesirea 5 (pin 1) este leqata prin S 1 cu intrarea

"1

.L ,',6,. 6,• e L15V

1(JmA

EO~ IC>

~7
:E ®

100 n 7 Hz 200 H,
ICZ
10n 70Hz 2kHz
4017 1 n 700 Hz 20 kHz
100 P 7 kHz .. 200 kHz

N1 ... N4-IC1' 4011

19(109·1

reset, atunci raportul impuls/pauza este egal
cu: 100%/5 = 20%.
Aceste rapoarte impuls/pauza reglate fix
sunt independente de frecventa care este fur-
nizata de multivibratorul astabil construit cu
trei porti NAND (N1 ... N3) ale circuitului in-
tegral 4011 (IC 1). Cea de a patra poarta N4 a
lui 4011 inverseaza semnalul de iesire al gene-
ratorului de impuls, asttel lncat sunt disponibile
si rapoartele irnpulsrpauza de la 50% la 88,9%.
, in total, generatorul de impulsuri furnizeaza
15 rapoarte diferite impuls.pauza de la 11,1 %
la 88,9%.
Frscventa generatorului poate Ii reglata cu

2 4 5 7 8 9 0
2
clock

50%

33%

25%

20%

16.6%.Ji
~ ~r-1~ _
~
14.3%...JI
~r-1~ _
12.5%S!
~ ~r-l~ _
11.1%J1 ~ ~r-l~==_
7'9{]{)9·2

64
potentiometrul de 1 M peste aproape trei de- Raport impulslpauza
cade. 'in cazul in care sunt necesare mai multe
domenii de trecvanta, pol f coneclate pe rand lesirea A lesirea A
mai multe condensatoare C' avand valorile da- 50 % 50 0/0
te ln tabel. La stabilirea frecventei la iasire tre- 33 % 67 %
buie desigur sa fim atenn daca frecvsnta os- 25 % 75 %
cilatorului (trecventa ceas) este divizata prin
20 % 80 %
raportul de divizare reglat pentru raportul doril
impuls/pauza allui IC2. 16,6% 83,4%
Amplitudinea la iesire a generatorul ui de 14,3% 85,7%
impulsuri corespunde tensiunii de tunctionara 12,5% 87,5%
care poate fi, la alegere, intre 3 si 15 V. 11,1% 88,9%

057 Numiiriitor 12-24-60-100

Ca 0 conti nuare loqica a nurnaratorului divizare 12 si 24, Cu aceasta se deschide pers-

00-60, prezentarn aici 0 varianta extinsa la pectiva utitizerii nurnaratoareror modulate la
care sunt disponibili, la alegere, 9i lactorii de constructia unui ceas, a unui releu de timp etc.

A, 8, C, D,

IC1,IC2= 7490
Nl ... N3=IC3:7410
N4 = lI,IC4 = %7420

'7063

leslre
~ 12 1 d.c." d.c.' A1
24 0 1 d.c.' 81
60 0 0 1 C1
-0-100 0 0 0 D1
"d.c. = oarecare

Un modul poate Ii programat si fix la un ale montajului prezentat nu mai sunt necesare.
~~ me factor de diviz are. in cele'mai multe Programarea numaratcrului 12 - 24 - 60 - 100
cazuri, tn aceasta situatte, unele componente se realizeaza prin decodificarea pozitiei nurna-

65
ratorului dorit ~i resetarea nurnaratorului prin
semnalul de issire al montajului decodor. Din ta-
bel reiese felul cum sunt proqrarnati diferiti fac-
tori de divizare. Daca exista la cele trei intran de
selecne cate 0 rezistenta pull-down (680 .0), a-
tunci pentru comutarea factorilor de divizare este
suticientun comutator unipolar cu 4 pozitii.
Aceasta combinatis de numaratoare ocupa
in general ultimul loc intr-un Ian! de nurnarare;
de aceea s-a renuntat la un montaj de ie9ire
mai complicat. Fiecarui factor de divizare Ii apar-
line 0 anurnita iesirs (vezi tabelul).

058 Siguran,ta de po/aritate

Aparatele electron ice care sunt alimentate La 0 conectare gre9ita a poiaritatii sursei de
a
de la 0 sursa extern de curent continuu pot alimentare, D1 se blocheaza; releul nu mai
suleri pagube importante la 0 conectare gre- poate atrage, alimentarea aparatului se lntre-
9ita a polaritatii sursei de alimentare. in cazul rupe. Dioda D2 atsnueaza varfurile de tensiu-
In care curentul absorbit sste rnic, atunci 0 dio-
da conaotata In serie prelntarnpina 0 astfel de
intamplare netericita. Dioda conduce doar in
cazul unei tensiuni cu polaritatea corecta: la 0
conectare gre9ita ea protejeaza aparatul. Cu
ajutorul unui redresor In punte, ca protectie
contra polaritalii inverse, sursa externa poate f
chiar conectata oricum. Dezavantajul acestor
solutii este ca. totusi, alaturi de pierderea de
tensiune apare si 0 pierdere de putere care
esle irnportanta In special la curenti rnari de
alimentare.
Rezolvarea altarnativa prezentata ocoleste .•Vezi textul
9976
dezavantajul enuntat; aici n~ mai exista practic
nici 0 pierdere de tensiune sau de putere. Si-
guranla de polaritate, care Tnfigura este dimen- ne care pot sa apara la deconectarea bobinei
sionata pentru 0 tensiune de alimentare de 12 V, releului.
este lncorporata In aparatul de protejat.
Esle bine ca siquranta fuzibila a aparatului
La 0 conectare corecta a tensiunii existente
(in situ alia ln care exlsta) sa fie arnplasata In-
la bornele 1 si 2, prin contactul de repaus rei,
Ire sursa externa de tensiune si siquranta de
dioda 01 sl bobina releului, curentul circula
polaritate; prin aceasta, ea i9i poate Indeplini
imediat ce comutalorul S1 inchide circuitul. Ca
tunctia In orice caz. De cele mai multe ori cu-
urmare, releul anolansaaza 9i stabileste prin
contactul sau de lucru legatura cu aparatul. rentul prin releu este atat de redus tata de
Deoarece curentul de rnentinere al releului este curentul absorbit de aparat, incat valoarea si-
rnai mic decat curentul de reactie, releul nu de- qurantei poate rarnane naschirnbata. Pentru
clanseaza desi contactul de repaus rei se ca siquranta de polaritate sa poata Ii utillzata
deschide. yi la aile tensiuni de alimentare, este necesar
Bezlstenta Ri reduce curentul ce trece prin un tip de releu adecvat pentru aceasta. Valoa-
bobina releului in starea conectata, asttel lncat rea rezistentei Ri depinde de caracteristicile
pierderile rarnan limitate la minimum. releului; ea trebuie dsterminata experimental.

66
 059
Un generator de semnale dreptunghiulare
poate f In general translormat u~or Intr-un ge-
nerator de semnale in dinte de terastrau: "con-
!inutul muzical" al dintelui de terastrau este cu
mult mai important decat al semnalului drept-
unghiular. Conversia unei oscilatii dreptunghiu-
Jare intr-una in dinte de ferastrau, in mod irn-
1a
~ tundarnentala, numai armonici de orcin impar
Convertor semnale dreptunghiulare - dinte de ferastrau
plieit, este leqata de dezavantajul ca amplitu-
dinea dintelui de feraslrau este dependenta de
trecventa. Convertorul descris in continuare nu
prezinta acest dezavantaj; el se pretaaza prin-
cipial si la inglobarea lntr-un circuit integral.
in instrumentele muzicale electronice se fa-
ce uz de divizoarele de octave, divizoare care
furniz eaz a toate frecventele apartinand unei
octave. Semnalele de ie~ire ale divizorului sunt
totusi de forma dreptunghiulara (simetrice); ase-
menea semnale conlin, alatun de frecvanta

r
l-Jl_T
(vezi fig. 1a). in cele mai multe cazuri se 7n-
cearca sa se oblina sunetul dorit printr-o forma
~ dreptunqhiulara asirnetrica sau prinlr-un Ian! de
filtre coneclate la iesire. Acsasta solutie nu
I.•- ~
.••.••.
0)) este totusi ideala: orics expert in orqi elec-
..
".
tronice percepe din primul moment deosebirea
fala de 0 org§. cu semnal veritabil in dinte
de ferastrau.
DC r .. 21. a r, • r.

_I 99Z~ I.

lb Fig. 1. Spectrele de amplitudine (ampli-

tudinea armonicitor in functie de oscllatla
tundarnentala) ale unei te~siuni oreptun-
, ghiulare simetrice (a), ale unei tensiuni in
t \
\
\
\'<03
dinte de terastrau cu front de crestere ex-
ponential (b), ca si ale unei tensiuni in dinte
de terastrau eu "ront de crestere liniar (c).
Din 1a reiese clar ca la sernnalul dreptun-
ghiular lipsesc armonicile de ordin par.
3i
Fig. 2 Principiul unui convertor semnal
dreptunghiular - semnal in dinte de teras-
ui trau, Aici amplitudinea dintelui de terastrau
l- scade cu atat mai mutt cu cat este mai ma-
Ie 1c re trecventa impulsurilor de cornanda,
ni
u
u- u~
\
ie \
\
si- \
\
TU \
\0.5 1
I, -,.
lta -,, 0)3
.ar
la-
.ile
I. 9924 ~

67

,--~t---....-c~
3
*Vezi textul
Un semnal In dinte de terastrau contine atat
armonici pare cat ~i armonici impare (fig, 1b !?i
1c), asttel incat, in principiu, din dinlele de fe-
rastrau se poate forma orice sunet
o tensiune de forma dreptunghiulara adop-
ta 0 evolutie Tn forma de dinte de torastrau
atunci cand se incarca !?ise descarca periodic,
in anumite momente, un condensator Daca se
lncarca eondensatorulC din fig, 2 printr-o rezis-
tsnta !?iin final se descarca bruse, atunci pe
68
s 3",20V
9924 3
acest condensator ia nastere tensiunea ln dinte
de ferastrau eu cresterea exponsmiala prezen-
tata in fig, lb. Amplitudinea tensiunii U3 (fig, 2)
scade totusl odata CLl crestsrea trecventei
impulsurilorde coma da U1 deoarece, ea urma-
re a duratei mai mici de desehidere a cornu-
tatorului S, rarnane mai putin timp disponibil
pentru incarcarea condens~torului C. [n plus,
se rnodltica curbura frontului crescator al din-
telui de ferastrau deoarece la cresterea frecven-
* Vezl textul
 Sa
u
t poate fi ales dupa voie, dar concomitent va
~ U2(repaus) este, In Jipsa semnalului de in-
decay
9924 S.
b torul S inch is).
u
t
_I
9924 Sb
c u
t Rezultatul este 0 tensiune ln dinte de rerastrau
-I
<J!):.' I ~"
lei este parcurs doar un segment scurt al
curbei de lncarcare: acest fenomen esle eu
atat mai putin evident cu cat tensiunea U2
este mai mare decal U3. '
Fig. 3 prezinta un montaj care cornpenseaza
scadereaamplitudiniila cre~lereafrecventsi prin-
tr-o tensiune de incarcare crescuta, U2. Functia
comutatorului de scurtcircuitare din fig. 2 este
reluata aici de tranzistorul T1 , a carui jonctiu-
e colector-emitordevine conducatoare In scur-
tul moment al Irontului pozitiv al semnalului
dreptunghiular de intrare, astfel Incat conden-
satorul C3 este suntat pentru scurt timp. In tim-
Fig. 3. Montajul unui convertor semnal drept-
nghiular - semnal in dinte de ferastrau, a di-
rui amplitudine de leslre este dependenta de
frecventa. Frontul de crestere a semnalului in
dinte de ferastrau are 0 forma exponentiala,
Rg. 4. Prin adauqarea unei oglinzi de' curent
3fT4) se obtine la iesire un semnal eu flane
de cre~tere liniar. Etaj~1de separare (buffer)
de la ie~ire lrnpiedica reactllle, care ar prejudi-
'8 in specialliniaritatea dintelui de terastrau.
Fig. 5. Intluenta lui C4 ~i C4' asupra rno-
dula~iei semnalului de ie~ire. "Timpul de atac"
Ii intluentat ~i "timpul de cadere":
a) fara C4'
b) eu C4'; U2(repaus) =Uies
c) eu C4'; U2(repaus» Uie~
-f
trare, tensiunea existenta pe C4 (comuta-
pul frontului negativ al semnalului de intrare
conduce T2; In acest moment condensatorul
C4 se incarca. Valoarea medie a curen!ului este
proportlonala cu frecventa semnalului de intra-
re intr-'un anumit domen'iu de trecventa. Deci,
daca Irecventa sernnalului de mtrare creste
atunci creste practic liniar ~i tensiunea pe C4:
exponemiala, a caret amplitudine rarnane con-
stanta In domeniul 60 Hz ." 10 kHz; forma
dintelui de Ierastrau depinde inca mai mult sau
mai putin de Irecventa. Aceasta Jipsa de fru-
musets" (un dinte de Ierastrau liniar are de
obicei un .continut muzical" mai redus decat
un dinte de fer~strau eu front de cre~tere expo-
nential) poate fi tnlaturata daca rezistenta R4
se inlocuieste printr-o oqlinda de curent (T3!T4
In fig. 4). Un etaj de separare (buffer) (TS) com-
pletoaza eonvertorul semnal dreptunghiular -
dinte de terastrau,
Daca se doreste conectarea si deeonec-
tarea convertorului prin tensnmeade alimen-
tare (eomutatorul S) astlel tncat amplitudinea
dintelui de tsrastrau sa scada lent ca urmare a
descarcarii lui C4, atunci trebuie adaupata dio-
da D1; ea Impiedica ajungerea semnalului de
intrare la iesire prin jonctiunea baza-colector
(atenuare circa 60 dB). La conectarea tensiunii
de alimentare, C4 este lncarcat. Timpul nece-
sar pentru aceasta depinde de R3, C4 si C4',
unde condensatorul C4' are rolul de a'stabili
valoarea ini\iala a arnplitudinii dinlelui de teras-
trau. Durata de descarcare a lui C4 este de-
terminata de oglinda de curent T3lr4. Daca
trecventa creste, atunci timpii de "cadere" si de
"alae" sunt mai scurti. Deoareceacesta este ca-
zul ~i la dlterite instrumente muzicale neslectro-
nice,aces! etect poate f utilizatIn mod avantajos.
Necesarul de curent este redus si, In lunctie
de tensiuneade alimentare,este Inlre'S.•.20 mA.
69
060 Tester func,tii logice TTL ~j CMOS
Acest tester se deosebests de alte construe-
tii similare din doua puncte de vedere: cu el
pot Ii investigate atat montaje T fL cat si CMOS;
in plus, permite identificarea, in atara de cea a
semnalelor ,,0" ~i ,,1". a Inca trei start.
La montajele TIL, unui ,,0" logic Ii cores-
punde 0 tensiune de 0,8 V sau mai putin, iar
unui ,,1", 0 tensiune de cel putin 2 V. 'Tndo-
meniul dintre 0,8 V si 2 V starea logica nu este
definita, de aceea aeest domeniu este detinit
ca .interzis''. Pentru montajele digitale In tehni-
ca CMOS nu mai pot fi date valori fixe de
tensiune, deoarece aici tensiunea de alimen-
tare utilizata [oaca un anumit rol. Tensiunile de
semnal care mascara mai putin de 40% din
lensiunea de alimentare sun! considerate ,,0"
logic in tehnica CMOS; iar cele de peste 60%
din lensiunea de alimentare sun! considerate
,,1" logic. Domeniul nedefinit, ln acest caz, se
intinde intre 40% ~i 60% din tensiunea de ali-
mentare.
Pentru a putea detecta teats valorile de
tensiune, se face apel la avantajele compara-
toarelor de tensiune analog ice. Acestea se ca-
racterizeaza nu numai printr-o impedanta mare
1
Test
70
de intrare, dar, printr-un divizor de tensiune, in
cazul lor se poate stabili pragul de eomutare,
Tntunctie de tensiunea de alimentare a obiee-
tului de testat.
Montajuf
Fig. 1 prezinta montajul testerului de sem-
nale logice realizat cu trei eomparatoare (IC1 ...
IC3). lntrarite neinversoare (+) sunt conectate,
prin rezistenta R 10, la punctul test, in timp ce
tensiunea de alimentare a montajului verificat
este conectata la divizorulde tensiune R1 ... R5.
in cazul in care comutatorul S1 este pus in po-
zitia "TIL", atunci tensiunea la intrarea inver-
soare (-) a lui IC1 este de 2 V, iar la intrarea
inversoare a lui IC2 este de 0,8 V; (aceste va-
lori ale tensiunii sunt prestabilite, deoarece
montajele TIL sun! alimen!ate cu 5 V conform
prescriptiilor). Intrarea inversoare a comparato-
rului IC3 se gase~!e la 0 tensiune de -50 mV
Fig. 1. Montajul testerului logic; el se pre-
teaza In egala masura pentru investigarea
montajelor TTL cat si a celor CMOS. Intro-
ducerea unui al patrulsa amplificator ope-
rational este avantaloasa.
~pulse
IC1...IC4=741 sau 1x LM 324
05 ...07 =OUS
9879 I

prin rezistsntele R6, R7 si R9.
Oaca tensiunea la inlrarea test esle mai
mare de 2 V, atunci la toate iesirile compara-
toarelor tensiunea este ridicata si, prin urmare,
LEO-ul 04 lurnineaza. La 0 tensiune de intrare
cuprinsa Tntre2 V si 0,8 V, la iesirile lui IC2 ~i
IC3 exists 0 tensiune ridicata, in timp ce la ie-
sirea lui IC' exists a tensiune mica. in acest
caz lurnineaza LEO-ul 03, aratand ca semna-
lul este in domeniul interzis.
o tensiunede intrarecuprinsaintre 0 si 0,8 V
are ca urmare faptul ca la iesirile lui IC1 ~i IC2
se gasesc tensiuni scazute, iar la iesirea lui
IC3 se qaseste 0 tensiune ridicata. LEO-ul 02
semnalizeaza aici existenta unui ,,0"ln punctul
testat,
Se poate tntarnpla ca testul sa fie aplicat la
boma unui circuit integratintern neconectat(orb).
Asemenea pini sunt notati In cataloage, de ce-
Ie mai multe ori, cu NC (not connected); in a-
cest caz, lumineaza LED-ul 01. lntrarile neinver-
061 Sursa de tensiune cu stabilitate mare fa variatii
Depsndenta de temperaturaa tensiunii inter-
ne, stabile, de raterinta a circuitului integrat 723
(TBA 281) poate f redusa ~i mai mull, printr-un
artificiu. Amplificatorul diterential lucreaza irn-
preuna cu tranzistoarele T1 ~iT2 (pe T3 nu-l
luarn in considerare) ca ampliticator 1x. Intra-
rea neinversoare este legata cu lensiunea de
Fig. 2. Extinderea testerului pentru detec-
tarea semnalelor In forma de lrnpuls.
soare ale tuturor celor trei comparatoare se
gasesc la -100 mV prin rszistenta R8 atunci
cand intrarea testerului este dsschisa.
Inainte de testarea unui montaj construit in
tehnica CMOS, se aduce comutatorul S1 in
pozitia prevazuta pentru aceasta. Madul de lu-
cru al testerului rarnane neschimbat; doar pra-
gurile de comutare se rncdifica de la 0,8 V la
40% din tensiunea de alimentare, respectiv de
la 2 V la 60% din tensiunea de alirnentare.
Testerulinsu~i nocesita 0 tensiune de alimentare
sirnetrica de ±1S V ~i un curent de maximum
40 mA TnIunctiede tensiuneade alimentare.
Extindere
Pana aici s-a presupus ca starea logica a
punctului testat rarnans constants un timp mai
indelungat. Acest caz nu se intarneste intot-
deauna; adeseori se lntalnesc ~i semnale in
forma de impuls sau succesiuni de impulsuri.
Testerul, de cele mal multe ori in astfel de ca-
zuri, nu turnizsaza nici 0 intorrnatia conclu-
denta. Printr-o exlindere sirnpla a teslerului
(vezi fig. 2) se poate ca~tigaclaritate si In aces!
caz. Anexa consta dintr-un multivibrator mono-
stabil care este triggerat printr-un eventual im-
puis disponibilin punctul test. LED-ul D6 lurni-
neaza limp de circa 0,2 s pentru fiecare impuls;
la 0 trecventa mai mare de S Hz, ciipitul LEO-
ului se transtorrna intr-o luminare continua.
Punctele notate eu "pulse" in montajul teste-
rului si in fig, 2 se leaqa impreuna.
(J. Borgman)
r
de temperatura
reterinta printr-un divizor de tensiune, astlel in-
cat prin RS trece un curent constant I. Curentul
I produce 0 caders de tensiune pe tranzls-
toarele T1 si T2, astfel incat circuitul integral
se incalze~te,TemperaturatranzistoruluiT3, care
se gase~tede asemeneape cip, creste si ea.
71
 {JA 723ITBA 281 (TO 5 I
r -- - - - --- -- -----,
I 9 .. 35 V
I r-f-----{+

--------_j
R5

'Ve~i iex;u!
*

76024

Atunci cand este atinsa 0 anurnita tempe-
ratura, reglabila cu P" tensiunea baza-omitor
a lul T3 scade intr-o asemenea rnasura, tncat
curentul din divizorul de tensiune cu P, treee
in baza lui T3. Curentul de colector al lui T3
crests prin acsasta 9i dirninusaza puterea trans-
Iorrnata In caldura: cresterea suplirnentara a
temperalurii cipului este astfel compensata
Imedial ce echilibrul termic este stabilit, ne sta
la dispozitie 0 tensiune de referinla Uref de ma-
re stabilitate. Reglajul se realizeaza astfel: Tna-
inle de coneetarea tensiunii de alimenlare, se
rotsste P, astlel lncat cursorul sau sa se ga-
ssasca la RI. Dupa catva limp circuitul inte-
gra! s-a incalzit putin Acum PI trebuie regia!
astlel tncat circuitul integrat abia mai poate ti
atins (circa 60 ... 70°C). Din cauza inertiei ter-
mice a sisternului, reglarea lui P, poate Ii rea-
lizata doar treptat prin introducerea unor pauze
intermediare suficient de lungi.
Valoarea lui R2 trebuie dimensionata astfel
incat sa nu fie depa;;itii. temperatura admisibilii.
a eireuitului integral.
La 0 tensiune de alimentare lntre 9 9i 15 V,
valoarea lui R5 este de 33 n, intra 15 V ;;i 25 V
de 68 n. iar intre 25 V si 35 V, de 100 o.

062 Alimentare modulabila

Alimentarea eu 0 tensiune de ie;;ire rnodula-
bila este necesara pentru modularea AM a
etajelor tinale ale emiliitoarelor, a ernitatoarelor
cu diode Gunn in domeniul gigahertilor ;;i pen-
tru aile aplieatii de acest gen.
Acsasta alimentare lurnizeazii. in stare de
repaus 0 tensiune de ie;;ire ee poate Ii reg lata
cu P, intre 6 ;;i 8 V; atunci cand este mo-
dulata, tensiunea de iesire ia valori intre circa
3 si 10 V. Domeniul de frecventa se intinde de
la 200 Hz pana la 30 kHz. .
Fara sarcina externa, curentul absorblt de
modulator este de circa 5 mA. Daea tranzis-
torul T2 este racit suficient, alimentarea fur-
nizeaza un curen! de 800 mA la 0 tensiune
medie 1a iesire de 6 V.

72

063 Comendii pentru sintetizator de irecvente
Sintetizatoarele de frecventa, In instatatllle
de emisie ~i de receptie sunt comutate de cele
mai multe ori pe frecventa lor de iesire prin
comutatoare cu mai multe sactiuni. Deoarece
asemenea comutatoare sunt destul de scum-
pe, s-a cautat 0 alternativamai tavorabuaca pret.
In sintetizatoarele de trecventa, 0 anurnita
trecvanta fixa este Tmpaqita printr-un factor
intreg, reglabil.
Functia divizorului de frecventa reglabil este
preluata In acest montaj de nurnaratoarels re-
versibile IC3, IC4 si ICS; ele lucreaza aici ca
nurnaratoare zecimale. De fiecare data cane
nurnaratoareleajung la pozitia zero, intrarile lor
activabile de presetare primesc un impuls; IC3
si IC4 sunt apoi setate pe pozitie de alte doua
nurnaratoare (IC1 ~i IC2). Pozitiile nurnarji-
toarelor lui IC1 ~i IC2 pot f modificate cu doua.
taste exterioare. Cu S1 pozitia numaratorutui
poate f schimbata ln sens crescator, iar eu 82
poate Ii schirnbata In sens descrescator, Prin
apasarea scurta pe una din taste se schirnba
pozitia eu un pas. Daca se apasa mai mult pe
o tasta, atunci IC1 ~i IC2 parcurg succesiv
toa1e pozitiils. Parcurgerea se face mai intai
15V
o
G..SV
mai incet, apoi mai repede.
Ambele multivibratoare RS, N6 ... N9, ate-
nueazavibratiacontactelorcelor doua taste S1 si
S2. Daca se actlonaaza una din cele dou~
taste, atunci iesirea lui N5 trece Tn starea ,,1"
logic; la iesirea lui N3 apar atunci impulsurile
produse de oscilatorul dreptunghiular coman-
dat In tensiune N1/N2. Oscilatorul primeste
tensiunea de cornanda de la ie~ifea portii N4.
La aceasta, in stare de repaus, S9 gase~te un
,,1" logic; el devine ,,0" logic atunci cand una
din taste rarnano apasata un timp mai i'ndelun-
gat ~i ca urmare C3 se poate incarca. Frec-
venta oscilatorului creste apoi, astfel incat po-
zi!iife nurnaratoarelor se succed mai repede.
Oioda 02 are roluf de a grabi descarcarea
condensatorului C3 dupa efiberarea tastei.
Nurnaratoare!e IC1 si IC2 sunt presetate
automat, pe 0 pozitie selectata anterior, prin
R4 ~i C, fa conectarea tensiunii de alimentare.
Un sintetizator de trecvents care lucreaza
cu aces! menta] sta, din aces! motiv, mereu pe
o anurnita pozitie de start (incepere); aceasta
poate fi, de exempfu, situatia la cele mai rnulte
canale de apel utifizate.
73
 '2 v

". ,~c, CI

'__---ll'
~_----"QjO 'f'o
Pf

•
' .•..
co

veo

PLl

•.
PRESET

Ie' ,IC5 = .O~9 181

'11, ,,,. = IC6 -4011181
"5, N8 = ,e7 .40111BI
N9 "Nl0= ,ca-.Oll 161

064 Comutator automat mono/stereo

Un mare nurnar de statii UKW emit sunetul Fig. 1 Montajul comutatorului mono/ste-
pilot stereo chiar ~i Tntimpul transmiterii erni- reo automat; el lucrsaza independent de su-
siunilor mono. Conectarea ~i deconectarea de- netul pilot.
codorului stereo poate fi totusi etectuata, asa

rr
6'''24V
cum se arata in aces! articol, si in tunctis de
aile crileri i. . r

vp ]~' 0

•
Al .. A4·EiC I.. TLOB4

74
 2

,
..•'1
Dj FIB ,," ,_.JI
_•.•
r'I--c::J--<., •. A4 ,
..... I
.....I-j
...•. ~ ,
I

Prietenii HiFi-ului vor observa repede cand

indlcatorul stereo, la acordarea pe un post de
emisie suficient de puternic, lumineazii tara
intrerupere!?iindependentde programulin curs,
Aceasta se datoreaza laptului ca respectivul
post emite continuu, pe baza sirnplificarhtunctio-
narii ernitatorului, un sunet pilot de 19 kl+z,
Fig. 2 Combinarea montajului din fig. 1
cu decodorul stereo nu pune problerne.
Fig. 3 Placa de circuit ~i modul de am-
plasare a componentelor pentru montajul
din fig. 1.

75
Lista de componente pentru montajele 1st 3
Rezistente C4, C5 == 2n2
R1, R2 = 10k C6 = 10 ~/25 V
R3 = 470 k C7 == 47 ~1/25V
R4 == 33 k
R5 == 1 k Semiconductoare
R6 == 270 Q IC1 = TL084(Texas)
R7 = 2M2 01 , 02 = 1N4148
R8 == 1 k 03 == ZO 2V7

Condensatoare Diverse
C1,C2:::470n P1 :::47 k semireglabil
C3 = 1 n l1, L2 = 10 mH tector de rnodulatie (A3) si un amplificator de
curent continuu (A4). Amplilicatorul selectiv
indiferent daca se trans mite in acel moment Tn separa din domeniul de JF 0 anumita com-
stereo sau In mono. l.amplle indicatoare ale ponenta, a carei prezenta este un indiciu clar
tunerului nu mai lac posibila atunci nici deo- de existenta a unui sernnal stereo multiplexat.
sebirea emisiunilor mono de cele stereo si nici Cu detect~rul de modulatie, din acsasta com-
recurioasterea emisiunilor stereo. Acest feno- ponenta a semnalului, se obttne 0 tensiune
men trebuie sa fie privit ca liind putin irnbu- continua care, dupa 0 amplificare suficisnta,
curator din punctul de vedere al ascultatorilorde serveste la deconectarea decodorului stereo.
emisiuni radio deoarece, ca urmare a emisiei Amplilicatorul selectiv construit cu A1 9i A2
nelntrerupte a semnalului pilot, decodorul ste- este acordat fix, prin L1 ~i C4 !?iprin L2 ~i C5,
reo ramans :?iel conectat continuu. EI poate Ii pe 0 banda de frecventa a carei frecventa mij-
redeconectat manual la cele mai multe tunere, locie este de 35 kHz. Acest domeniu apartins
dar acest lucru irnplica un anume discontort. asa-zisei benzi S (23 __ . 38 kHz) a semnalului
Deoarece emisiunile mono !?i stereo nu pot Ii stereo multiplexat. Atunci cand Intr-adevar sunt
deosebite intre ele decal prin auz, In lipsa unui disponibile parti din semnal In acest domeniu,
indicator independent de sunetul pilot decodo- acestea sunt amplificate de A1 ~i A2 si detec-
rul stereo rarnane cuplat aproape intotdeauna tate de A3; ele ajung in cele din urrna ca ten-
si la emisiunile mono; urmarea este di emi- siune continua la intrarea inversoare a lui A4.
siunile mono sunt ascultate cu zgomot stereo! Aceasta tensiune continua depassste tensiu-
Pentru a scapa de problema dsscrisa mai nea existenta la intrarea neinversoare, asttel
sus, putem utiliza comutatorul automat mono/ lncat tensiunea de iesire a lui A4 scade apro-
stereo descris aici. EI poate Ii combinat cu ximativ 113 zero vol]i. Daca, din contra, este re-
aproape orice decodor stereo 9i-9i poate gasi ceptionat un semnal mono, atunci lipsesc par-
locul, datorita dimensiunilor sale reduse, in car- tile de semnal din domeniul de 35 kHz. Tensiu-
casa oricarui tuner. Montajul preia sarcina auto- nea la intrarea inversoare a lui A4 este mai
matului mono/stereo de pima acum; el pune in mica dscat tensiunea la intrarea neinversoare:
functie decodorul stereo doar atunci cane In- la issirea lui A4 avem ca urrnare 0 tensiune
tr-adevar este rsceptionata 0 emisiune stereo. lnalta.
La emisiunile mono, inditerent daca sun! sau nu Din fig. 2 reiese lelul cum tensiunea de ie-
insotite de sunetul pilot, decodorul rarnane sire a montajului poate comanda decodorul
deconectat. stereo. Tnacoasta fig. a fost redat lnca 0 data
Montaju1 cunoscutul decoder stereo cu MC 1310P; in
Fig. 1 prezinta montajul comutatorului auto- atara de acesta a lost desenat modul In care
mat mono/stereo independent de sunetul pilot; comutatorul mono/stereo automat din fig. 1 tre-
sunt suficiente un circuit integral si cateva ele- buie sa fie legat cu decodorul. Comutatorul ma-
mente constructive pasive. Montajul consta nual mono/stereo 81 nu este necesar sa fie
dintr-un amplilicator selectiv (A1, A2), un de- inlaturat.

76
 Constructis
Pentru A 1 ... A4 au lost utilizata amplilica-
toare operationale FET; toate patru sunt am-
plasa!e in aceeasi capsula de circuit integrat.
Prin aceasta, dimensiunile placii proiectate pen-
tru montaj (vezi lig. 3) rarnan reduse. Un loc
pentru placa echipata poate Ii gasil, probabil,
in orice tuner FM.
Gu PI se stabteste sensibilitatea la intrarea
comutatorului automat In asa lei tncat deco-
dorul este conectat imedial la inceperea unei
transmisiuni stereo ~i este deconectat la circa
20 secunde dupa terminarea ei. Penlru a regia
coreet potsntiometrul PI, eel rnai bine 8ste ca
acordul sa se taca pe 0 statia care sa poata Ii
065 Servo-inversor
Fiecarui constructor de modele i s-a intarn-
plat rnacar 0 data ca amplasarea servo-me-
canismului sa nu corsspunda cu directia de ro-
tire nscesara. In acest caz poate Ii de ajutor
montajul descris aiel.
Un servo-rnecanism ar trebui amplasat, du-
pa posibilitati, astlel Incat bara de cornanda
(directia) sau cablul Bowden sa fie drepte 9i sa
se rniste lara a flarnba (a se Indoi). 0 dirijare a
manetei de cornanda spre dreapta ar trebui sa
alba ca urmare 0 rniscars a modelului spre
dreapta .. Ambele conditii sunt, in multe cazuri,
greu de Tndeplinit concomitent. Trebuie realizata
o rnaneta de cornanda de 0 constructie com-
Fig. 1. Montajul servo-inversorului
Fig. 2.
Construit pe 0 ptaca raster cu
gauri, montajul ocupa 0 supratata de numai
cativa centimetri patrati,
receptionata cu intensitatea rnijlocie a carnpu-
lui. La 0 sensibilitate reqlata prea mica, deeo-
dorul rarnane deconectat datorita zgomotului.
Pozitia corecta a lui PI se qaseste la mijloc si
poate Ii gasitalara nici 0 dificultate.
Tensiunea semnalului la intrarea cornutatoru-
lui poate masura intre 4 mVef ~i circa 100 mVef.
Timpul de reactie este foarte scurt, de circa
2,7 rns: timpul de deconectare a fost ales in-
ternionat mai lung, de circa 20 secunde.
Deoarece tensiunea de alirnsntare a rnonta-
jului nu este critica (ea po ate Ii cuprlnsa Intre
6 V si 24 V). ea poale Ii u~or preluata de la
tuner. Gurentul absorbit mascara circa 6 mA la
o tensiune de alirnentare, de 12 V.
pllcata sau este necssara 0 interventie Tn micul
si nernanevrabilul servo-inversor; conexiunile
rnotorului 9i ale polentiometrului nu Irebuie li-
pite, In acest caz. Atat bara cornplicata cat si
interventia In electronica servo-inversorului nu
sunt solutiile ideale. 0 rezolvare a acestei pro-
bleme este un servo-inversor amplasal Intre
receptor 9i servo-mecanism. lnstalatiile de te-
lecornanda suprapun inforrnatla, in cele mai
multe cazuri, prin asa-zisa modulatie a impul-
surilor in durata. Impulsul demodulat aplicat
servo-inversorului pentru aducere in pozitla
neutra are in general 0 durata de 1,5 ms. Gelor
doua pozitii lirnita opuse Ie corespunde 0 du-
77
...na a irr lui de 1 rns, respectiv 2 rns. Daca
T_ .·a de ro ore a servo-mecanismului trebuia
a
i ersa pe cale electronica, atunci un impuls
de ms la intrarea servo-inversorului are ca
urmare aparitia unui impuls de 2 ms la iesire,
iar un impuls de 2 ms la intrare are ca urmare
aparltta unui impuls de 1 ms la issire. In pozitta
neutra S8 rnentine durata de 1,5 ms a lmpulsulul.
Aces! comportament se obtine atunci cand se
scads impulsul furnizat de receptor dintr-un
impuls de referin!a de.3 ms. Aceasta corelatie
066 Fluitron
Electronica permite, muzicieniler dornici sa
experimenteze, 0 multitudine de posibilitaf de
creatis: de exemplu, exista. nenumarate variante
de aparate generatoare de electe sonore. Este
adevarat, aparatele electron ice utilizabile in mu-
zica Isi au "pre!ul" lor: stapanirea c1aviaturii sau a
chitarei este de eele mai mulle ori inaccesibita.
Fluitronul prezentat de Elektor satisface numai
cerinlele mai modeste In acest domeniu, dar nu
ridica nici una din pretentiile expuse mai sus,
Fluitronul pretinde utilizatorului sau dear 0
sinqura deprindere: fluieratul din buze. Sucee-
siunea de tluieraturi este transtorrnata de flui-
78
poate fi user recunoscuta prin durata irnpulsu-
rilor pentru pozitiile extreme. Daca se scade
impulsul de intrare cu 0 durata de 1 ms din 3 rns,
rezulta 2 rns, deci 0 durata a impulsului ce co-
respunde celeilalle pozitii extreme. Un impuls
de 2 ms la intrare produce un impuls la issire
de 1 ms, coraspunzand pozitiei extreme opuse.
Diforenta dintre lalimea impulsului de reterinta
~i lalimea impulsului corespunzator pozitiei neu-
Ire da din nou durata impulsului penlru pozitia
neutra.
tron lntr-un semnal cu 0 evolutie a amplitudinii
aproximativ eqala, dar totusi de 0 trecventa
sensibil mai redusa, Cu aile cuvinte: Iluitronul
coboara lnaltirnea sunetului In timp ce dinami-
ca lui este pastrata.
Montajul Iluilronului este dat mai jos. Ca
senzor poate servi un microlon cu cristal de
cel mai simplu tip sau un aparat auditiv cu cris-
tal. Semnalul fluierat, cu 0 forma aproape sinu-
soidala, este ampliiicat de 56 de ori de ampliti-
catorul operational A 1. Dupa redresarea prin
dioda 01 si filtrarea eu condensatorul electro-
litic C4, rezulta 0 tensiune continua a carei
e,-----,--{t)9V
® ~
leI le7
marirne este propornonala cu amplitudinea sem-
nalului de intrare.hiplus, semnalul fluierat este
amplifieatin continuare de ampiiticatoare'leope-
rationale A2 si A3, astfel tncat (in functie de
reglajul potentiometrului P2) acasta ia 0 forma
dreptunghiulara pana la iesiraa lui A3.
Semnalul dreptunghiular cornanda intrarea
de tact a unui nurnarator CMOS - 8 eu iesiri
decodate de tipul 4022 AE (IC2). La acest
numerator,iesirile0 ... 7 devin succesiv ,,1"logic;
iesireacorespunzatoareramanein aceasta stare
pana la urrnatorut front pozitiv al semnalului de
tact. Un ,,1"la intrarea reset aduce nurnaratorul
ln pozitia zero. Circuitul integrat este conectat
Tnasa fel TndHel se resetsaza singur. Pozitia
nurnaratorului la care are loc resetarea depin-
de de pozitia comutatorului Sl. In acest mod
rezulta un divizor de Irecventa cu factor de di-
vizare la alegere intre 1 si 8, la care, de
exemplu, semnalul preluat la iesirea 0 este ,,1"
logic doar In timpul fiecarei a opta perioade de
tact. Tranzistorul 11, care arnplifica semnalul
primit, I$i obtine tensiunea de colector prin
rezistenta R6 de la condensatorul electrolitic
C4; ea depinde de amplitudinea semnalului de
intrare. La intrarea inversoare a amplificatorului
operational A4 ajunge prin urmare un semnal a
cann amplitudine este proportionata cu
intensilalea semnalului de intrare; frecventa
este totusi mai joasa de un numar de ori. Acest
semnal este facut audibil lntr-un difuzor printr-un
067 Compararea tensiunilor cu osci/oscopu/
Montajul permite compararea directa, vizua-
la, cu ajutorul oseiloseopului, a diferitelor ten-
siuni; valorile individuale ale tensiunilor sunt
prezentate alaturat pe eeranul osciloscopului,
si nu una suprapusa peste cealaltii...
La testarea anumitor montaje $i la cauta-
rea defecteler, compararea directa a valorilor
mai importante de tensiune este de multe ori
revelateare. Daca aceste tensiuni sunt prezen-
tate una langa alta pe ecranul unui osciloscop,
atuneipot fi recunoseutemult mai user corelatine
existente Intre ele, decat la masurarsa cu mai
multe voltmetre sau cu un osciloscop eu mai
multe canale.
etaj final; intensitatea sunetului poate Ii reglata
aici cu P1, iar sensibilitatea cu P2.
Utilizarea
Sunetul fluitronului prezinta un pronuntat
caracter experimental. Pentru a realiza cu el
un spectacol suportabil sau chiar melodios,sun!
necesare, tn cele mai multe cazuri, mai Intai
nists exercitli de fluierat. in special corespon-
danta sunetului original eu sunetul produs de
fluitron poate suprasolicita, la amplificarl mai
mari, ureehile ascultatorllor mai sensibili.
Pe de alta parte, pot fi obtinute melodii (ar-
monii suportabile) fara 0 straoante prea mare.
Ca semnale de intrare nu sunt utilizabile doar
tluieraturile ci $i sunetele de flaut. Deoareee
frecventa semnalulu.i de iesire este continuu
egalii..sau mai mica decat trecventa semna-
lului de intrare (cu maximum trei octave), sem-
nalu! de intrare nu trebuie sa alba trecvente
prea joase; ln caz contrar, sunetele fluitronului
degenereaza in trosnete si brumuri mai putin
muzicale. De mare etect este de exemplu co-
nectarea la 0 chitara slectrica. Daca pozitia
comutatorului este pe 2, 4 sau 8, atunci flui-
tronul tucreaza ca un factor de distorsiune,
elect numit de chltartsn .octavider" (divizor de
octave). Pentru a nu fi luatiIn nume de rau, ar
trebui sa ne ferim de sunetele polifonice prea
entuziaste, cum ar fi de exemplu acordurile de
septirna largi.
(P. J. Tyrrell)
Vizualizarea valorilor mai multor tensiuni
este posibila eu un montaj simplu, amplasat In
tata, si un osciloscop oarecare cu un singur
canal, In masura in care aeesta poate fi trig-
gerat sau sincronizat din exterior. Din montajul
redat in fig. 1 se poate vedea ca sunt nece-
sare doar trei circuite integrate, cinci rezistente
9i un eondensator pentru a obtins in total patru
valori diterite de tensiune, alaturate pe ecran.
Comparatorul de tensiune lucreaza astfel:
Multivibratorul astabil construit eu N1, N2 $i
N3 comanda un numarator de tipul 4017 (IC3);
acesta numara continuu de la 0 la 3, deoarece
iesirea 4 este legata cu intrarea reset. Semna-
79
 Fig. 1 Montajul comparatorului de ten-
siune
Fig. 2 Atunci cand la intrarl exista patru
tensiuni continue, pe ecran poate sa apara
o asemenea figura. Valorile tensiunilor de
la canaJele1 ... 4 apar succesiv de Jastanqa
Ia dreapta.

lele de ie~ire ale nurnaratoruiui servesc la In-

chiderea succesiva a celor 4 comutatoare
electronice ce se gasesc Tn circuitul integra!
IC1 (4066)_
Semnalele,care se gasesc la intrarile 1 4,
sunt conduse succesiv la intrarea Y a osci-
lcscopului. lesirea 0 a nurnaratorului furnizea- digitale cat si analogiee; valorile de vart ale
za ~i semnalul trigger pentru osciloscop; poar- tensiunilor de intrare nu trebuie totusi sa de-
ta N4 inverseaza acest semnal, astlel Incat paseasca tensiunile de alimentare. Prin adau-
dsviatia orizontala poate Ii triggerata la ale- garea unui circuit integra! suplimentar, de tipul
gere prin impulsuri pozitive sau negative. 4066, montajul poate Ii extins usor la opt ca-
Tensiunea de alimentare, care poate f cu- nale; ln loeul ie~irii 4 a nurnaratorului, de data
prinsa Tntre3 ... 15 V, este preluata din mon- aceasta se leaga iesirea 8 cu intrarea reset.
tajul de testat. Curentul absorbit este mai mie
de 5 mA. La intrari pot exista atat semnale (H. Spenn)

80
068 Testerpentru diode Zener
Cu acest montaj 9i cu un aparat de rnasura
universal, poate fi deterrninata cu suficienta
precizie tensiunea de prag a unei diode Zener
necunoscute.
Cele mai multe diode Zener sunt prevazuts
de producator cu 0 inscriptie din care reiese
direct tensiunea Zener. Din pacats, unii produ-
eaton utillzeaza coduri care nu au legatura evi-
denta cu tensiunea Zener. Atunci cand, intr-un
asemeneacaz, nu dispunem de catalogul cores-
punzator, inscriptia nu ne loloseste la nimic si
nu ne rarnane altceva de tacut decat sa m~-
surarn tensiunea Zener.
Pentru 0 rnasurare estirnativa este suti-
cisnta 0 sursa de tensiune continua, 0 rezis-
tenta si un aparat de masura;precizia unei astfel
de masurari rasa de dorit.
Fig.. 1. Caracteristica tensiune - curent
lipid! a unel diode Zener. Se poate vedea
clar cum, la diferiti curenti Zener, sunt rna-
surate si diferite t(!nsiuni 'Zener. Tensiunile
Zener date de producatori se retera de cele
mai multe ori la un curent de 5 sau 10 mA.
Fig. 2 Montajul testerului Zener, ce con-
sta in principiu dintr-o sursa de curent con-
stant. Din diferitele valori masurate se pot
trage concluzii despre alura caracteristicii
diodei Zener.
25v
Figura 1 arata caracteristica tensiune - cu-
rent a unei diode Zener, care eSle tipica pentru
aproape toate exemplarele. Se poate vedea
aiel clar felulin care tensiunea Zener depinde
de curentul Zener. Tensiunile date In cataloa-
ge se retera de cele mai multe ori la un curent
de 5 sau 10 mA. Un tester Zener trebuie, de
acsea. sa furnizeze un curent constant de
circa 5 sau 10 mA. Metoda de rnasurare men-
tionata, cu sursa de curent continuu si rezis-
tenta, apare astlel ca inadecvata, deoarece in
aces! caz curentul Zener nu este independent
de tensiunea Zener.
Rezultate mult mai sigure se obtin cu rnon-
tajul din fig. 2; el turnizeaza diferili curenti con-
stanti care pot Ii utilizati, la alegere. la masura-
rea diodelor Zener.
1u
+
o
:lA)'a I
d
~ ..
!I
,I
~ .,_ .
I
<
81
 Daca, de exemplu, se Tnchide contactul 81,
atunci prin R1, T1 ~i dioda Zener circula un
curent. Baza lui T1 se gase~te conectata la
tensiunea de alimentare prin R4, astfel Incal
acest tranzistor conduce. Pe rezistenta R1
poate cadea 0 tensiune de eel mull 0,6 V, in
caz contrar tranzistorul T2 va conduce. Cel
mai mare curent care trece prin R4, tn acest
caz, provoaca 0 cadere de tensiune la baza lui
T1 si, prin aceasta, 0 scadere a curentului prin
dioda Zener ~i prin R1. Invers, 0 cadere de
tensiune mai mica pe R1 provoaca 0 cresters
a tensiunii bazei lui T1 ~i, cu aceasta, 0 cres-
tere a curentului care clrcula prin R1 9i dioda
Zener.Tensiuneape R1 creste, asttel,din nou.
Curentul Zener este egal cu raportul dintre
tensiunea baza-smitor a lui T2 9i valoarea
rezistentei R1. Rezistentele R2 ~i R3 (sau 0
cornbinatie TntreR1, R2 ~i R3) pot f conectate
in locul lui R1 cu butoanele S2 ~i 83, astfel
incat prin dioda Zener circula diferiti curenti
constanti. Cu dimensionarea data si cu 0
tensiunede alimentarede 25 V, la actionareabu-
toanelor 51, 52 $i S3, curentul prin dioda Zener
ia aproximativvalorile:2,2 mA, 6 mA si 22 mA.
Tensiunea Zener poate Ii citita la un volt-
metru de curent continuu (M1) care este conec-
tat in paralel cu dioda Zener.
Prin rnasurarea diferi!ilor curenti se obtine
o serie de valori ale caracteristicii diodei Ze-
ner, asttel tncat se poats aprecia In mod
069 Alarma la demontarea autovehiculelor
Cel care, pana acum, a trebuit sa se ab~ina
de la curnpararea unor accesorii utile cum ar fi
faruri suplimentare, faruri de ceata, faruri pen-
tru mersul lnapoi, deoarece locul sau de par-
care este In aer liber ~i trebuie sa se rnulturneas-
ca doar cu 0 lanterns de garare, allminteri ata-
cui sparqatorilor ar fi, datorita acestor acceso-
rii, incuraiat intr-o rnasura mai mare, gase~te aici
o rezolvare a problemei sale.
Rezistenta la rece a lampitor cu incandes-
cen~adin tarurne suplimentare este foarte mica.
De aceea, atata limp cat farurile nu sunt co-
nectate,intrarileE1 ... E5 ale instalatieide alarrna
82
aproximativ alura ei. In tabel sunt date valorile
calculate ale curenlului Zener la apasarsa dife-
ritelor butoane. Deoarece rezistentele, cat 9i
tranzistoarele, prezinta abateri de la valorile
nominale, In practice nu poate fi evitata 0 to-
laranta a curentului rnasurat de circa ±10%.
In ceie mai multe cazuri, aceasta precizie este
suficienta. Deoarece tensiunea de alimentare
este de 25 V, cea mai inalla tensiune Zener
rnasurabua esle de 22 V. 0 ondulatie mai re-
dusa a tensiunii de alimentare nu deranleaza:
de aceea, pentru alimentare sunt suliciente u
translormator de 18 V, un redresor In punte $i
un condensator de filtrare (de exemplu 470 u).
Valorile calculate ale curentilor Zener 1<1
actionarea butoanelor S1 ... 53 (vezi fig. 2). T
pracnca, din cauza abaterilor de la valoarea
nornlnala a elementelor constructive si a in-
IIuentelor temperalurii, precizia de rnasurars
poate varia intre ±10%.
Tabelul1
Buton Ub I.
S1 25 V 2,22 mA
82 25 V 6 mA
83 25 V 22,2 mA
51 + S2 25 V 8,2 mA
51 + S3 25 V 24,4 mA
S2 + 83 25 V 28,2 mA
81 + 52 + 83 25 V 30 mA
sunt puse la rnasa. Aceasta este similar cu
existents unui ,,0" logic la intrarea portii SAU;
iesirea lui N4 este de asemenea ,,0".lntrarite E
neutilizats lrebuie puse la masa. Daca autotu-
rismul este parcat la marginea strazii, atunci,
ca urmare a contactului cu cheie .deschis", la
intrarilelui N5 se gase~teun ,,0"logic. In aceasta
stare gala de alarrna, iesirea lui N5, ca ~i
iesirea lui N6 sunt In starea ,,1" logic. Tranzis-
torul T1 conduce, ln timp ce T2 se blocheaza;
releul nu este alimentat, asttel incat hupa tace.
lrnediat ce, printr-o manipulare neperrnisa a fa-
rurilor, una din legaturile E1 '" E5, prin lampa
 1
1b
"S!abilil expartmema! [cca 270 )
cu incandescenta, spre masa, este tntrerupta,
cea de a doua intrare a lui N6 trece 9i ea In
starea ,.1" logic, astlel incat T1 se blochaaza,
iar T2 conduce. Releul anclanssaza acum 9i
conactaaza hupa care va emite un sunet de
durata.
Ac~iuneaacestei alarme este dubla: condu-
catorul, in rnasura In care se qaseste in aprc-
piere, cat 9i eventualii trecatori, sunt tacuti a-
070 Generator de functii
, CMOS
Cu toate ca aces! generator de func!ii de
JF contine doar un singur circuit integrat CMOS,
el produce trei oscilatii de forme diferite.
Obiectivul a fost de a realiza eu costuri rni-
nime un generator de semnale sinusoidale,
dreptunghiulare si triunghiulare, montajul fiind
realizat cu un singur circuit integrat, din clasa
celor cu prel rnic, si putine componente discre-
te; perforrnantele sunt 'uimitor de bune. in ciu-
da simplita!iiconstructive,domeniul de trecvente
se inlinde de la circa j 2 Hz pana la 70 kHz.
Monlajul are sl catsva dezavanlaje. Simpli-
tatea sa obliga la concesii privind calitatea for-
mei curbelor care, in special la trecvente inalte,
nu corespund cu cele ale monlajelor mai scum-
tenti la infractiune: concomitent, hotul este in-
timidal de sunetul hupei 9i 0 ia la fuga. Conform
StVO, alarma trebuie sa se intrerupa automat
dupa un minut. Cu montajul ansxa dat in fig. lb,
hupa este redusala tacere dupa timpul dorit,
Alunci cano farul suplimentar este conectat
lara a se Ii introdus cheia In contact, se de-
clanseaza de asemenea alarma. Acela9i lucru
este valabil pentru cazul in care unul din faruri
s-a ars sau este defect dintr-un all mofiv. Acest
din urrna mod de actiune protejoaza contra
acelora care parcheaza dupa ureche, sau care
nu tin cont de dimensiunile propriului vehicul.
Deoarece alarrna rsactioneaza sl la scoaterea
cheii din contact in cazul in care farurile rarnan
conectate, ea ne tereste de 0 descarcare a ba-
teriei din cauza neatantiei.
(H. W. Braun)
pe. Penlru a reduce la minim aces! neajuns, se
poate regia atat simetria tensiunii triunghiulare,
cat si forma optimaa oscilafiilorsinusoidale.
Schema bloc
Schema bloc din fig. 1 arata felul cum iau
nastere formele oscilatiilor. Integratorul $i trig-
gerul Schmittconstituieun generatorde semnale
dreplunghiulare a carui frecverita poate Ii re-
glata lntre limite foarte largi. Deoarece creste-
rea si scaderea tensiunii evolusaza liniar I~ ie-
sirea integratorului, aces! semnal esle utilizat
concomitent eu tensiunea de iesire triunghiulara
Din semnalul triunghiular, un circuit simplu cu
diode rnodeleaza lensiunea la 0 torrna aproxi-
mativ sinusoidala.
83

Imegralor
Fig. 1. Schema bloc a generatorului de
functii. Oscilalorul, care consta dintr-un in-
tegrator si un trigger Schmitt, turmzeaza atat
semnalu] dreptunghiular cat si cel triun-
ghiular. Cu un convertor de forma de unda,
semnalul triunghiular este limitat, astfel fn-
cat ia na~tere 0 tensiune cu 0 forma apro-
ximativ stnusoidala.
Fig. 2. Montajul generatorului de tunctll,
Etajele prezentate In schema bloc sunt u~or
de recunoscut. Ca circuit integrat se utili-
zaaza inversorul CMOS cu sase porti 4049B.
Executia in varianta B a acestui circuit inte-
grat se deosebestede alte executii prin aceea
ca iesirile sunt prevazuts cu etaje de sepa-
rare pentru acordul impedantei (buffer).
RI
84
Trigger
Schmitt
Formator
cu diode
Montajuf
Realizarea montajului reiese din fig. 2.
Singurul circuit integrat necesar pentru qene-
ratorul de functii este 4049B care contins ~ase
inversoare (N1 ... N6) cu iesiri prevazute cu
etaje de separare (etaje buffer). Integratoruleste
construit cu inversorul N1, in timp ce inver-
soarele N2 ~i N3 apartin triggerului Schmitt.
Domeniul de trecventa al generatorului corn-
pus din aceste doua etaje cuprinde doua do-
menii partiale: caca S1 este in pozitia 1, atunci
cu P2 se poate regia 0 frecventa cuprinsa intre
circa 12 Hz ~i 1 kHz; cu S1 in pozitia 2, limitele
3a Fig. 3. Oscilograme ale semnalelor drept-
unghiulare (a), triunghiulare (b) si sinusoi-
dale (c) produse de generator. Free'venta este
in toate cele trei cazuri 1 kHz. '

de frecventa sunt 1 kHz ~i 70 kHz.

Deoarece semnalul de iesire dreptunghiular
al triggerului Schmitt constituie prima forma de
semnal obtlnuta, el este condus direct la
primul dintre cele trei contacte ale comutato-
rului de selectare functii S2. Semnalul triun-
ghiular ajunge, din contra, de la iesirea in-
versorului N1, prin etajul de amplificare N4, la
cel de al doilea contact al comutatorului S2.
Cea de a treia !;'i ultima forma de semnal ce
poate Ii selectata este semnalul sinusoidal; el
3b este modelat de catrs convertorul de forma de
unda D1/D2 din semnalul Iriunghiular amplili-
cat de N4.
De la comutatorul S2, semnalul selectat
ajunge, prin etajul de amplificare NS/N6, la ie-
sire; amplitudinea semnalului de iesire poate Ii
reqlata cu potentiometrul P3. Tensiunea maxi-
ma la iesire mascara circa 1,2 Vvv.
In atara de potantiometrele si comutatorul
deja rnentionate, mai sunt disponibile poten-
tiornetrele semireglabile P2 $i P4, cat $i co-
mutatorul S3. Cu P2 poate fi reqlata sirnetria
semnalului triunghiular. Dependent de aceasta,
daca pentru 0 simetrie optima este necesar un
raport irnpuls/pauza de mai mult sau mai putin
3c de 50%, atunci comutatorul S3 trebuie sa stea
fie in pozitia A, fie In pozitia B. Cu P4 poate fi
marita sau rnicsorata amplificarea inversorului
N4. Deoarece diodele D1/D2 tlmiteaza exclusiv
semnalul triunghiular amplificat, reglarea lui P4
are 0 mare inftuanta asupra calita!ii semnalului
sinusoidal, respectiv pentru obtinerea unei for-
me sinusoidale.
Oscilogramele din fig. 3 dernonstreaza ca,
din punctul de vedere al formei, curbele
produse de generatorul de Iunctii sunt sa-
tisfacatoare. Frecventa oscilatiilor dreptun-
ghiulare, triunghiulare $i sinusoidale este a-
ceeasi, aoica 1 kHz. Pe axa orizontala uni-
tatea de rnasura este de 0,2 ms, iar pe ver-
ticals de 0,5 V.

85
 071 Comutator CU senzor de atingere

Comutatorul cu senzor de atingere poate magazineazastarea de comutare din momentul

avea cele mai diferite moduri de executie. 0
completare interesanta 0 reprezinta acsasta
variants: este vorba de un comutator de an-
clansare/declansare cu senzor de atingere -
cu un singur senzor. Partea de electronica afe-
renta reiese din figura. Condensatorul C1 In-
respectiv. In tunctie de semnalul de iesire al
portii N1, C1 esle fie incarcat, fie descarcat. La
alingerea senzorului, acest semnal este retur-
nat la intrarea lui N1, astlel Inca! are loc 0
schimbare a starii de comutare.
(J. Eissens)

A2

:e
Cl
9882'
=03 ...
p;n 14 15 V nn
o;n 1 ~@Ground N1...N2 = %4011

072 Mini-fazor

Acest montaj echipat exclusiv cu compo- cat 9i la T3, atat pe colector cat si pe emitor se
nente standard ieftine produce, in ciuda con- gasesc sernnale de amplitudine eqala, dar de-
structiei sale simple, un efect fazor foarte efi- fazate intre ele cu 180°. Defazarea semnalului
cient. Sensibilitatea la intrare a fost aleasa ast- pe baza lui T3, respectiv pe baza lui T4, poate
fel tncat sa poata Ii consctata aproape orice Ii de aceea rnodificata cu potentiornetrul dublu
sursa de semnal (de exemplu chltara, microfon P2a/P2b; ea este (In tunctie de pozitia poten-
sau orga electroruca).
Monfajul
Semnalul de intrare este mai lntai pream-
plificat de tranzistorulT1. Deoarece defazoarele
ulterioare ( 2!?i T3) si etajul de resire (T4) nu
arnplifica, amplificarea semnalului are loc nu-
mai ln primul etaj. Marimea tensiunii de intrare
poate fi reglata cu potentiornetrul Pi. Atunci
cand primul etaj este supraexcitat, dupa cum
se sue. cre~te puternic ponderea armonicilor
ca urmare a limitarii semnalului. Aceasta poate
f utilizala tala de efectul fazor ca 0 posibilitate
supllmentara de elect.
$emnalul amplificat de T1 ajunge pe de 0
parte direct (prin Ca) si pe de alia parte prin
etajele delazoare T2 si T3 la potentiornetrul
P3, la iestrea montajului. Deoarece rezistentsla
de colector 9i de emitor sunt egale atat la T2

86

Fig. 1. Montajur minifazorului.
tiometrului) intra cateva grade si aproape 180°, In
iotal deci la maximum circa 3'600.
Marimea lrnpedantei de intrare a repetoru-
lui pe emitor T 4 incarea doar foarte putin cir-
cuitul celui de al doilea defazor; concomitent
repetorul pe emitor are rolul de a realiza 0 im-
psdanta mica la iesire. Semnalul defazat ajun-
ge prin C7 la borna de sus a potentlornetrului
P3, In timp ce semnalul direct (nedefazat) se
gase;>te la borna de jos. De aceea, cu P3 se
poate modifica .balansul" intre aceste doua
semnale; el poate f de exemplu reglat astfel
incat cele doua semnale sa se anuleze reci-
proc la 0 defazare de 180°. oeoarece delaza-
rea de 1800 se reqleaza numai la 0 anurnita
trecventa, montajul se cornporta ca un filtru
073 Filtru de brum
Tnmulte situatii cauzele brumului de 50 Hz
nu pot f tnlaturats: de aceea este util un liltru
special, selectiv, care sa atenueze in cea mai
mare rnasura semnalul de brum, perrnitand In-
sa trecerea aproape nestingherita a restului de
semna!. Fig. 1 prezinta principiul unui asems-
nea filtru. Deoarece pentru un factor de cali-
tate Q = 10 la 50 Hz este nscesara 0 indue-
tivitate de 150 H, practic un asemenea filtru
poate f realizat doar cu 0 irnitatie electronics
de bobina.
,o_
. 1010'
Notch (filtru diplexor pentru antene), a carui
trecventa Notch poate Ii .detazata" cu P2 pe
intregul domeniu JF.
constructie
Daca minilazorul trebuie sa fie inlrodus,
pentru modelarea sunetului, lntr-un instrument
muzical portabil (de exemplu chitara electnca,
orqa mica etc.), atunci montajul se introduce
tntr-o carcass plata, Ingusta. Pe aceasta carca-
sa se poate monta 0 asa-zisa .pedala de
crescendo", care este legala mecanic cu po-
tentiornetrul P2. In instrumentele mari, minifa-
zorul poate Ii inglobat direct.
Curentul absorbit de montaj rnasoara doar
cativa miliamperi, astlel incat, la 0 executie ca
unitate independanta, pentru alimentare este
suficisnta 0 mica baterie de 9 V.
(R. otterwen)
87
 In fig. 2 se reda montajul filtrului r\~"' ••.. 2
Notch (filtru diplexor pentru antene) de LI "'el .8. .,.
50 Hz. Cele doua amplificatoare
operationale, tmpreuna cu R2 ... R5, C2 si P1,
constituie bobina electronics ce se gase~te
lntre borna 3 a lui IC1 ~i masa. Inductivitatea
ei este L = R2·R3·C2. Cu P1, aceasta inducti-
vitate poate fj reglata la rnarlmsa dorita: la un
acord corect, semnalele de brum de 50 Hz sunt
atenuate cu 45 ... 50 dB.
Montajul poate fi utilizat, de exemplu, ca
filtru de absorbtie a brumului la rnasurarea dis-
torsiunilor armonice sau ca element de filtrare
pentru asa-zisul brum intercarrier (brum de
interterenta al purtatoarelor) din aparatele TV. 7S0tS '1

074 Pupitru de mixaj comandat In tensiune

Cu aces! montaj simplu pot f rnixate doua litatea In special la comanda de la distanta a
semnale audio prin cornanda In tensiune con- pupitrului de mixaj. Ambele semnale audio sun!
tinua. Un asemenea montaj i~idovedeste uti- alternate cu 0 trscventa de tact de 100 kHz . cu

9 ... 15V/10mA

''Io'vlr,.,t:IUI

ICI - 741
rcz » S1 S4 =4066 IE
IC3 = N 1 N6 7 4049

88
ajutorul a patru comutatoare MOS (S1 ... S4).
Raportul impuls - pauza al Irecventei de tact,
de forma dreptunqhiulara, po ate fi reglat cu
P1. Raportul impuls - pauza este determinant
pentru proportia semnalelor A ?i B in semnalul
de iesire.
Frecventa de tact de 100 kHz este produsa
de partea din montaj fermata din inversoarele
N4 ... N6. Prin cumularea semnalului de tact
cu 0 tensiune continua la intrarea inversoa-
relor N1 :;;iN2 (utilizate ca trigger) ia nasters la
iesirea lui N2 un raport impuls - pauza al sem-
nalului de tact reglabil cu P1. Acelasi sernnat,
inversat, este disponibil la iesirea lui N3.
Aceste doua semnale cornanda comutatoarele
CMOS S2 si S3, respectiv S1 ~i S4. Mixarea
celor doua semnale de intrare are loe acum
prin faptul ca se permite treeerea cu sehimbul
a unuia sau a celuilalt semnal ~i prin faptul ca,
in plus, semnalul bloeat es!e scurtcircuitat. Co-
mutarea nu este audibila la iesire la Irecventa
de tact de 100 kHz.
Daca trecerea celor doua semnale este
perrnlsain perioade egale de timp (50"10), atunei
au la iesire aceeasi intensitate a sunetului; Tn
cazul unui raport lrnpuls-pauzaasimetrie, timpul
de trecere pentru un semnal este mai lung de-
cat pentru celalalt, astfel tncat, la ie~ire, unul
din semnalele de intrare este mai puternic.
Prin reglarea continua a raportului impuls -
pauza, se poate obtine un raport de mixaj fara
paliere; Ja cele doua limite de reglaj ajunge la
iesire doar cate un singur semnal
R5 ?i R6 curnuleaza semnalele alternate A
si B. Semnalul de tact de 100 kHz continut in
sernnalul eumulat nu este audibil; In schirnb,
amplilicatoarele, casetotoanele si difuzoarele
075 Amplificator de cescii
o casca (stereo) se leaqa In general la
iesirile pentru difuzoare ale amplificalorului final,
printr-un divizor de tensiune. Acsasta rezolva-
re simpla are totusi doua dezavantaje irnpor-
tante: pe de 0 parte, intensitatea sunetului Tn
casca nu poate fi reglata independent de difu-
zoare; pe de alta parte, divizorul de tensiune
micsoreaza tactorul de atenuare pentru casca,
pot fi afectate de acesta. De aceea, pentru ea
partea de trecventa de tact sa tie tlltrata. sem-
nalul cumulat trece printr-un filtru trece-jos
eonstruit cu amplifieatorul operational le1.
Concomitent Ie 1 are rolul de a asigura 0 rezis-
ten~amica la issire a pupitrului de mixaj.
Tensiunea de alimentare trebuie sa fie
cuprinsa intre 9 9i 15 V. Tensiuni mai mari duc
la distrugereacircuituluiCMOS, tensiuni mai mici
ar prejudicia tunctionarea lui IC1.
Curentul absorbit de montaj este mai mic de
10 mA. Pentru a se evita brumul este nece-
sara 0 tensiune de alimentare bine netezita.
Tensiunea maximade intrare este de circa Uef =
1 V. Valoarea lui Ril dsterrnina domeniul de
reglaj pentru mixer. Daca P1 este reglat la una
din cele doua valori limita ale sale, atunci, la 0
legare coreeta a lui R11, la iesirea montajului
apare doar un singur semnal (A sau 8).
Posibilitatile comenzii In tensiune a unui
pupitru de mixaj au fost utilizate doar intr-o
rnasura modesta la acest montaj: P1 furnizea-
za tensiunea de cornanda: deoarece este vor-
ba de 0 tensiune continua, potentiometrul poa-
te fi conectat fara probleme printr-un cablu de
mai multi metri lungime.
Daca in locul potentiornetrului se utilizeaza
o alta sursa de tensiune de cornanda, conec-
rata la intrarea tensiunii de cornanda R11,
atunci rszulta multe posibilitat: de utilizare, de
exemplu ca atenuator comandat in tensiune in
casetofoane (cornanda automata), In compre-
soarele dinamice ~i in aparatele de muzica
electronica (pecala de crescendo, respectiv
VCA - amplificator comandat in tensiune pen-
tru tremolo si pentru reglarea modulatiei).
ceea ce are 0 influenta detavorabila asupra
redarii basitor.
Problema este rezolvata de un etaj final in
sxecutie stereo pentru casca, care este legat
printr-un potentiornetru dublu (PI a, P1b) cu
iesirea TB a amplificatorului. Reglarea intsnsi-
ta!ii sunetului prin amplificator rarnane ineti-
cienta In acest caz; aeeasta ar putea ti chiar
89
 20 ..,,25V
r-~----------~----~----~----~--------------{+

r------l
I,......_
"'It
I

'I ;
1
, "-
I .••~
!
r--\......J pinde de R4 ?i R5; valoarea ei este aproxi-
t I,.'" I
I t.-.... I mativ 11, atunci cand aceste rezistents su nt
L J

dimensionate ca in menta]. Cu P2 se regleaza

un avantaj la utilizarea unei ca?ti de calitate.
Amplificatorul tumizeaze 0 putere la iesira
de aproximaliv 1 W; (alimentarea se proiec-
teaza pentru circa 300 mAl· Amplificarea de-
tensiunea, In punctul comun R12!R14, la jurna-
tate din tensiunea de alimentare. in stare de
repaus, prin tranzistoareie finale trece un cu-
rent de 50 ... 100 mA; se pot obtine al!i curentl
de repaus prin modificarea lui RB.

076 Circuit de temporizare pentru semnale Jf

Exista mulle poslbllitati de utilizare pentru treovonta: aparate Hall sau Echo, instalatil de
circuitele de temporizare a semnalelor de joasa etecte sonore, simulatoare de sala etc. 0 me-

90

IC1,1C4,IC5;741,LF357
IC2; SAD 5120(Reticon)
IC3;Nl ... N4=4011
toda de temporizare a semnalelor JF sste prin-
cipiul lantului cu cupe.
Fig. 1 prezinta montajul unui segment de
temporizare realizat cu circuitul integrat SAD
5120, produs de Reticon, 0 memorie serie
constanc din 512 elemente cu circuit de tact
integrat. Pe semnalul analogic de intrare tre-
buie suprapusa 0 anumita tensiune continua
care este turnizata de IC1. Cele patru porti NAND
ce se gasesc in IC3 sunt conectate ca osci-
lator de tact; trscventa oscilatorului poate Ii
reqlata cu P3 intre 10kHz ~i 100 kHz. Oeoa-
rece circuitul de tact intern imparte prin 2
aceasta trecvsnta, frecvsnta de tact a memo-
riei este, in functie de P3, intre 5 kHz ~i 50 kHz.
De aici rezulta urrnatoarea relatie pentru dura-
ta de temporizare a montajului:
td = n/2fc = 512/2fc (n este nurnarul de ce-
lule de memorie)
3
\
2.5 kHz
delay
15V
Temporizarea poate Ii deci reglatil intre
51,2 ms ~i 5,1 ms. Frecventa maxima a sem-
nalului JF este egala cu [urnatate din trecventa
de tact a lantului de elemente de memorie; ea
varlaza deci intre 2,5 kHz ~i 25 kHz.
Cu potentiornetrul P2 se rnixeaza in asa fer
semnalele de iesire ale ultimului cu cele ale
penultimului element de memorie, incat frec-
venta de tact sa fie atsnuata cat mai puternic.
P1 trebuie reglat pe distorsiunea minima la
semnale de intrare mari (max. 1 Vw) sau, atunci
cand dispunem de un osciloscop,pe axa de si-
metrie a semnalului de iesire.
Atenuarea semna!ului de tact prin P2 nu
este suficisnta (in mod normal). Se rscornanda
de aceea, sa se conecteze la iesire filtrul tre-
ce-jos prezentat in fig. 2. Fracventa critica (3
dB) a acestui liltru Butterworth de ordinul 4
este de circa 2,5 kHz.
\
2.5 kHz
78093-3
91
 Atunci cane semnalul de intrare de [oasa
trecventa contine componente a carer frecventa
este mai mare decat jurnatata din frecventa de
tact, In semnalul de iesire apar prod use de
rnixaj nedorite (asa-nu mitele distorsiuni "Fold
Over"). Acest lucru poate Ii Trnpiedicat printr-un
al doilea filtru trece-jos, care este conectat
Tnainte de circuitul de ternporizare. Hezulta an-
samblul schitat In fig. 3.
077 Preamplificator cu amplificatoare
Aproape oriee amplilicator operational poate
f utilizat ca amplificator simplu de joasa frec-
venta, ce poate servi de exemplu ca pream-
plificator de microfon, amplificator pentru teleton
etc. Pentru a obtine 0 sensibilitate cat mai
mare, impedanta de intrare a preampliticato-
rului trebuie sa fie eqala sau mai mare decat
aeeea a sursei de semnal. Cel mai simplu montaj
utilizabilTriaces! scop este prezentatln tig. 1; el
nscesita doar 0 alimentare slrnpla. asimetrica.
Pentru amplilicarea A este valabila relatia: A =
Ujes/Uintr = R2/Rl; R1 si R2 se aleg in mod
normal mai mari de 1 k; 'R4 9i R5 capata valoa-
rea dubla a ceea ce rezulta prin cuplarea In
paralel a Iui Rl cu R2. Amplificarea maxima ce
poate fi obtinuta depinde de amplitiearea in re-
gim de mers Tngol a amplificatorului operatic-
nal; la circuitul integrat 741 ea este aproxima-
tiv 100,000, astlel tncat un raport mai mare
decat 10511 pentru R2lR1 nu 19iare sensul.
l.atimea de banda a montajului este deter-
9 ... 15 V
C21-O'
Cs
780941
92
Blocul desemnat cu "Delay" (temporizare)
reprezinta circuitul de temporizare din fig. 1;
celelalte doua blocuri sunt identice cu montajul
filtrului trece-jos din fig. 2. Alimentarea monta-
jului nu ridica probleme, deoarece necesarul
de curent este redus; un stabilizator de ten-
siune de mica putere (de ex. 78L Is!79L 15) este
suficient pentru alirnentare.
operstionsle
9 ".15V
2 e
9 ".15 V
rninata de produsul lalimii de banda - amplili-
care, care este dat de producator tn foaia de
date a amplificatorului operational.
Daca trebuie construit, de exemplu, un am-
plificator a carul irnpedanta de intrare sa fie de
10k si care sa aiba tactorul de amplificare 20,
atunci montajul se dimensionsaza astfel: daca
se alege Rl = 10k, atunci pentru A = 20,
R2/Rl = 20 9i ea urmare R2 = 20Rl = 200 k.
Pentru R4 9i ns rezulta:
R4 = R5 = 2Rl R2/(Rl +R2) = [2'10'200/(10 +
200)Jk"" 20 k
Daca se utilizeaza circuitul integrat 741 ca
amplificator operational, atunci B·A '" 10 , iar
pentru un amplificator eu factor de amplilicare
20 rezulta 0 latirne de banda B '" 50 kHz.
La alimentare simetnca, amplificatorul poate
f conectat ca 'in fig. 2. Valoarea lui R3 trebuie
sa fie egala eu Rl ln paralel cu R2.
Tabe/
Numarul de
Cireuitul amplificatoars B'A>-(Hz) Ampliliearea la Particularitati
integral operationate mers In gol
din CI
LM 741
pA 741 106 105
pA 747
LM 747 2 106 105
llA 709 Este nscesara
eompensarea
trecventei
LM 709 106 107
LF 355 2,5'106 105 Intrari J-FET, sarac Tn
zgomol
LF 356 5'10" 10s Intrari J-FET, sarac In
zgomot
LF357 20'106 105 A trebuie sa fie >4
TL 071 3'106 105 lntrari J-FET, sarac In
zgomot
TL 084 4 3'106 105 tntran J-FEf
CA 3130 1 15,106 3'10s lntrari si iesiri MOS-
FET, necesara
eompensarea
trscventei
CA 3140 4,5'106 105 lntrari MOS-FET
XR 4212 4 3, 106 5'10'
XR 4136 4· 3'106 5·10'
LM 324 4 106 10s

Dadi se utilizeaza un amplifieator operatic- In tabel sunt sinletizate cateva date impor-
nal FET, atunci se poate rsnunta la R3, iar in- tante ale eelor rnai utilizate tipuri de amplitiea-
trarea neinversoare se pune la rnasa. toare operationale.

078 Circuit de avertizare tensiune acumulator auto

Starea aeumulatorului este de mare impor- rnasurile de prevedere. Pentru a ne pazi de

tanta pentru functionarea autovehieulelor, torus:
ooar rareori se acorda aeumulatorului atentia
pe care 0 menta, Cu aeest montaj, acumula-
torul poate Ii tinut In permanents sub control.
Odata cu trecerea timpului, acumulatorul
pierde treptat eapacitatea de a Inmagazina
energie electrica pentru un limp mai Indelunqat.
Cand aceasta se face observata prin Incercari
de pornire tara succes, dupa pauza de noapte
a autovehiculului, este deja prea tarziu pentru
asemeneasurprize neplacute,tensiunea acumu-
latorului trebuie supravegheata eontinuu. Con-
comilent se poate evita din limp 0 deteriorare
a acumulatorului, de exemplu In cazul releului
de lensiune defect. Conlrolul tensiunii acurnu-
latorului a fost realiza! aiei cu indicatorul de
tensiune liniar SN 16889 P produs de Texas
Instruments (MC 16889 P, Motorola).Acest cir-
cuit integral permite aprinderea, In tunctie de
tensiunea de intrare, a unuia sau mai multora

93
 01 12V

IN.OOI

SN16889P_
MC15889P

----...,..-------' D2

din eele einei LEO-uri. Tensiunea la care toate
LEO-urile lurnineaza trebuie sa fie reglata eu
P1 la 15 V. 0 tensiune de incarcare de 15 V
este deja prea mare pentru un acumulator eu
plumb de 12 V; de aceea, pentru 07 se uti-
lizeaza un LED rosu 06 (verde) indica valoa-
rea coreeta a lensiunii, in limp ce 05, 04 si 03
(galben) semnaleaza 0 tensiune prea [oasa 01
~i 02 protejeaza rnontajul de varturile de ten-
siune periculoase din instalatia de bordo Pen-
tru R1 R5 se utilizeaza rezistente de 0,5 W.
Montajul esle concepul exciusiv pentru auto-
vehieulele eu instalatie de 12 V.
Curentul absorbit de montaj poate crests.
alunci cand lurnineaza toate diodele, pana la
100 mA; de aeeea este ulil sa se prevada un
Intrerupator in cireuitul de alimentare pentru a
preintampina 0 descarcare nsdortta a acumula-
torului la 0 stationare mai indelunqata a auto-
vehieulului.
(K. Jakobi)

079 Temporizator de contact

Sistemele eu mieroproeesoare, la fel ea 9i

aile monlaje digilale, pretind semnale de eo-
5V
manoa bine definite. Alunei eand aeeste sem-
naie de cornanda (de exemplu reset 9i intre-
rupt) S8 dau manual, multivibratorul bistabil RS
utilizat la modelarea semnalelor de cornanda
nu protejsaza cu siquranta absoluta contra per-
turbatiilor. Exista pericolul ca tasta action ala
sa fie eliberata prea devreme, iar sistemul sa
nu rocunoasca cornanda. Aces! montaj are
rolul de a rnsntine un timp semnalul dupa
eliberarea tastei. Valorile lui R1, R2 si C1 de-
terrnina acest timp pentru tasta S1, In tin p ee
R3, R4 si C2 au aceeasi functie pentru tasta
S2. Daca se actioneaza tasta S1, atunci ie-
sirea 1 trece In starea ,,0" logic; la apasarea
tastei 82, iesirea 2 treee in starea ,,0"logic.

94
080 Semnalizare sonora a luminii intermitente la autovehicule

Se lntarnpla adeseori ca semnalizatorul de

12V
schimbare a directiei la autoturism sa nu deco- r-------------~+
necteze automat, 'de exemplu dupa depasirea
unui all autovehicul.
Releele mecanice de lumina interrnitenta
ne tac atenti la aces! lucru prin zgomotul de
declic caracteristic; In plus, pe bord lurnineaza
o tampa de control. Releele electronice, In
schimb, lucreaza lara zgomot. Atunci cand
conducatorul auto T9i dirijeaza atantla intr-o
rnasura sporita asupra circulatiei, releul rarna- lOmA

ne adeseori conectat neintentlonat, ceea ce

poate duce la neinteleqeri cu alli participanf la
circulatie, cu urrnar: grave. Acesl menta] amin-
teste conducatorului unui autovehicul echipat
cu releu electronic de deconectarea la timp a
releului.
Multivibratorul astabil construit cu releul de
timp 555 produce, tn acest scop, un semnal
acustic atunci cand ambele lumini intermitente
stanqa sau dreapta (Lu/LL2, respectiv LR1/LR2)
primesc tensiune. Intensitatea sonora poate Ii
reglata dupa dorinta, prin alegerea unei alte
valori pentru R3 (minimum 63 Q). 0 modificare
a inallimii sunetului se realizeaza prin schirn-
barea valorii lui C1.

081 Indicator de ciidere a tensiunii

Pentru 0 serie de sisterne electronice, ca-

derea penlru scurt limp a tensiunii de alimen-
S..12V tare are un elect neplacut. Acest lucru este va-
labii Tn special pentru memoriile RAM din micro-
calculatoare, care .se pot lncurca" chiar 9i la
un scurt impuls accidental din reteaua de ten-
siune. Daca asemenea dsranjamente nu pot Ii
inlaturate complet, Tnschimb aproape ca nu ne
putem lipsi de indicatorul de cadere a tensiunii
sau de existenta a unor impulsuri perturba-
toare. In asemenea situatii, montajul prezental
aici poate f Ioarte util. EI arata, prin aprinderea
unui LED, ca a avut loc 0 caders de scurta
durata a tensiunii de retea sau ca pe ten-
siunea de alimentare s-a suprapus un impuls
perturbator.

95
 082 Capacitate reglabila

Doua amplificatoare operationale conectate

ca repetor de tensiune, un potentiornetru si un
condensator torrneaza lrnpreuna 0 capacitate
care poate f reglata, cu ajutorul lui P1, intre
cativa pF (capacitateparazita);;i valoarealui C1.
Sornele acestui condensator variabil sunt
intrarea neinversoare a lui IC1 ;;i rnasa.
Deoarece IC1 este conectat ca repetor de
tensiune, tensiunea de intrare apare ;;i pe P1.
Prin cursorul lui P1 este condusa la IC2 ten-
siunea partiala kUi. Factorul k este egal cu ra- rci.rcz ~ LF 356. Yo TL084

portul dintre rezlstenta partiala. dependents de

pozltia cursorului, ;;i rezistenta totala a lui P1. C1(1 - k)Ui. Capacitatea efectiva este: C
Pe C1 se gase~te tensiunea (1 - k)Ui; pentru Q/Ui = C1(1 - k)Ui/Ui sau, simplificat: C
sarcina este valabila relana: Q = CU, aoica Q = C1(1-k).

083 Amplificator de moduletie reglat

Acest amplificator de microfon este echipat pinde de amplitudinea semnalului de intrare,

'cu un regulator care suspends ampliticarea la
semnale de intrare slabe. Montajul a fost con-
ceput pentru inglobare in aparate de radiote-
lelonie.
Semnalul amplificat de T2 ajunge prin repe-
torul pe emitor la cele doua diode 01 ;;i 02.
Tensiunea radresata, a carei marime de-
este netezita de C4. Acsasta lensiune coman-
da baza lui T1, astlel incat tensiunile de intrare
inalte sunt atenuate mai puternic decal cele
joase. Tensiunea maxima de intrare mascara
circa 1 Vvv. in locul microlonului poate ti utili-
zat si un difuzor ca sursa de semnal.

<5k

R8
78055
L----------t 2k2

96
084 Filtru ieftin cu cristal de cuart,

Avano in vedere preturile pentru cristalele

de cuart, In special pentru anumite tipuri care
sunt destinate receptoarelor TV color, poate Ii
luata in considerare ideea de a echipa filtrele
SSB cu astlel de cristale. Aceasta se poate
realiza oupa metoda prezentata aici; filtrul ast-
lei construit are 0 latime de banda (-6 dB) de
circa 2,2 kHz.
Din lorma cablajului reiese lelul cum sunt
aranjate cristalele de cuar] 9i restul compo-
nentelor. Deoarece intrarea 9i iesirea sunt de-
partate in spatiu una de alta cat mai mult po-
sibil, se obtine 0 atenuare inalta in afara dome-
niului de conductio. Conectarea a doua rezis- Lista de componente
Rezistente
tente de 1 k, una la intra rea si alta la iesirea
filtrului, precum si a un ui trimer de 18 p In pa- R1, R2 =. 1 k
ralel, fac posibila acordarea ondulatiei, in dome- Condensatoare
niul de concuctie, la maximum 2 dB. C 1, C2, C4, C5 = 82 P
Fotografia prezinta curba coeticientului de C3 = 15 P
transmisie al filtrului. Surprinzator este laptul ca C6, C7 == 100 n - ceramic
aceasta nu este sirnetrica: pentru cele ooua fron-
turi ale curbei, factorii de forma sunt diferi!i. Date- Diverse
Ie cele mai importante sunt sintetizate in tabel; X1, X2, X3, X4, X5, X6 =
ar mai f de adauqat ca atenuarea maxima ce 4.433,618 kHz
se poate obtine este de circa 90 dB. (PAL Quarz)

XI"". X6 = 4.433618 MHz PAl·QU3fl

97
metrul P1 se rote!?te pana la capat in sensul Potentiornetrul semireglabil P2 este rotit in asa
tensiunii pozitive. Releul anclanseaza dupa apli- fel incat releul sa dsclanseze la 0 tensiune pe
carea tensiunii transformatorului; tensiunea pe termoelement de 20 mV (400°C).
termoelement se mascara cu un milivoltmetru.

087 Modulator FSK CMOS

Pentru a inmagazina intorrnatii digitale pe Frscventa prcdusa de un oscilator coman-

banda maqnetica, sau pentru a Ie transporta
prin conductoare lungi (telefonie), poate fi uti-
llzat un asa-zis modulator FSK (FSK = Fre-
quency Shift Keying = cornutator de frecvente
cheie), care converteste inforrnatiile digitale in
semnale radio. Montajul prezinta un modulator
FSK simplu si fiabil
dat cu un cristaI de cuart (aici 2,4576 MHz)
este divizata de un divizor binar (IC1) cu 14
etaje. La iesirea 010 avem la dispozitie 0 free-
venta de 2400 Hz, in timp ce frecventa la iesi-
rea 011 este exact la jurnatate,adica 1200 Hz.
Deoareee oscilatorul este stabilizat cu cri-
stal, aceste doua trecvente sun! extrem de sta-

sv
r-T~5V
® e
IC~

FSK out
rutJllIlllRllll

N1.. N6=IC2,IC3= '4

1 4011
•
FF1=IC4= '/24013
01-'------'
FF1
)---=Jo 02
18002

100
 Tabel:
10 4432,03
f - 6 dB (r) 4433,06
1-6 dB (I) 4430,70
f - 60 dB (r) 4435,30
f - 60 dB (I) 4427,40
Factor de forma (r) 1 : 3,17
Factor de forma <11 1 : 3,48
Ondulatie 2 dB
085 t1uminare cafe ferata minieturii
lIuminarea locomotivei ~i a vagoanelor lnsta-
latiei de cale terata miniatura este de regula
sirnpla, ea fiind conectata In paralel cu motorul
de antrenare al locomotivei. Pentru a se putea
comanda viteza, trebuie totusi ca tensiunea de
la transformator sa fie reglabila. Acaasta are
ca urmare taptul ca intensilatea iluminarii depin-
de de vileza trenului. Atunci cand trenul se
oprests, se sting camplet si luminile Irenului.
Aceasta nu esle In concordanta cu realitatea.
o alimenlare a iluminatului independenta
de tensiunea de actionare a motorulul poate Ii
realizata cu montajul prezentat aici, EI utilizea-
za taptul ca un motor de curent conlinuu nu
tunctloneaza eu 0 tensi une alternativa si ca
rnotorul de curent continuu prezinta 0 irnps-
danta relativ mare ta)a de 0 tensiune aiterna-
tiva eu 0 trecventa ridicata; de aceea, 0 ten-
siune alternativa suprapusa peste tensiunea
continua de antrenare nu lntluenteaza viteza
trenului; eu ea poate f pus in functiune ilumi-
natul. Pentru a realiza separarea tensiunii conti-
nue de antrenare de larnpile cu ineandeseen-
1
98
kHz
kHz B - 6 dB 2,26 kHz
kHz B - 6 dB 2,26 kHz
kHz B - 60 dB 7,90 kHz
kHz B - 60 dB 7,90 kHz
la, se consctaaza un eondensator in serie eu
acestea din urrna.
Din lig. 1 reiese principiul iluminarii indepen-
dente de viteza trenului.
Sobina de reactants care se gase~te In cir-
cuitul motorului de reglare line departe ten-
siunea alternativa de partea de curent conti-
nuu a transtorrnatorului. Prin boblna circula cu-
rentul de antrenare relativ mare, de aeeea este
adecvata 0 exscutie simllara eu cea a difuzoa-
relor pasive.
Fig. 2 arata montajul qeneratorului de tensiu-
ne alternative care consta dintr-un oscilatar sinu-
soidal si un arnplificator final ln contratimp. Gene-
ratorul Iurnizeaza un curent de circa 1,5 A, la 0
tensiune de ie~ire de maximum 10 Vel. Acesta
este suficient pentru a alimenta circa 30 de becu-
lele de rnarirne obi~nuita pentru 0 instalatia de
cale terata rniniatura, Oscilatorul sinusoidal eon-
struit cu IC1 oscllsaza eu 0 frocventa de circa
20 kHz. Amplificarea este reqlata cu P1 in asa
lei incat forma curbelor tensiunii la iesirea lui
Ie 1 sa fie cat mai apropiata posibil de sinusoica.
I
W.
"b
 2
,.,
Cu P2 poate f reglata rnarirneatensiuniide iesire
a generatorului;reglajuleste optim atunci cand la
sarcina maxima (circa 30 beculete) deformarea
tensiunii de iesire rarnane cat rnai redusa.
PentruC7 este neaparat necesara utilizarea unui
condensator cu folie de material plastic (de
exemplu MKH sau MKM). Dacavaloareadata nu
poate fi procurata, pot f conectate'in paralel mai
multe condensatoare mici. Condensatoarele
electrolitice bipolare nu sunt indicate aici, de-
oareceacesteanu suportacurenf alternativirnari
Asa cum s-a precizat mai inainte, 'in serie,
086 Regulator de temperatura simplu pentru pistolul de lipit
Se poate realiza un regulator de tempera-
tura bun penlru pistoalele de lipit de 40 V (de
exemplu Selektra, TE6, 50 W) cu numai un
singur amplificator operational, un tranzistor si
cateva elemente pasive.
Amplificatorul operational esle conectat In
montaj de comparator ~i compara tensiunea
termoelementului din letcon (valoarea etectiva)
cu lensiunea pe potentiornetrul P1 (valoarea
reqlata). Daca tensiunea la intrarea inversoare
a amplificatorului operational este mai mica
inainlea larnpilor de ilurninat, este conectat un
condensator:ca valoare orientafiva pentru aces-
ta, se indica 0,5 ~F pentru tiecare beculet. Da-
ca iluminatul trenuletului consta din doua becu-
le!e conectate In paralel, atunci ele vor fi lega-
te la culeqatorf de curent printr-un condensator
de 1 ~F. ~i aici este recornandata ulilizarea
condensatoarelor MKH sau MKM.
in final, ar mai f de adauqat ca tranzistoa-
rele finale T1 si T2 trebuie sa fie racite si ca
ie~ireageneraloruluide tensiune alternativa esle
protejata la scurlcircuit.
decat la cea neinversoare, atunci iesirea com-
paratorului este pozitiva si tranzislorul T1 trece
In starea de conducne. Releul anclanseaza ~i
elementul de Incalzire al pistolului este conectat
pana cand tensiunea la intrarea inversoare de-
vine mai mare decat cea de la intrarea nein-
versoare Oiodele 01 si 02 au rolul de a asi-
gura 0 stabilitate suficienta a tensiunii de rete-
rin!a la potentiornetrul P1.
Reglarea aparatului: termoelementele de
tip obisnuit dau circa 5 mV / 100DC. Potentio-
99
 ·, hi

PI,I-:J de I pit
':lItumo·clcm~nl
Inlcgr:)[

metrul P1 se rotests p<'mala capat In sensul Potenliometrul semireglabil P2 este rotit in asa
tensiunii pozitive. Releul anclanssaza dupa apli- fel incat releul sa declanseze la 0 tensiune pe
carea tensiunii transformatorului; tensiunea pe termoelement de 20 mV (400°C).
termoelement se mascara cu un milivoltmetru.

087 Modulator FSK CMOS

Pentru a Tnmagazina intormatii digitale pe Frecventa produsa de un oscilator coman-

banda rnaqnstica, sau pentru a Ie transports
prin conductoare lungi (telefonie), poate Ii uti-
lizat un asa-zis modulator FSK (FSK = Fre-
quency Shift Keying = comutator de frecvents
cheie), care convertests intorrnatiile digitale in
semnale radio. Montajul prezinta un modulator
FSK simplu si fiabil
dat cu un cristal de cuart (aici 2,4576 MHz)
este divizata de un divizor binar (IC1) cu 14
etaje. La iesirea 010 avem la dispozitie 0 frec-
venla de 2400 Hz, In timp ce trecventa la ie~i-
rea 011 este exact la jurnatate,adica 1200 Hz.
Oeoarece oscilatorul este stabilizat cu cri-
stal, aceste doua trecvente sunt extrem de sta-

5V
.---r-0sv
e e
1Crtv
FSK out
fUUllUUUUlflmlllI1f

Nl..N6=IC2.IC3=1/24011
•
Ol-'-' ~ FF1=IC4= 124013

Data in FF1
__jL_JL Q ~ ~50
R
O~2 ~
78002

100
bile. in tunctie de semnalulla intrarea Data (,,0"
sau ,,1"), la iesire ajunge una din cele doua
frecvente. Comutarea tracventei are loe prin
multivibratorul FF1 lmpreuna eu eele 2 POI"!; 10-
gice N3 ;:;i N4. Deoarece multivibratorul bistabil
esle taclal de semnalul de 1200 Hz, semnalul
FSK consta din perioade complete ale semna-
lului de 1200 Hz, respectiv 2400 Hz. Aceasta
este necesar penlru a usura demodularea ulte-
rioara a semnalului FSK.
Tn cazul in care comutatorul S1 sta tn pozi-
lia din figura, atunci modulatorul se preteaza pen-
tru 0 viteza de transmisie de 300 Bd (Baud =
biti pe secunda). Dupa comutarea lui 51, vite-
za poate f de 600 Bd. In acest caz sunt conec-
tate la lesire trecventsle de 2400 Hz ~i 4800 Hz,
088 Avertizor ecustic pentru treverssrile de cafe ferata minieture
Pentru siquranta trecerilor la instalanile minia-
tura de cale terata, este necesara dotarea cu
bine-cunoscutul semnal de avertizare "ding-ding-
cling". Electronica ofera :;>iaici 0 solutie. Cele
doua amplificatoare operationale forrnsaza un
oseilator reglat cu putin inainte de intrarea in
oscilatie. Oscilatorul este .lmpulstonar periodic
de circuitul integrat tip 555 (IC 1) conectat ca
multivibrator astabil. La iesirea montajului apar
oscilatii sinusoidale amortizate exponential;
amplitudinea exponent.ala maxima a lor este
de aproximativ 5 V, astfel tncat poate f apli-
cata la orice etaj final.
astfel incat eapacitatea de recunoasters este
la fel de mare ca la 300 Bd.
Marimea tensiunii de iesire depinde de po-
tentiornetrul de reglaj P1. Atunci cand modu-
latorul trebuie cuplat cu un magnetoton sau un
casetofon, trebuie conectat pe cat posibil un
fillru trece-jos intra ie;:;irea rnodulatorului ;:;;
intrarea aparatului de Inregistrare Un element
simplu RC, a carui Irecvsnta lirnita este de cir-
ca 5 kHz este suficient aiel.
Cuartul de frecventa data, de 2,4576 MHz,
este u;:;or de gasit in comer). T otusi, nu sun-
tem legali de acsasta trecventa ci, pentru 0
alia trscventa a oscilatorului, putem eventual
sa utilizam alte iesiri ale divizorului si sa lu-
cram cu alte frecvents F5K.
(H. W. Braun)
Frecventa succesiunii se reqleaza eu poten-
tiornetrul semireglabil P2, astlel tncat sunetul
sa corespunda celui al modelului mecanic. La-
tlrnea impulsului de cornanda al oscilatorului de-
pinde de P 1; acest potentiornstru trebuie astlel
reglat, incat "cling"-ul sa sune cat mal realist.
Hezistenta R2 influenteaza forma oscilatiei, in
limp ce condensatoarele C3 ~i C4 stabllesc
trecventa de oscilatie. Daca se doreste pro-
ducerea altor efecte sonore, se pot modifica
valorile acestor componente. In final, intensi-
tatea semnalelor de avertizare se regleaza cu
potentiornetrul semireglabil P3.
101
 78037

Lista de componente
Rezisten~e Condensatoare Semiconductoare
R1, R3, R4 == 1 k Cl =1 fl ICl == 555
R2 == 180 k C2 == 10 n IC2, IC3 == 741 minidip, TO
R5, R6 == 15 k C3, C4 == 220 n Dl, D2 == 1N4148
R7, RB == 10k C5 = 10 fl/ 25 V
P 1, P3 == 100 k potentiornetre C6 == 2fl2 I 25 V
semireglabile

089 Oscilator dreptunghiular Ttl:

Un generator de semnale dreptunghiulare
poate Ii realizat loarte simplu cu numai Irei porf
log ice TTL; generatorul este apt pentru cele
mai variate aplrcatii. Acesl montaj poate Ii con-
siderat ca model universal pentru asemenea
oscilatoare. Oscilatorul lucrsaza intr-un dome-
niu de trecventa larg; stabilitatea sa este su-
ficienta pentru cele mai mulle aplicatii, EI por-
naste lara probleme, constructia nu esle critica
iar frecvsnta este in mare rnasura indapendenta
fa!a de tensiunea de alimentare.
Frecventa de oscilatie este stabmta de
elementul RC 9i de timpul de formare a sem-
nalului inversorului (compus din Irei porti NAND
cu intrarile conectate In paralel). Timpul de pro-
pagare al unui element logic esle limpul care

102
 5V
e 6)
1
r
Ie
N1...N3=7400

78027 ®
cp on

* Vezi textul
se scurge intre moditicarea semnalului de in-
trare ~i modificarea corespunzatoare a sem- 1M
s, - "j . -l Hj'!:
nalului de iesire. Deoarece aces! limp esle in --4 Lr-:::
"., ~~: ...
4- •••

general puternic dependent fala de tempera- "~ ,I

.- ~.
tura ~i de tensiunea de alimentare, el trebuie
sa influenteze cat mai putin posibil frecventa
oscilatorului. In fiecare perioada a semnalului
, ....•.• : ,
. I!
.!.. ~ ••

oscilalorului, semnalele de iesrre ale portii se

mcdiflca de doua ori (de la ,,1" la ,,0"~i invers);
astfel Incal timpul total de propagare al celor
lOOk

" o~
'0 I--
"
-
~:
~+i± , I

trei porti lnseriate intra de doua ori in calcul, r-, TI'

Daca frecventa oscilatorului fo Irebuie, pe cat <, "'\ I ·1

posibil, sa fie independents de tensiunile de ali- r- , I; 11

.i i
mentare ~i de variatiile de temperatura, atunci
to trebuie sa ramana mica In comparatie cu:
10k

" ".. 'q,

"
- tth
nn
2· tp . n "- I! I!
Ip este timpul de lntarziere nominal pe fiecare
poarta, iar n este nurnarul portilor).
'\ " I 'I
I Ii!

La oscilatoruldescris alci, tp == 10 ns (valoare

tipica) si n == 3, asttel Incat pentru trecvsnta os-
..
o
"-c, 'I
cilalorului este valabila conditia: '\.1 -
fo« ---
1
---- = 16,6 MHz I~ i I II
Ii
2 tp n 2 ·10 ns 3 100
100 Ik 10k

Din nornoqrarna se poate citi cu ce frec-

venta lucrsaza oscilatorul la 0 anumita com-
binatie de valori ale lui RC. Pentru R nu tre-
buie aleasa 0 valoare mai mica decat cea data
In nornoqrarna: de exemplu, pentru C == "100 n,
R nu trebuie sa fie mai mic de 100 Q.
Tensiunea la intrarile portii N1 variaza tntre
circa +6 V ~i -4 V. Cu toate ca aceste valori
depasesc limitele prescrisede fabricant,In prac-
tica oscilatorul este liabil. Pentru a Ii mai si-
guri, Inaintea intrarilor lui N1 se poate conecta
° rezistsnta de 220 Q; prin aceasta trscventa
se rnodifica doar lntr-o masura neinsernnata.
Atunci cand rezistenta R este Inlocuita cu un
potantiornetru de 2k2 In serie cu 0 rez.stsnta
fixa, a carei valoare corespunde celei mai mici
valori admisibile pentru capacitatea utilizata, ia
nastere un generator de semnale dreptunghiu-
lare cu trecventa variabila.
Dupa acelasi principiu se pot realiza ~i
oscilatoare cu semnal dreptunghiularcu circuite
integrate TTL Low Power Schottky sau cu cir-
cuite integrate CMOS.

103
 090 Generator de semnale dreptunghiulare
Practic, cu orics ampliticator operational se
poate eonstrui un oseilator oreptunqhlular sta-
bil. Versiunea prozentata aiel se caracteri-
zeaza totusi, fa!a de montajele cunoscute, prin
mai rnulte avantaje: oseilatorul lucreaza sigur,
trecventa este independenta in limite largi de
tensiunea de alimentare, sunt necesare dear
purine componente necritice.
Oscilatorul tucrsaza astfel: condensatorul
C 1 este initial descarcat. La conectarea ten-
siunii de alimentare, tensiunea condensatorului
(tensiunea la intrarea inversoare a amplifieato-
rului operational) esle tnca nula, ln timp ce prin
divizorul de tensiune RlIR2 la intrarea neinver-
1 aici intre 1(3 ~i 2/3 din tensiunea de alimentare.
* Vezi textul 78043 1
soare ajunge 0 tensiune pozitiva. Tensiunea de
ie~ire a amplificatorului operational ia prin ur-
mare valoarea tensiunii de alimentare. La in-
trarea neinversoare se qasests de aceea doar
2/3 din tensiunea de alirnentare (R1 si R3 sunt
legate la -Ub). ' tolsrantei rezistentslor si asimetriei arnptifica-
Condensatorul C1 se tncarca acum lent prin
R4. Imediat ce tensiunea condensatorului ajunge
la 2/3 din tensiunea de alirnentare, tensiunea
de iesire a amplificatorului operational scade la
zero. La intrarea neinversoare nu se mai
qasoste acum 213 din lensiunea de alimentare,
ci numai 1/3 (R3 esle legat la rnasa prin
iesire). Condensatorul C1 se dsscarca prin R4;
imedia! ce !ensiunea sa scade sub 1/3 din
tensiunea de alimentare, montajul basculeaza
din nou In starea ini!iala. Procesul se repeta
periodic; tensiunea condensalorului Uc variaza
104
2
0,41 1.10 1.19
I I
- 7=RC
~
~. 1.39
780432
Din fig. 2 reiese clar ca frecventa de osei-
latie este realmente independents f~!ii. de ten-
siunea de alimentare. Pe axa vertrcata a sis-
temului de eoordonate nu au fost trecute valori
absolute, ci raportul tensiunilor Ub/Ue. La ten- '
siuni de alimentare mai mari, prin R4 trece un
curent mai mare de incarcare I descarcaro: pe-
rioada de timp in care C1 T~i rnoditica tensiu-
nea de la 1/3 la 2/3 din tensiunea de alimen-
tare (~i invers) ramane totusi neschirnbata,
Pentru frscventa oscilatorului este valabila
relatia:
f", 1/1 ARC unde R = R4 (inQ) , iar C = C1
(in F); trecventa rezulta in Hz.
Raportul impuls - pauza al semnalelor drept-
unghiulare produse este teoretie de 50%; in
practlca totusl pot aparea mici abateri datorate
torului operational,
Tn label sunt date catsva valori caracte-
ristiee ale montajului pentru diferite tipuri de
amplificatoare operationale. Se va avea in ve-
dere sa nu se depassasca tensiunea maxima
de alimentare prescrisa de fabrieant. Tn apro-
pierea limitei inferioare a tensiunii de alimen-
tare, unele tipuri de amplificatoare operationale
i~i rncdifica putin caraeteristicile, eeea ce se
face remarcat si prin modifiearea frecventei. Ten-
siunea nomin~la a lui C1 trebuie sa fie de eel
putin 2/3 din tensiunea de alimentare.
Tabe/
Amplificatorul Ub Ub fose
operational minim maxim maxim
709 5V 36 V 325 kHz
741 3,5 V 36 V 100 kHz (peste 30 kHz - triunghiular)
CA 3130 3V 16 V 275 kHz
CA 3140 5V 36 V 200 kHz
CA 3100 8,5 V 36 V 275 kHz
LF 357 3V 36 V 325 kHz
LM 301 3V 36 V 325 kHz

091 Dispozitiv pentru desemnarea ca~tigatoru/ui/a concursuri

Cu ajutorul acsstui montaj se poate stabili

care dintre partlcipantii la un concurs "Cine
stie, ea9tigff', crezand ca sue raspunsul coreet,
apasa primul pe buton. Montajul poate Ii extins
pentru n concurenti. Cu ajutorul comutatorului
SR pot f sterse toate indicatiile. Daca doar un
candidal apasa pe butonulsau, atunci se aprinde
LEo-ul corespunzator, iar toate celelalte taste
sunt blocate. Prin urmare, Intotdeaunase aprin-
de doar un singur LEO. Aceasta situatie se
rnentine pana cane indicatia este stinsa prin
butonul reset SR.
In figura 1 este data schema intema a
blocurilor A, B ... Este yorba de un rnultivi-
brator bistabil RS care poate Ii setat prin pear-
ta N1 si resetatIn punctul4 (poartaN3). Curentul
de iesire al portii nu este sulieient pentru a
comanda LED-ul, de aceea tranzistorul T1 ser-
vests pentru comanda indicatiei.
Datorita circuitului integrat CMOS utilizat,
curentul absorbit este foarte redus ~i poate Ii
aeoperit cu 0 baterie de 9 V. Luminozitatea
LED-ului este destul de mare la valoarea data
pentru R2. 0 crestere a lui R2 la 560 Q sau

"'... "4.4011
1
1
r----------------~ J
I
I
I ., .
I '; I !!-. 9V
I
I ~-0
I
L ~s_J
5
781102
t-tSR
Reset

105
680 Q duce la cresterea lurnlnozitatll. Curentul matate (circa 15 mAl atunci cand lumineaza
de alimentare a montajului scade Insa la ju- un LED.
(P. Hendt)

092 Oglinda de tensiune

In cateva articole din Elektor s-a discutat

deja cum se pot produce concomitent, In se-
cundarul unuitransformatorlara priza mediana, 0
tensiune alternativa pozitiva si una neqativa.
Acest montaj continua acaasta serie; el utili-
zeaza un al doilea redresor in punte (01 ... 04)
care este cuplat capacitiv cu secundarul
translormatorului prin doua condensatoare (C1
~i C2). Oeoarece tensiunea continua produsa
In acest mod nu este in legatura galvanica cu
bornele transformatorului, la care este conec-
tat ~i celalalt redresor In punte (05 ". 08),
ambele tensiuni continue pot f combinate intr-o
tensiune sirnetrica.
Hezistenta sursei ramurii negative este, da-
tonta celor doua condensatoare C1 ~i C2 co-
nectate In serie, mai mare decat rezistenta
sursei ramurii pozitive. Din acest motiv, con- 78007

densatorul C3 prezinta 0 capacitate mai mare

dedit C4, astfel incat la bornele de iesire ale
lensiunilor nsqativa ~i pozitiva pot Ii rnasurate
rezlstente interne ~i tensiuni de brum aproxi-
mativegale.
Tensiunile de lucru ale condensatoarelor
electrolitice trebuie sa fie cel putin egale cu
valoarea tensiunii de vart a transformatorului
(.J2 UUafo). Cu valorile date pentru conden-
satoare, montajul turnizeaza un curent de
circa 0,1 A, la 0 tensiune de 15 V si 0 tensiune
de brum de 1 V. Pentru a reduce ondutatla
tensiunilor de iesire pot f multiplexate valorile
ambelor capacitati, cu acelasi factor.
Redresoarele in punte sau diodele indivi-
duale trebuie sa fie dimensionate corespun-
zatortensiuniiIrato aplicatesl curentuluiabsorbit.
(H. Sprenger)

093 Alimentare reglabila 0 ... 30 V / 1 A

Grupa montajelor de alimentare este com-
pletata aici cu 0 versiune rnultifunctionala, care
furnizeaza0 tensiune de iesire reglabilaintre 0 ...
30 V la un curent de pana la 1 A (~ila tensiuni
foarte mici) si care este inzestrata cu 0 limitare
de curent proqramabila. Pentru a se putea ex-
linde domeniul de reglaj al tensiunii pana la
zero vol!i, trebuie luate (ca si la aile montaje
cu 723) 0 serie de rnasuri tehnice. In montajul
standard, circuitul 723 turnizeaza 0 tensiune
de iesire minima de circa 2 V; aceasta este
motivata de amplificatoarele diterentiale exis-
tente 'in 723. Aici problema a fost rezolvata
printr-o tensiune nsqatlva ajutatoars. La borna
de rnasa a lui 723 (pin 7, carcasa OIL) se apli-
ca tensiunea de -4,7 V stabilizata de dioda

106
 I
I "
c,'
o
\OO:r- 0\ '
~JI .
lN4001
Zener 04. Oomeniul de reglare este lrnplns
prin acest artificiu cu 4,7 V mai jos. In principiu
ar Ii lost suticienta 9i 0 tensiune ajutatoare de
-2 V; dar trebuie luata In considerare si tensiu-
nea offset (mica) a amplificatoarelor diterentiale
interne; de aceea, intrarea neinversoare a am-
plilicatorului diterential (pin 5) este legata la
masa prin R9 9i Pl, astfel inca: tensiunea de
oflset poate Ii cornpensata lejer.
Rezistenla RS serveste la limitarea curen-
tului; valoarea ei este dirnensionata pentru un
curent de maximum 1 A. Curentul de iesire poate
f la randu: sau regia! continuu cu potantio-
metrul P3, razistenta maxima a lui P3 cores-
punzand curentului minim. Atunci cand P3 este
reglat (teoretic) pe zero miliamperi, lensiunea
de iesire poate avea bineinteles doar zero
volti.Ar mai f de observat c~ LEO-ul 05 (el
lurruneaza slab cand este conectat aparatul)
094 Generator de acord
Acest generator de frecventa lntermediara
(FI) esle un ajutor practic pentru acordarea cir-
cuitelor FI de 455 kHz. Generatorul turnizeaza
la alegere un semnal nemodulat, modulat In
amplitudine sau modulat in frecventa. Oscilatorul
propriu-zis este constituit din etajul construit cu
7BOU
fumizeaza tensiunea pentru sursa de curent
construita cu T1.
La prima punere in luncliune, alimentarea
S8 reqleaza dupa cum urmeaza: se lncarca
iesirea cu 0 rezlstenta 1 k / 1 W, S8 rotsste P3
pe rezistenta minima si se reqleaza P2 astfel
tncat cursorul sau sa se qaseasca pe plusul
lensiunii de iesire. Cu Pl se aduce tensiunea
de iesire la exact zero volti. Daca domeniul de
reglare al lui P2 nu ajunge pana la 30 V, va-
loarea lui R6 poate Ii scazuta putin, La un
prototip de laborator, tensiunea de brum su-
prapusa pe tensiunea continua de iesire a rna-
surat 10 mVw; aceasta valoare ar putea f Inca
redusa printr-un cablaj realizat corespunzator etc.
La scurtcircuitarea Ieslril, tranzistorul T3
trebuie sa translorme in caldura 0 putere de
pana la 40 W; de aceea, el trebuie montat pe
un radiator corespunzator (circa 2°CNV).
tranzistorul FET T1. Orept circuit oscilant
serveste un filtru obisnutt de frecvente
intermediare de 455 kHz. Pentru a acorda trec-
venia pe valoarea prescrisa, 0 parte din sern-
nalul oscilatorului este docupata printr-un filtru
ceramic de 455 kHz, apoi redresata 9i condusa
107
 ~~------~-----------~
t2V/~mA

la un instrument magneto-electric (cu cadru Usta de componente

mobil). Frecven!a oscilatiei este eqala cu frec-
venta de trecere a tiltrului ceramic, atunci cand Rezisten~e
indicatorul instrumentului are batala maxima. Rl, R2 = 220 n
Semnalul generat de oscilator poate Ii modulat R3 = 100 n
atat In amplitudine, cat si In trecventa. In timpul R4 = 470 n
R5, R7. R9. RIO, R12 = 1 M
R6 = 3k3
R8 = 2k2
R11, R13, R14=5k6
PI == 4k7 (5 k) semireglabil

Semiconductoare
T1 = BF 245B, BF 2568, 2N3819
T2, T3 == TUN
01, 02, 03 = DUG
04 = 88105
D5=ZD10V,400mW

Condensatoare
C1, C6, C7 = 100 n
C2 = 180 P
C3 = 1 n
C4, C5 = 100 P
C8 = 320 n
C9,Cl0,C11 =68n

Diverse
K1 = filtru ceramic455 kHz (Murata)
Tr = filtru FI Toko 11100, 12374
S1 = comutator DA/NU
S2 = comutator unipolar

108
acordarii trecventei oseilatorului, modularea
trebuie deconectata prin desehiderea eomuta-
torului S1, Semnalul de [oasa trscventa modu-
lat este produs de un oseilator - defazor simplu
(T3). Un semnal FI modulat in amplitudine ia
nastere atunci cane T2 rnoduleaza tensiunea
de alimentare a lui T1; pentru aeeasta S2 tre-
buie sa stea in pozitia AM. Atunci cand S2 sta
In pozitia FM, semnalul FI este modulat In free-
veta de dioda varieap 04. Gradul de modulare
poate fi regia! in ambele cazuri cu Pl. Sem-
nalul FI este deeuplat prin bobina secundara a
filtrului FI. Rezistenta serie R15 poate Ii aleasa
In tunctia de amplitudinea dorita la iesire: va-
loarea sa minima este de 100 Q. Tn general, 0
rezistenta de 1 k esle adecvata acestui scop.

095 Oscilator CMOS cu semnele dreptunghiulare

Un oscilator CMOS care lucreaza dupa

acelasi prineipiu ca :;;i oseilatorul standard TIL ,..
poate fi construit si eu porti CMOS. Nomogra-
110. _·t: . -X' ,
F--t-_,
ma da si aici intorrnatii asupra valorilor rezis-
1-':" ..
f-...'
.--t.
~-.
_ _ ... -,

tentelor si eondensatoarelor necesare. Frecven- , _!

I

lele au fost rnasurate la 0 tensiune de alimen- _I. I

,,~;o~ .- l- I
tare de 12 V; abaterile de trecvanta pentru alte
tensiuni de alimentare sun! mid. Oscilatorul lu-
100'

-_ ~
crsaza lntre 0,5 Hz si 1 MHz. <, ,
I
Tensiunea de alimentare a oscilatorului poate
f intre 5 ". 15 V; valoarea minima pentru ,
'0 . "t-
'. " I

rezistenta R este 22 k. Frecvanta oseilatorului -I'\.

poate f reqlata atunei cano R este lnlocuita eu
un potentiornetru de 1 M in serie eu 0 rezistenta
T I-

'\
de 22 k, Sunt utilizabile circuite integrate CMOS , i\
de tipul 4011 eu iesiri prevazute sau nu eu eta- _.
je de separare (buffer).
c-
I
'\
'<b
'\', -" 1'\
><X. ""

I
I

I'\.o-
,\'~-:-1
-,
t\. '\.
N1...N3;40111BI
,. JlJ1 0

* Vezi textul 79029

,'
I
II I'\.
1--
_-
I
o ..
10' lOOk R t~ 10M
---',nJ

109
 096 Generator de eta/onare
Acest generator produce un spectru de free-
vente a carui fundarnentala este de 100 kHz si
ale carui armonici ajung pana la circa 200 MHz.
Montajulse preteaza Intra allele pentru un acord
al preamplificatoarelor sau al etajelor schirnba-
toare de trecventa ale receptoarelor 9i pentru
etalonarea scalelor de acord. Precizia genera-
torului de etalonare care, pentru 0 pericada
scurta de limp, poate depasi precizia unui os-
cilator cu cristal de cuart, este atinsa infr-un mod
acordat generatorul pe nulul oscilatiei cu sern-
nalul de cornparatie furnizat .Jadomiciliu".
Portlle N1 ... N4 produc un semnal drept-
unghiular a carui trecventa poate fi reglata cu
P1. N4 serveste drept buffer; la iesiraa sa se
gase9te 0 tensiune dreptunqhiulara aproape
sirnetrica. Acest semnal confine in principal ar-
monici impare, la care armonicile superioare,
ca urmare a timpilor de crestere si dsscrestere
ai impulsurilor, ating dear amplitudini reduse.
T1 l?i T2 torrneaza din tensiunea dreptunghiu-
lara un semnal care consta atat din armonici
pare, cat ~i impare.
097 Redresor de mssurere rapid
Un montaj de redresare adecvat rnasura-
torilor se daosebeste de 0 simpla dioda prin
aceea ca nu apar abateri de la liniarite deran-
jante la tensiuni din domeniul milivol~ilor;In plus,
110
foarte sirnplu: se acordoaza cea de a doua
armorica pe nulul oscilatiei cu emitatorul engle-
zesc pe unde lungi Droitwich (200 kHz).
Aceasta statie de emisie Isi mentine free-
venta purtatoare cu 0 precizlede 7.1'0·ll Ge-
neratorul poate fi etalonat chiar si cu cea de a
o suta armonica a sa pe un ernitator etaIon de
10 MHz (in domeniul undelor scurte). Toleranta
frecventelor de etalonare produse de generator
depinde exclusiv de exactitatea cu care este
9 ...1SV
Penlru a lrnbunatati stabilitatea pe timp
Indelungat, se poate utlliza In locul oscilato-
rului cu N1 ... N4, un all oscilator mai slabil, de
100 kHz, in rnasura In care acesta turnizeaza
un semnal cu 0 amplitudine suficient de mare.
Stabilitatea montajului depinde III mare ma-
sura de constructia sa rnecanica, Legaturile
trebuie realizate cat mai scurt posibil, tensiu-
nea de alimentare trebuie sa fie stabilizata (de
exemplu cu 723, curent de alimentare circa
10 mAl. Pentru reglareafina a frecventeipoate fi
conectatIn serie cu P1 un potsntiometrude 1 k.
de la un redresor de rnasurare se cere 0 limita
de trecventa cat mai mare posibil. Prima con-
di~ieabia poate Ii lndeplinita cu un amplificator
operational obisnuit, deoarece din motive de
stabilitate nu este accssibila 0 compensare atunci cand intrarea montajului este dsschisa.
interns sau extsrna a Irscventei amplificatoru- Cu osciloscopul pot Ii stabilite daviatiile
lui operational. Acoasta problema este rezol- nominale ale formei eurbelor abia la semnalele
vabila eu amplifieatoare operationale super-ra-
pide; acestea sunt totusi seumpe.
La aeest montaj, ambele diode 01 ~i 02
sun! eomanda!e in eurent; distorsiunile de pre-
luare pot sa nu apara aici. Tensiunile pe Rl0
si R11 sunt independentede tensiunilede arnor-
sare a diodelor. Oeoareee T1 schirnba taza

tensiunii de intrare cu180o, pe Rl1 se gase~te

semiperfoada pozitiva, iar pe Rl0 semiperioa- 16010

da neqativa a tensiunii de intrare. Comanda Tn

eurent a celor doua diode 01 ~i 02 se reali-
zeaza prin ,.bootstrapping" de la rezlstenta R2
prin ropetorul pe emitor T2 ~i eondensatorul
eleetrolilic C1. Potentiometrul semireglabil Pl
Irebuie reglal in a~a lei Incat tensiunea pe
colectorul lui Tl sa masoars exact zero volti,
de intrare a carer trecventa este de mai mult
de 400 ... 500 kHz sau a carer amplitudine de-
pasesta 2 Vvv. Curenlul de alimentare al men-
tajului mascara mai punn de 10 mA.

098 AJimentator simetric

Cu toate ca exista toarte multe stabiliza-
loare de lensiune fixa, ehiar si pentru tensiuni
negative, totusi un montaj cu componente dis-
crete, tn special cu un bun raport pre! - per-
formante, 19iare justiliearea sa.
Alunci cand curentul absorbit rarnane lirni-
tat la circa 10 mA, pentru Tl ~i T2 pot fi utilizate
tipurile BC 547/557. Pentru curenti mai mari (ma-
ximum 0,5 A) este necesar sa se prevada un
transformator de retea corespunzator, irnpreuna
ell un montaj Darlingtonell BC 140/160. Compo-
nentele R5, R6 9i 07 alCJrolul de a face ea stabi-
lizarea tensiunii sa lucreze dupa dorinta, irne-
diat dupa conectareatensiuniila Iranstormator.

8C160

111
 t !I I:A
<--'5V"'_+----'
8=4x lN4001
099 Milivoltmetru FET
Firma National a scos pe pia!a un amplifi-
cator operational cu 1 FET, avand drept carac-
teristici principale 0 amplificare mare, 0 ten-
siune offset mica ~i 0 lmpodanta de intrare
extrem de mare. Toate aceste tnsusln ne ten-
teaza sa-i qasim 0 utilizaretntr-un milivoltmetru.
Montajul prezentat in fig. 2 face posibila
rnasurareatensiunilor ~i a curentlor cu LF 356.
Fig. 1a sl 1b prezinta montajul amplifieatorului
operational Ia rnasurarea tensiunii, respectiv a
curentului.
In schema bloc a rnontajului este reprezen-
R.
112
tata eombinarea ambelor tipuri de masuratori.
Comutatorul de scala 83 modifica reactia in-
versa a arnplificatorului operational. Acsasta
raactie corespunde divizorului de tensiune din
fig. 1a, constand din Rc si Rd. Punctele de
legatura A, B si C servese la realizarea eu 83,
a~a cum se vede in fig. 2a, a cornblnatiilor de
rezistsnte. Tabelul 1 da domeniile de rnasura-
re ee pot Ii obtlnute eu aces! comutator.
Milivoltrnetrul cu FET este alimentat de 0
sursa sirnetrica de ±3 V. Deoarece curentul
absorbit (1 rnA) este loarte redus, poate f uti-
b
Uo ~ -liRa
 2

o
o
u,

IC1 ~ LF 356
Dl,D2-1N4148

78073-2

. Ve,i textul

lizata ca sursa de tensiune 0 baterie. Nu exlsta Tabel1

limitari pentru tensiuni de alimentare mai mari; Indicatia maxima la cap de scala
totusi nu trebuie depasita tensiunea de ±16 V.
S3 Ui
Pentru rezistentele comutatorului de scala
a 10 mV 1 nA
trebuie utilizate rezistente cu pelicula rnetalica
b 50 mV 5 nA
(tolaranta 1%). R1 ~i R2 se realizeaza prin le-
c 100 mV 10 nA
Tabe/2 d 500 mV 50 nA
S3 ln pozitia e 1V 100 nA
a b c
f 5V 500 nA
la 1 IlA 5 pA 10 IlA
9 10 V 1 J.lA
Ib 10 IlA 50llA 100 !1A
i mA h 50 V 5 ~IA
Ie 100 ~IA 500llA
1 mA 5 mA 10 mA 100 V 10llA
Id
Ie 10 mA 50 mA 100 mA j 500 V 50 IlA
If 100 mA 500 mA 1A k 1000 V 100 )JA

113
garea in serie a mai rnultor rezistente de 1 M.
8chimbarea potaritatu se realizeaza prin
comutatorul 82. Tensiunea de offset este reg lata
cu Pi. Cu intrarea scurtoircuitata, tensiunea la
iesire trebuie sa fie de zero volti. lnstrurnentul
indicator se regleaza cu potentiornetrul de
etalonare P2 la valoarea tensiunii aplicate. Cu
milivoltmetrul se pol rnasura curenti, cu aJU-
torul .suntulul" din fig. 3.In tabelul 2' se indica
domeniile de rnasura penlru pozitiile a, b ~i c
ale comutatorului 53. Aces! .sunt universal' ar
trebui construit de asemenea din rszistente cu
pelicula rnetalica, cu toleranta de 1%.
(J. Borgmann)

100 Osci/ator LS-TTL cu semna/e dreptunghiulare

Acest oscilator universal lucrsaza dupa ace-

la~i principiu ca ~i oscilatorul descris mai inainte: 1M •
aici este totusi utilizat un circuit integral TIL
din seria Low Power Schottkhy (LS - TIL). Deoa-
rece circuitele integrate LS-TTL se deosebesc
prin insu!?irile lor de circuitele TIL standard, aici \
este valabila 0 alia corelatle mtre valorile R si
C ~i trecventa oscilatorului. In atara de aceasta lOOk
'\~
.,
este nacasara 0 rozistenta suplirnentara de 1 k.
Freeven!a semnalului dreplunghiular produs I. -~

poate Ii lntra 20 Hz si 1 MHz. Valorile eombi-

natiilor R ~i C pot Ii preluate si aici din no-
rnoqrarna. Valoarea lui R nu !rebuie sa fie mai
I'
~
mica de 680 n. Daca trecventa Irebuie sa tie 1\
reqlabila, atunci R poate fi inlocuit printr-un po- o
~
tentiornetru de 4k7 sau 10k, ln serie eu 0 re- %
,.,
zlstanta de 680 o.

\
lk
\

i\.
*Vezi textul
7&029

100
\~~
5V
8>---x"--- I'\.
(oj
Ie 1 ~
@'---------'-Y___j-pon 10
100 lk 10k
R
-fll) 78028

114
 101 Detector de lntrerupere
Detectarea unei Intreruperi intr-un circuit de C1 face ca detectorul sa se comporte ca
curent alternativ nu se realizeaza alai de u~or un monostabil, astfel incat la iesire apare nu-
cum ar parea la prima vedere. Daca montajul mai un singur impuls per perioada a tensiunii
lucreaza la 0 tensiune de alimentare unica, alternative. Capacitatsa lui C1 este dimensio-
atunci va exista in perrnanenta 0 eroare de nata pentru 0 trecventa de 50 Hz; pentru aile
tensiune (de exemplu de 0,6 V la un tranzistor trecvente, aceasta valoare trebuie modificata
cu siliciu, ca detector). Acest lucru este valabil invers proportional.
~i la triggerul Schmitt CMOS utilizat aiel. Sem- La dimensionarea data, tensiunea maxima
nalul de iesire I~i rnodifica starea atunci cano la intrare este de 220 V (Vet); la acsasta ten-
tensiunea de intrare depaseste 0 valoare anu- siune curentul maxim de 10 mA din R1 trece
rnita intre 3 si
, 9 V Ifunctie
, , de tensiunea de ali- prin circuitul de protectie al portii, Pentru ca
mentare). tensiunea de alimentare sa nu fie influentata
Prin adauqarsa divizorului de tensiune R1, de acesla, se adauqa dioda Zener D2. R1 'tre-
R2 ~i P1 se poate ajunge ca montajul sa-s: buie ln acest caz sa transforme in caldura 0
schimbe starea la zero volti la intrare. Premisa putere de 1,5 W. Atunci cand detectorul trebuie
esle, desigur, ca tensiunea de alimentare sa ra- sa prelucreze continuu tensiuni de intrare mari,
mana constanta: aceasta insearnna ca pentru este recornandabila 0 dimensionare cu rszis-
fiecare lensiune de alimentare se realizeaza un tente mari a divizoruluide tensiuneR1, R2, P1.
reglaj cu P 1. Pentru a se realiza cu P1 reglajul Tabelul1
exact al detectoruluide intreruperi, este de mare Tensiune Tensiune de alimentare
ajutor un osciloscop. Un reglaj suficient de pre- de intrare
cis poate fi realizat ~i cu un aparat de masura (Vet, sinus) 5V 10 V 15 V
universaL Acesta se leaga la N2; P1 se reglea- 2V 2,24 3,49
za Tnasa fel lncat instrumentul sa indice jurna- 3V 2,33 4,09 5,18
tatea tensiunii de alimentare. 4V 2,37 4,33 5,91
o reglare optima a lui P1 se obtlns atunci 5V 2,40 4,47 6,26
cand tensiunea de iesire este reglata nu la 6V 2,42 4,56 6,48
Ub/2, ci la valoarea indicata in tabelul 1. La 0 7V 2,43 4,63 6,64
lensiune de intrare (Vef), de exemplu de 5 V, 8V 2,44 4,67 6,75
~i 0 tensiune de alimentare de 10 V, tensiunea 9V 2,44 4,71 6,83
de ieslre reglata trebuie sa fie de 4,47 V_ 10 V 2,45 4,74 6,90

R4* 5...1SV

Nl,N2 =1j2IC1=40936

115
 102 Osciletor stsrt - stop stabi/
La transtormareasemnalelordigitale paralele
Tnsemnale serie, este necesar adeseori un os-
cilator start - stop. Asemenea oscilatoare pot f
triggerate de un semnal asincron la trecventa
oscilatoruluiprintr-o intrare de deblocare. Oscila-
•
torul descris aici lucreaza liabil si stabil pana la
10 MHz. [n starea de repaus a oscilatorului. la

.~
intraraa de cornanda a portii N3 este un ,,0"
logic. Imedial ce aceasta intrare trece in starea
,,1" logic, oscilatorul Tncepe sa oscileze cu 0
midi tntarziere.
HIIO:) ?

103 Instrument de masura a smptiticsrii in 'ina Ita irecvents I

Amplificarea in curent a tranzistoarelor IF construit cu T1. SemnalullF amplificat este re-

depinde in mare masura de curentul continuu
de reglare. Amplificarea atinge cea mai mare
valoare la un anumit eurent de colsctor. Cu acest
montaj simplu poate fi delerrninat u:ji0r punctul
optim de tunctionare.
Tranzistorul de testat (TUT - Transistor
Under Test) este parte components a unui eta]
de amplifieare obisnuit. Acestui etaj i S8 aplica
un semnal de 100 MHz produs de oscilatorul
dresat (01, Rl0, C9); un voltmetru indica ten-
siunea continua proportionala eu semnalul IF
amplificat.
Reglarea curentului continuu al tranzistoru-
lui de testat poate fi realizata cu Pl; curentul
de colector poate fi variat intre 1 :jii 10 mA.
Daca potentiornetrul Pl este prevazut cu 0
scala etalonata in mA, atunci se poate deter-
rnina rapid punctul optim de lueru.

R9 5 ...15mA
1------(+ 12V

0 1mA
0 1V

L1 5 sp. Cu d ~ 0,8 mm x 6 mm
116
 104 Compresor-expandor cu baza de timp
Penlru a se putea efeclua verificari specials
prin rnasuran lehnice, este uneori necesar ca
un semnal analogic sau digital sa fie reprezen-
tat dilatat sau comprimat pe orizontala pe ecranul
unui osciloscop atunci cand acsasta operatie
este posibila. cu ajutorul bazei de limp interne.
In acest caz este necesar un aparat care poate ti
caractsrizat prin denumirea compresor
expand or de baza de limp. Un asemenea
aparat poate fi realizat cu un lant de elemente
de memorie. Reprezentarea dilatata sau com-
prirnata a unui semnal pe ecranul unui osci-
loscop se realizeaza prin citirea sernnalutui ~i
redarea lui cu 0 frscventa de tact mai mica,
respectiv mai mare.
Montajul prelucreaza semnale analogiee ~i
digitale cu trscvents de pana la 200 Hz. Durata
total a a ciclul i citire - redare nu trebuie sa
depaseasca (Ia tsmperaturi normale) 0,1 s, deoa-
reee in eaz eontrar semnalul este atenuat prea
mull. Pentru reglarea in tensiune continua. este
prevazut lantul de elemenle de memorie (IC2)
cu doua circuite integrate 741, unul conectat ln
amonte, celalalt in aval. Atunci cand compo-
nenta de curant eontinuu nu prezinta interes,
cireuitul IC3 poate lipsi; semnalul de iesire este
cedat prinlr-un condensator de 100 n.
in cazul unui ,,0" logic la intrarea de coman-
IC1.IC3 - 741
IC2:;:; SAD !l120 tgeuconl fin
IC4 - Nl. .. 4 ~ 4011
U [)
da U, semnalul de tact de citire fin ajunge la
lantul de elemente de memorie; in cazul unui
,,1" logic, la lantul de elemente de memorie
este condus un tact de redare to. In timpul pe-
rioadei de citire, la lesirea montajului este de
asemenea disponibil un semnal; Tn practica el
poate Ii necesar pentru a atenua semnalul de
- iesire in aceasta perioada. Daca se doresto a
se vizualiza un semnal periodic cu ajutorul
bazei de limp a COMPRESOR - EXPANDOR-
ului, atunci semnalul de cornanda U trebuie sa
fie triggerat de semnalul de intrare; altminteri
taza semnalului de iesire se rnodifica continuu.
In atara de aceasta, trebuie ca nurnarul de
impulsuri de tact de citire sa ramana mereu
acelasi: el trebuie sa fie de cel putin 512 im-
pulsuri, deoarece In caz contrar intorrnafiile Inca
disponibile nu sunt Iranspuse in intregime. in
montajul aparatului se gasesc trei potentio-
metre. P2 trebuie reglat astlel incat semnalul
de tact fo la iesire sa fie cat mai puternic ate-
nuat. Cu P1 trebuie reglata mai Tntal valoarea
tensiunii continue la iesire la circa 5 V. in final,
se reqleaza acest potentiornetru Tn a!?a fel tnca:
semnalul de iesire la supraexcitare sa fie
limitat simetric. P3 servests la reglarea tensiu-
nii continue la iesire; ea trebuie sa fie zero
atunci cane intrarea este scurtcircuitata.
15 V
r\
LI
18095
117
 105 Convertor analogic-digital
Convertoare[eanalogic-digitaleapartin rnon-
tajelor relativ critice, de aceea, de cere mai
mulle ori, in atara de elemente constructive
speciale este necesara si 0 reg[are atenta j n
cazul convertoarelor AID care lucreaza pe
principiul Delta - Sigma I1U sunl necesare com-
ponente speciale; precizia sa depinde in prin-
cipa[ de stabilitatea tensiunii de reterirna ex-
Ierne. Circuilele integrate ICt, [C2 si ambele
cornutatoare CMOS SI si S2 constituie irnpre-
una un a9a-zis modulator Della - Sigma, sau
mai pe scurt, modulator Delta. Modul de Iunctio-
nare a modulatorului Delta a fast descris arna-
FFl,FF2 ~ IC2 = 4013
S1.82 ~ IC3 = 4066
N 1,N2,N3 ~ IC4 = 4023
......
le~;re
sariala
118
nu ntit in articolul .Diqitaler Nachhall" (Elektor,
martie 1978); de aceea, este suticisnta aici doar
o scurta sinteza: in functie de tensiunea fa in-
trarea 0 a multivibratorului bistabil FFt, intra-
rea inversoare a amplificatoruluioperanonal let
este pusa alternativ la rnasa, sau Urel, prin R2
~i unul din cele doua comutatoareCMOS Ampli-
ficatorul [Ct lucreaza aici in regim de compa-
rator. Ca urmare a reactiei la intrarea inver-
soare, ICt cornuta alternafiv,astfe[tncat valorile
medii ale tensiunilor de intrare [a cele doua
amplificatoare oparationale sunt egale. De aici
rezulta la ie::}irea lui ICt 0 tensiune drept-
iesire paralela (binara)
 unqhlulara. al carei raport impuls - pauza este
proportional cu rnarlmea tensiunii analogice de
intrare. Starea de comutare a comparatorului
este preluata cu fiecare impuls de tact (clock)
de la multivibratorul bistabil FF1 (D).
Atunci cano iesirea Q a lui FF1 este ..1"
logic, impulsurile de tact ajung prin poarta N3
la intrarea nurnaratorului binar cu 12 bili IC5.
Durata perioadei de numarare a lui IC5 este
cornancata de un al doilea nurnarator binar
IC6. Acest nurnarator nurnara 2048 impulsuri
de tact si turnlzeaza apol un impuls reset la
multivibratorul bistabil FF2. Aceasta are ca
urmare faptul ca iesirea sa este Tn stare ,,0"
logic, poarta N3 blocheaza !?i IC5 nu mai pri-
rneste niei un impuls de nurnarare. Pozitia de
numarare atinsa de IC6 este astfel expresia
digitala a rnarirnii tensiunii de intrare analogiee.
Urrnatoarea perloada de conversie incepe
atunei cane FF2 este setat eu tasta "START";
IC5 si IC6 trec atunci brusc in zero.
Daca tensiunea de reterinta Uref mascara
exact 2,048 V, atunci a tensiune analoqica de
1 V este identica eu 1000 de impulsuri de
nurnarars. La prototipul realizat eu elemente
constructive standard, abaterile de la liniaritate
au lost mai miei de 1%. 0 liniaritate si mai
buna poate f realizata prin utilizarea drept
comparator a unui circuit LF 357; Acest circuit
neceslta 0 tensiune de alimentare sirnetrica.
Frscventa oscilatorului de tact (Nl, N2), care
la dimension area data pentru R3, R4 ~i C8
este de 8 kHz, poate f marita prin rnicsorarea
valorii lui C3. Condensatorul C3 nu trebuie relerinta poate f determinata ace a tensiune de
totusi sa tie mai mic de 390 p; acoasta valoare intrare la care IC5 atinge pozitia sa maxima de
corespunde unei frecvente de tact de circa 50 nurnarare (to ate ie~irile ..1").
kHz. Ne putem gandi de asernenea sa utilizarn Curentul absorbit de montaj mascara doar
o alta iesire a lui IC6 sau sa folosim alte tipuri cativa mA. Perspective interesante apar la cupla-
de nurnaratoare pentru IC5 si IC6. rea unui convertor AID lucrand. cupa prineipiul
Reglarea convertorului analogic - digital se descris aici, cu un microcalculator. Microcalcu-
lirniteaza la compensarea tensiunii de offset a latorul poate prelua toate functiile logice, inclu-
lui ICt. PI se reqleaza in a:;;a lei incat, la siv functiile ambelor nurnaratoare; ca hard ex-
scurtcircuitarea intrarii nurnaratorului IC5, el sa tern raman numai comparatorul si cele doua
ramana pe zero. Prin rnarirnea tensiunii de comutatoare integrate CMOS. '

Usta de componente
Rezistente Condensatoare Semiconductoare Diverse
R1,R2=100k =
Cl, C2 470 n IC1 =CA3130 comutator unipolar
R3, R4, R6 = 22 k =
C3 2n2 IC2=4013
RS = 220 U C4 = 1 ~l/3S V IC3 = 4066
R7 = 10 k C5=100p IC4 = 4023
PI = 100 k pot. semiregl. C6 = 1 n IC5, IC6 .= 4040

119
 106 Comutator cu senzor de atingere, ieftin

Exista deja nenurnaratevariante de montaje

cu senzori de atingere; totusi simplitatea aces-
tor montaje inca mai poate f exploatata.
~ 3 ..1SV
Alunci cand tensiunea etajului de separare
(buffer) CMOS N1 este pusa la rnasa prin atin-
gerea contactului de jos, iesirea trece in starea
.~fi,~-OP
.. tn ---(+

,,0"logic. Ca urmare a cuplajului prin R1, aceasta

stare este rnsntinuta pima cand este atins
contactul senzor de sus. Intrarea lui N1 se ga-
seste atunci (printr-o rezistenta mare) la po-
tentialul -Ub, astfel tncat la ie~ire apare un ,,1"
logic. Hezistenta R1 are 9i in acest caz rolul de
a pastra starea la iesirea montajului. Conden-
satorul C1 face ca iesirea sa fie continuu In Nl = lf6 4050

starea ,,1" logic dupa conectarea tensiunii de

alimentare.

107 Convertor semnal dreptunghiular-triunghiular

Acest montaj transtorrna 0 tensiune drept-
unqhiulara tntr-o tensiune triunqhiulara, a carei
trscventa este mai mica de 512 ori.
Convertorul dreptunghi - Iriunglli este rea-
lizat cu un numeratorbinar reversibil (up I down)
de 8 bi!i (IC1, IC2). Multivibratorul bistabil FF1
cornanda nurnaratorul astfel incat numara alter-
nativ in ambele sensuri. Multivibratorul bistabil
este triggerat de semnalul purtator al nurna-
ratorului; de aceea numarul de pasi de numa-
rare este de cate 256 In ambele sensuri. Un cir-
cuit format din rezistente transforms semnalul
binar de 8 bi!i rezultat lntr-o tensiune in trepte
de forma tnunqhiulara. Se recornanda utiliza-
rea de rezistente cu toleranta mica (1%).
Montajul poate fi extins asttel incat trecventele
semnalelor de intrare si de iesire sa fie egale.
Pentru aceasta, frecvenla de intrare trebuie
rnultiplicata cu 512, ceea ce se poate realiza
de exemplu cu ajutorul unui sistem PLL (Phase
Locked Loop = circuit cu calare pe Iaza).
"Sintetizatorul de frscventa" descris in alt loc in
aceasta carte poate prelua acsasta sarcina.

le1
!lit> CL Pf

sue> }-+--_._--I---_,If-·-__ 1-"'0_---'"

18016
rct.icz - 4029
FFI ·Y,Ie3:~OI3
Rl ... 1123- 10./1%

120
 108 Baza de timp universelii cu cristal de cuar,t

Cu circuitul integrat MOS tip MK 5009 este comutatorului~i divizareafrecventsioscilatorului.

posibil sa se realizeze 0 baza de timp cu cri-
stal de cuart cu posibilitatimultiple, utinzanddoar
putine componenteexterne. Fig, 1 prezinta sche-
ma bloc a circuitului integral. Impartirea free-
ventei oscilatorului poate fi proqrarnata prin
comutator la intrarile de la pinii 11 ... 14. Osci-
latorul poate fi echipat in diferite moduri: cu 0
retea RC, eu un cuart sau se introduce un
semnal extern TIL.
Prin utilizarea unui cristaI de cuart de 1 MHz
avem la dispozitie la iesira (pin 1) semnale
dreptunghiulare eu perioada de la 1 us pana la
3600 S, In functie de raporlul de divizare pro-
gramat. abelui prezinta corelatia intre pozitia
Daca, de exemplu, numai comutatorul S4
este inchis, atunci iesiraa divizorului turnizeaza
un semnal de 50 Hz; cu aceeasi pozitie a co-
mutatorului, la utilizarea unui cristal de cuart de
1,2 MHz, trecventa oscilatorului este divizata
la 60 Hz. Cristalul de cuart lucreaza Tn
rezonanta paralela si este conectat cu 0 ca-
pacitate de 30 pf . La pinul 10, frecventa
oscilatorului este turnizata tara a mai trece prin
etajul de separare. lesirea "time out" (pin 1)
este prsvazuta cu un buffer (etaj de separare)
care este suficient pentru a excita rnonta]e
CMOS sau 0 poarta TIL; comanda intrarilor
de mica rezlstenta necesita un alt eta) butter.

•...
:> I-

1 0 2 •...
;:: •... ~ a o '" •...
l;l
0 ~ Xz
w_
0
> >
:2 o
>
~:>
>-0
$! ..,

feEDBACK ,~81-.......jr--'
FEEDBACK 2---<.9•..•....__ 10
~~7j--1 J

RESET
MAX~6~-I---'
RESET
CONTROL

;r111

78100-1

121
 5V
2a

•
lMHz
10

15
lei· MK 5009
12

"

2b 5V
.,.

•
lMHz
10

. 78100

2c
lMHz
10
It
I-'I.=_'__ -{+ 5V

Nl = 1/64049, 1/67404
r6WO-2c
•
122
 Fig. 2 prszinta trei posibi'itati de rezolvare 51 52 S3 S4 Divizor
a problemei. In locul lui BC 179C din fig. 2b 0 0 0 0 10
poate fi introdus aproape orice alt tranzistor 0 0 0 1 10'
0 0 1 0 102
pnp din cfasa C de amplificatoare. Acordarea
0 0 1 1 103
montajului se limiteazii. la reglarea precisa a 1
0 0 0 104
frecventei oscilatorului, eel mai bine cu un nu- 0 0 1 105
rnarator de frecverita. La alimentarea monta- 0 1 0 106
jului nu se pun conditii deosebite (max.15 mA, 0 1 1 1 10'
in tunctie de tensiunea de alimentare, fara 0 0 0 108
etajul buffer); stabilizatoarele de mica putere 0 0 1 6 x 107
0 1 0 36 x 108
sunt foarte potrivite ln acest caz.
a 1 6 x 108
1 1 2 x 10·
o '" comutator Tnchis
1 '" comutator deschis

109 Indicator de pozitie pentru macaz

Introducerea microprocesoarelor pentru co-
manda Iunctiilor unei instalatii de cale terata
rnlniatura nu mai este de domeniul viitorului;
au fost deja construite instalaff complet miniatu-
rizate. ell toate acestea, persists mereu ne-
voia de a reprezenta, pe cat posibil mai clar,
Iunctii simple In cadrul instalanei. Una din cele
mai importante functii 0 indeplinesc macazu-
rile. Intr-o retea de sine complicate, nu este
intotdeauna u90r de recunoscut pozitia unui
macaz st. cu aceasta, directia de mers.
.Jndicatorul" prezentat in acest articol arata
clar pe pupitrul de cornanda pozitia unui ma-
caz. Pentru aceasta, sun! utilizate LEo-uri de
diferiteculori pentrua asiguraapreciereacorecta
a situatiei,

r--- --- 1N4001

I
I
I
I I
! E I
L _ -_j
12....16V

ov
""

S, S2

80034

123
 Montajul este foarte simplu: LEO-urile sunt
conectate ~i deconectate de comutatoare elec-
tronice (tranzistoare). Macazurile utilizate (W)
trebuie sa fie dotate cu intrerupatoare de capat
de cursa (E). Tastele si partea electronics se
gasesc in pupitrul de 'comanda. in atara de
110 Sintetizator de irecventii
Acest sintetizator de frecver !a produce osci-
latii dreptunghiulare a carer trecvanta poate Ii
reglata in trepte de 1 kHz In domeniul 1 kl+z »
999 kHz. Cea mai irnportanta parte componen-
ta a montajului este circuitul integrat CMOS -
PLL - IC 4046. Tn 4046 (IC6) se gaseste un os-
cilator care produce semnale dreptunghiulare,
disponibile la pinul 4. Frscventa acestui sem-
nal este divizata printr-un factor nurnar intreg
care poate f lixat prin comutatoarele S1 ... S3.
Multivibratorul bistabil FF2 imparts 'inca 0 data
semnalul de iesire al lantului de divizare care,
124
aceasta se poate amplasa pe macaz, asa cum
se arata in desen, cate un LED pentru liecare
sens de circulatie (0 si C). astlel Incat pozitia
poate fi recunoscuta imediat, direct pe macaz.
Tncaz ca nu dorim acest lucru, putem inlocui
LED-urile printr-o punte de sarma.
/
concomitent, este $i semnal reset, $i torrneaza
din ingustele semnale reset un semnal crept-
unghiular slrnetric, Acest semnal este condus
la una din cele doua intrari ale montajului com-
parator de faze existent In circuitul integrat PLL
(Phase Locked Loop). La cea de a doua in-
trare (pin 14) se qaseste 0 tensiune dreptun-
ghiulara slrnetrica, care este produsa de oscila-
torul N1fN2 9i a carui frecventa este imparlit§.
prin 2 de multivibratorul bistabil FF1. Semnalul
de iesire furnizat de oscilatorul PLL este de
aceea cuplat rigid cu semnalul produs de N1/N2.
lOV lOV
N' N2·~IC' =~40"
N3 N6= IC2= 401'
FF'.FF2 = le7. 40'3
 Urmarea este di !?isemnalele de tact ale am-
belor multivibratoarebistabile corespund in trec-
venta. Frscventa la intrarea lantului de divizare
(IC5) trebuie de aceea sa fie egala cu 1 kHz
lnmultit cu tactorul de divizare reglat.
111 Regulator de turetie pentru mini-bormesine
Pe plata exists deja de ceva limp diferite
rnasini de gaurit In format mini. Ele sunt 'in ge-
neral alimentate cu baterii a carer capacitate
este Tnsalimltata. Cu ajutorul unui regulator de
tensiune integrat conectat invers turatia unei
rnlnirnasini de gaurit se poate regia Tntre anu-
mite limite, In asa fel tncat ea sa ramana con-
stanta, independent de sarcina.
Inainte de a ne uita la montaj, vrem sa ne
clariticarn asupra proorietatilor unui motor de
curent continuu (derivatie). De ce scade turatia
odata cu cresterea sar~inii? In mod normal, un
asemenea motor este alimental cu 0 tensiune
(aproape) constanta. In lipsa sarcinii, motorul
absoarbe atata energie cat este necesara pen-
tru a cornpensa pierderile de putere electrice
si mecanice (frecare). Comportarea motorului
tn sarcina este caractenzata prin faptul ca. la
cresterea acesteia (absorbtie de curent cres-
cuta), motorul incearca sa crsasca corespun-
zator cuplul disponibilla axul sau. Aceasta se
face pe seama turatiei care scade, Tnaceasta
situatis.
Aceasta comportare a montajului poate Ii
modlficata deci numai atunci cand tensiunea
de alimentare nu rarnane constanta, ci este
marita corespunzator cresterii sarcinii. Atunci
motorul poate prelua un curent mai mare si
poate sa mentina 0 turatie constanta.
in montajul prezentat aici, acest proces de
reglare este preluat de un regulator integrat de
tensiune. Cu ajutorul lui pot f actionate rno-
toarele cu tensiune de alimentare de la 2,5 V
la 12 V, la un curent maxim absorbit de 1 A.
Aici este utilizat tipul 79GU, deoarece domeniul
sau de reglaj ajunge pana la maximum-2,23 V.
Tipul 78GU are 0 tensiune minima de iesire de
numai 5 V, perrnitand astfel reglarea turatiei
Utilitatea montajului consta si se bazeaza
pe slabilitatea frecventei oseilatoruluide eoman-
da N1/N2. La pretentii mai man, acesta ar trebui
inlocuit cu un oscilator cu cristal de cuart.
dear la motoarele a carer tensiune de actiona-
re se gase9te In acest domeniu.
Fig. 1 prezinta functionarea regulalorului de
tensiune. Tensiunea de issire este determina-
ta de raportul rezistentslor R1 !?iR2.
U"ut= (R1 + R2)UJR2
u, este egal eu -2,23 V la tipul 79GU.
Aceasta tensiune esle, asa cum se poate vedea
din formula,rnasurapentrutensiuneade iesire, !?i
de aceea a fost introdusa tn montaj (fig. 2) ca
marirne de reglare.
Daca se incarca motorul, mai Tntai scade
turatia !?icroste curentul; prin aceasta crests 9i
tensiunea nsqativa la borna .cornuna" a regu-
latorului de tensiune (cacerea de tensiune pe
R2 este mai mare). Circuitul integrat are acurn
rolut de a rnentine constanta, la valoarea de
-2,23 V, tensiunea fala de borna .cornuna",
Tensiunea de ie$ire (neqativa) creste, din acest
motiv; curentul prin motor poate creste Tncon-
tinuare si, de asemenea, $i turatia. Tnprincipiu,
R2 poate Ii realizat ca potentiornetru si astlel
se poate regia punctul de interventie al
regulalorului. Contactul cursorului $-ar arde
repede in aceasta situatie, din cauza ca la 0
modificare a reglajului ar circula continuu un
curent mare prin el. In locul reglajului cu R2
esle posibil reglajul cu P2. In pozilia cea mai
de sus a cursorului lui P2 se realizeaza un
reglaj conform lig. 1. Tensiunea de iesire este
rnentinuta constanta fa!a de tensiunea la bor-
na.cornuna" (de asemenea sl tensiunea rno-
torului); in aces! caz nu poate fi yorba de "re-
glare". Abia prin rotirea cursorului Tn cealalta
directie ia nastere cuplajul dorlt.
constructte fii reglare
In fig. 3 este prezentat cablajul placii, Placa
contine, pe langa transtormator, siquranta $i
125
 1

80008· ,

Lista de componente
Rezistenle
'BOOOS
RI '" 2k2 (vezi textul)
R2 '" 4.Q7 / 5 W (vezi textul)
PI '" 10 k potentlcmetru liniar
P2 '" 100 .Q potsntiornetru semireglabil
Condensatoare
CI '" 2200 )1 / 35 V
C2 '" 2)12/35 V tantal
C3 '" 100 )1 ! 16 V
C4, C5 = 1 Jl / 25 V tanlal
Semiconductoare
ICI '" 79GU
01 '" 1N4001
BI = B40C1500
Diverse
Tr = transformator 18 V / 1 A secundar
F = 0,1 A siquranta lenta
Radiator pentru ICI

2,5 ... ,2 V
c. 1A

B4OC1500

80008·2

126
 Fig. 1 Regulatorul de tensiune are rolul
de a mentine la iesirea sa 0 tensiune con-
stanta de :"2,23 V i~tre intrarea de control ~i
borna "com una" .
Fig. 2 Cu ajutorul lui P2 se poate regia
gradul de cuplare. Prin cuplaj tensiunea de
iesire creste odata cu cresterea curentului
de iesire. 'Prin aceasta, tu'ratia prestabilita
ramane (aproape) constanta.'
Fig. 3 Cablajul si modul de amplasare a
componentelor pentru regulatorul mini-bor-
masinei. IC1 trebuie montat pe radiator po-
trivit. P1 este conectat cu doua fire la placa.
Legatura intre cursor sl un capat se poate
realiza direct pe potentiornetru.
potentiornetru, toate elementele constructive
necesare, Dupa terminarea constructiei ar Ire-
bui rnasurata mai Tntaitensiunea de iesire cu
ajutorul unui multimetru. Pentru aceasta, mai
Inta; se roteste cursorul Iui P2 complet spre
dreapta. P1 este reglat pe rezistsnta maxima.
Tensiunea masurata acum ar trebui sa fie cu
circa 20% mai mica decat tensiunea maxima
adrnisibilaa motorului;daca nu este asa, atunci
valoarea lui R1 trebuie rnicsorata sau rnarita
corespunzator.
Oupa acest control functional se poate co-
necta rnasina de gaurit, Pi ar trebui s~ fie a·
cum ln pozitia de mijloc. P2 este astfel reqlat,
indl.t turatia motorului nu cre?te. La 0 cuplare
prea puternica (prin reglarea lui P2), turatia
creste automat, iar motorul se arnbaleaza (se
oistruqe). Atunci cane reglajul descris nu este
posibil, R2 trebuie schimbat, iar reglajul tre-
buie repetal. '
Acordul optim intre montajul regulatorului ~i
rnasina de gaurit este obtinut atunci cand la
inoarcarea maxima turatia rarnane constanta,
in situatia In care valorile maxim admisibile ale
tensiunii ~i curentului nu sunt depasite. Curen-
tul este intr-adevar limitat prin circuitul integrat,
tnsa tensiunea poate sa creasca (teoretic), pe
baza cuplajului, peste valoarea adrnisibila. Prin
mentinerea fixa, pentru scurt timp, a alimen-
tarii ~asinii de gaurit, se poate lirnita acest caz
de tunctionare Se mascara curentul si tensiu-
nea ~i se acordeaza Ri si R2. Oupa aceasta,
reglajul grosier descris mai inainte poate f ve-
rificat inca 0 data,
Nu trebuie sa ne facem probleme pentru 0
incarcare prea mare a circuitului integrat, deoa-
rece acesta este protejat intern atat contra
scurtcircuitelor,cat si a supraincarcariitermice.

112 Semafor de circulatie auto I

Montajul reprezinta 0 rezolvare simpla pen- Tabel1

tru constructia unui semalor de circulafie auto Directia 1
utilizabil pentru instalatiile de cale terata si cir- RO$U GALBEN VERDE
culatie auto miniaturiz~te. Tnatara de aceasta, 1 0 0
montajul poate f atat de mic, incat poate f in- 1 1 0
0 0 1
trodus usor ln piciorul unui semafor. Este de
0 0
asemenea posibila montarea intr-un sernafor
Directia 2
central suspendat, Mai intai sa stabilim fazele
RO$U GALBEN VERDE
comenzii unui sernator. Tngeneral, taza START
0 0 1
decurgeastfelincat semaforultrece de pe R09U 0 1 0
pe R09U/GALBEN si, in starsit pe VERDE, 1 0 0
Faza STOP rezulta analog: VERDE - GALBEN - 1 0
R09U. Tntuncttonarsa practice exista ~i posi- FF1 FF2
bililatea curnularii semnalului R09U in toats 01 02
01 02
directiile (de exemplu, la trecerea rnasinilor sal-
0 0 1
varii). Tn atara de aceasta, din motiv de sigu- 0 1 1 0
ranla, fazele R09U/GALBEN si GALBEN au 1 0 0 1
durate dilerite; aceste doua stari de comutare 1 0 1 0

127
 4,5 V D'3
T1 T5 = BC 149B,C ,BC 549B. C
N1 N4 = IC2 = 4001 (S)
IC2
~eo(~
nu sunt luate in considerare aici, deoarece nu
sunt neaparat necesare.
Cele patru situatii de eomutare ROSU
ROSU/GALBEN, GALBEN si VERDE trebui~
eodifieate corespunzator. C~mutarea a patru
semafoare pentru doua directii de cireulatie
este reprezentata intr-un tabel' de adsvar. De
aici rszulta startle de comutare logica si se
tncsarca realizarea lor cu elemente logice.
Pentru realizarea celor patru stari de eo-
mutare se pot utiliza doua multivibratoare
bistabile (FF1 si FF2). Printr-o eomparatie a
starilor de eomutare dorite ale sernatcarelor cu
aeelea ale multivibratoarelorbistabile,se gasese
imediat urrnatoarele corespondents 'in tabel:
R09U 1 =01
GALBEN 1 = Q2
VERDE 1 = Q1·02=01+02
128
RO$U 1
RO$U 2
ALBEN 1+2
R09U 2 = 01
GALBEN 2 = 02
VERDE 2 = 01·02 = 01 ,·02
Pentru realizarea montajului sun! necesare
deei doua multivibratoarebistabile sl doua porn
NOR. Aceste tunctii sunt eontinute In circuitele
integrate CD 4027 (2J-K multivibrator bistabil
MASTER - SLAVE - stapan-sclav-) si CD 4001
(4 porti NOR). Cele doua porti NOR rarnass
sunt asttel conectate tncat sa formeze un ge-
neratorde tact pentru multivibratoarelebistabile.
Prin aeeasta, rezulta deja montajul din fig. 1.
LED-urilesunt comandatede tranzistoareleT1
T5. Pentru alimentare poate f utilizatii. 0 ba-
terie plata de 4,5 V. intrequl montaj tncape pe
o mica placa cu raster cu gauri.
(Wolfgang Peine/I)
 113 Sonerie surpriza
Celui care inca nu s-a putut decide in tata
marelui numar de montaje de sonerii disponibil, i
se otera aici 0 ultima sansa: acest montaj otera
ceva special: el qenereaza 0 alta melodie la lie-
care apasara a butonului.
Aceasta sonerie, al carel rnontaj este pre-
zentat In fig. 1, consta din doua oscilaloare de
semnale dreptunghiulare care oscileaza fiber,
un nurnarator ~i un oscilator de sunet cornan-
dat in curent. Frecvenla semnalului generat de
oscilatorul N3JN4 mascara circa 1 kHz, in limp
ce frecvonta celuilalt oscilator (N1JN2) poate fi
reqlata cu P 1 intre 12 ~i 900 Hz. Oupa dife-
rantierea prin elementul RC compus din R4JC3,
impulsurile furnizate de N1JN2 ajung la intra-
rea de acces tact (pin 13) a numaratorulu: IC3.
Nurnaratorul poate numara doar pentru scurt
timp impulsurile celui de al doilea oscilator
existente la intrarea de tact (pin 14). Nurnara-
torul I~i schirnba pozitia numai atunei cand la
intrarea de acces tact exista un ,,0" logic; iesi-
rile (pin 2, 4, 5, 6, 7, 11, 10, 9) trec pe rand in
Nl.N2 =rcr « 1',4011
N3.N4 ~ jC2 = 1',4011
-
starea ,Y' logic.
Atata timp cat contactul butonului soneriei
81 este daschis, la intrarea reset a nurnarato-
rului exista un ,,1" logic; ca urmare nurnaratorul
sta Tn pozitia ,,0". Daca S8 apasa pe 81, atunci
numaratorul ia starea ,,1" la prima coincidsnta
a unui impuls de tact cu un impuls de -acces
tact. De fiecare data cane un impuls de tact
coincide in timp eu un impuls de acees tact,
pozitia nurnaratorului crests eu 0 unitate. Opt
°
din cele 1 iesiri ale nurnaratorului sunt legate
prin reztstentele (R6 ... R 13) si potentiornetrul
P2 eu aseilatorul de sunet (T1, T2) eomandat
in curent, astlel Inca! acesta produce 0 sue-
eesiune de sunete cvasi-arbitrare. Cu P2 se
poate modilica intregul registru de sunete. De
asemenea ~i durata, In timpul careia butonul
81 rarnano apasat, are infiuenla asupra sem-
nalului soneriei. Pentru a se da in eele din ur-
mil. un earacter ritrnic semnalului, iesiraa ,,5"
(pin 1) a lui IC3 a fost ornisa. lesirea ,,0" (pin 3)
nu este conectata, deoarece aceasta ieslre, in
129
starea de repaus a nurnaratorului, este,,1" logic.
Oscilatoarele de semnale dreptunghiulare
N 1IN2 si N3/N4, atunci cano sun! construite cu
un singur 4011, se pot influenta reciproc, ca
urmare a cuplajelor interne din circuitul inte-
114 Economizor pentru baterie
Jocurile electronice care funcnoneaza cu
baterii, cum ar Ii "Cap sau pajura", ruleta sau
diverse variante de zaruri, au un dezavantaj:
bateriile se epuizeaza intr-un timp prea scurt.
Schimbarea bateriilor se amana vizibil atunci
cand partea electroruca (sau eel putin indica-
toarele de LEO-uri - consurnatoarede energie)
este deconectata dupa liecare aruncare sau
rniscare. Acest lucru poate Ii realizat 9i manual,
dar actionarea automata este mai cornoda. Un
releu de limp simplu, care intrerupe alimen-
tarea la cateva secunde dupa lieeare arunca-
re, tndeplineste aceasta functie.
Figura prezinta montajul unui asemenea
releu de timp in forma sa cea mai sirnpla.
Tasta S1 serve$te ca buton de start pentru joc.
In cazul In care contactul sau se inchide, atunci
condensatorul electrolitic C1 se Incarca repe-
S1
*
,
Vez.i textul
130
grat (pericol de sincronizare). De aceea este
recornandablla utilizarea a doua jumataji de la
doua circuite integrate independente.
(A. Houghton)
de prin dioda 01. Tranzistorul T1 conduce $i,
prin T2, conscteaza releul care asigura alimen-
tarea montajului jocului.
Dupa eliberarea tastei S1, In prima laza nu
se Intampla nimic. Oeoarece 01 se blocheaza,
C1 se poate descarca lent prin R1, R2 $i prin
jonctiunea baza - colector a lui T1. Abia dupa
cateva secunde tensiunea pe C1 scade intr-o
asemenea rnasura tnca: T1 se biocheaza din
nou $i releul deconecteaza (declanseaza). Prin
aceasta, aportul de curent la montajul jocului
esteIntreruptpana la rniscareaurmatoare.
Cu valorile date ln montaj, limpul In care
indicatia poate fi citita este de circa 3 secunde.
Daca aceasta trebuie sa tie mai scurta sau
mai lunqa, atunci valorile lui C1, R1 sau R2
trebuie modilicate corespunzator.
(w. Jitschin)
BC557B
, 80003
 115 /luminat automat
Chiar ;>iin apartamentele moderne,cu insta-
laliile lor ramificate, este inca necesar adeseori
sa existe un coil care sa nu trebuiasca ilurninat.
Aici, in general, este necesara eeva mai mutta
lumina doar relativ rar si pentru putin timp,
astfel incat prelungirea relelei de tensiune nu
este rentabila din motive economiee. 0 ilurni-
nare alirnentata de la baterii, care la apasarea
unui buton Iurnineaza pentru un limp prede-
terminat nisa L1neidebarale, aduce intr-un mod
elegant eeva mai rnulta lumina in Tntuneric.Ca
un asemenea automat nu este greu de con-
struit, 0 arata montajul din fig. 1.
1
le1
* Vezi textul
3:
Nl ... N6= lel = 4049
79113·'
trigger al inversorului N1/N2 ia nastere datorita
euplajului prin rezistenta R3.
Cu dimensionareadata, durata de conectare
dureaza aproximativ 1,4 s per microfarad pen-
tru C1. Un condensator cu 0 capacitate de 10 J.1
duce la un timp de iluminare de 14 s.
Montajul poate Ii alimentat cu 4 baterii de
1,5 V inseriate (de exemplu, elemente mono
sau miniatura). Daca lumina nu este suficienta
se pot utiliza trei baterii plate de 4,5 V conec-
116 Sonerie muzica/a
Fig. 1 prezinta montajul soneriei muzicaie.
Dupa apasarea butonului sOlleriei S1, rasuna
o scurta melodie. Atunci cane butonul este
Cu numai cateva circuite integrate CMOS,
Irei rezistente si un eondensator se poate con-
strui un releu de timp care 1a apasarea unui
butonconecteazapenlru un anume limp 0 lampa
ell incandescenta.
La apasareaIui S1, C1 este incarcat de sursa
de alimentare. le$irile celor patru inversoare
N3 ... N6 coneclate ln paralel se gasesc in
starea .Jow' Gos),astlel rncat lampa lurnineaza.
Dupa eliberarea butonului, C1 se dsscarca
prin R1. Atunci cane tensiunea condensatoru-
lui scade sub valoarea de prag a triggerului
Schmitt Nl/N2, lampa se stinge. Efectul de
tate in serie.
Pentru a produce Inca si mai rnulta lumina,
inversoarele conectate ca buffer (N3 ... N6)
trebuie Tnlocuiteprintr-un tranzistor. Fig. 2 pre-
zinta acest caz. Tensiunea de alimentare se
alege in functie de tensiunea de tunctionare a
larnpii; ea poate f cuprinsa Intre 4,5 $i 15 V.
Prin tampa poate trece III acest caz un curent
de pana la 500 mA. Tn cazul dat, tranzistorul
Tl trebuie prevazut cu un radiator.
apasat mai mult timp sau de mai multe ori,
rasuna 0 alia melodie, care dureaza mai mutt.
131
 Nl ... N4 ~ ICl = 4093
1
0
~
IC1
4
IC2
p
® I
La actionarea lui S1, la lntrarile lui N1 si
una din intrarils lui N3 apare un ,,0" logic.
Inlrarea data A (pin 7 IC2) trece prin urmare in
starea ,,1" logic. IC2 esle un registru static
secvential de 4 biti, astfel rncat. dupa fiecare
impuls de tact primit de la generatorul de tact
N4, acest ,,1" logic este impins mai departe cu
o pozitie. Frecventa de tact este de circa 5 Hz.
Nurnarul de ,,1" Irnpinsi depinde aici direct de
durata de actionare a butonului soneriei. Ime-
diat ce cel putin una din ie~irile reqistrului see-
vential esle ,,1", prin rezistenta corespunza-
toare circula un curent catre baza tranzisto-
rului T1. Cu T1 este construit un oscilator sim-
plu comandat in curen!. inalnrnea sunetului de-
pinde si de starea logica a 'diferitelor iesiri ale
multivibratoarelor bistabile. Fiecare impuls de
tact impinge in registru semnalele ,,1" logic eu
o pozitie mai departe. La 0 noua apasare a bu-
ton ului esle inlrodus Tnca un ,,1". Una din iesiri
117 Parcare - stinge luminile!
Montaje care la parasirsa masinii amintesc
conducatorllor auto adancin in ganduri ca nu au
deconectat luminile exists intr-o mare varie!ate.
Un mare avantaj al versiunii descrise aici
consta In laplul ca nu trebuie introdus niei un
element eonslructiv Tn serie eu cablajul deja
132
.~
(048) este cuplata invers prin N2 ~i N3, astlel
incat semnalele ,,1" parcurg mereu registrul.
Atunci cand butonul este eliberat, montajul
lucreaza pana cand C1 se descarca prin R1.
Daca butonul este actionat repetat, condensa-
torul rarnane mcarcat, astlel meat soneria suna
incontinuu. Singura deosebire intre cele doua
moduri de actionare consta Tn faptul ca sunt
inlroduse succesiuni diferite de ..1 ", care pro-
duc melodii diferite. La iesirea acestui montaj
mai trebuie adaucat un arnplificator. In plus,
oscilatorul (T1 , C3 ... C5 ~i R9 ... R12) poate Ii
inlocuit printr-un generator de eleete sonore
disponibil (de la R9).
Tensiunea de alimentare nu este critica,
poate fi utilizat orice alimentator care furnizea-
za un curent de minimum 10 mA, la 0 tensiune
de 5 ... 15 V.
(tiuo« a idee a lui L. Witkam)
existent; astfel lncat probabilitatea de a dispu-
ne de 0 lnstalatie de lumina Tn stare de func-
Fonare 9i dupa instalarea acestui montaj esle
destul de mare.
Din schema montajului S8 poate deja recu-
noaste cat de inotensiva este introducerea lui

r---"'_~ "'"--_--+----(>n-~
lntrerupatcr
In instalatia alsctrica a autoturismuluL Intregul
menta] consta dintr-un sumator de curent con-
tinuu, un comutator bipolar si catsva diode (in
tunctie de utilizatorii conectatl). Tn montaj sunt
introduse ca exemple de conectare iluminatul,
farurile de ceata 9i lncalzirea parbrizului.
Se observa ca montajul nu turnizeaza nici
o inforrnatle despre starea instalatiei de ilumi-
nat (In ardine, sau dejecta)! In cazul in care
comutatorul sta tn pozitia din figura, atunci su-
matorul devine activ imediat ce instalatia de
aprindere este conectata, iar unul sau mai
mul!i utilizatori sunt totusi In functiune. Prin de-
conectarea utilizatorilor respectivi, circuitul de
curent este intrerupt, sumatarul este blocat.
Daca totust se doresta sa se lase consctat
unul din utilizatori (de exemplu, lumina de
parcare), se actioneaza comutatorul S1. Suma-
118 Comutator conectare-deconectare
Cele mai multe comutatoare cu senzor
TAP (TAP = Touch Activated Programmer)
utilizeaza doi senzori. Deaarece, insa, confectio-
narea senzorului cu un singur contact intarn-
pina deseori dificullali (atunci cand, de exem-
plu, lipsesc sculele necesare), oferim aici un
montaj care necesita un singur senzor. Avan-
lIuminare
Farceatasau
lumina spate
!ncalzire parbrtz
15mA
79080
torul ests seas aeum din tunctle pana cane se
pornoste din nou motorul.
Comutarea lui S1 pune din nou montajul Tn
stare de alarrna. De regula este disponibila 0
sarcina suficient de mica (RL) in paralel cu
instalafia de aprindere (diverse larnpi de control),
care actionoaza atunei cand contactul Intreru-
patorului rarnane lntarnplator deschis dupa opri-
rea motorului, astlel tncat sumatorul tunctlo-
naaza si In acest caz. Daca aceasta sarcina
este prea mica, se conectsaza In paralel cu ea
o rezistenta Rx de 100 ... 220 Q (2 W). 0 lam-
pa de circa 0,1 W / 12 V (Tn rnasura Tn care
este usor de procurat) economiseste energia,
deoarece rezistenta creste din cauza depen-
dsntel pozitive fala de temperatura ooata cu
cresterea pierderilor de put ere transformate ln
caldura.
cu senzor
taje: el este simplu de contectionat ;;i sigur Tn
tunctlonare. Cat de simplu este montajul se
poate vedea in tigura: numai doua rezistente,
doua condensatoare si tot atatea inversoare.
ln momentul conectarii, la intrarea lui N1
tensiunea este zero deoarece condensatorul
C1 este dsscarcat. La iesirea lui N1 avem 0
133
 TAP 3,
ajunge la intrarea lui N1 (sarcina lui C2 abia se
,
TAP2
I rnicsoreaza, deoarece C2 > Cf ). Nivelul redus
al tensiunii la iesirea lui N1 este rnentinut prin
,
lAP 1

cuplajul cu N2.
Daca se atinge senzorul a doua oara, ie-
slrile lui N1 ~i N2 iau din nou valorile initiale
ale tensiunii.
Atingerea prea indelunqata a senzorului
produce oscilatii ale tensiunilor de iesire Q,
respeetiv Q. Frecventa acestora depinde de
constanta de limp R2C2. Cu dimensionarea
propusa ln montaj, senzorul nu trebuie atins
mai mult de 0 secunda. Daca aceasta atingere

~5 ...15V

ICl ~
Cf> N~2=IC1= 34049
tensiune inalta, asa Incat la iesirea lui N2 apa-
re iarasi un ,,0" logic, respeetiv starea lui N1 se ~ 79052
mentine. Semnalul ,,1"logic de Jaiesirea lui N1
actioneaza asttel incat C2 se incarca intre timp nu se lntrerupe, tensiunea la iesire se inver-
pana la tensiunea de iesire a lui N1 (ea eo- seaza din nou. Pentru anumite apucats, aceas-
respunde de fapt tensiunii de alimentare). Ime- la caracteristica poate f utila. Atunci cano .tirn-
diat ee rszistenta foarte mare a senzorului pul de gandire" de 1 s este prea scurt, el poate
este scurtcircuitata (suntata) prin rezistenta Ii prelungit prin rnarirea lui C2.
pielli, tensiunea suficient de mare a lui C2 (U. Su~bauer)

119 Generator de impulsuri reglabil

in tehniea digitala este neeesar adeseori dezavantajul ca reglajul raportului impuls -

un generator de impulsuri al carui semnal de pauza inftuenteaze si treovsnta. Montajul de-
iesire sa poata f modificat nu numai In free- seris aiei, eu putine eomponente, nu prezinta
venia, ci ~i In raportul impuls - pauza. Mon- acest dezavantaj; frecventa :;;iraportul impuls -
tajele cele mai simple au de eele mai multe ori pauza pot fi reglate independent intre ele. 00-

134
 1 5 ..10V

;;- -_-= ==---------:.:;-~=

. =_"':..-:.::: :'::::. ':...~~-::..::'"l~
I~ •• f11 b
lin

•
ICl2" lM3UN
IC2==Nl"·N4:.4093

7905.~ 1

meniul de frecvsnta se intinde de la circa 1 kHz

pana la 20 kHz. Raportul pauza - impuls este
J1Il
reglabilintre aproape 0 si 100%.
Se poate vedea user din fig. i ca este vor-
ba de un montaj slrnplu. Impulsurile sunt pro- Fig. 1. Numai doua circuite integrate au
duse de un multivibrator astabil compus din Ri, o contributie actlva la functionarea genera-
Pi a, C1 si Nl. EI furnizeaza un semnal si- torutul. Fn~cven~a. ~i raportul impuls-pauza
metric dreptunghiular (raport impuls-pauza 50%), pot fi reglate independent una de alta.
a caru! trecvsnta poate Ii reg lata cu Pia.
Fig. 2. Diagrama impulsurilor arata cum
Semnalul este condus la un trigger Schmitt N2,
variaza raportul irnpuls-pauza in functie de
utilizat ca lormator de impulsuri, ;;i este disponibil
tensiunea de referinta Uref. Prin acordarea
la 0 iesire separata.
constantelor RC ale circuitului integrator si
Pentru a putea acum sa reqlarn raportul
multivibratorului, raportul impuls - pauza de-
lrnpuls-pauz a, lara ca aceasta operatie sa
vine independent de trecventa,
exercite vreo intluenta asupra Irecventei (;;i
invers), se utihzeaza un circuit integrator (P 1b /
R2. C2) Irnpreuna cu un comparator (ICi).
Constanta de timp a circultutul integrator este U
aleasa in a;;a fel (C2 = 1I6'C1) tncat pe C2
2
sxista 0 tensiune care variaza continuu Intre
Ub
20 si 80% din tensiunea de alimentare Ub.
80'1,
Valorile limita ale acestui domeniu nu sunt loarte
Uref
importante. De liecare data cane semnalul
.trece" prin tensiunea de referinla a comparato-
rului (Ia pinul 3), tensiunea la iesire se rncditica I

brusc. Prin aceasta, ia nastere 0 tensiune ,,

I

dreptunqhiulara (Ux) al carei raport impuls -

u. ,
I ,
I
,
pauza este dependent de tensiunea de refe- 'r--' '-
rinta a ccmparatcrului (Urel). Aceasta se poate
vedea din diagrama impulsurilor din fig. 2.
Raportul impuls-pauza poate Ii deci reglat prin
modilicarea valorii tensiunii la inlrarea inver-
soare a comparatorului, lara ca aceasta sa in-
T2 79051 2
tluenteze trscventa reg lata a tensiunii dreplun-

135
ghiulare. Prin aceasta, prima problema esle
rezolvata. Mai rarnane inca de clarilicat ce se
tntarnpla cu raportul irnpuls-pauza atunci cand
se modifica frecventa. Daca. de exemplu, se
mareste frecventa I a multivibratorului bistabil
la xf, atunci durata perioadei tensiunii drept-
unghiulare este scurtata cu factorul x. Aceasta
ar provoca 0 modificare a raportului impuls -
pauza la iesirea comparatorului. Daca Tnsa
constanta RC a circuitului integrator poate f
micsorata cu acelasi factor, atunci raportul im-
puls-pauza ramane constant. Aceasta se rea-
lizeaza prin utilizarea unui potentiornetru dublu
(P1alP 1b) cu care pot Ii variate In aceeasi
masura ambele constante RC. Acest principiu
poate f explicat ~i astfel: prin acordarea con-
stantei RC a circuitului integrator la frecventa
coraspunzatoare a multivibratorului bistabil,
forma curbei de incarcare a condensatorului
C2 rarnane constants indiferent de vanatiile de
Irecventa. Diagrama impulsurilor din fig. 2 este
valabila deci nu numai pentru trecventa I. ci si
pentru trecventa xt. Raportul T1fT2 si, prin ur-
mare, si raportul irnpuls-pauza (= 100% TlfT2)
rarnane realmente constant.
Valorile lui R3, R4 ~i P2 sunt astfel alese
incat tensiunea de referin!a la intrarea inver-
soare a lui IC1 poate fi reglata Intre 13 ~i 87%
din tensiunea de alimentare. Tensiunea pe C2
variaza intra 20 si 80% din tensiunea de ali-
mentare. Prin aceasla este posibil sa se re-
gleze raportul irnpuls-pauza intre 0 (nici un
semnal de iesire) 9i 100% (tensiune continua).
120 Surse de erori in sistemele audio
Acordul corect al nivetutui intre pream-
pttticetor s! amplificatorul final
Acordul optim al irnpedantslor intre diferi-
tele componente ale unei instalatii stereo HiFi
este subiectul prelerat al teoret1cie'nilor.
in prac-
tica acsasta problema apare desigur mai rar.
Aici acordul optim al nivelului este adeseori de
o mare lrnportanta, care lnsa in teorie starnes-
te si mai putin interes.
Ca exemplu pentru problema practica a
acordului nivelului ar Ii de citat preamplificatorul
consonant descris in iunie 1978. Cativa cititori
s-au plans de un nivel relativ mare al nivelului
136
Cele doua triggere Schmitt rarnase (N3 ~i
N4) din IC2 sunt utilizate la iesire pentru Im-
bunatatirea Ironturilor semnalului si ca inver-
soare. Cand la iesirea lui N3 exist~ 0 tensiune
dreptunqhiulara cu un raport sernnal-pauza de
exemplu de 30%, atunci ie~irea lui N4 turni-
zeaza (prin inversare) un semnal cu aceeas:
trecventa, lnsa cu un raport sernnal-pauza de
70%. Cu valorile date in fig. 1, Irecventa este re-
glabila lntrs 1 kHz :;>i20 kHz. In cazul in care
se doreste 0 modilicare a domeniului de frec-
venta, pot f utilizate urrnatoarele ecuatii:
'C1 = 6·C2
P1a=P1b:;>iR1=R2
fo= 1/(P1a + R1j·C1·0,4
Daca trebuie realizat ~i un reglaj in ampli-
tudine, atunci aceasta se poate lace cu ajuto-
rul unui potentiometru (~22 k), care este co-
nectat intra iesirea respectiva si rnasa. La
cursor obnnern semnalul de iesire reglabil in
amplitudine. Alimentarea montajului nu este cri-
tica: ea nu necesita nsaparat 0 stabilizare. A-
tunci cane cerintele in ceea ce priveste stabili-
tatea trecventei, a amplitudinii:;>ia raportului im-
puis - pauza sunt mai rnari, este bine sa se utili-
zeze un stabilizatorde tensiune. Deoareceacest
montaj nu a fost conceput pentru un curent ab-
sorbit mai mare de 20 mA, poate f ales un sta-
bilizator din seria 78L. Se pot lua in considerare
tipurile 78LOSpana la 78L10 (pentru tensiuni de
alimentarede S V, 6 V, 8 V, 9 V si 10 V).
(K. Kraft)
de zgomot. Pentru a ajunge in spatele cauzei
acestui lenomen, neclar la inceput, exemplarele
,,zgomotoase"au lost supuse unei examlnariele-
mentare de laborator. Rezultatul: 0 tensiune
de zgomol de circa 0,1 mVel :;>iun domeniu di-
namic de mai mult de 90 dB.
Sunt rele aceste valori? Prin cercetan ulte-
rioare a rezultat urrnatoarea imagine: respec-
tivii cititori cornbinaseraamplificatorulconsonant
cu amplificatorul final Elektornado, care nece-
sita la intrare, pentru 0 cornanda corecta, 0
tensiune de circa 900 mVef. Amplificatorul con-
sonant furnizeaza Tnsa0 tensiune de ie:;>irede

3,5 Vel, de patru ori mai mull decal nivelul ne-
cesar, sau de 12 dB .supraexcitare". Daca se
porneste de la un nivel constant de zgomot la
iesirea amplificatoruluiconsonant,atunci raportul
semnal/zgomot al respectivei combinatii se
Tnrautate~te eu 12 dB. Tn tunctie de pozitia
regulatorului difuzorului, raportul semnal/zgo-
mot poate f 'i'nrautatitcu pana la 20 dB.
Pentru amplifieatorulconsonant trebuie etec-
tuate doua operatii: mai Intai trebuie acordate
121 Lumini pentru discotecii
Reflectoarele blit de toate culorile si rnari-
mile lin astazi de inventarul discotecilor la fel
ca ~i instalatiile muzicale de mare pulere. Arti-
colul de fala vrea sa-~i aduca contributia pen-
tru 0 completare vizuala cat mai de efect a
spectaeolului. Montajul poate luera independent
.{i Vezi textul
cu semireglabilele Pl ~i P2 nivelurile la intrare
cu intrarea cea mai sensibila (ln aces! caz
intrarea "plata"), apoi semnalul de iesire al am-
plificatorului consonant este acordat cu sern-
nalul de intrare al amplificatorului final. Un ate-
nuator convenabil de 10 dB este prezentat In
figura; reducerea valorii lui R2 la 820 Q duee
la 0 atenuare cu 20 dB. La 0 solutie asama-
natoare se recurge atunci cand trebuie acor-
date casf sensibile la 0 iesire pentru casca: In
acest caz, valorile rezistentelor sunt desigur
mai mici (de exemplu 680 n::;i 330 Q).
o solutie alternativa este scaderea arnpli-
ficarii amplilicatorului final. La Elektornado, de
exemplu, valoarea lui R1 ar putea Ii crsscuta
la 18 k; In acest caz ar trebui sa fie rnarite ~i
C4 si C7 la 18 p.
de spectacolul rnuzical, ca stabikzator de ten-
siune reglabil sau sa comande un Ian! de lu-
mini dinamice, dar poate si sa aprinda si sa
stinga reflectoarele In ritmul rnuzicii.
Montajul din fig. 1 este subimpartit In mai
multe blocuri, a carer prszenta depinde de sco-
137
 OL!----~--~----~--~----L-~L---~--~~t--
pul utilizari! Partea de alimentare esle nece-
sara ~i atunci cand montajul Irebuie sa func-
tionezs exclusiv ca stabilizator reglabil de ten-
siune; in schimb IC2 si C6 pot lipsi in acest caz.
Pentru stabilizatorul reglabil de tensiune este
necesar doar blocul a. De acesta apartine ge-
neratorul In dinte de terastrau construit cu Iran-
zistorul unijonctiune T3, a carui tensiune aprin-
de triacul prin transtormatorul Tr1. Sincroniza-
rea cu trecvanta re!elei se realizeaza prin
deconectarea pentru scurt timp a generalorului
(10 rns). Pentru aceasta servesc componentele
R8 ... R11, T4 si T5 din alimentarea la 18 V.
Cu Pi se poate regia intensitalea lurninoasa a
reilectoarelorconectate,in Tntreguldomeniude la
zero la maxim. Daca intensitatea luminii Ire-
buie cornandata cu 0 tensiune continua va-
riabila de 4 ... 8 V, atunci esle necesar ln plus
blocul b. Tensiunea de cornanda poate pro-
veni de la mice montaj conectat la intrare, de
exemplu de la blocul d. Daca fiecare din ie-
sirile A1 ... A6 de la blocul d se leaqa cu cate
unul din montajele constand din blocurile b si
a, atunci ia na~tere 0 cornanda de lumin~
138
dinamica. Viteza luminii dinamice depinde de
tracventa semnalului de tact care cornanda
blocul d.
Daca se doreste ca lumina reflectorului sa
iradieze in rilmul muzicii, atunci se poate ada-
uga blocul c. Semnalul de cornanda de joasa
frecventa, care poate Ii preluat de exemplu de
la instalatia audio la iesirea preamplificalorului,
este amplificat de T6 9i redresat de diodele 06
9i 07. Pe C 10 apare 0 tensiune continua de-
pendanta de tensiunea semnal de la intrara;
ea ajunge prin T7 sl T8 la baza lui T1.
Trebuie sa fie tnlaturate cu grija pertur-
batiile provenite de la montajul triacului, deoa-
rece In caz contrar redarea audio este pre-
judiciata L1 esle un drosel obisnuit din comert,
pentruInlaturareaperturbatiilortriacului;diametrul
sarrnei din care sste executa! trebuie sa fie
corsspunzator curentului de sarcina respectiv.
De asemenea, alegerea tipului de triac S8 face
In tunctie de puterea comandata, Condensa-
toarele C2 si C3 au rolul de a inlatura per-
turbatiile; tensiunea IOf de IUCfU trebuie sa fie
de cel putin 400 V.
 Functionarea montajului depinde decisiv
de translormatorul Trl. Raportul necesar de
transtormare de 1:1 se obfine cu ajutorul a doua
bobinaje constanc fiecare din cate 150 spire
din sarrna de cupru de 0,3 mm diametru, bo-
binate pe 0 carcass cu doua sectiuni, Ca miez,
este necesar un miez de terita de 6 mm dia-
122 Indicator acustic pentru sterile logice din circuitele CMOS
Acest indicator, care a tost conceput pentru
verificarea montajelor CMOS, sernnaliz eaza
acustic starile logice existente In punctul de
rnasurare, Pot exista Irei stari diferite: stari: ,,0"
Ii corespunde un sunet jos (circa 200 Hz);
starf ,,1" un sunet inalt (circa 2 kHz), iar pentru
valorile de lensiune nedefinile intermediare, in-
dicatorul rarnane rnut,
I ndicatorul lucroaza asttel: doua com para-
toare sunt In asa fer conectate tncat, la ten-
t J.
Al, A2 - lel - 4558
N 1 ... N4 = IC2 = 4093
metru care sa poata Ii insurubat.
Este de la sine inteles CEl triacul trebuie sa
fie racil suficient ~i ca prescriptiile corespun-
zatoare de protectie a muncii pentru montajele
coneclate direct la rstea trebuie respectale
neconoitionat.
(G. Ghijselbrechl)
siuni de intrare intre 21% si 79% din tensiunea
de alimentare, blocheaza ambele oscuatoaro
coneetate in serie (N2 9i N3). Daca tensiunea
la intrare esle mai mare decat 79% din tensiu-
nea de alimentare,atunei difuzorul emite sunetul
corespunzator lui ,,1" (oscilatorul N2); daca ea
este mai mica de 21% din tensiunea de alimen-
tare, atunci difuzorul emite sunetul corespun-
zator lui ,,0"(oscilatorul N3).
lndlcatorul trebuie sa fie alimental de la
tensiunea montajului de verilieat, deoarece la
montajeleCMOSdomeniileabsolutede tensiune
ale lui ,,0" 9i ,,1" depind de tensiunea de
alimentare. Acestea pot fi, asa cum se stie.
lntre 3 9i 15 V.
(D. Hackspiel)
LS
60
200
mW
79544
139
 123 Bloc de siguran!a pentru csi!e ferate minieturii
Arnatorii de cai lerate rniniatura gasesc aid
o altemativa foarte convenablla ca pret pentru
relativ scumpele blocuri de siqurante, Desiqur,
aceasta variants are dezavantajul ca nu este
eficisnta in ambele directii de mers. Blocurile
echipate cu releu ce se pot obtine din comer)
asigura de eele mai multe ori tronsoane de
linie in ambele sensuri.
Figura prezinta montajul blocului de siguran-
la si legaturile necesare cu 9inele. Directia de
mers este aici de la stanqa la dreapla. A9a
cum reiese din ligura, sina legata la polul mi-
nus al sursei de tensiune este intrerupta in trei
puncte (de exemplu, prin piese de legatura
separate existente in cornsrt). Lungimea sectoa-
relor de 9ina astfel obnnute, A si B, poate f
potrivita in Iunctie de nscesitati. l.arnpile L 1
(rosu) 9i l2 (verde) se gasese in semafor la
inceputul tronsonului.
Montajul lucreaza astfel: atata timp cat nici
un tren nu trece prin tronson, lurnineaza lampa
verde de semnalizare (L2); porttunea de sina A
esle pusa la rnasa prin T2. in aces! caz T1 se
blocheaza, astfel lncat T2, ca urmare a curen-
tului bazei ce trece prin L 1 9i R2, conduce.
Daca trece un tren pe sectorul A, atuncl in pri-
mul moment nu se Intarnpla nimic; este doar
+---------------------------------------------+
----8---*
140
rnicsorata loarte putin viteza trenului deoarece
pe jonctiunea colector - emitor a tranzistorului
T2 are loc 0 cadere de tensiune de circa 0,3 v.
Daca locomotiva ajunge la sectorul B, atunci
curentul circula de la polul plus, prin motorul
locomotivei ~i dioda 01, la polul minus. Trenul
merge ceva mai lent acum, deoarece pe dioda
01 cade 0 tensiune de circa 0,7 V. Caderea de
tensiune de pe dioda are ca urmare laptul ca
T1 conduce, iar lampa de semnalizare rosie
(L1) lurnineaza. Concomitent T2 se blocheaza
si Tntrerupe legatura sectorului de 9ina A cu
polul minus; lampa verde (L2) se stinge. Un
tren care ar circula pe sectorul A este con-
strans sa se oprsasca aici.
Cand primul tren parasesto sectorul B,
situatia la iesire se schlrnba; T2 conduce, ast-
tel incat lampa verde (L2) lurnineaza. Sectorul
A de sine este din nou pus la polul minus, Ire-
nul din pozitia de asteptare Isi continua drumul.
Montajul poate Ii utilizat si penlru asigura-
rea unei intersectii. In Iata intersectiei sunt mon-
tate semnalele; tot aici se gaseste 9i sectorul
de sina A conectat in parale!. Sectorul B esle
constituit in acest caz de sinsle din intersectie.
(A. l(on Kollenburg)
----A_
~--"""'f--
n,T2=AC187 79562
01,02= 1N4QOl
 124 Metronom

Acest montaj nu este tocmai modern, dar

este totusi iettin ~i fiabil. Cunoscutul releu de
limp 555 este conectat aici ca multivibrator
astabil 9i produce impulsuri regulate care pot Ii
auzite la un difuzor dupa ce au Irecut printr-un
tranzistor pilot. Frscventa impulsurilor metrono-
mului (indicator de timp pentru studiul muzicii)
poate fi reqlata cu P1. Tensiunea de alimen-
tare de 9 V face montajul foarte potrivit pentru
alimentarea de la baterie. Daca se utilizeaza
un difuzor eu impedanta mica, de 8 n, trebuie
adauqata 0 rezistantaserie (1 W), pentru a marl
rezistentaohrnica prsa mica. In afara de aceas-
ta, se asiqura 0 durata de viata mai mare pen-
tru baterie, prin curentul mai mic absorbit. (W Kluijfhout)

125 Pachisi
Pachisi este un joc pe esichier, pentru doua noscut, "Nu te supara fratel". Fiecarejucator are
persoane. EI este ruda cu jocul, destul de cu- cate 0 figurina; figurinele se gasesc la incapu-

1= alb
2A negru
3= Inainle
4:1 inapoi .2
'-------f ,,~----.....J
FF1, FF2 ~ le1 = 7473
795261 = =
Nl ... N4 IC2 7400

141
tul jocului pe pozftiile indicate prin sage!i. Obiec- 2
tivul fiecarei figurine este carnpul alb, pafrat,
din mijlocul carnpului de joc. .Jucator!l rnuta pe
rand: ei trebuie sa-s: mute figurinele tie i'nainte.
fie i'napoi pe urrnatorul camp negru sau alb.
Daca jucatorul ajunge cu tigurina sa pe un
camp pe care sta deja figurina celuilalt iucator,
atunci el ca~tiga. Pierde acel jucator care, prin
mutanrepetatelnapoi, parasestecarnpulde joc.
Patru LED-uri indica, la acest joe, daca figura
trebuie mutata inainte sau Tnapoisau daca tre-
-
buie pusa pe urrnatorulcamp alb sau negru. Du-
pa apasareatastei S1, LED-urile indica la intam-
plare "inainte"sau "inapoi"~i.nsqru" sau .alb".
Montajul nu este complicat doua multivibra-
toare bistabile constituie un numarator binar
cu 2 biti. Acesta este comandat de oscilatorul
de tact constand din trei circuite NAND, care
produc impulsuri numai la apasarea tastei 81;
LED-urile fac vizibila pozitia nurnaratorului: 1 ;;;alb; 2 negru; 3 ;;; Inainte; 4 ;;;
cele patru tranzistoare servesc la aprinderea inapol
LED-wilor. (H. J. WaIter)

126 Compararea rezistentelor

Atunci cane nu se indica altceva, rezisten- la divizoarele de tensiune de la intrarea apa-

tele din montajele prezentate in Elektor au 0 ratelor de rnasura digitale; uneori, valorile ce-
toleranta de ±5%. In anumite cazuri, toleranta lor doua rezistente nu trebuie sa ditere cu mai
trebuie sa fie totusi de numai ±1%; de exemplu, mull de 1%.

• Vezi tabelul

• Vezl textul

.01 ... D9=

lN4148

'DVM
7955.5

142
Tabel
Oomeniul Instrumentul M R1 '" R2
de masura
0 - 3%; 0- 60 )lA 1k2
0 - 10%; 0- 200 )lA 1k2
0 - 10%; 0- 500)lA 475 Q
0 -10%; 0- 200 IlA 1k2
0 - 1%; 0- 50llA 475 Q
Cu acest montaj de rnasurars pot fi com-
parate doua razistente Rx ~i Ry avand aceeasi
valoare nominata, abaterea valorilor reale una
fa!a de cealalta este indicata direct in pro-
cente. Precizia ~i stabilitatea montajului permit
o comparare cu 0 precizie mai mare de 0,1%.
Pot fi comparate rezistente a carer valoare
este cuprinsa intra 10 n si 10 MQ
Oimensiunea montajului permite cuplarea
comoda la un aparat de rnasura. un multimetru
sau un microampermetru cu 0 lmpartire eqala
a scalei 0 ... 30 sau 0 ... 10. In tabel sunt in-
dicate diferite posibilitati. Pentru R1, R2 9i R3
trebuie utilizate rszistente cu pelicula rnetalica
sau cu sarrna cu 0 toleranta de 1%. Tensiunea
pe R3 (rezultatul rnasurarii) poate fi indicate.cu
ajutorul unui voltmetru digital cu intrare cu rna-
sa tlotanta. In acest caz, ne putem lipsi de in-
strumentul de masura magneto-electric M, de
01 ... 07, R4 ... R6, T1, T2 9i de cele doua
LEO-uri.
Pe scala instrumentului de masura mag-
neto-electric nu se poate citi, de exemplu, la 0
deviatie de 0,1%, Rx '" 1,01'Ry sau Ry =
1,01' Rx. Pentru a capata totusi 0 indicatie cla-
ra refaritor la care din eele ooua rezistsnte
poseda valoarea cea mai mare, trebuie ada-
127 Dublor de irecventii pentru chitara electricii
Exista un mare numar de aparate pentru
efecte sonore adaptate la chitara electrica.
Astfel, in dotarea chitaristilorrock exista aproape
intotdeauna un .schimbator de octave" care
lucreaza ca dublor de trecventa la piesele rno-
nofonice. Amplificatorul transpune sunetele chi-
tarei cu 0 octava mai sus.
Frecvantele pot fi dublate prin redresarea
bialternanta, a~a cum se gase~te ea la ali-
P1 R3 Indicatia DVM
100 Q 5k -0,3 " +0,3 V
100 Q 5k -1 ," +1 V
50 n 2k -1 '" +1 V
100 Q 500 Q -0,1 ... +0,1 V
50 Q 2k -0,1 ... +0,1 V
ugat un comparator simplu (T1, T2). In functie
de raportul valorilor celor doua rezistente, se
aprind fie LEO-ul 1, fie LEO-ul 2.
Reglarea montajului de rnasurare nu pre-
linde mare efort: potentiornetrul semireglabil
P1 (pe cat posibil un potentiornetru semire-
glabil rnultitura - cu 20 de rotatii) sta mai intai
In pozitia de mijloe. Doua rezistents cu ace-
easi rezistenta nominata sunt prinse in clemele
de rnasurare ca Rx 9i Ry. Oupa citirea indi-
catiei, se schlrnba intre ele rezistentele si se
verifies daca cea de a doua citire corespunde
cu prima. Daca nu este asa, atunci se reglea-
za valoarea medie a celor doua indicatii cu
ajutorullui P1. Pentru control, se poate repeta
procedeul.
Modul de lucru al comparatorului se bazea-
za pe principiul punui de rezistente aflata in
echilibru. Ea este constituita din divizorul de
tensiune format din Rx, Ry si R1, P1 si R2.
Atunci cand ambele ramuri ale divizorului de
tensiune au aceeasi valoare a rezistentelor,
curentul in punte este proportional cu abaterea
rezistentelor Rx ~i Ry; aces! curent poate fi
considerat ca proportional cu abaterea valorii
unei rszistente fala de cealalta.
(J. Borgman)
mentarea celor mai mulle montaje electronice.
De acsasta posibilitate s-a facut uz ln cazul de
tala. Puntea cu diode 01 ... 04 se gaseste tn
ramura de reactie neqativa a amplificatorului
operational IC2, astfel incat liniile caraeteristice
neliniare ale diodelor nu influenteaza deza-
vantajos semnalul. IC1 amplitica In prealabil
semnalul provenit de la chitara. Amplificarea
sa se reqleaza cu P1 ln asa fel incat sa nu
143
apara nici 0 limitare a semnalului. Cu P2 se
reqleaza amplitudinea la iesire, cel mai bine la
aceeasi marima cu amplitudinea la intrare. S1
este comutatorul de by-pass; cu el etectul poa-
te f lntrerupt.
Deoarece .schirnbatorul de octave" nu nu-
mai ca cubleaza frecventa, ci moditicii. $i for-
ma oscilatiei, sunetele redate de chitara sunt tara bas capata aproximativ acelasi sunet ca ~i
ceva mai ascutite decat cele normale. 0 chi- chitara (electrica) obisnuita.

12V 12V

(H. Schmidt)

128 Tester pentru tranzistoare

Acest tester pentru tranzistoare nu este un de tranzistoare au fast cumparats cu gramada.

aparat de rnasura de precizie, dar cu el poate Testerul turnizeaza indicatii despre faptul ca
fi facuta totusi a selecneatunci cand sortimentele un tranzistor este bun sau este defect sau da-

9V +

Sl

5,

TUT = Tranzistor de testat

144
ca apartine grupei de amplificare A (amplifi-
care ln curent 140 ... 270), 8 (270 ... 500) sau
C (mai mare de 500).
Testarea unui tranzistor npn are loc dupa
cum urrneaza: tranzistorul este introdus in so-
clul din stanqa notat cu TUT (Transistor Under
Test), jar cornutatorut S2 se pune ln pozitia C.
Daca LED-ul D2 lurnineaza, atunci tranzistorul
apartine grupei de amplificare C. Daca LED-ul
ramano Tntunecat, se comuta S2 pe ,,8". Daca
LED-ul tot nu lurnineaza, rarnane sa incercarn
pozitia "A" a comutatorului. Oaca LED-ul nu
lurnineaza ln nici una din pozitiile comutato-
rului, atunci tranzistorul este detect sau
amplificarea in curen! este sub 140. Acest din
urrna caz, la tranzistoarele de mica putere,
este de regula sinonim cu expresia .Jnutiliza-
bil". Cu butonul SI, curentul bazei poate f
'129 Detector de lichide
Un fenomen secundar nedorit, inerent celor
mai multi senzori de lichide, este .corodarea"
eleclrozilor ca urmare a proceselor de elec-
troliza. Curentul sub forma de electroni liberi
care trece prin conductoarele de conectare
poate trece prin lichid nurnai atunci cand ionii
pot Ii purtatori de sarcina. Ca urmare, adeseori
au loc reactii chimice care fac ca electrozii sa
devina inutilizabili in scurt tirnp.
Daca totusi. in locul unei tensiuni continue,
se aplica 0 tensiune alternativa la electrozi,
atunci fenomenele electrolitice apar tntr-o rna-
sura mull mai redusa. In aces! din urrna caz.
anodul ~i catodut i~i schirnoa locul cu frecven-
ta tensiunii alternative, astfel Incat si ionii se
Nl,N2 = ',I., 4093
OL03=lN4148
Sensor
01
lnlrerupt. LED-ul care eventual este aprins Ire-
buie sa se stinqa, in caz contrar intra colec-
torul ~i emitorul tranzlstorunn de verificat extsta
un scurtcircuit. Modul de lucru al testerului
poate Ii In!eles usor: prin R1 circuli! in baza
tranzistorului de testat un curent de 10 !--lA.La
un tranzistor bun, acest curent al bazei are ca
urmare un curent de colector care produce 0
cadere de tensiune pe rezistentele R2 ... R4.
Tntunctie de pozma comutatoruiui S2, 0 parte
a acestei tensiuni este condusa la arnplifica-
torul operationalICI coneclat in montaj de com-
parator ;>ieste cornparata cu 0 tensiune fixa.
Jurnatatea din dreapta a montajului este
idantica cu cea din stanqa; ea este totusi pre-
vazuta pentru testarea tranzistoarelor pnp. Te-
sterul poate f alimentat de la 0 baterie de 9 V.
(R. Storn)
rnisca prin lichid Intr-o oirectre sau alta.
Un detector de lichide cu tensiune alter-
nativa poate fi construit foarle simplu: N1, 0
poarta cu tunctiede trigger Schmitt, lucreaza
ca oscilator de tensiune alternatlva. Daca lntre
ambii electrozi se gase9te un material condu-
cater de electricitate, de exemplu 0 solutie
apoasa, atunci, ca urmare a actiunii de redre-
sare a diodelor D1 si D2, condensatorul C4 se
lncarca. Atunci cand tsnsiunea condensatoru-
lui atinge pragul de comutare al triggerului
Schmitt N2, releul anclanseaza ~i conectaaza,
de exemplu, 0 pornpa de evacuare. Pompa
este deconectata imediat ce electrozii nu mai
ating lichidul.
(E. Scholz)
145
 130 Aparat de masura a raportului irecventeior

in Iunctle de situatie, este posibil ca la ma-
surarea unei frecvente sa nu intereseze valoa-
rea absoluta a unei frecvente, ci raportul intre
doua trecvsnte. Acest caz se lntarneste in spe-
cial la testarea montajelor multiplicatoare si
divizoare de trecventa, la sistemele PLL etc.
Cu acest montaj pot Ii masurato direct rapoar-
tele intre frecvsnte. Raportul a doua trecvente
11 si f2 apare, cu 0 precizie de 0,1, pana la
valoarea de 99,9, pe Irei afisaja cu sapts seg-
mente. Pentru aceasta, 11 trebuie sa fie mai
mare ca 12. Elementul principal al montajului

LDl LD2 lD3

r---T...,.....~e12 V FF1.FF2 = IC3 =4013

J:410n

N1 .. _N3 = lC4 = 4049

~ 0)
IC3 IC4

cp'---- P
......•
±I---.4@
Tl,T2 _ BF 494
01...05_ lN4148
79576

146
este circuitul integrat divizor MK 50398N
produs de Mostek (vezi bibliografia); despre
aces! circuit s-a mai scris deja Tn Elektor. F1,
ca trecventa mai mare, ajunge prin etajul de
intrare T1 la intrarea de tact (pin 25) a divizoru-
lui. Circuitul integrat nurnara acum aceasta
frecventa, atata limp cat pinul 26 (,.count in-
hibit") este logic ,,0".Cu ajutorul divizorului prin
zece IC2 ~i al multivibratorului FF1 se reali-
zeaza nurnararea frecventei mai mici timp de
exact zece perioade. Pe atisa] apare atunci un
131 Gong electronic
Elementul bipolar SAB 0600 produs de
Siemens se deosebeste, Tnainte de loate, de
aile circuite integrate generatoare de zgomot,
prin sunetul sau, care este intr-o placuta opo-
zitie ta!a de obisnuitele semnale de avertizare
electronice. Cu putine elemente constructive
sxterne poate Ii construit un montaj - gong,
care datorita volumului redus si a consumului
mic de curen! (baterii mici), poate f montat
aproape oriunde (fig. 1). Circuitul integrat con-
sta dintr-un oscilator pilot, a carui frecventa este
detsrminata de un circuit RC exterior (R1,C1);
aceasta trscventa este transtorrnata in alte trei
trecvente aflate in raporturi armonice fixe. Una
din aceste Irei trecvente este divizata in
nurnar, care este de zece ori raportul dintre f
$i t2. Deoarece virgula zecirnala Tntrecea de a
doua si a treia cifra lurnineaza, nurnarul atisat
este exact catul dintre 11 : 12. Pentru a condu-
ce la divizorul de Irecvente semnalele necesa-
re, "store" (pin 10) $i "clear" (pin15), a fost pre-
vazut multivibratorul monostabil FF2.
Bibliografie: 114 GHz Zahler, Elektor 88,
Aprilie 1978, pag. 4 - 47
(W Dick)
continuare $i constituie baza de limp pentru
procesu[ de amortizare: printr-un convertor de
4 biti D/A este produsa 0 tensiune de cornanda
[a care se conecteaza succesiv eele Irei su-
nete !?icare apoi sunt atenuate temporar.
Arnpliticatorul NF continut in circuitu[ inte-
grat, rrnpreuna cu etajul final, este capabil sa
alimenteze un difuzor de 8 n cu 0 putere de
160 mW.
Variatia tensiunii de iesire prezinta 0 forma
aproximativ dreptunghiulara al carei continut
de armonici superioare poate fi redus prin in-
troducerea condensatorului C2 in montaj.
Careasele in forma de taava ~i de palnie
imbunatatesc sunetul ~i erese intensitatea
acestuia. Doua sisteme de gonguri, indepen-
dente, separate In spatiu, produc un interesant
efect de oscilatie atunci cand frecventele lor
difera doar foarte putin.
Este posibila $i 0 redare a celor doua
sisteme printr-un singur difuzor: Tnfig. 2, sern-
nalul de la gongul 2 ([C2) pin 3, ajunge prin P1
si C5 la intrarea de [oasa trecventa a lui IC1
(pin 8).
147
 Cu P1 este inlluentata intensilatea sunetu-
lui celor doua gonguri unul tata de celalalt, iar
cu P2, trecventa acestora.
132 Tester performant pentru tranzistoare
La tel ea ~i testerul descris mai inainte,
acest montaj ne intorrneaza daca "TUT" (Tran-
sistor Under Test), tranzlstorul de testat, apar-
tine grupei A, B sau C de amplificare in curent;
de asemenea, peats depista si un defect major
Aces! montaj permite totusi 0 manipulare mai
cornoda, deoarece grupa arnplificarii in curent
este atisata direct de un afisaj cu sapte seg-
mente. In rest, ambele teste're lucreaza dupa
acelasi principiu.
In 'funC!ie de amplificarea in curent a tran-
zistorului de testat, pe rezistentele R2 ... R4 (Ia
tranzistoarele npn), respectiv R7 .. R9 (pentru
pnp) se gaseste 0 anurnita tensiune. Marimea
acesteia (si, cu aceasta, rnarirnea arnplificarii
in curent) ne spune daca unul, doua sau toate
TlJT
148
Consumul redus de curent, de numai 1 ~A
in starea de asteptare. permite alimentarea prin
baterie pentru 0 durata mare de limp.
(Siemens - App/ikation)
trei comparaloarele (IC1 ... IC3 penlru npn ~i
IC4 .. IC6 pentru pnp) cornuta. Rezistenlele !?i
tranzistoarele legate prin comutatorul S3 (din-
tre pnp ~i npn) cu iesirile comparatoarelor,
dscodifica semnalele comparatoarelor in asa
fel incat pe afisa] apar majusculele A, S, C sau
F. Un F ne indica un Iranzistor defect; el apare
!?iatunci cand in soclu nu este introdus nici un
tranzistor. Atunci cane, cu butonul 81, respec-
tiv 82, esle Intrerup! curentul bazei tranzisto-
rului de testat, afisajul trebuie de asemenea sa
indice "F"; in caz contrar. sxista un scurtcircuit
intre emitor si colector. Ca afisa] este necesar
unul cu anodulcomun pentruteats segmenlele.
(R. Starn)
le1 ... ICiI;i'" "141
TUT::: TranzlslDr de tester
 133 Voltmetru digital cu masa {{otanta

Voltmetrele digitale ~i aparatele digitale

universale de rnasura cunosc 0 101 mai mare
raspandire. Executiile iettine prszlnta totus! ade-
seori un mic neajuns: intrarea are un punet de
masa La multe masuratori acest lapt este lip-
sit de irnportanta, totusi in anumite cazuri (de
exemplu la conectareaunui elementsuplimentar)
apar probterne din acoasta cauza. Acestea pot
f rezolvate prin conectarea la inlrare a unui am-
plificator diferential, prin acesta, vollmetrul digital
capata 0 intrare tlotanta. Ca amplilicator dife-
rential este ulilizat un amplificator operational
tip 3140. Pentru rezistentele R 1 ... R4 se re-
cornanda cele cu pelicula metalica (toleranta
1'Yo). Potenfiornetrul semireglabil P1 servests
pentru compensarea tensiunii offset; tensiunea
de iesire a amplificatorului operational esle
reglata cu acesla la zero volti, intrarea fiind
scurtcircultata.Tensiunile de intrare +Ub ~i -Ub
pot Ii cuprinse lntre 3 si 20 V. Facand abstrac-
lie de semn, valorilelor trebuietotusi sa fie egale. (J. Borgman)

134 Termometru liniar

La acest termomelru, 0 dioda de siliciu co- senzor de temperatura. Caderea de tensiune

nsctata in sensul de conductis servsste drept pe ea scade cu mai mull de 2 mV pentru 0

149
 crestere a temperaturii cu un grad Celsius.
Aceasta valoare rarnane constants pe un dome-
niu larg de temperaturi; tensiunea pe dioda va-
riaza liniar cu temperatura, In acest domeniu.
Oependenta de temperatura a tensiunii diodei,
privita comparativ, este mica; din acest punct
de vedere dioda este clar mferioara fata de
rszistenta NTC. Totusi, eu 0 rezistenta NTC ca
senzor de temperatura nu pot Ii obtinute indi-
catii liniare pe un domeniu de rnasura mare,
astfel tncat scala indicatoare trebuie etalonata
punct cu punct. Oaca se utilizeaza In schimb 0
oioda, 'in principiu este suficienta etalonarea
unei singure valori a scalei.
Tn acest montaj, dioda 01, 0 dioda cu sili-
ciu obisnuita, tip 1N4148, preia tunctia de sen-
zor de temperatura. Ea poate fi montara fara
probleme la mari distante tata de restul mon-
tajului, astfel lncat, de exemplu, este posibila ~i
masurarea de la distanta a temperaturii de atara.
Oioda 01 este conectata in bratul unei punti
rezistive. La variatille de tensiune de pe dioda,
raactioneaza un arnplificator operational IC1
care mentine constant curentul prin 01. Oeoa-
rece IC1 rnentine constanta tensiunea pe R7,
curentul prin R7 si prin dioda 01 inseriata cu
ea nu se modifica. Montajul in punte trebuie el
insusi sa fie alimental de la 0 tensiune de re-
feri(1ta constanta: aceasta este turnizata de un
circuit integrat 723 (IC2).
in rarnura de reactie negativa a lui IC1 se
gase~te puntea de diode 02 __ . OS, care redre-
seaza curentul de reactie neqativa. Ea are rolul
de a face ca instrumentul de masura magneto-
electric M sa aiba 'intotdeauna 0 indicatie po-
zitiva. indiferent de directia curentului de reac-
tie negativa. Oorneniul de indicatie al instrumen-
tUlui se dubleaza prin laptul ca 'valorile de tem-
peratura pozitive 9i negative au ca urmare, la
aceeasi rnarirne absotuta, lndicatii egale ale
instrumentului. Pentru a putea deosebi tempera-
turile <Ole sub punctul de Tnghel de cele de
deasupra lui, saltul de tensiune la iesirea lui
IC 1 (care ia nastsre la inversarea direc!iei
curentului prin puntea cu diode) este indicat de
LEO-ul 06. Pentru comanda acestui LED ser-
vests amplificatorul operational conectat In mon-
taj de comparator care se gaseste ln 723 (IC2).
In circuitul de reactie neqativa al lui IC2 se
qasests In plus rezistanta R8. Caderea de ten-
siune pe ea poate fi masurata cu un voltmetru
digital cu intrare ftotanta, atunci cane tempera-
turile trebuie indicate digital. Valorile pentru R8
la diferite dornenii de rnasurare a temperatu-
rilor si sensibilitatea corespu nzatoare a in-
strurnentelor de masura sunt date ln tabel. In
cazul utilizarii unui voltmetru digital, se rsnunta
la instrurnentul magneto-electric, la puntea cu
diode 02 __. 05, la rezistentele R 1 ... R4, la
tranzistoarele T1 9i la LED. Toleranta rezis-
tentslor R5 __. R8, care sunt necesare in am-
bele cazuri, ar trebui sa fie de 1%.
Pentru a etalona termometrui, se poate
proceda dupa cum urrneaza: senzorul de
temperatura 01 este cufundat CLi conductoa-
rele lui de legatura In apa cu ghea!a ~i, cu aju-
torul lui P 1, se regleazii. exact la 0 V indicatia
aparatului de masura, respectiv tensiunea pe
R8; potcntlometrul P2 este fixat in prealabil In
pozitie mijlocie. In starsit, se cufunda 01 in
apa tn fierbere ~i eu P2 se reqlsaza la 1 V ten-
siunea pe R8. Daca termomelrul trebuie regia!
foarte precis, atunci se utilizeaza apa distilata
~i se are in vedere ca la 100°C presiunea at-
mosferei sa aiba valoarea nominata. Daca avem
la dispozitie un termometru etalon, atunci regla-
rea lui P2 poate fi realizata ;;i la temperaturi
mai scazute.
(J. Borgman)

Tabe!
Instrument
Scala magneto-electric Temperatura R8 Voltmetru digital
0 ... 30 o ... 300 ~lA -30 ... +30"C 1k -0,3. +0,3 V
0 ... 30 o ... 100 !lA -30 ... +30'C 3k -0,3 ... +0,3 V
0 ... 50 0 __
.300 !lA -50 ... +50·C 1,67 k* -0',5 __.+0,5 V
0 .. 50 0 ... 500 !lA -50 ... +50'C 1k -D,5 ... +0,5 V
0 ... 100 0 __.1 mA -100 ... +100·C 1k -1 .__+ 1 V
• 2 x 3k32 (in paralel)

150
 135 Comutator cu 10 canale cu senzori de etingere (TAP)
Comutatoare cu senzori la atingere exista
in nurnar mare, de la simplele .comutatoare
electronice cu buton la comutatoarele DAiNU
cu retinere. Se poate construi un cornutator
electronic cuf O canale, un TAP cu 10 poziti:
de comutare. Daca se atinge unul din cei 10
senzori cu degetul, atunci iesirea corespun-
zatoars trece in starea ,,1" logic; celelalte intrar:
sunt in starea ,,0"logic.
Montajul lucreaza cu un nurnarator CMOS
zecimal 401j care turnizeaza la iesire semnale
gala decodificate. Un oscilator simplu cu doua
porti logice CMOS produce semnalul de tact.
Atata timp cat nici unul din contactele senzor
R3
136 Detector de umiditate
Imedial ce umezeala realizeaza 0 legatura
mai mult sau mal putin buna conducatoare de
electricitate lntre cei doi electrozi senzor, releul
comandat de detsctorul de umiditate dsclan-
seaza, Aces! releu poate, de exemplu, sa deco-
necteze un aparat electric, deoarece, din motive
de siguran!a, acesta ar trebui sa lucreze doar
nu este atins. nurnaratorul este blocat; la intra-
rea clock-enable a lui 4017 exists In acest caz
un ; logic. Nici atunei cane ie~irea apartinand
de contactul senzor este deja ,,1"logic, tensiu-
nea existents la intrarea clock-enable (CE) nu
se poate modifica. Numai la ~untarea cu dege-
tul a unui alt contact senzor, tensiunea la intra-
rea CE trece In starea ,,0".Nurnaratorul lucrea-
za deci pana cane este atinsa pozitia dorita a
comutatorului.
C2 Inlatura eventualele perturbatf datorate
lensiunii de 50 Hz, in timp ce R4 ... R14 lrn-
piedlca scurtcircuitarea ieslrilor nurnaratorului.
(C. Horevoorts)
....
ma)..100I)A
79542
pe vreme uscata. Initial detectorul de umiditate
a fost gandit pentru protejarea Tncaz de pier-
dere a etanseitafii carcasei unei camere de Iuat
vederi submersibile, camera In care se gasea
~i un bllt electronic.
La patrunoeroa apei, blilul ar Ii fost scos
din tunctlune ~i astlel fotogratul ar fi fast prote-
151
 02

ous JSOrl

L _

79533

jat de dascarcarsa de inalta tensiune. Exista
lnsa un mare numar de aoncatn imaginabile:
detectorul poate servi, de exemplu, ca alarrna
pe 0 nava sau ca indicator de uscat pentru rufe.
Senzorul consta din doua conductoare de
cupru care sunt amplasate la midi. distanta
unul de allul. Atunci cand rezistenta electrica
intre ele scade sub 0 anumita valoare, trigge-
rul Schmitt construit cu T1 sl T2 cornuta.
Multivibratorul bistabil RS N1/N2 este basculat
prin C 1, astlel lncat In punclul B exista 0 ten-
siune joasa: ea urmare, T3 permite releului S8
declanseze.
Releul ancianseaza, in cazul descris, atunci
cane rezistenta R6 nu este lsqata eu punctul
B, ci cu punctul A_ In locul senzorului de umi-
dilate pol Ii introdusi :'ii alti senzori (de exem-
plu LDR sau NTC), astfel inca! detectorul sa
reactionsze 9i la alte rnartrn', cum ar Ii inten-
sitatea lurninoasa, temperatura etc.
(J. M. v. Galen)

137 Mu/tiplicator de irecvente I

La aprecierea calita!ii numaratoarelor de ta tnsa, se subapreciaza insemnatatsa opera-

trecventa conteaza in mare masura frecventa !iilor de rnasurars in dorneniul inferior al free-
maxima de lucru. Se pare ca limita superloara vantelor: in special .olectronisfii audio" sunt cei
a domeniului de rnasurare eonstiluie cartea de mai cezavantaian. Aici este util un montaj multi-
vizita a nurnaratoarelor de trecventa, Prin aceas- plicator PLL (Phase Locked Loop = bucla cu

1 ,'C2i
r- __ .,3kHz ._

•
30 Hz 1 MHz
vca

.;.100
7960.3 1

IC3.IC4

152
 2
lel ~ LMJJ02.LM339
le2' 4046
rcs - 74LS90
le~' 74LS90
NI.N2: 1/2 74LSOO=
ics
calare pe taza): el serveste ca aparat conectat
in amonte pentru un numarator de frecventa
obisnuit. Se pOl masura astlel Irecvente In
domeniul 30 Hz ... 10kHz (adica cea mai irn-
portanta parte a frecventelor audio), cu 0 pre-
cizie de 0,1 Hz la un timp de masura de 0,1 s.
Fig. 1 prezlnta schema bloc a multiplicato-
rului de trecventa, iar fig. 2 prezinta montajul
complet. Din schema bloc a montajului se poa-
te rscunoaste ca la baza sa se alia proiectul
unui sintetizator PLL. Ca multiplicator este in-
trodus un PLL care este astlel dimensionat,
Incat frecventa la iesire a oscilatorului coman-
dat in tensiune VCO esle de 100 de ori mai
mare decat frocventa la intrare. Semnalul VCO
este Impa'1it la 100 ~i comparat cu semnalul
de intrare, intr-un comparator de taza. 0 even-
tuala dlterenta de taza apare (dupa un tiltru
trece-jos) ca semnal de tensiune continua la
intrarea VCO, asttel incat aceasta trecventa se
autoreqleaza corespunzator. Cu aceasta. free-
venta semnalului de ie~ire VCO este de 100 de
138 Oscilator sinusoidal
Daca se conecteaza iesirea unui liltru se-
lectiv, tnapoi la intrare, 9i daca se iau in con-
siderare anumite conditii auxiliare, rezulta un
oscilator sinusoidal. Aceasta nu este 0 noutate
79603 2
ori mai mare decat frecvanta semnalului de
intrare. Acest semnal serveste ca semnal de
masura pentru urrnatorul numarator.
Deoarece montajul esle construit ln intre-
gime din circuite inlegrate, schema montajului
apare doar putm mai cornplicata cecat schema
bloc. Ca amplificator de intrare serveste COIll-
paratorul 3302 (IC1). Comparatorul de taza ~i
VCO se gasesc intr-un singur circuit integral
de tipul 4046 (IC2). Doua divizoare de ten-
siune de tipul 74LS90 (IC3 9i IC4) si doua porti
NAND (74LSOO)comploteaza montajul.
Cu ajutorul comutatorului S1 se alege Intra
cele doua domenii de rnasurare:30 Hz ... 300 Hz
9i 200 Hz ... 10 kHz. Sensibilitatea la intrare
esle de circa 25 mV, tensiunea la iesire rna-
soara 4,5 V. Curentul absorbit de montaj este
de circa 30 mA, astfel incat poate f utilizat
orice stabilizator integrat de tensiune de 5 V.
din comer).
(H. Rol)
(a se vedea, de exemplu, 0 serie de articols
pe aceasta tema, din Elektor), insa modul In
care este transpus In practice. acest principiu
este original.
153
 Rl1
r----------4'Ok ~--------------------,
Al ... A4 = ICl = TL084
01 .' . 02 = lN4148
Tl = BF 245
Un filtru Variable-Stale care consta din A 1
A3, R7 ... R11, C1 ~i C2 este dotal cu 0 reactie
inversa de la ie9irea sa (iesirea lui A2) la in-
trare (conexiunea din stanqa a lui R7). Pentru
stabitlzarea arnptitudinii serve9te FET-ul T1
conectat ca rezistenta cornandata in tensiune,
in serie eu R1, al carui semnal de comanda
ajunge, printr-un circuit dioda - rezistanta, de
la issirea amplilicatorului A 1 la integratorul A4.
La iesirile lui At , A2 si A3 ia nastare cate
139 Comutator serie
Cu ajutorul .cornutatorului serie" prezentat
aici se pot eonecta si deeonecta, dintr-un
punct, doua larnpi. independent una de alta.
Aiei se gasesc doua eomutatoare intr-o car-
casa, astlel incat denumirea de .cornutator
serie "inseamna altceva decat la ulilizarea din
instalatiile eleetrice. Daca se doresta introdu-
cerea unui eomutator serie obisnuit lntr-o in-
stalatis unipolara existenta, atunci este nece-
sara 0 rarnlticatie suptimentara care sa taca
legatura intra comutator 9i cea de a doua lam-
154
• vf!Zitflxtul
19604
15V
un semnal sinusoidal. Oeoarece A2 9i A3 sunt
coneetate ea integratoare, ele au efectul unui
filtru treee-jos; semnalul la iesirea III este eel
mai punn deform at iar iesirea 1 furnizeaza sern-
nalu! cel mai deformat. Faetorul de amplilieare
al integratoarelor penlru frecvonta oscilatorului
este 1. Pentru condensatoarele C1 !?i C2 este
valabila rslana:
C1 = C2 = 16/1 eu (C1 ,C2) = nF 9i (I) = kHz
(G. Schmidt)
pa. Aces! lucru pune probleme atunei cand
teava de instalatie este deja ocupata eu alte
conductoare. Acest montaj arata cum se poate
introduce pe un conductor un comutator serie,
fara sa fie necesara 0 rarnificatie suplirnentara.
Cu ajutorul a patru diode se poate face ca
o jumatate a comutatorului serie, adica S1, sa
conecteze 9i sa deeonecteze numai lampa L 1,
iar cealalta [umatate, S2, sa comande numai
lampa L2. Condensatoarele sun! utilizate pen-
tru netezirea tensiunii de retea dupa redre-
 O\.. 04.1N4006
sa rea rnonoalternanta; cu aceasta, tensiunea
efectiva atinge valoarea de 220 V, iar larnpile
ard cu luminozitatea normala. Capacitatea con"
densatoarelor se alege in functie de curentul
absorbit. In cazul utitiz arii altar larnpi dedit
cele din montajul prezentat aici, se toloseste
formula:
140 Generator digital cu cristal de cuarJ
Acest generator digital cu crista I de cuart
este un sintetizator de frecvsnte proiectat pen"
tru semnale dreptunghiulare de joasa frecven-
la. Frscventa de iesire, care poate fi reqlata cu
patru comutatoare, depinde numai de precizia
oscilatorului cu cristal de cuart.
A9a cum se vede din schema bloc din fig.
1, montajullucreaza ca bucla PLL (Phase l.oc-
ked Loop = bucla cu calare pe faza). Modul de
lucru al Pl.Lului poate f comparat cu eel al
unui amplificator operational cu reactie inversa:
amplificatorul operational isi regle~za tensiu-
nea la iesire In a9a tel Incat ambele sale intrarl
l"
,W \OOW
Cx = 32 ~ 100 ~~'
unde Cx = capacitatea in )IF 9i Px = puterea
absorbita de lampa respsctiva, ln W .-
(W Richter)
sa se gaseasca la acelasi potential; un PLL J~i
regleaza frecventa de iesire asttel incat arnbe-
Ie sale frecvente de intrare sa tie pe cat posibil
egate ca rnarirne. Daca irnpartirn frecventa de
iesire. a~a cum se vede in schema bloc, pnntr-un
nurnar N si apoi 0 conducem din nou la in"
trarea Pl.t-ului, atunci trecvanta la iesire a
acestuia devine exact de N ori mai mare ca
frecvanta de la cealalta intrare a Pt.L-ului. Tr8"
buie acum sa avem grija ca la aceasta intrare
sa existe 0 trecventa cat mai stabila ~i astfel
obtinern la iesire 0 oscilatie cu 0 trecventa de
N ori mai mare decal cea de la intrare, a carei
!tCMOS
155
 2
•
ICoI'R 14;'14_4017
stabilitate este deterrninata doar de oscilatorul
de alimentare. Prin introducerea unui etaj de
comutatoare pentru modificarea lui N ~i a unui
divizor de tensiune de 1:1000, se obtine un
generator de semnale dreptunghiulare foarte
stabil, reglabil pe un domeniu loarte larg. But-
lere suplimentare, care transforms semnalul in
nivele TIL sau CMOS, maresc inca 9i mai mull
posibilita!ile circuitului. In acest montaj frecventa
la iesire poate Ii reg lata cu 0 precizie de patru
cifre, exact Tntre 0,1 Hz 9i 999,9 kHz.
Din schema cornpleta a montajului reiese
ca .oscllatorul mama", a carui trecventa este
stabilita de un cristal de cuart, furnizeaza un
semnal de 3,2768 MHz. Cu ajutorul lui IC5 ~i
IC6 se obtme 0 irnpartire a Irecventei prin 2'5 =
32678, asfel lncat la iesire apar exact 100 Hz.
Acesta constituie un semnal de intrare pentru
circuitul integrat PLL - IC7. Divizorul de frec-
venta pentru lrnpartirea trecventei de iesire
consta din ICB ... IC11; pentru impartirea prin
N 9i, prin aceasta, pentru trecventa de iesire.
sunt introduse comutatoarele cu zece trepte
S3 ... S6; acestea constituie un comutator de
selectie pentru divizarea prin N. Cel de al do i-
lea semnal de intrare este obtinut de PLL de la
poarta 91 N10, ceea ce are ca urmare, prin
modul de lucru descris mai sus, obtinerea unei
frecvente de 100 Hz.
156
~@i::'
-
ee [..
T
_.
Co
., 0
Pentru a se asigura 0 functionare corecta a
PLL-ului, condensatorul dintre pinii 6 ;;i 7 ai lui
IC7 trebuie sa fie variabil. Din acest motiv sunt
prevazute comutatoarele ES2 9i ES3 care co-
necteaza alte capacitatl in paralel cu acest con-
densator. Este yorba aici de comutatoare elec-
tronice a carer pozitie aste cornandata automat
prin porn suplimentare, corespunzator pozitiei
comutatorului de salecue.
Pentru largirea domeniului, divizoarele 1:10
IC12 ... IC14 forrneaza un divizor 1 : 1000 care
poate fi conectat in tuncne de necesita!i; cornu-
tarea din domeniul Hz In domeniul kHz este
realizata prin S1. Ca buHer de iesire, montajul
este prevazut cu doua inversoare cu etaje in
contratimp, rezistente la scurtcircuit, conectate
la iesire. Un comutator suplimentar (ES 1) de-
conecteaza iesirea atunci cand comutatorul de
selectie este pe pozitia 000,0,
LED-ul 01 este prevazut pentru controlul
tunctionarii.
Pentru alimentarea montajului sunt neee-
sare doua tensiuni: una nestabilizata de 15 V
si una stabilizata de 5 V. Tensiunea nestabili-
~ala nu este critica 9i poate f aleasa ceva mai
j'nalta; pentru aceasta pot Ii tolosits pentru
alirnentare doua baterii de 9 V inseriate.
(R. Diirr si Heckspiei)
 141 Aparat de mssurere a unghiului de inchidere
Cu un aparat de rnasura bun, eontrolul ~i
reglarea unghiului de fnchidere sunt un joc de
copii. Premisa este ca aparatul sa lucreze Ji-
niar si independentde temperatura.Acest montaj
tndepltneste ambele cerinte; el poate fi utilizat
impreuna eu un instrument de masura univer-
sal (domeniu de rnasurare 500 ~lA).Unghiul de
inchidere poate fi citit Tn procente (0 . 100%).
Daca se doreste conversia aeestor proeente In
valori unghiulare, atunei valoarsa procentuala
se tnrnulteste cu 3,6 ~i se imparte apoi prin
n rnarul eilindrilor motorului respeetiv. Montajul
nu este foarte scump. Partea eea mai impor-
tanta consta dintr-o sursa de curent constant
fermata din tranzistorul T3 :;;idin stabilizatorul
de tensiune integrat 723. Stabilitatea la varia-
tiile de temperatura a sursei de curent este
asiqurata pe baza unor particularitati foarte
simple ale montajului. Stabilizatorul IC1 furni-
zeaza 0 tensiune de reterinta care este apli-
cata la intrarea amplificatoruluioperational con-
tinut in IC1 sr, prin aeeasta, curentul este sta-
bilizat cu ajutorul lui T3. Deoarece T3 consti-
tuie irnpreuna cu tranzistorulde iesire al lui IC1
un eta] Darlington cu 0 mare amplificare in cu-
12V
01 ... 02 = 1N4148
rent, curentul de colector este aproximativ egal
curentului de emitor. Prin aceasta sun! reali-
zate stabilitateasi independentatata de tempe-
ratura a sursei de curent (eurentul de colector
allui T3).
Atunci cand contactele ruptorului sun! de-
schise, tranzistoarele T1 si T2 conduc, iar cu-
rentul de colector al lui T3 trece prin T2. Daca
se inchid eontactele, atunci T1 ~i T2 se blo-
cheaza, astfel incat curentul de iesire al sursei
trece prin aparatul de rnasura ~i-I incarea pe
C1. Deoarece contactele ruptorului se deschid
si se inchid alternativ, pe C1 exista 0 tensiune ~
medie care corespunderaportuluiimpuls - pauza
al ruptorului: cu cat contactele sunt inchise mai
mull limp, cu atat lensiunea pe C1 este : mai
mare, respectiv ~i indicatia aparatului.
Pentru reglarea aparatului se conecteaza
tensiunea de alirnentare, se scurtcircuiteaza
bornele ruptorului ~i se reqleaza cu P1 indica-
tia aparatului la maximum (500 ).lA) . In aceas-
103 situatie reglajul corespunde unui unghi de
Tnchiderede 100%.
(J. Becela)
C2
79616
157
 142 Lupa de tensiune cu selectare automata
Daca se doreste rnasurarsa unor tensiuni
care sunt mai mari decat 0 permite scala unui
aparat de masura disponibil, atunci putem pro-
ceda in doua feluri. Se poate diviza tensiunea,
cu ajutorul unui divizor de tensiune, printr-o
valoare bine definita; domeniul de rnasura este,
asttel, ingustat corespunzator. Problema poate
Ii rnsa rezolvata si alttel.
Oomeniul de rnasura poate fi partajat, iar
instrumentul de rnasurare este utilizat ca in-
dicator in fiecare domeniu. Prin aceasta, indi-
catia zero corespunde limitei inferioare a ten-
siunii de rnasurat, iar indicatia maxima -limitei
sale superioare. Astfel, se poate masura 0
valoare apreciata la 26 V, intr-un domeniu cu-
prins intre 20 V ~i 30 V, cu un aparat cu scala
de 10 V care va indica 6 V. Acest principiu de
lmparfire a domeniului de rnasurare se numes-
te lupa de tensiune. In plus, in montajul de f~-
ta, domeniul de masurare este selectat automat.
, Montajul (vezi fig. 1) este 0 lupa de tensiu-
ne automata pentru tensiuni intre 0 V 9i 30 V.
Instrumentul de masura M are scala de 10 V.
Lupa de tensiune acopera domeniile 0 ... 10 V;
10 V ... 20 V ~i 20 V ... 30 V. Circuitele inte-
grate IC2 si IC3 sunt circuite comparatoare.
Ele cornpara tensiunea de intrare cu tensiunile
de relerinta de 10 V, respectiv de 20 V. Ten-
siunile de ieslre ale cornparatoarelor ajung, prin
repetoarele de tensiune IC4 si IC5 si diodele
01 9i 02, la intrarea neinversoare a amplifi-
catorului de iesire IC6, care lucraaza de ase-
menea ca repetor de tensiune. Acolo se gase~te
158
diferenta dintre tensiunea de iesire a compara-
torului vatabila in acel moment si tensiunea de
strapunqere a diodelor. Cealaha dioda este
totdeauna blocata. La ie~irea lui IC6 se gase~-
te asadar, ln tuncpe de starea comparatoarelor,
una din cele trei tensiuni ce constituie limita
interioara a domeniilor de masurars 0 V, 10 V
sau 20 V. LEO-urile 03 9i 04 indica ce do-
meniu este conectat. Se poate indica domeniul
o V ... 10 V cu ajutorul unui singur LED.
Ca instrument de masura este utilizat un
voltmetru cu scala de 10 V. Curentul prin in-
strument inca rea rnontajul. De aceea trebuie
utilizat un instrument magneto-electric cu rezis-
tenta rnterna mare, In serie cu 0 rezistsnta. Cu
R12 si , R13 se poate influenta , tumlnozitatea
LEO-urilor.
Cu potentiornetrul P1 se reqleaza punctul
de nul al instrumentului, intrarea fiind scurtcir-
cuitata. La aplicarea unei tensiuni de intrare de
10 V, respectiv 20 V, se reqleaza pragurile
corespunz atoare ale comparatoarelor cu P2,
respectiv P3. Pentru aceasta, se pot masura
tensiunile de iesire ale lui IC2, respectiv IC3,
iar P2, respectiv P3, se pot regia astlel tncat
tocrnai sa aiba loc trecerea de la starea de
repaus la cealalta valoare maxima. Aceasta
trecere este pusa in evioenta de aprinderea
LED-urilor. P4, respectiv P5, se reqleaza in
asa fel lncat instrumentul de masura sa indice
zero la aprinderea LEO-ului corespunzator, 03
sau 04.
(P. Sieben si J. P Stevens)
 143 Biocontrol

in prezent, stresulin continua crestere tre- 5V

zeste tot mai des nevoia unei relaxarl cat mai 2
protunde. Daca linistea necssara nu poate Ii
ob!inuta lntotdsauna la oorinta. atunci ne poate
ajuta un antrenament cu mijloace electronice
(biofeedback) .
Un asemenea mijloc ajutator este montajul
descris aici; el indica daca 9i in ce rnasura 0
persoana este relaxata. Autorul 19idenurneste
dispozitivul :;;i detector de minciuni, ceea ce
noua nu ni se pare a f un scop atat de pozitiv. ••••. IC9
12+6 + 7)
Modul de lucru al montajului se bazeaza
pe 0 modificare a rezistentei pielii. Aceasta
lnfluenteaza frecventa oscilatorului unui gene-
rator de tact integra!, ICiO. Pi servsste la re-
glarea unei valori medii .neutrale". Semnalui
de leslre allui ICi 0 (555) ajunge la ICB (7490). 7Qo5Ei72
Doua impulsuri succesive ale lui IC10 con-

5V + 5V +

11 2.
HP 7750 II
D Anod
comvn D

. N3 es ICl ~ 7400

100n

A '2

,..."

159
stituie 0 .Jereastra In limp"; atata limp cat fe-
reastra este dsschisa, nurnaratorul nurnara im-
pulsurile produse de generatorul de tact IC9.
C3 si R15 deterrnina frecventa celui de al
dOile'aoscilator. Conform fig. 2 se poate alege
lntre valori diferite pentru a stabili frecventa in
mod individualizat.
Drept senzori pot servi doua inele metalice
care se aplica pe doua degete diferite ale unei
rnaini. Doua fire stabilesc legatura dintre inele
si punctele E1 9i E2 ale montajului. Curentul
absorbit de aparat mascara maximum 400 mA.
Pentru a evita ca montajul sa actioneze ca un
.scaun electric", trebuie utilizata' 0 alimentare
separata galvanic de re!ea. Prin utilizarea ba-
teriilor, acest pericol este exclus.
(J. Mulke)

144 Amplificator de curent dumping

Principiul acestui amplificator a fost descris

arnanuntit, la timpul sau, in Elektor (octombrie Preamplilicator

1975, 10 - 42, !?i septembrie 1976, 9 - 38).

Particularitalea acestui montaj consta in lapful
ca prin introducerea a patru componente
pasive (R2, R3, L 9i C, vezi fig. 1), toale influen-
tels perturbatoare avand eriginea in cornpor-
tamentul neliniar al etajului final sunt eliminate.
Din acest motiv, montajul are la baza un etaj
final de clasa 8, cu toate avantajele sale.

160
 Montajul din fig. 2 lucreaza dupa principiul
dumpingului de curent. Dupa indicatiile auto-
rului, el furnizeaza 99 W la 4 Q. Coeficientul
de distorsiune este de 0,006% la 1kHz !?i60 W.
Dadi. se dispune de un aparat de rnasura
corsspunz ator, atunci C3 poate f inlocuit prin-
tr-un trimer de 22 pF, care se reqleaza pe coe-
ficientul de distorsiune minim.
Pe langa cautante rnentionate, amplilicato-
rul mai are 0 serie de avantaje ce rezulta din
rapoartele de Incarcare bine definite: etajul
prernerqator lucreaza pe a "sarcina aparenta"
pur ohrnlca (R9). Pentru comanda etajului final
(prin tranzistoarele de excitare T2 9i TS), tran-
zistaarele T1 si T4 se gasesc ln circuitele plus,
respectiv minus, de alimentare ale lui IC1. In
acest mod se Imbunatateste timpul de crestere
(Slewing Rate) al lui 741. Se poate introduce
pentru IC1 un tip mai rapid (de exemplu, LF357),
atunci cand R4 9i R7 sunt astfel aeordate, la
curentul de repaus al acestui circuit integrat,
incat tranzistoarele finale sunt pe punctul de a
nu mai conduce nici un curent de repaus.
(G. Schmidt)

145 Instrument de masura a directiei viimului I

Ca receptor al valorii de rnasurat la indica-

rea la distanta a diractiei vantuiui se utilizeaza
adeseori construcn mecanice cu contacte perie
care sun! supuse unui proces relativ puternic o
de uzura. De aceea, aici a fost dsscrisa 0 alta
cale. Girueta invarte un disc circular cu decu-
paje In forma de aree de cere. Deasupra dls- w

cului de arnplaseaza 0 sursa de lumina; de-

desubl se 9asesc fotorezistento. Felul in care
sunt luminale aceste lotorezistente depinde de
pozitia discului si, cu aceasta. de directia van-
tului. Deoarece decupajele sun! ordonate intr-un
anume fel, care corespunde codului BCD,

5V
2

IC1
7442

DeB

T1 T2 T3
Tl ...T3=TUN
Rl,R4,RT=LDR

161
intorrnatiile de la totorezistente pot fi convertite IC1 se gase!?tela masa prin rezistentade 470 Q
in semnale logice cu un decoder BCD/zecimal. (,,0"logic). Daca din contra, LOR-ul este lumi-
Cele opt direclii ale vantulu: carora Ie sunt nal suficient, tranzistorul conduce. Cadersa de
asociate numere, codificate, in sistemul binar, tensiune pe rezistenta de 470 Q este echiva-
tntre 0 !?r 7 (vezi labelul), sunt indicate de 8 lenta cu un ,,1" logic. Circuitul integrat deco-
LED-uri. difica semnalele de intrare !?icornanda aprin-
Fig. 1 clasitlca cum trebuie sa arate un ast- derea LED-ului corospunzator. Daca se aran-
fel de disc codificator. In fig. 3 este schitata con- jeaza LED-urile intr-un arc 'in succesiunea co-
structia mocanica a giruelei, a discului codificator, recta, atunci directia vantului este indicata de
a sursei de lumina ~i a fotorezistentelor LDR. o roza a vanturilor cu LED-uri.
Montajul electronic corespunzator este pre- Observeti): Csnd discul codificator sfa
zenta! In fig. 2. Daca pe 0 totorezistanta nu pe domeniullimita intre doua directiiale vantului,
cade nici 0 lumina, atunci tranzistorul cores- etunci, din cauza dispersiei tuminii, este indi-
punzator se blocheaza: intrarea decodorului cete a direciie falsa. De aceea este mai sigur
ca in locul codului BCD sa se utiltzeze un ese-nu-
mit cod Gray Cele opt direcfii ale ventini» sunt
codificate dupa cum urtneeze: N = 000, NE =
100, E = 110, SE = 010, S = 011, SV = 1/1, V
3 = 101 si NV = 001.
Tabel
A B C D Directia LED
vantului
0 0 0 0 NORD D1
1 0 0 0 NORD-EST D2
0 0 0 EST 03
1 1 0 0 SUD-EST 04
0 0 1 0 SUD 05
1 0 1 0 SUD-VEST D6
0 0 VEST 07
0 NORD-VEST D8
(0. Maurer)

146 Convertor presiune etmosiericii / tensiune

Presiunea aerului este inca 0 marirne a Sobina se gase~tein montajulunui oscilator.

carei masurare direct prin mijloace electronice
da erori mari. Un senzor de presiune potrivit,
care sa fie destul de sensibil, chiar 9i la variatii
reduse ale presiunii aerului, eu greu poate fi
realizat. De aceea, autorul utilizeaza. in acest
rnontaj, mecanismul unui barornetru obisnuit, a
carui parte rnobila este legata cu un baston de
ferita. Cu toate ca miscaroa bastonului este
toarte redusa, ea poate modilica inductivilatea
unei bobine astfel incat sa se poata obtine din
aceasta prin mijloaeeelectronice, suficiente in-
torrnatu despre oscilatiile presiunii aerului.
asttel incat 0 rniscare a miezului de terita atra-
ge dupa sine 0 modificare a frocventei oscila-
torului. Un FET arnortizeaza semnalul oscila-
torului si-I conduce la divizorul zecimal 4017.
Un circuit 4020 imparts inca 0 data prin 8 sem-
nalul de iesire al acestuia, asttet incat frecver-
ta ajunge in domeniul de lucru al circuitul
LM2907. Circuitul LM2907 este un convertor
trecventa - tensiune; tensiunea sa de iesir
esle proportionala cu pozitia bastonului de Ie-
rita si constituie 0 masura a presiunii aerului.

162
 L: a) 100 spire
b) 25 spire
bO.3mmCuEm
Deoarece atat senzorul de presiune cat si
oscilatorul au un domeniu de lucru limitat, ten-
siunea la iesire oscilsaza ~i ea intre anumite
valori. Aceste limite depind de semnalul de
presiune si de euplajul sau cu oscilatorul,
Inlrarea in oscilatie a oseilatorului construit eu
T1 poate fi reglala eu P1 si controlata prin
tensiunea la iesirea oscilatorului.Daca trecventa
147 Blit, auxiliar
Cu ajutorul aeestui dispozitiv se poate atasa
un blit auxiliar la un aparat ee dispune deja de
un blit. Este vorba de un blit care se aprinde
abia atunei cand se aprinde ~i un altul - "bli!ul
mama". Se poate astlel fotografia eu mai mulle
surse de lumina, f.3.ra.a ne lupta eu 0 In-
calcltura de cablurl: Bli!ul auxiliar nu necesita
niei 0 baterie de alimentare proprie, deoareee
tsi preia curentul neeesar de la blitul la care
este conectat. La contactul fisel se gase~te in
15 V
de oscilatie inca nu eade in domeniul de lueru
al convertorului frecventa - tensiune, se poate
incerea 0 coractie eu P1. Oaca aceasta nu este
posibila, trebuie modificata valoarea lui C2.
P2 serve~te la acordarea tensiunii de iesire
a aparatului la sensibilitatea aparatului indicator
sau Tnregistrator.
(Y. Nijssen)
general 0 tensiune de 150 ... 200 V. Cu R4 ~i
R5 se obtine din aeeasla 0 tensiune de ma-
rime convenabila: C2 serveste pentru filtrare
Deoareee eurentul absorbit de menta] este de
ordinul catorva microamperi, sursa de tensiune
a blitului mama (baterie, aeumulator) nu este
lncarcata la valoarea nominata.
Descarcarea lurninoasa de la .blitul mama"
pe fototranzistorul T1 produce un salt de ten-
siune pe R1 care este condus prin C1 la T2.
163
Impulsul amplificat triggereaza tiristorul Th1
care aprinde blitul.
Montajul este asttel dimensional, lncat nu
poate fi declansat de lampile normale cu
incandescenta, ci numai prin blitu' mama. Ca
urmare a sensibititatit ridicate, nu este necesar
ca fototranzistorul sa fie orientat catre blitul
mama; el reactioneaza si la lumina reflectata.
Este recomandabil ca fototranzistorul sa fie
totusi ecranat tala de sursele de lumina prea
pulernice. Ca liristor a lost utilizat tipul BStBo-
126 (0,8 A I 400 V), dar pot Ii utilizate si alte
tipuri. In unele cazuri trebuie rnarit 9i conden-
satorul C2, deoarece el Iurnizeaza cea mai
mare parte a curentului de poarta. Conexiunea
se realizeaza cel mai bine cu un cablu de pre-
lungire pentru blituri.
(F. Schatfler)

148 Temporizarea blitului

Un gen special de fotografie este acela

obtlnut cu timpi de fotografiere extrem de mici.
Rezultate ale acestei tehnici a vazut liecare
rnacar 0 data: un bec spar! cu ciocanul sau
picaturile formate la caderea unui obiect intr-
un lichid. Asemenea fotografii se pot face tara
mari dificultati prin metoda "bli!ului deschis".
Se utilizeaza 0 lncapere complet lntunecata 9i
se deschide obluratorul aparatului. lIuminatul
propriu-zis este realizat cu un blit electronic
ce permite un timp de iluminare toarte scurt
(acest procedeu este valabil In special pen-
tru aparatele foto cu bli! ~i calculator, atunci
cane ele sunt reglate pe cea mai mare dia-
traqrna de lucru). ajunge prin T2 la intrarea trigger a releului de
La acest procedeu problema e'ste de a sta- timp integrat IC1. Daca timpuf de intarzlere a
bili exact momentul cand trebuie aprins blitul. trecut, la iesirea lui IC1 (pin 3) apare un front
Pentru aceasta se poate introduce 0 autorna- descrescator care prin T3 comanda tiristorul
tizare. De exempfu, 0 picatura de apa trece Th1, care la rancul sau aprinde blitul. in locul
printr-o barlera de lumina si este totoorafiata tipului indicat tn schema montajului, pot f utili-
dupa un timp (reglabil). Pentru aceasta oparatie zate si alte tiristoare (0,8 A I 400 V). Poate fi
sste utilizat acest montaj de temporizare blit. necesar sa se aleaqa valori mai mari sau mai
Bariera de lumina consta dintr-un LED 01 mici pentru condensatorul C5. Cu P1 sa re-
rosu ~i fototranzistorul T1. Atunei cand, ca in gleaza la circa 2 V tensiunea continua de la
exemplul nostru, 0 picatura de apa lntrerupe colectorullui T2.
lumina, apare un salt de tensiune pe R2 care Perioada de temporizare se regleaza cu

"164
P2. Pentru dimensionarea data, domeniul' de
reglaj este cuprins Intre 0,25 ... 1,3 secunde.
Prin modifiearea valorilor lui R4 ~i C2 se poate
adapta temporizarea la necesltati Perioada de
temporizare rezulta aproximativ din ecuatia: t 0;
1,1'R'C2, unde R rszuna din montarea In serie
a lui P2 si R4. Valoarea lui R4 ar trebui sa fie
de eel putin 1 k.
149 Sonerie cu sunet de cimpoi
Soneriile, in toate modelele !?itormele, tnca
reprezinta 0 terna in care se mai poate ima-
gina cats ceva. Aici este dsscrisa 0 sonerie
care, dupa apasaroa butonului, produce 0 serie
de sunete muzicale ce reprodue sunetele unui
cimpoi. Ele nu corespund prea mult gustului
nostru, dar exista eu siquranta 0 serie de ama-
tori care au amanat pana aeum constructia unei
sonerii proprii si astaapta nostalgici un proiect
util de sonerie-cimpoLAmatorii au remarcat deja
cu siquranta ca acest montaj prezinta ca par-
ticularitate .un montaj DKU", Indiferent daca se
apasa seurt sau lung, semna/ul suna totdea-
una limp de 2 secunde; acest lucru este avan-
tajos In special cand e~ti cautat regula! acasa
de un am rabdator, care line apasat butonul
pana i se deschide
Schema (fig. 1) arata ca pe langa eele pa-
tru circuite integrate sunt necesare doar putine
componente pentru aceasta sonerie oriqinala.
Un circuit integrat IC1 (4046) este utilizat ca
oscilator libar Frecventa sa rszulta din valorile
lui R3 ~i C1 si este de circa 800 Hz la dimen-
sionarea data. Semnalulde iesire al oscilatorului
1 '.!.
r--------.r----------r------------~~------------~--~~
Cea mai irnportanta parte a eonstructiei
este bariera de lumina; constructia ei depinde
de domeniul de utilizare a aparatului. Se ob-
line 0 sensibilitate maxima atunci cane LEO-ul
~i fototranzistorul sunt montale cat mai aproa-
pe unul de altul. Pentru a evita ca lumina LEO-
ului sa cada pe obiectiv, bariera de lumina ar
trebui sa fie ecranata
(F. Schettler}
ajunge printr-un etaj simplu de amplificare (T1)
la un difuzor. Tn plus, el cornanda un divizor
(IC2) a carui iesire duee la un divizor binar de
tipul 4024 (IC3). Aici se conne, de exemplu, cu
un circuit R/2R, 0 tensiune in scars care (prin
pinul 9 al lui IC1) rnoditica frecventa
oscilatorului; prin aceasta rezulta efectul dorit -
de cimpoi.
Montajul DKU pomenit consta dintr-un releu
de limp (IC4), care opreste oscilatorul atunci
cand tensiunea In trepte a anns valoarea tinala.
R12 si C2 produc un impuls reset automat la
urrnatoaraa apasars a butonului sonerieL
2 IC1
,
IC4
"
IC4
"
79590 s
~5V
165
 Observeti) ale reaectie!
Montajul conceput de autor connne lntr-ade-
var un circuit contra sunetului de durata, Insa
la 0 apasare foarte scurta pe butonul (8) mon-
tajul nu tine cont de nici 0 regula. Daca se eli-
bereaza butonul, tensiunea de alimentare este
deconoctata, iar melodia la cimpoi este Inabu-
~ita In tasa. Raul este Insii usor de inlaturat
daca tensiuneade alimentarerarnaneconectata.
Din cauza utilizarii circuitului integrat CMOS,
consumul de curent la repaus este In interiorul
limitei'admisibile Cu multivibratorulbistabil Inca
150 Aparat digital de miisurere a contrastului
La rnarirea fotografiilor In laborator trebuie
sa avern ln vedere in special doua lueruri: den-
sitatea ~i rnarirnea contrastului negativului. Tn
timp ce densitatea este irnportanta pentru tim-
pul de expunere, contrastul deterrnina qradatia
necosara a hartiei. Prin contrast se in!elege ra-
portul de luminozitate Intre tonalitatilo cele mai
luminoase sl cele mai Intunecate ale negativu-
lui. Daca se torrncaza din acest raport numeric
logaritmulin baza 2, atunci se obtine contras-
tul negativului In indici de expunere. Daca de
exemplu tonalitatea cea mai putln intunecata a
unui negativ in comparatie cu cea mai Intune-
cata lasa sa treaca de 8 ori mai rnulta lumina,
atunci negativul are un contrast de trei indici
de expunere (deoarece 3 este logaritmul lui 8 In
1
Locul
eel mal
•.•
:.
.,.,6
lumina1
~
Start
Locul .••
eel mai ..••.. ~ 16
intunecat ..••
166
nelolosit allui IC2, montajul poate Ii comandat
In asa fel lncat ~i dupa 0 scurta apasare pe
butonul S, melodia sa se consume pfina la
ultima nota. Montajul din fig. 1 trebuie atunei mo-
difieat asttel:
- 0 punte lnlocuieste butonul S;
- se renunta la C2 si P12;
- legatura intra pin 11/1C4 si pin S/IC1 se In-
trerupe.
Montajuleste adaptatcoraspunzatortigurii2.
(S. Hatom)
baza 2, sau altfel spus: 23 = 8).
Aces! aparat mascara contrastul cu ajutorul
a doua fotorszistente(LDR) si prszinta rezultatul
nemijlocit in indici de expunere pe un afisaj eu
sapte segmente. Modul de lucru al aparatului
este ilustratin schema bloc din fig, 1. Frecventa
cu care oscileaza oscilatorul dreptunghiular
depinde de inlensitatea turntnoasa eare
actioneaza asupra totorezistentsi. Ambele osci-
latoare sunt urmate de cate un divizor de frec-
venta CLi factor de divizare 16, Impulsurile de
iesire ale divizorului de sus, care este destinat
pa'1ii cu cea mai mare luminozitate, sunt nu-
rnarats de un numarator lntr-un interval de limp
determinat. Durata acestui interval de limp de-
pinde de frecventade iesire a divizoruluide jos 9i
Numarator
Convertor log 2 II
D
FF
795461

2
Locul
eel mal
ilumlnat
Locul
eel mal
lntunecat 1
cu aceasta de valoarea lurninozitatii partll din
negativ cu cea mai mica luminozitate Tnacast
mod se obtine raportul frecventelor celor doua
oscilatoare ca rezultat al nurnararii, exprimatln
forma binara; acesta este totusi egal cu rapor-
tul luminozitatii tntre partite extreme din punet
de vedere al lurninozitatii negativului.
Raportul exprimat sub forma binara trebuie
aeum transtorrnat in logaritmul lui in baza doi,
Inainte de a putea Ii aflsat in indici de expune-
re pe afisaj.
,
Acaasta2 transtormare este etec-
tuata de eonvertorul log.
Din montaj (fig. 2) reiese ca oscilatoarele
dreptunghiularesunt construite cu releul de timp
integral 555; restul de circuite integrate apartin
familiei TTL LS. IC2 9i ICg sunt divizoare de
trecventa cu 16. Nurnaratoru] care furnizeaza
nurnaru] raport consta din IC3, IC4 9i IC5. Este
yorba de un nurnarator binar lucrand cu loqica
neqativa care, incepand cu pozitia maxima a
numarului, nurnara Tnapoi. De aceea, inaintea
fiecarui eiclu de masurars, nurnaratorul nu pri-
rneste nici un impuls reset ci un impuls de sni-
tializare. Deoarece toate lntrarile paralele se
sv
19~1
MMl/l.MMV2=K;10=I.S221
gasesc in starea ,,1" logic, numaratorul este
setat pe pozitia cea mai Inalta. Impulsurile de
nurnarat sunt conduse la intrarea "Down".
Modul de lucru ales pentru numaratorisi are
motivatiaIn modul de lucru al convertorului'2,og;
acesta lucrsaza de asemenea cu logica nega-
tiva IC6 serveste drept convertor. Circuitul in-
tegrat este de fapt un convertor cu 4 biti zeci-
rnal lucrand dupa prioritatile BCD, la care bitul
cu cea rnai mare valoare de la intrare deter-
mina nurnarul codificat BCD care apare la ie-
sire. Toate semnalele de intrare si de iesire
sunt inversate suplimentar In circuitul integrat,
astlel Incat aeesta lucreazji cu logica neqativa:
Numerele binare reale sunt transformate in
logaritrnullor In baza 2; sa clarificarn acest lu-
cru printr-un exemplu:
Cand In nurnaratorul IC3 __IC5 nurnarul 8
exista in forma binara, toate celelalte intran ale
lui IC6, cu exceptia intrarii 13, sunt In starea .!"
logic! (nurnaratorullucreaza cu logica neqativa):
IC6 stabileste 'eel de al treilea bit ca bitul cu
cea rnai Inalta pozitie care este zero; la iesirile
sale apar de aceea eehivalentul binar (inver-
167
sat) al numarului zecimal 3. A~a cum s-a re-
marcat deja, 3 este logaritmul lui 8 Tnbaza 2.
Cu aceasta, transformarea dorita a avut loc.
Dupa nurnaratorut tn baza 16, IC9, urmea-
za un monostabil; el produce un impuls care
resetsaza bistabilul RS format din N6 ~i N7
dupa fiecare ciclu de rnasurara. Un alt mono-
stabil, comandat de butonul de start S1, fur-
nizeaza impulsul de setare pentru Tnceperea
ciclului de masuraro. In timpul unui ciclu de
masurare se aprinde virgula zecirnala a dis-
play-ului cu 7 segmente.
IC6 este decodorul BCD necesar pentru
comanda display-uluicu 7 segmente. Deoarece
semnalele de iesire ale lui IC6 urrnaresc logica
151 Comandii de avarie pentru aeromodele
Daca la un aeromodel comandat prin radio
apare 0 dsfectiune in ernitator sau tn recept~r,
atunci modelul nu mai asculta de comenzi. In
cel mai bun caz cade in apropierea "pilotului"
sau; cu putin ghinion insa rarnana in aer si
zbcara mai departe pentru a se pierde pentru
totdeauna. Acest montaj exclude aceasta ulti-
ma posibilitale,perrnitandun zbor lin, asttel incat
ln multe cazuri poate f evitata chiar ~i ateri-
zarea tortata.
Montajul lucreaza la caderea tensiunii de
iesire a receptorului. Atunci cand ernitatorul ~i
receptorullucreazacorect, impulsurilede coman-
da receptionatedeterrnina deviatia servo-meca-
", •., N3 =re, = 40"
"4 ... N7 = IC2 - 4011
168
nsqativa, ele trebuie inversate mai lntai de
N2 ... N5. Afi~ajul trebuie sa posede 0 borna
cornuna a anozilor (de exemplu hp 5082-7750,
CO 91A, FND 557). Ca senzori de rnasurare
pot f utilizate doar totorezistente speciale pen-
tru masuratori. Acesta esle cazul, de exemplu,
pentru tipul dat ln montaj. Cele doua oscilatoa-
re trebuie reglate in asa tel lncat, la 0 iluminare
egala a totorezistentelor, sa oscileze pe cat
posibil cu acesasi Irecventa. Frecventa poate
f rnodificata grosier prin alegerea alter valori
pentru C1, respectiv C2; reglajul fin se face cu
potentiornetrul Pl.
(J. van Oijk)
nismului; rnsa imediat ce aceste semnale de
cornanda dispar, montajul fixeaza servomeca-
nismele intr-o pozitie prestabilita, cu ajutorul a
trei multivibratoare.
Un servomotor este comandat prin impufsuri
care in pozifia de mijlocau lalimea de 1,5 ms, iar
pozitiile extreme, in functie de fabricant, au 0
lapme de 1 ms, respectiv 2 ms. Intrarea K4
este conectata la iesirea receptorului. Sernna-
lele receptorului pentru profundoare si derivor,
ca ~i pentru bobina motorului, aJungla intrarile
Kl, K2 ~i K3; iesirile corespunzatoare sun!
legate cu servomotoarelerespective.Atata limp
cat K4 primeste impulsuri, multiplexorul (IC1)
leagB. intrarile K1, K2 si K3 cu iesirile. In cazul
in care K4 nu mai prirneste impulsuri, atunci
multiplexorul cornuta iesirile pe trei oscilatoare.
Acum pozitiile P1, P2 si P3 (potentiometru cu
pivot) dete~mina pozilia' ssrvomscamsmstor. In
paralel eu P3 (pozitia prolundoarelor) se ga-
152 PH cu CA3089
Pentru aceia care doresc sa-si construias-
ca singuri un receptor FM, acest menta] poate
fi 0 delectare. Cunoscutul circuit integrat CA
3089 nu mai esle utilizat aiei ca amplificator FI
(demodulator), ci ca parte a unui liltru PLL
(Phase Locked Loop = bucla cu calare pe fa-
za), Prin aceasta, pretul aparatului creste putin,
u,
seste rezistenta Rx ~i un comutator cu mercur,
care trebuie amplasat in asa fel in aparat, tncat
sa conecteze la un zbor cu un unghi de co-
borare de peste 10' . Pozifia profundorului este
deterrninata de rezistenta Rx (10 ... 200 k).
(w. van Staeyen)
iar montajul este ceva mai complicat, Tnsafe-
zultatele obtinute cornpsnseaza din plin acest
dezavantaj. A!?a cum esle dimensionat aiel,
montajul poate f utilizat intr-un .dublu-super"
pe 0 frscventa medie de 455 kHz lara a mai Ii
nevoie de un amplificator Fit demodulator FM.
Condensalorul C1 .curata" mai Intai sern-
2x
TUN
"vee! teetul 79634
169
nalul de intrare (455 kHz) de armonicile su-
perioare nedorite, care pot deranja modul de
lucru al PLL-ului. Deoarece actiunea capacita-
~ii depinde de constructia etajului de mixa],
care realizeaza trecerea de la 10,7 MHz la 455
kHz, valoarea ei nu poate Ii data explicit.
Filtrarea poate lipsi atunci cand semnalul de
intrare este suficient de curat.
Circuitul integral IC1 (CA 3089) arnplifica
mai Intai semnalul FI ~i-I timiteaza apoi la 0
valoare de circa 300 mV. EI ajunge apoi pe
detectorul In cvadratura existent in circuitul
intsqrat. Cu tensiunea de iesire U1 poate fi
comandat un indicator de acord. lesirea CAF-
ului (control automat al trecventei) - pin 7 - din
IC1 turruzeaza tensiunea stabilizata pentru os-
cilatorul comandat Tn tensiune. Divizorul de
tensiune R8/R9 preia reglajul tensiunii conti-
nue de la IC2. Atenuarea impulsurilor pertur-
batoareeste rsalizata de filtrul trece-jos R1O/C8.
Pentru a obtine 0 liniaritate ~i 0 stabilitate
ouna a fost utilizat drept oscilator comandat Tn
tensiune un tip modern de circuit integrat (NE
153 Frecventmetru analogic
Aparatul prezinta ca particularitateun indica-
tor analogic. EI are ~ase domenii de rnasurare
..~
:(2 Ie'}
o
®___._j __,
Nl.N2. IC2:;;:Hl13
MMV1.MMV2 = IC9" 14123
170
566 - IC2). Pentru stabilitatea amplificatorului
comandat in tensiune sunt decisive elemente
constructivecare deterrninafrecventa. De aceea
ar trebui utilizat un potentiornetru metalo-cera-
mic pentru P1, 0 rezistanta cu pslicula meta-
lica pentru R11 9i un condensator multistrat
(tip NPO), toate cu 0 dependonta redusa tata
de variatiile de temperatura. La pinul 3 al lui
IC2 apare 0 tensiune In impulsuri de forma
dreptunqhiulara de circa 5,4 V, care este redu-
sa la circa 0,3 V printr-un divizor de tensiune
reglabil (P2). Acaasta tensiune ajunge in IC1 la
intrarea detectoruluiin cuadratura. Prin aceasta
montajul devine un circuit de reglare inchis.
La iesirea 6 a lui IC1 avem la dispozitie sem-
nalul demodulat. Pentru atenuarea zgomotul ui
se poate aplica 0 tensiune pozitiva U2, prin a-
ceasta atenuandu-ss semnalul de iesire audio.
Printr-un fillru Irece-jos, sernnalul FI ajunge in
cele din urrna la iesire, la care se poate conec-
ta tara probleme un decoder stereo oarecare.
(J. Deboy)
(100 Hz, 1 kHz, 10 kHz, 100 kHz, 1 MHz ~i
10 MHz) cu selectare automata a domeniului .
 Semnalul de intrara ad us la un nivel logic
TTL prin IC1, N1 si T2, ajunqe la 0 serie de
cinci divizoare cu 10 (IC3 ... IC?). La un sem-
nal de intrare cu 0 trecventa maxima de 10
MHz apare, la una din iesirlle circuitelor inte-
grate divizoare, un semnal cu 0 frecventa cu-
prinsa lntre 10Hz si 100 Hz. Partea analoqica
a montajului (MMV1, inslrumentul ~i montajul
anexa) esle dimenslonata pentru acest sem-
nal: instrumentul magneto-electric Mare indi-
catia maxima la 100 Hz.
Cu ajutorul multiplexorului IC8, rnontajul
cauta acea iesire de divizor care rurruzeaza
frecventa dorita. Multiplexorulconduce succesiv
la iesire toate semnalele sale de intrare, de
unde ele ajung la divizorul IC1O. Acest proces
de seleqie se intrerupe abia atunci cand la
iesirea lui IC8 (pin 6) apare 0 frecvanta cu-
prinsa intre 10 si 100 Hz. Daea trecventa este
sub 10Hz, atunci multivibratorul monostabil
MMV1 nu este triggerat. Ca urmare, oscilatorul
construit cu N2 produce impulsuri de cornanda
pentru multiplexor care ajung la acesta prin
IC10 ~i-I deterrnina sa comute mai departe pe
154 Analizor logic
Cu toate ca SIJb denumirea de .analizor
logic" se lnteleqe de cele mai multe ori un alt
tip de aparat, rnontajului de lata i s-a dat
.
.
0- 0-
intrarea urmatoare. Daca trecvsnta este mai
mare de 100 Hz, atunci se deruleaza procese
similare cu cele descrise mai inainte. Oscila-
torul N2 se oprests abia atunci cand frecventa
semnalului de iesirs al multiplexorului este cu-
prinsa intre 10 ~i 100 Hz, deoarece multivibra-
torul monostabilMMV2 este triggerat prin MMV1;
oscilatorul nu mai genereaza ssmnal,
Semnalul de iesire al multiplexorului ajun-
ge la indicator. LED-urile 05 ... 010 indica ce
iesire de divizor este conectata. Pentru re-
glarea montajului, P3 sl P4 se rotesc in po-
zitia mijlocie, P1 ln pozitia cu valoare maxima,
iar P2 in cea cu valoare mini ma. La intrare
exista un semnal de 100 Hz cu 0 amplitudine
de eel pUlin 1 V. P3 trebuie reglat in a~a fel
TncatLED-mile sa se aprinda succesiv (aceas-
ta indica functionarea multiplexorului). P2 S8
regleaza astfel incat LEO-ul 05 sa se apnnca
pentru 0 frecventa de 100 Hz. Instrurnentulmag-
neto-electric poate fi reglat la indicatia maxima
cu P1. in final se mai poate optirniza sensibili-
tateaamplificatoruluide intrarecu ajutorullui P4.
(H. Bichler)
aceoasi denumire. Motivul este laptul ca el
poate face vizibile pe un osciloscop startle 10-
gice ale mai rnultorpunctedintr-un montajdigital.
Iii vezt textu!
""1 __ N4. tCl· 14.1213
,..5 ..
NIO-IC2-7dlSl"
171
 In Iunctle de pozitia comutatorului S2, os-
cilatorul N9/N10 produce un semnal a carui
trecventa esle de 1 kHz sau de 100 kHz. Acest
semnal aiunqe \a nurnaratorul IC4 (numarator
binar cu 4 bi\i) care poate Ii comutat pe po-
zitiile ,,1000" (8), ,,1010" (10) si 1100 (12). Mai
raman deci pozitiile 8, 6 ~i 4 pana la 16; dupa
aceasta procesul de nurnarare Tncepe din nou.
Aceasta lnseamna ca, in tunctie de pozitia lui
S1, patru, sase sau opt semnale binare ajung
ca semnale de cornanda la multiplexorul IC3.
Acest multiplexor actioneaza ca un selector ~i
conduce succesiv fiecare intrare la iesirea sa.
Semnalele de cornanda de la intrarile A, B, C
stabilesc ce intrare sste legat§. la ies.re Tntr-un
anumit moment. Deoarece semnalele de cornan-
da provin de la circuitul integrat nurnarator,
155 Indicator intermitent
Cu toate ca montajul descris aici a fost
gandit mai Tntaica un gag pentru petreceri, el
poate avea utilizari multiple, de la nurnar de
casa pana la 0 atontionare cu privire la cen-
tura de siguran!a.
Montajul pare destul de simplu: el confine
un circuit integrat (LM3909) ~i un condensator.
Pentru alimentare poate f utilizata 0 baterie
celulara tip buton. Autorul recomanda utilizarea
unui Ian! de LED-uri sau un indicator cu sapte
segmente. Totul poate fi introdus intr-o carca-
sa foarte mica. Lantul de LED-uri ar putea f
inglobat ln rasina.
In final ar 'mai f de rnentionat ca Tnaceasta
156 Starter electronic pentru lampile cu iluorescentii
Un dezavantaj al lampilor cu fluorescenta,
lala de larnpile cu incandescenta, este palpal-
tul neplacut dupa conectare. Acesta apare
deoarece gazul din tuburi Inca nu a atins tem-
peraturala care este comple! ionizat. In momen-
tul ln care starterul1'ntrerupe curentul1'n drosel,
apar varturi de tensiune care contribuie de
asemeneala palpaitullampii. Montajulprezinta 0
posibilitate prin care 0 tampa cu tluoroscenta
172
multiplexorul conduce la iesire fie patru, sase
sau toate cele opt intrari, Cu aceasta, pe ecra-
nul osciloscopului, liecare semnal capata 0
imagine oroorie; ortn N2.,N3 ~iN4, la ie~ire se
aoauqa 0 cornporienta de tensiune continua
corespunzatoare canalului comutat In acel mo-
ment. Aceasta tensiune deplaseaza spotul pe
axa Y. Starile logice ale fiecarul canal apar ca
linii distinctesuprapuse.Ca semnal trigger pentru
osciloscop se utilizeaza cel mai bine un sern-
nal definit Tntimp din montajul de testat. Auto-
rul utilizeaza acest montaj lrnpreuna cu un
osclloscop Hameg tip 512. Daca se utilizeaza
un aparat mai putin rapid, atunci este necesar
condensatorul trimer C1 pentru a regia menta-
jul pe 0 calitate optima a imaginii.
(P. C. Demmer)
A
ICl
LM 3909
aplicatiecurentul maximde iesire este de 50 mA,
dar poate suporta pana la 150 mA.
(L. Goodfriend)
poate Ii aprinsa electronic, fara sa palpaie.
Filamentele incandescente ale lampii (La1)
sunt preincarzite timp de circa 1 secunda dupa
conectarea tensiunii de relea. Aceasta tempo-
rizare se poate regia cu P2. Curentul circula
apoi prin redresorul 81 la tranzistorulT5. Atunci
cand lampa a atins temperatura de tunctio-
nare, ea poate fi pornita. Momentul optim de
aprindere este atunci cand curentul prin dro-
 Nl ... N3 = rC2 = 3/4 4093

s' ---------------------------1
11 _

[. ::
I,
)
,
'r
~
La'

"
~
·1

~ ~!~----------------~
_________ - -- 1
1

selul L1 este Intrerupt la atingerea valorii sale
maxime. Acest moment este stabi!it de T1 ~i
T2. lrnpulsul furnizat de etajul de comutare T1
si T2 triqqereaza multivibratorul bistabil N2/N3,
care la randul sau dsconecteaza tranzistorul
T5 prin T31T4. Tensiunea de inductis care ia
nastereIn bobina aprinde lampa cu tluorescenta
deja preincalzita.
Circuitul RC R5/C3 are rolul de a seta
automat multivibratorulbistabil dupa comutarea
lensiunii de alimentare. Tensiunea ~i curentul
prin drosel sunt defazate cu 90' (curentul sue-
cede tensiunii). Etajul de impuls T1 ~i T2 are
de asemenea rolul de a face ca impulsul de
comutare sa fie produs in momentul tensiunii
maxime pe oobina. PotenfiornetrulP1 se reglea-
za astlel incat procesul de aprindere sa aiba
loc lara palpairea larnpii, Reglarea optima a lui
P1 depinde de lampa utnizata, Tranzistorul T5
este solicitat doar pentru putin limp in procesul
de comutare, asttel Incat nu are neaparata ne-
voie de racire.
(D. Kraft)

157 Supraveghetor de tensiune pentru acumulatoare auto

Acest montaj simplu ne da, cu ajutorul a ne arata In care din eele patru domenii de mai
trei LEO-uri, intorrnatii privind tensiunea unui jos S6 incadreaza tensiunea turnlzata de acu-
acumulator la bordul unui autoturism. lndicatia mulatorul respectiv.

173
 LED OOMENIU
03 < 12 V
03 + 04 12V-13V
04 13V-14V
04 + 05 > 14 V
Potsntiometrul P2 stabileste punctul de de-
conectare a diodei 03, P1 - pu ctul de conec-
tare a lui 04, iar P3 - punctul de conectare a
I i 05. Reglajul potentiornatrelor este critic ~i
ar trebui sa fie repetat de mai multe ori, deoa-
reee parti1e montajului se influen!eaza reciproc.
Eventual se poate ca. dupa reglare, potentio-
metrele sa fie i'nloeuite eu rezistente fixe (cu
pelicula rnetalica).
158 Alimentator automat pentru inciirceree acumulatoarelor
Dupa cum se vede, tncarcarea unui acu-
mulator cu plumb este un lucru simplu. Afirrnatia
este valabila atunci cane nu se ridica prstenpi
asupra duratei de via!§. a acestuia. Daca nu se
doreste nsaparat scurtarea acesteia, atunci
proeesul de incarcare ar trebui sa lndepli-
neasca anumite conditii.
Fig. 1 prezinta caracteristica de lncarcare
tavorabila pentru un acumulator normal. Se pot
174
Fotografia prezinta prototipul realizat de
autor. Placa si partile componente sunt intro-
duse tntr-o carcass de plastic ce are intr-un
12V
01,02 = 5V6/400 mW
T1 = TUP
T2 ... T5 = TUN
03 = ro~u
04 = galben
05 = verde
capat oritieiile pentru LED-uri. iar in celalalt ea-
pat un stecher pentru introducere in priza auto;
aparatul poate f introdus oriunde exists 0 pri-
za potrivita.
(S. Jacobsson)
recunoaste Irei faze diferite. in taza A - B, un
acumulator cornplet cescarcat este incarcat cu
un curent lirnitat, pana cand tensiunea la bor-
nele sale alinge din nou circa 10 V. Acsasta
limitare a curentului lmpieoica acumulatorul sa
suprasolicite alimentatorul. Dupa aceasta urmea-
za taza C - 0, Tn care acumulatorul este Tn-
carcat cu asa-numitul curent de 5 ore. EI se
calculeaza Tmpartind nurnarul de arnpert-ora
(Ah) ai acumulatorului prin 5 (ore). Daca ten-
siunea acumulatorului a urcat din nou la 14,4 V,
atunci incepe taza E - F, In care alimentatorul
furnizeaza un curent rnai redus dar continuu.
La 0 tensiune de 16,5 V, acumulatorul este
complet incarcat, iar aparatul se deconscteaza.
Montajul (fig. 2) lucreaza astfel: atunci cand
acurnulatorul este descarcat (tensiune 10 V),
prin 03 circula un curent atat de mic tncat Tl
se blocheaza. Circuitul IC 1 nu este cornandat,
asttel in cat tensiunea sa la iesire este zero. Cu
aceasta, curentul bazei tranzistoarelor T2 9i
T3, 9i totodata 9i curentul de incarcare al
acumulatorului, depind de pozitia potentiometru-
lui P1. La 0 tensiune a acumulatorului cuprinsa
intre 10 V 9i 14,4 V, 03 conduce, T1 de ase-
menea, lnsa iesirea lui ICl rarnans pe mai de-
parte la 0 V. Acum curentul de tncarcare rezul-
ta din valorile lui P1 si P2. Dad. tensiunea
creste. la rotirea lui P3, peste tensiunea Zener
a lui 01, atunci, ca urmare a euplajului prin R4,
tensiunea de issire a lui IC 1 crests la 0 va-
loare ce rezulta din tensiunea Zener a lui 01 9i
din tensiunea de conductia a diodei 02, care
acurn conduce. Cu acsasta si poternialu emito-
rului lui T1 este crescut; T1 trece In stare de
blocare si curentul de incarcare esle stabilit
din nou de Pl. Fala de faza A - S, ICl are
acum 0 tensiune de iesire mai mare, deci cu-
rentul prin P1 si, eu acsasta, 9i curentul de lncar-
care este mai mic decal in faza iniliala. Prin
02 9i R3 actioneaza acurn 0 reactie mversa,
iar la cresterea tensiunii acumulatorului, curen-
tul de lncarcare scade in conlinuare. Puntea
redresoare B, T2 si T3 trebuie montate pe un
radiator suficient de mare. In locul tranzistoa-
relor de putere indicate, pot fi utilizate 9i tipuri
eehivalente in carcass TO-3. De asemenea,
pentru puntea redresoare sunt adeevate patru
diode de putere.
175
 Aparatul se reqleaza mai Tntai din P3, astfel
Lists de componente inca! la 0 tensiune de tncarcare de 14,4 V, ten-
Rezisten,e siunea de iesire a amplificatorului operational
R1 = 12 k sa fie maxim~. In continuare, cu Pi, la tensiuni
intre 14,5 - 15 V, se reqlsaza curentul de tncar-
=
R2 10k
care rezidual la valoarea de ,,20 de are" (nu-
R3 = 82 k
rnarul de Ah impart-it la 20 de ore). Dupa aceasta
R4 = 1 M
se regleaza curentul nominal (curentul de 5
R5, R6 = 8k2 ore) cu P2 la 0 tensiune ceva mai mica (Intre
R7 = 100 Q 11 V f?i 14 V). Curentul de incepere a lncarcarf
R8 = 3k9 (faza A - B) depinde de curentul de lncarcare
R9 = 4k7 rezidual 9i de caracteristica tranzistorului; el
Pi = 100 k pot. semireglabil esle cu circa 30% pana la 100% mai mare de-
P2 = 220 k pot. semireglabil cat curentul din faza E - F.
P3 = 10k pot. semireglabi I Bibliografie:
Siemens-Bauteile-Report, caiet 1, 1978
Condensatoare
C 1a.b = 2 x 4700 )..l / 40 V
Semiconductoare
B = B80C 1 0000
01 = ZO 6V8 / 400 mW
02 = DUS
03 = ZD 5V6 / 400 mW
T1 = TUN
T2= BO 140
8
T3 = TIP 2955
___________________ E
Diverse
T r = transformator
F = siguranla 0,8 A
retea 16 V / 8 A
1-

10 12
i\,
'<1.I 16 T.
I
1 = instrument de masura 10 A 79511 1
I _v
' ',"'V

176
 159 Atenuator de zgomote pentru Disc-Jokey
Functia montajului se bazeaza pe faptul ca
In vorbire exista pauze mai lungi decat in mu-
zica. Chiar sl eel mai rapid vorbilor trebuie sa
mai ;;i respire. Montajul recunoaste aceste pauze
9i deconectsaza semnalul vorbire cu ajutorul
unui releu. Ambele canale stereo sunl mixate
la inlrare Tntr-un semnal mono. Acesta ajunge
la un arnpliticator cu doua etaje (ICl 9i IC2).
Dupa amplificare urmoaza un trigger Schmitt
care transforms semnalul audio tntr-o succe-
siune de impulsuri de lungimi diferite. Montajul
recunoaste din lungimea impulsurilor daca este
yorba de muzica sau de vorbire. Muzica pro-
duce 0 succesiune de impulsuri cu pauze mici
intre ele, In limp ce vorbirea genereaza irnpul-
suri cu un ecart mai mare Tntre ele. Ourata
rsqlabila a lmpulsurilor multivibratorului mono-
stabil triggerabil IC4 este astfe[ alsasa, lnca:
acesta nu revine In starea sa stabila in pau-
zele dintre impulsuri corespunzatoare muzicii.
Lista de componente
Rezistente
Rl. R2. R8, Rll, R12 = 68 k
R3. R5 = 10 k
R4. R6 = 1 M
R7,Rl0=6k8
R9,R13=lk
R14, R1S. R16 = 100 k
Pl, P2, P3 = 1 M pot. semireglabil
Condensatoare
C1 ;: 100 n
C2, C3:; 820 n
Diverse
Re[eu 12 V! 50 mA, 2 x unu
Durata- impuls rilor este deterrninata de C5,
R7 9i P2. 0 pauza mai lunga intre doua im-
pulsuri permile revenirea lui IC4a In starea
stabua. Semnalu[ lui de iesire triggereaza cu
frontul negativ pe [C4b. care ramans setal 9i
cand IC4a este triggerat din nou.
Ambele mu[livibratoare monostabile comanda
cate un LED. 01 turnineaza la semnalele mu-
zicale, iar 02 la cele de vorbire. Cu aceasta
avem la dispozitie un mijloc ajutator pentru acor-
darea montajului. La 0 emisiune de inforrnatii
(numai vorbire) se reqleaza P 1 astlel lncat 01
sa inceapa sa palpate, iar P3 In a9a fel incat
02 sa iumineze continuu. La 0 emisiune mu-
zicala, se reqleaza P2 astfel tncat 01 sa lu-
mineze continuu.
lndlcatle: montajul lucreaza numai atunci
cane muzica este lntrerupta de vorbire; [a
vorbire cu fond muzical el nu functioneaza.
(R. Vanwersch)
C4, C8 = 1 n
C5=1 ~!l16V
C6 :; 47 jl/16 V
C7=100jl/16V
Semiconductoare
01,02", LED
03=lN4148
IC1.IC2",741
IC3 = N1, N2 ", 1/2 din 4093
IC4:; 4528
T1. T2, T3 = BC 547B
l •

·II
."

~iI
......
l •

N'lN2· ~ Ie)'" ~409J

leA •• 4528
01,02.LEO

177
 160 Aparat de masura a coeficientului de distorsiune
La acest montaj este verba de 0 moderni-
zare 9i 0 dezvoltare a montajului 67 din revis-
tele din 1977; au fost utilizate amplificatoare
operationals cu intrari J FET In loc de tranzis-
toare ~i patru domenii de frecventa comutabile
In locul celor programate. in rest Tnsa, principiul
~i modul de lucru al montajului rarnan ne-
schimbate: un circuit in dublu T ("bootstrap"-at),
178
care este acordat pe frecventa de masurat, are
o selectivilale atilt de mare, incat armonicile
pat trece aproape neatenuate (lesirea 01). La
iesirea 02 avem la dispozttie armonica ampli-
ncata cu factorul 10.
Semnalul de intrare ajunge direct prin C1 si
R 1 la circuitul dublu T. Tn aces! caz nu esle n~-
cesar nici un buffer. Condensatoarele C6 ... C 13
au valoarea C, condensatoarele C2 ... C5 - Lists de componente
valoarea 2C. Pentru C este valabila formula: C =
4,82/1 cu [C] = nF, iar [f] = kHz. Rezistente
Valorile distorsiunii pot f sintetizate din doua R1 = 100 k
valori a si b. In pozitia ,,1 kHz" este nscesara R2 = 33 k
de exemplu 0 valoare de 4n82 care se obtine R3 = 27 k
din conectarea In paralel a doua condensatoa- R4, R5 = 1k
re de 2n7 $i 120 p. R6 = 10 k
Pentru echilibrarea montajului trebuie conec- =
R7 2k2
tat un osciloscop la iesirile 01 sau 02, iar apoi R8 = 18 k
trebuie reglat alternativ P 1 :;;i P3 (grosier) intr-o R9 = 1k8
rarnura, si P2 :;;i P4 (grosier) In cealalta rarnura R10=12k
a circuitului in dublu T. Pentru acestea din R11 = 1 k
urrna sun! adecvate poteruiornetrete semiregla- =
P 1, P3 10k pot. semireglabil
bile cu ax, uzuale in !ehnica radio $i video, P2, P4 = 4k7 pot. semireglabil
acestea prezentand in plus si avantajul ca pot
fi procurate usor. Atunci cand oscilatia funda- Condensatoare
rnentala este fiitrata complet, trebuie stabilite C1 = 1 ~ (MKM)
si tensiunile de vart ale semnalelor de iesire $i C2a ... C 13b vezi textul
de intrare. Factorul de distorsiune de la linia- C14, Ci5 = 2p2 1 16 V
ritate rezulta din formula:

U01SS Semiconductoare
k = 100 %, respectiv =
IC1, IC2 LF 356
UESS
IC3 = LF 356, LF 357
k = 100. UD2SS %
UESS Diverse
81 = comutator, 4 pozitii, 3 plane

1C1,1C2=LF3S6
1C3= lF3S7

-.-----0 • 01 I"
o c'
o-Il---.("jJ,1--f--,-l
,_
I

' c~e;r:I..S1~cd_c«
I
f
____cT§ t_

In ITTTTT
C2 .. C13 vezi lexlul -~

•••
179
 • •
~

0 0 0
I
~

161 Servo-amplificator

Cu ajutorul circuitului integrat SN 28654 demodulator de lalime a impulsurilor si un etaj

(Texas Instruments) se poate construi, cu doar de iesira integral pentru comanda directs a
putine componente exterioare, un servo-ampli- servo-motorului (fig. 1).
ficator valoros. Aces! circuit integrat coniine un Impulsul produs de multivibratorul monostabil

180
intern este cornparat cu impulsul de intrare.
Rezulta un impuls de referinta de latirne varia-
bila realizat cu ajutorul a doua triggere Schmitt
si doua cireuite RC externe (R5, C4 ~i R8, C5).
Impulsul prelungit cornanda etajul de ie~ire si,
cu aceasta, si servo-motorul pana cano impul-
sui de reterinta ajunge la zero.
Fig. 2 prezinta montajul servo-amplificato-
rului care este construit pe 0 placa rniniatura.
La coneetarea servo-motorului la eireuitul inte-

List» de componente
1 Rezistente
R 1, RS, R8 = 100 n
R2 = 8k2
R3 = 1 k
R4 = lk2
R6, R7 = 33 k
<t R9 = 22 k
'"co
ILl

N
Z Condensatoare
(/J
C 1 = 33 ,Ll I 6 V
C2, C4, CS = 0,47 ~ 16 V
C3 = 2n2

Semiconductoare
IC 1 = SN 28654
Input Vee

4,8 V
2

:WL_
[)
J~ ~'~~__ +-__~ ~

lel = \0
SN 28654 t=--t---+--,
", 14

470n
6V

o
--------- l
SERVO I

I
L J
I
7'9$09 2

181
grat trebuie sa se tina cont de polaritate pentru
a obtine rotirea motorului in sensul dorit. Placa
este astfel proisctata, inca! prin servo-amplifi-
cator sa poata fi comandate atat irnpulsuri de
intrare pozitive, cat si impulsuri negative.
Avantajele acestui servo-amplificator sunt:
• curent de iesire de 400 mA tara tranzistoa-
re externe,
• acticnars in ambele sensuri cu 0 singura
sursa de tensiune,
• timpi de raspuns reglabili (cu C3),
• pierdereamaximade puterede circa800 mW.

162 Vizualizarea semnalelor digitale pe osciloscop

Simplitatea cu care este rnaterializata 'in detazata, atunci ia nastere 0 ••tigura Lissajous",
acest montaj 0 idee care in principiu nu este in aces! caz, 0 enpsa. Aceasta elipsa poate f
noua (vezi Elektor, aprilie 1977, 4 - 45), face deplasata in orice loc de pe ecran cu ajutorul
din el un ajutor pretios in laboratorul digital. Cu tensiunii continue. Montajul realizeazaprin acest
Ull nurnar redus de componente constructive, procedeu doua siruri de cate 8 linii sau elipse.
se otera posibilitatea vizualizarii pe un osci- El lucreaza astfel:
loscop a starli logice (..0" si ..1n) a 16 semnale Cele maximum 16 semnale ajung la eele
diterite. 16 intrari ale lui IC1. IC2 este un divizor cu 16
Aparatul lucreaza dupa principiul urrnator:
daca la intrarea Y a unui osciloscop exists 0
tensiune sinuscidala, atunci pe ecran se ob-
serva, bineinteles, 0 curba sinusoidala. Osci-
loscopul produce 0 tensiune in dinte de teras-
trau care preia daviatla spotului pe directia
orizontala: in limp ce miscaraa verticala in sus
~i In jos corespunde tensiunii sinusoidale de la
intrarea Y, tensiunea In dinti de torastrau rnis-
ca concomitent spotul de la stanqa la dreapta.
Daca acsasta tensiune in dinte de terastrau
lipseste, atunei spotul rarnane de cele mai
multe ori in mijlocul ecranului ~i executa doar 0
miscare pe axa Y, fiind vizibila deci, doar 0
linie verticala.
Daca S8 conectsaza 0 lensiune continua la
intrarea X (baza de timp externa), atunci se
poate realiza 0 asemenea linie in orice loc de
pe ecran. Daca se aplica in plus la intrarea X 0
tensiune sinusoidala care are aceoasi trecventa
ca ~i tensiunea la intrarea Y ~i care este doar

182
 Dl
W~'0 ~ -I~D~U~S~
care genereaza in cod binar numerele ° ....
la intrarile A ... Dale lui le1. Daca nurnarul
15
binar este 0, atunci le1 conecteaza invers
intrarea (Eo1 - pin 8) la iesirea W. Daca nurna-
rul binar este 1, atunci apare ~i semnalul de la
intrarea 2 la pin 10, s.a.m.d. pima la 15. Daca
semnalul existent la intrare este 1 logic, atunci
pinul 10 este ,,0" logic. lesirea lui N6 se ga-
seste atunci in starea ,,1" logic, iar punctul co-
mun R5/R6 este pus la rnasa prin D1. Tensiu-
nea la iesirea X este deterrninata astfel numai
de starea divizorului cu 16.
T1 este consctat ca oscilator. EI turnizeaza
prin R7 0 lensiune sinusoidala la iesirea Y. Pe
Nl ...N6-IC3-7404
C6
ecranul osciloseopului apare atunci 0 linie a
carel pozltie depinde de starea divizorului cu
16. Daca la ie~irea lui le1 nu sxista nici 0
tensiune, deci este in starea ,,0" logic, atunci
punclul cornun R6/RS este pus la masa prin
D1 si circuital este inactiv. Daca pinul 10 con-
duce totusi 0 tensiune, atunci la iesirea X ajun-
ge prin R9 0 tensiune sinusoidala care esle
detazata fata de aceea de la lesiraa Y; con-
comitent este condusa la iesirea X 0 tensiune
continua dependents de starea divizorului cu
16. Pe eeran apare aeum un ,,0"a carui pozitie
este ceterrninata de olvtzor. in acest mod rnon-
tajul face sa apara succssiv pe eeran starile
183
logice ale celor 16 intrari. Oeoarece iesiraa Y a
montajului este leqata 9i cu iesirea 0 a divi-
zorului, apare 0 tensiune continua care face ca
lndicatia sa fie repartizata pe doua linii: prime-
Ie opt intrari ale lui IC1 0 forrneaza pe cea de
163 Termometru
La proiectarea acestui termometru, autorul
a pornit de la dependents tata de temperatura
a curentului printr-o jonctiune. Daca printr-o
dioda trece un curent constant In sensul de
conductie, atunci tensiunea pe dioda este oa-
recum proportionala eu temperatura ei.
Pentru a cbtine 0 tensiune de referinta con-
stanta, a tostlntrodusa 0 dioda "SU'P R -
ZENER" (IC1, 01). Circuitul integrat trimite prin
dioda Zener un curent constant, astlel incat
tensiunea Zener este independenta tata de
variatiile tensiunii de alimentare. A fost ateasa
o dio'da de 5,6 V, deoarece acest tip are cea
mai mica dependents de temperatura. Circuitul
integral IC2 constituie 0 sursa de curent con-
stant In a carui rarnura de reactie negativa se
gase9te dioda senzor 02. La 0 variatie a tern-
peraturii diodei, crestarea de tensiune la ie-
sirea lui IC2 este de circa -2 mVfC. Aceasta
tensiune de ie9ire ajunge la amplificatorul IC3
si, de aici, la aparatul de rnasura.
Pentru etalonare se utilizeaza potentiome-
trele P1 si P2. CuP 1 se reqleaza aparatul de
masura la zero pentru temperatura de rnasurat
0,
.,
184
SUS, iar celelalte opt pe cea de jos. Semnalul
poate fi cules cu 0 sonda de la fiecare circuit
TTL. Daca 0 intrare nu este concctata, atunci
pe ecran apare un J" logic.
(A. Kraut)
cea mai scazuta (de exemplu O°C), iar cu P2
se stabileste indicatia maxima la capat de
scala pentru temperatura cea mai Inalta (de
exemplu SODC).
Oeoarece montajul are un consum de
curen! foarte redus {circa 3,5 mAl. el poate fi
alimental eu 0 baterie de 9 V. Pentru procesul
de masurars se conecteaza bateria prin cornu-
tatorul S1. Comutatorul S2 face posibil centro-
lul tensiunii bateriei; pentru aceasta se reglea-
za P3 la 0 valoare convenabila. Desigur, 9i In
acest caz mdicatia este cependenta de tem-
peratura senzorului.
La dimensionareadata, domeniul de rnasura
este cuprins Intre circa 0 ... 50°C (in functie de
pozilia cursoruluilui P2)_Prin modificarealui R7,
domeniul de rnasura poate Ii extins; aparatul
indica, de exemplu, 1000e pentru R7 = 33 k.
Pot fi rnasurate de asemenea si temperaturi
negative, atunci cand se Inseriaz'a legaturile la
bornele aparatului de rnasura Oaci:i Inainte
'dorneniul de masura era cuprins Intre O°C 9i
50°C, acum el este cuprins intre -50°C ~i OOC.
(S. Jacobsson)
3.5mA
.,..
I
I
I."
I
<mA I
....I-
le1 _.. le3 = 3, 741
01 • SV6/4OOmw
02·1N4148
79630
 164 Joe de indemsnsre

La acest joc de indernanare pot lua parte un ,,0" logic. Din aceasta cauza, ambele LEO-
doua persoane, care trebuie sa concuca fie- uri D1 !?i 02 nu sun! alimentate. La intrarile
care cate un inelfn lungul unei sarrne ce trece notate eu C (START H) ~i D (START G) ale lui
prin acesta; inelul nu trebuie sa a!inga sarrna.
Daca totusi unul dintre jucatori 0 atinge, atunci
el trebuie sa reia jocul de la inceput. Grsseata
este indica!a de un LED; el se stinge abia
atunci cane jucatorul s-a reintors la punctul de
plecare. Atata limp cat aces! LED lumineaza,
celalalt jucator poate atinge sarma sa tara a f
penalizat, astfel inca! el poate ajunge mai re-
pede la capat.
Partea electronica ateranta lucreaza asttel:
portile N1 ... N4 constituie un multivibrator bi-
s!abil dublu. Dupa ce ambii [ucatori au atins
fiecare cu inelul sau contactul de start la ince-
putul jocului, la iesirile lui N2 si N3 se gase~te
cate un ,,1" logic, iar la iesirile lui N1 si N4 cats

"
le1
Cl

100~
__r_ 4.5V

Nl ... N4 = 7400=IC1
6vJ
_I_

79559 1

185
N2 $i N3 se gase$te de asemenea care un ,,0"
logic, deoarece diodele CLl germaniu 03 ;:;i04
sunt coneclate In sensul de conductie. Daca
jucatorul H atinge sarrna sa B, atunci intrarea
lui N1 este pentru scurt timp Tnstarea ,,0"logic.
lesirea lui N1 trece in starea ,,1", iar iesirea lui
N2 In starea ,,0", asttel tncat LEO-ul 01 se
aprinde. Starile lui N3 $i N4 nu se schirnba.
Ce se intarnpla cand jucatorul C atinge
sarrna sa E ? Nu se Tntamplanimic; intrarea lui
N4 devine tntr-acevar pentru scurt timp ,,0" si,
ca urmare, intrarea 0 a lui N3 devine ,,1". Cea-
laila intrare a lui N3 este totusi ,,0", astfel incat
iesirea lui N3 rarnane ,,1", iar LEO-ul 02 nu
poate lumina. Aceasta situatie se schirnba
abia atunci cand intrarea C a lui N2 devine, de
asemenea, pentru scurt timp ,,0", adica atunci
cand jucatorul H s-a rstntors la start. Campul
de joc este schitat in fig. 2. Sarmels, in lungul
carora sunl conduse inelele, trebuie conlec-
)ionate din sarrna de cupru neizolata, cu 0 ri-
giditate suficisnta. Pentru ca sansele sa jie
identice, parcursurile, respectiv forma sarrne-
lor ar trebui sa fie identice. Oiamelrul inelului
poate f ales dupa dorinta; de el depinde In
special dificultatea jocului.
(R. J. Horst)

165 Tahometru digital pentru bicicletii

Acest vitezometru este inrudit cu tahome- metrul poate fi etalonat cu acest potentiornetru
trul de bicicleta descris tn colectia pe anul semireglabil.
1978 a revistei Elektor (montajul 100). Aici, ca Montajul cu N1 $i N2 reseteaza nurnaratorut
;:;iacolo, inforrnatia despre viteza este obtinuta inainte de liecare masuratoaro,C1 fiind descar-
cu ajutorula coua relee Reed ale carer contacte cat dupa conectarea tensiunii de alimentare cu
sunt actionate de mai multi rnaqneti perma- ajutorul lui S2. Semnalul ,,1" logic la iesirea lui
nenti fixati pe roata. Fig. 1 prezinta amplasa- N 1 deterrnina in continuare resetarea nurnara-
rea contactelor Reed si a rnaqnetilor. torului. Dupa putin putin limp, C1 se incaroa,
Fa!a de celalalt montaj, In acest caz viteza iesirea lui N1 trece in starea ,.0", iar nurna-
este masurata si afisata digital. Prin aceasta, ratorul porneste din nou. Pentrua stabili rnornen-
nu numai ca se rnareste anouranta mecanica, tul corect cand sa inceapa timpul de masurare,
dar $i citirea se poate lace mai repede si mai
usor pe un display, fala de,un instrument cu ac
indicator. Necesarul de curent ramane redus,
deoarece tensiunea de alimentare este conec-
tata doar Tntimpul masurari: (cu S2).
Montajul tahometrului (fig. 2) lucreaza dupa
un principiu simplu: impulsurile produse de
contactele releului Reed sunt nurnarats tntr-un
anumit interval de limp; starea atinsa de nurna-
rator este afisata pe display. Pentru nurnara-
rea impulsurilor, decodificarea starii nurnara-
lorului s! comanda celor doua afisajs cu sapts
segmente sunt necesare doar doua circuite in-
tegrate 4026 (IC1. IC2). Multivibratorul bistabil
RS N3/N4 serveste la preluarea impulsurilor
de la contactele Reed 81 a si S1b. Aceste
impulsuri ajung la intrarea nurnaratoruiu, prin
poarta N7. Multivibratorul astabil N5/N6 stabi-
leste durata intervalului de rnasura: aceasta
durata poate fi reqlata cu Pi, asttel lncat taho-

186
 2
s!!, 9V

_L~
.,..
II 2x 11
D
i6x1.5V

D
FND 357
9V
_L_

I
IC1 I ' 5 "'10 IC2 CI '
CD4026 C . CD4026

N1 N4 '" IC3 = CD4011

N5 N8 '" IC4 '" CD4011

:1\
Sib, "

,I ,I
I I
.
\, .•. '

N2 cornuta tensiunea de alimentare a lui IC4
(N5 ... N7) abia dupa impulsul de resetare.
Deoarece, in cazul utilizarii bateriilor. nu
este poslbila 0 inoicatie continua a vitezei din
cauza consumului mare de curen! al displayului
cu LED-uri, tahornetrul lucreaza doar la apasa-
rea-butonului. De fiecare data cane se actio-
neaza 82, se obtlne 0 indicatie asupra vitezei
momentane.Prin aceasta se simplifica montajul,
deoarece nu mai este necesara 0 resetare
automata a numaratorutui.
Nurnarul de rnaqneti rnontati pe roata este,
In prineipiu, la alegere. Pentru a nu f necesar
sa se fixeze un timp de masurare prea lung, ar
trebui sa existe totusi eel putin trei rnaqneti.
Reglarea timpului de masurare (etalonarea
tahometrului) trebuie realizata eu ajutorul unui
aparat etalon.
(P. de Jong)

166 Aparat de miisurere a nivelului de sunet

Un astfel de aparat isi poate gasi 0 'intre-
buintare, de exemplu, la controlul intensitatii
suoetului unei Inregistrari sau lntr-o discoteca.
Aparatul prezentat aici a fost concepul initial
pentru a masura zgomolul unei ca.i ferate in
rniniatura. EI are cinci domenii de masura cu-
prinse intre 70 9i 120 dB; precizia de cilire este
de 0,5 dB. Prototipul are 0 eroare de rnasura
de ±1 dB. Montajul este prez entat in fig. 1.
Pentru preluarea semnalului acustic serveste
microfonul M1 cuplat la eircuitul C1, C2, R1,
R2. Aceste elemente constructive, Impreuna
cu capacitatea microfooului si eu impedanta
de intrare a amp!ificatorului fo'rmeaza un "filt~u
de intrare". Prin aceasta, montajul capata 0
caracteristica de trecventa corespunzatoare

187
 l8V

o M\

100",
2SV

caracteristicii de trecventa standard "A" (vezi
fig. 2). 5emnalul tiltrat ajunge apoi la ampliti-
catorul operanonat lei a carui sensibilitatepoate
Ii cornutata, cu ajutorul lui 52, corespunzator
celor cinci domenii de rnasura.
Oiodele 01 ... 04 redreseaza tensiunea al-
tsmativa la iesirea amplificatorului operational
9i alimenteaza instrumentul indicator prin rezis-
tenta R9. Oeoarece redresorul se gaseste in
ramura de reactie negativa a arnpuficatorului,
lndlcatia rarnane liniara pe intreg domeniul.
Pentru protejarea instrumentului contra tensiu-
nilor prea mari, a tost introcusa dioda 05; ea
limiteaza tensiunea de iesire a redresorului.
atunci cand sursa de zqornot este prea puter-
7"9639 )
nica pentru domeniul respectiv de rnasurars.
Pentru a se preintarnpina 0 instabilitate a am-
plificatorului operational si pentru compensarea
de taza 9i frecventa, au tost introduse conden-
satoarele C5 si C6 si rezistenta R7.
in conditii' norrnale, curentul absorbit este
de circa 2 mA; de aceea, alimentarea se poate
lace de la doua baterii de 9 V. Butonul 51 are
9i rolul de a deconecta aparatul dupa rnasu-
rare. Instrumentul de rnasura ar trebui sa alba
o scala qradata in dB cu valoarea maxima de
+ 10 (gradare loqaritrnica norrnala).
{Po Barnes}

+20
2

H «
'"
-e

-30
-40
-so
-60

5 5 2 5 5 5 5 10' 2 5 106
79639 - 2 F Hz'

188
 167 Releu pentru indircarea acumulatoarelor
Aparatele automate de lncarcare a acumu-
latoarelor nu sunt ieftine. Daca nu dorim sa
cheltuim prea mult, eu toate ca avem nevoie
de un aparat cu limitare automata a curentului
de lncarcare, atunei montajul prezentat aiel
constitute 0 alternativa. Se cumpara un aparat
de incarcare simplu si ieftin si se echipeaza cu
un intrerupator automat al curentului de lncar-
care, construit cupa cum urmeaza.
Partea eea mai irnportantaa montajului este
un comparator care cornpara tensiunea acu-
mulatorului eu 0 tensiune de relerinta. Daca
tensiunea acumulatorului depaseste 0' anurnita
valoare maxima reglabila, releul Tntrerupeincar-
carea; daca lensiunea scade din nou sub 0
-
12-V'
,
I
un potential mai ridicat dscat intrarea inver-
soare. Prin aceasta tensiunea sa creste, iar
re1eJ,J I anclanseaza prin T1 si T2. Contactul S1
a1 acestuia intrerupe curentul de lncarcare. in
aces! caz LEO-ul 03 lurnineaza.
Pentru a se evita ca, la oscilatii rnici ale
tensiunii acumulatorului, releul sa conecteze ~i
sa deconecteze Intr-o succesiune rapida, com-
paratorul are un histerezis produs prin reactia
pozitiva realizata cu R5 ~i P2. 0 parte a ten-
siunii de iesire ajunge asttsl la intrarea nein-
versoare a cornparatorului. Cu ajutorul lui P2
se poate modifica histerezisul, adica se poate
stabili valoarea minima a lensiunii acumulato-
rului la care curentul de Incarcare este re-
conectal.
valoare minima, de asemenea reglabila, atunci
releulconecteazadin nOLIcurentulde incarcare.
Orept comparator servests un amplifieator
operational (741). Tensiunea de alimentare a
amplificatorului operational este stabilizata eu
R3 ~i 01 si de aceea este independenta de
tensiunea acurnulatorutui. Tensiunea de refe-
rinta pentru comparator se obtine cu ajutorul
lui' R4 si 02, din acsasta tensiune stabilizata.
Tensiunea acumulatorului este redusa prin
divizorul de tensiune R1/P1/R2 si apoi este
cornparata cu tensiunea de relerin!ii. Daca
tensiunea acumulatorului creste, atunci pentru
o anurnita valoare (reglabila' cu P1), intrarea
neinversoare a comparatorului se gase~le la
79640
Pentru reglare se utilizeaza cel mai bine 0
sursa de tensiune stabilizata reqlabila, care se
conecteaza la releu In foeul acumulatoruluL
Aceasta sursa se regleaza la 14,5 V si se ro-
teste apoi P1 asttel Incat releul sa fie pe punc-
lul de a comuta (~ide a deschidepe S1); apoi se
regleaza sursa la 12,4 V si se roteste P2 astlel
Incat releul sa deconecteze. OeoareceP1 si P2
se intluenteaza reciproc, acest procedeu Ire-
buie repetat de mai multe ori,
inca 0 indicatie: atunci cand eurentul de
incarcare este prea mare pentru a putea Ii eo-
mula! de releu, contaetul S1 poate lucra ~i in
circuitul primar al transformatorului de retea ce
alirnenteaza aparatul de lncarcare Rele'ul Ire-
buie ales corespunzator acestei situatii.
(H. Heere)
189
 168 Ceas pentru seh
Acest ceas electronic pentru sah este po-
trivit In special pentru rnasurarea timpului de
gandire la asa-zisul sah rapid, la care [ucatorii
au la dispozitie doar 5 sau 10 minute ca timp
total de qandire
Montajul (vezi fig. 1) consta dintr-un contor
de timp pentru jucatorul A !?i unul pentru ju-
catorul B; contorul unui jucator este pornit mereu
dupa ce celalalt jucator sl-a terrninat mutarea.
A!?acum se vede din fig. 2, indicarea timpului
se face prin 30 de LEO-uri aranjate Tncere. La
un timp total de gandirede 5 min (S1 In poziua 1),
LEO-urile se aprind In serie dupa cate 10 se-
cunde; la 0 durata dubla a jocului (51 Tnpozitia 2)
acest timp este de 20 secunde.
Depasirea timpului de gandire este inolcata
de LEO-ul 040 (iucatorulA), respectivde LEO-ul
040' QucatorulB). Pentru inceperea jocului tre-
buie resetate ambele contoare prin apasarsa
tastei 82. LEO-urile 035 9i 036 arata care din
cele doua contoareeste In functiune la momentul
respectiv. Contorul jucatorului A este pornit
prin atingerea senzorului B de catre jucatorul
to, ,Nt_ tel- 4101'
1(:,2 .. IC4 ~ 4011 10' IC4'~£01)
SJ .. S6·'C.S·406fj S3'... 56-·'CS'· ~
NS ,tHO - IC6 - ~o19 to' ., HIO'· leG'. 213"'049
.. N16· le1 "4b49 Hll· ... ""6' "'le1·. 4049
190
B. Prin aceasta, iesirea portil log ice N1, care
lmpreuna cu N2 torrneaza un multivibrator bis-
tabil, trece in stare a ,,0" logic. Contorul de timp
A (IC2 ... IC4) numara acum impulsurile pro-
duse de generatorul de tact constituit din N3 ~i
N4. Prin atingerea senzorului B, contorul B
este oprit; doar 0 atingere a senzorului A per-
mite ca numaratorul B sa devina din nou activo
Aceasta se lntarnpla atunci cand [ucatoru: B
este din nou la mutare. Ceasul de sah este ali-
mentat de patru baterii de 1,5 V sau de un
acumulator NiCd de 6 V; curentul absorbit este
de circa 45 mA. Pentru a etalona ceasul este
necesar, de exemplu, un ceas cu cristal de
cuart dotat cu buton Start-Stop. Potenliometrul
P2 trebuie reglat astfel incat, cu 51 in pozitia 1,
fiecare LED sa lumineze exact 10 secunde. Tn
continuare se trece S1 In pozitia 2 ~i se re-
qleaza cu PI durata de iluminare a LEO-urilor
la 20 secunde. Daca nu se doreste utilizarea
ceasului pentru rnasurarea tirnpului de gandire
la sahul rapid, ci la sahul normal, atunci frec-
venta de tact trebuie redusa mull. Aceasta se
 Sensor A Sensor B
2 ~ -~

30 , 30' "

00000 00000
o 0
00 040 00
250
o 040' 0,
250
0 05 0 05
o ,0 o 0
o 0:15 0 o 036 0
000 0 00
o 0 o 0
200 0'0 200 010'
00 00 oo 0
0
00000 00000
,5 15'
79520 2

poate realiza fie prin rnarirea capacitatilor C3
~i C4 (condensaloare cu lanlal) fie prin ale-
gerea unor valori mai mari penlru R13/P1 si
R14iP2, Pentru a se putea rnasura timpi foarte
mari, generatorul de tact se construieste eel
mai bine cu un circuit integrat 555, Timpul total
de qandire se cumuleaza, independent de du-
rata sa, din 30 de intervale egale ca durata.
(S, Woydig)

169 Accelerator clic-clec

Montajul este 0 anexa pentru curioscuta o rniscare pendulara, sistemul se comporta in

jucaris dscoratlva eu bile suspendate (fig, 1);
aeeasta poate fi Intalnita in aproape orice
magazin de cadouri. Una dintre bilele din
capatul sirului de cinci (de obicei) bile pune
jocul In rniscare. Pentru aceasta, i se tmprtma
asa fel tncat, pe rand, cele doua bile externe
etectueaza cats 0 jurnatate de oscilatie pen-
dulara, Energia este transrnisa prin )ovirea
centrica" a celor trei bile din centru Pierderile
de energie deterrnina ca, dupa un anumit nu-

r J I
, I
:___
- - - - - -- - - -- - - - - - - - - - - -j

191
mar de oscilatii, sistemul sa ajunga in starea de
repaus. Daca se neglijeaza pierderile de ener-
gie, trecventa oscilatiilor este data de formula:
f= 1 dere ~i trece in starea de conductie 5pre con-
2 rt Ii
Pentru 0 lungime a pendulului de 0.15 m si
o acceleratie qravitationala 9 = 9,81 m/s", frec-
venta este de circa 1,3 Hz.
Penlru a compensa pierderile de energie,
este util sistemul cu camp magnetic schitat in
fig. 1. lrnpreuna cu montajul din fig. 2, campul
magnetic exercita 0 torta asupra uneia din
bilele exterioare, astte I tncat oscilatia ramans
tntrennuta. Oaca se conectsaza 6 baterii alca-
line cu mangan, de 1,5 V, in serie, pentru ali-
mentare, sistemul oscileaza fara intrerupere limp
de circa 5 zile.
3 Daca se opresc bilele, prin condensatorul
170 Comutator de intervale comandat de turatie
La eomutatoarele de intervale pentru ster-
galoarele de parbriz oblsnuite, Irecventa de
sterqere este independenta de viteza autove-
hiculului. Daca acesta merge mai repede, nu-
rnarut stropilor de ploaie ee lovese parbrizul
creste, iar inlervalele dintre stergeri ar trebui
sa fie mai mici. Se poate realiza un montaj care
sa reactioneze corespunzator la schirnbarile
de viteza prin conectarea la tahometru. Aseme-
192
Pentru punerea In functiune a instalatiei,
trebuie actionata tasta 51 'inainte sau dupa
lansarea bilei. Prin aceasta, tiristorul Th 1 pri-
meste prin rezistenta R1 un impuls de aprin-
densatorul C1 circula un curent de incarcare:
de asemenea, se Tncarca ~i C2. Imediat ce 0
bila patrunde in carnpul magnetic al magnetu-
lui permanent, rezistenta maqnstica scade.
Bobina L 1 induce 0 tensiune care aprinde tiri-
storul Th2; momentul aprinderii este determinat
de pozitla cursorului pctentlometrului Pi. Releul
Re conectat In circuitul catodic al tiristorului
Th2 anclanseaza. Curentul care circula acum
prin bobina 'L2 produce un camp magnetic su-
plimentar care sustins magnetul permanent.
Bila aflata In carnpul magnetic este accelerata:
aceasta actiune cornpenseaza pierderea de
energie din izbiturile centrice. Imediat ce bila
paraseste carnpul magnetic, tensiunea indusa
in L 1 scads ~i Th2 se blochaaza. Procesul se
repeta, cu trecventa calculata deja, atata timp
cat sistemul este alimentat cu energie.
C 1 nu mai clrcuta nici un curent de incarcare;
ca urmare condensatorul C2 se oescarca. Daca
curentul de descarcare este mai mic decat
curentul minim de mentinere al tiristorului, Th1
se blocheaza,. iar instalatia se deconecteaza.
Fig. 3 prezinta 0 sectiune transversals prin
sistemul bobinelor. EI consta dintr-un magnet
permanent format din bobina L 1 (0,1 mm CuEm,
10.000 spire, 1 k), din bobina L2 (0,4 mm CuEm,
2300 spire, 25 .Q) ~i un pachel de tole de trans-
formator.
Tiristoarele pol fi de orice tip.
(K. Bartkowiak)
,
nea dispozitive sunt destul de scumpe. Este
mai sirnplu ca montajul sa fie comandat de
contactul ruptorului. Trebuie sa se ia in consi-
derare faptul ca durata intervalelor la accele-
rare ~i conectare se rnodifica rapid.
Intrarea montajului este legata la conlaclul
ruptorului. Daca contactul este deschis, atunci
la intrare ajunge intreaga tensiune a acurnu-
latorului. Formatorul de impulsuri T1 este coman-
 12V

TUP

lhl~ IC1:::.N't, ,N4=4011

le1

dat prin R1 si R2; el triggereaza multivibratorul comutator un al doilea condensator de circa

rnonostabil Nl/N2. Nurnaratorul (IC2) divizeaza
prin 10 trecventa de iesire a multivibratorul ui ~i
conduce noul semnal la un al doilea multivi-
brator monostabil N3/N4, la a carui ie~ire apare
un impuls de circa 0,5 s. Perioada dintre doua
impulsuri succesive esle dependents de tura-
lie ~i este cuprlnsa intre 10 ~i 40 secunde. La
fiecare impuls tranzistorul T2 conduce pentru
punn limp, asttel incat releul sterqatorului anclan-
seaza, iar sterqatorul executa 0 miscare de
du-te - vino. Daca se conactaaza printr-un
2,2 mF/16 V, in paralel cu C4, atunci sterqa-
torul eiectueaza doua miscarl de du-te - vino.
Oioda Zener 01 lirniteaza tensiunea de
intrare ~i protejeaza tranzistorul Tl de varfurite
de lensiune de la contactul ruptorului. Oioda
02 are un rol asornanator. In cazul in care
consumul de curent al releului este mai mare
de 100 mA, atunci trebuie introdus un tranzis-
tor mai puternic.
(D. Laues)

171 Cheie optica

Cheia optica servesle la deschiderea unor

u~i cu ajutorul radiatiilor intrarosii (IR). Este
aproape irnposibila copierea cheii de catre
persoane neautorizate pentru a deschide usile 1 9V~

inlerzise.
Fig. 1 prezinta ernitatorul in infrarosii (IR)
Un mul!ivibratorastabilconstruitcu pOl1ileNAND
e
ICl

N1 .. N3 produce trecventa modulatoare pen-

tru dioda ernitatorutul 01. Frecventa poate Ii
reglata cu potentiornetrul semireglabil PI.
Receptorul IR este prezentat in fig. 2 Un
J
semnal aparut pe fototranzistorulTl este ampli-
tical de amplificalorul operational ICt Circuitul
oscilant (LI/CI) este regia! pe circa 23 kHz ~i
filtreaza, din banda de frecvonte mai larqa, 791344 - 1

semnalele de 23 kHz. Semnalul filtrat ests re-

dresat de dioda 01 si condus la circuitul inte- Nl ... N3= 3/41Cl = 4011

193
 2
grat IC2, care este conectat ca trigger Schmitt.
Pragul de triggerare este reglal la 2,4 V prin
dioda Zener. Un al do ilea trigger Schmitt (IC3)
prirneste concomitent semnalul nefiltrat; ca ur-
mare, iesirea Iriggerului Schmitt (punctul 1) este
in starea ,,1" logic la fiecare semnal a carut
amplitudine este ~2,4 V.
Daca punctul 1 se alia la un potentia' ridicat,
atunci un front pozitiv dsolanseaza in punctul 2
procesul de deschidere. Frontul pozitiv este
transrnis la intrarea multivibratorului monostabil 1
prin poarta N2/N1. Deoarece Tnsa multivibratorul
monostabil MVM1 triggereaza cu frontul negativ,
starea la iesire ramane stablla. adica iesirea 6
rarnane Tn starea ,,0" logic. Frontul pozitiv din
punctul 2 ajunge, de asemenea, la intrarea trig-
ger a lui MVM2. MVM2 triggereaza cu frontul
pozitiv, astfel Incat etajul Darlington T3rr 4 co-
necteaza releul. Tn perioada de temporizare a
lui MVM2 zavoraraa usii esle suspendata.
Daca frecverita modulatoare a emi!atorului IR
172 Comutator secvential
,
Aces! montaj realizeaza 0 forma a curbei
corespunzatoare pentru 10 note 9i totusi este
construit toarte simplu. Pentru a putea coman-
da un sintetizator, sun! necesare doua semnale:
194
ICS IC4
1N914
MMV1,MMV2 - leG· 4528
se abate de la 23 kHz, atunci numai punctul 1
este In starea ,,1" logic; punctul 2 rarnane In
starea ,,0" logic. Frontul negativ inversat prin
N1 triqqereaza MVM1. Tntimpul perioadei curen-
te a multivibratorului monostabil, care mascara
cateva -minute, triggerarea lui MVM2 este blo-
cata. Chiar 9i daca lumina IR ajunge la re-
ceptor cu trecventa modulatoare corecta, usa
rarnane zavorata. Pentru aceasta serveste poar-
ta )~>I"N5; 0 intrare rarnana In starea ,,0" logic,
in perioada de temporizare a lui MVM1. Poarta
blocheaza deci impulsul de triggerare necesar
pentru MVM2.
Daca se lnloculeste releul cu un multivibra-
tor bistabil, cu acest montaj se poate conecta
9i deconecta 0 instalatie de alarrna pentru au-
tovehicule. Pentru aceasta, fototranzistorul tre-
buie sa fie amplasat in asa fel in interioru[ au-
tovehiculului, tncat sa poata fi iluminat corect
de ernitatorul IR.
(H. J. Urban)
un impuls .poarta" pentru triggerarea semnalului
modulator (ADSR) si 0 tensiune de cornanda
pentru oscilatoarele comandate in tensiune
(VCO).
 1 5 ... 15V

'4 .
ics

•
5. 15 V
~
0 -------.
~ ~
5 ... 15V
0 3 8 a ~
2

o'"
"<t
Q
U

Nl N3 ~ 3/41C5 = 4011
Sl S10 = IC2,IC3,IC4 ~ 4016

Tensiunile VCO sunt realizate astfel: un
oscilator construit cu N1, N2 si N3 cornanda
un nurnarator zecimal (IC1). lesnile acestui nu-
rnarator sunt legate fiecare cu un comutator
analogic, asa cum se arata in fig. 2. Tensiunea
de intrare corespunzatoare este regla!a cu un
potentiometru.
. Toate iesirile
, comutatorului sunt
conectate impreuna. astfel incat in punctul res-
pectiv axista 0 .cornpozitie" din zece valori dis-
crete de tensiune. Frecventa acestui semnal
poate fi reqlata cu ajutorullui P1. Impulsul .poar-
ta" pentru ADSR este derivat din semnalul de
tact. Deoarece fiecare sintetizator necesita
impulsuri poarta speciale, nu se indica (In acest
loc) nici un montaj pentru producerea lor.
Dezvoltarea 9i completarea montajului este,
bineinteles, posibtla. 0 varianta poate fi, de
exemplu, utilizarea unui multivibratormonostabil
la intrarea de tact a lui IC1. Cu aceasta, forma
curbei poate f explorata treapta cu treapta.
Fiecare din valorile de tensiune reglate la S1 ...
S10 este cornparata cu 0 tensiune de reterinta.
Daca se doreste un tact mai scurt (rnai putin
de 10 trepte), atunci toslrea corespunzatoare a
lui IC1 trebuie sa fie legata cu intrarea reset
(pin 15).
(J. C. J. Smeets)

173 Adaptor pentru mssursree Pii-ului

Pentru rnasurarea prscisa a concentratiei un electrod de sticla. Acest electrod este con-
de ioni de hidroxid (rnasurarea pH-ului), In struit dupa principiul unei celule galvanice. lntre
laboratorul de chimie se utihzeaza, lntre altele, tensiunea de iesire a acestei celule sl valoarea

195

2 15V
+ IC4 =
7815
4'70~
IC5 =
7915
15V
pH-ului solufiei de rnasurat exista 0 interdepen-
denta liniara. Temperatura solu!iei lnftusnteaza
In mod clar tensiunea. Un adaptor pentru pH-me-
tru este prin urmare un milivoltmetru cu com-
pensare de temperatura.
Montajul din fig. 1 utilizeaza amplificatorul
operational A 1 ca amplificator de tensiune pentru
tensiunea electrodului. lrnpedanta de intrare a
montajului este egala cu razistenta de intrare a
amplificatorului operational: ea mascara 10'l n;
ca urmare, sarcina electrodului este nelnsem-
nata si inftuenteaza rezultatul masurarii; Rezis-
tenta PTC, TSP 102 (Texas Instruments), com-
penseaza temperatura solutiei ~i, cu ~ceasta,
influenta asupra rezultatului rnasuratoril. Impreu-
na curezistenta R4 de 2370 n (valoare obti-
nuta prin montarea unor rezistente in paralel),
196
15 V
• Vezl textul 15 V
40V
L..,_---_-4-.•
rezistenta PTC este dependenta liniar de varia-
liile de temperatura. Hezistenta R4 trebuie rea-
nzata din mai multe rezistante cu pelicula me-
talica (de exemplu 2k2 + 150 n + 10 n + 10 Q).
Prin aceasta se evita utilizarea complicatelor am-
plificatoare corectoare. Amplificatorul operational
A2 servests de asemenea ca amplificator pen-
lru tensiunea existenta in punetul A. Divizorul
de tensiune R5/R6 (rezistente cu pelicula
metalica) lm parte tensiunea de iesire I tr-un
anumil raport. Amplificatorul operational esle
construit ca amplificator surna - diterenta; el
dstermina valoarea lensiunilor existente. Volt-
metrul digital afiseaza direct valoarea pH-ului.
Potentiometrele semireglabile Pl 9i P3 reglea-
za amplificarea etajului de intrare; P2 servests
la eehilibrarea lui Al.
 Alimentarea trebuie sa se taca de la 0
sursa stabilizata de ±15 V _
Pentru echilibrare !rebuie luate in conside-
rare urrnatoarele:
1_ Se aduce tensiunea din punctul C la ze-
ro volti, eu ajutorul lui P2, intrarea fiind scurt-
circuitata.
2. Tot cu intrarea scurtcircuitata se reglea-
za potentiometrul P5 (potentiornetru bobinat)
in a~a fel in cat in punctul 0 sa existe 0 ten-
siune egala eu 7 V.
3. Cu potannometrul semireglabil se regleaza
la zero tensiunea Tn punetul A, pentru 0 tem-
peratura a rezistentei PTC de 2SoC_
4. Se conectsaza electrodul de sticla care
este eufundat Intr-o solotie tampon eu pH = 7.
Se corecteaza, eu ajutorul lui P5, tensiunea in
punctul 0 la 7 V (temperatura sclutiei egala eu
2SoC!).
5. Se scutunca eleetrodul de sticla intr-o
solutie tampon cu pH = 4. Cu potentiometrul
semireglabil Pl se regleaza la 4 V tensiunea
174 Generator de efecte son ore
Montajul descris aici a fost utilizat lntr-o
piesa radiofonica pentru scolari pentru imitarea
zgomotului unui avion. In piesa respsctiva a
avut loc ~i 0 deturnare ("hijacking"). Pentru
aeeasta aparatul a trebuit sa fie in stare sa
imite zgomote tipice avionului, cum ar fi: porni-
rea motoarelor, incalzirea, startul. zborul, cobo-
rarea ~i aterizarea - inclusiv suieratul cauciu-
curilor la contactul cu pista si focurile de arrna.
Zgomotul emis de sistemul de antrenare se
compune pe de 0 parte din urletul turbinei, iar
pe de alta parte din suieratul compresorului (a
carui turatle variaza in functle de viteza). Urletul
turbinei ia nastere dintr-un zgomot alb care
ajunge la un filtru trece-banda al carui dome-
niu de treeere se qaseste in jurul a 800 Hz. Ca
generator de zgomot servesc tranzistorul T1 si
dioda Zener 01; filtrul trees-banda esle con-
struit cu circuitul integral IC1. Pl sorveste pen-
tru reglarea sunetului.
Generatorul de semnale sinusoidale IC3
produce suplirnentar un sunet cu trecventa
cuprinsa lntre 10Hz 9i 10kHz, liind utilizat un
in punctul O. Temperatura solutiei trebuie sa
fie si aici de 25°C.
6. Se tncarzeste solutia tampon eu pH = 4
la circa 70' C ~i se verifica daca, la scufun-
darea rezistentei PTC, tensiunea ln punctul 0
este tot de 4 V. Eventual se corectoaza cu
potentiornetrul P3.
7. Se repeta compensarea de la punetul 3.
Rezistenla mare la intrare face ea montajul
sa fie sensibilia brum; de aceea el trebuie
ecranat Intr-o carcass rnetalica. Conexiunile
rezistentei PTC TSP 102 trebuie izolate tala
de actiunea apei, a aeizilor 9i a substantelor
bazice. Precizia depinde de stabilitatea sursei
de alimentare, de precizia eu care este deter-
rninat pH-ul solutiilor de etatonare cat 9i de
precizia voltmetrului digital.
Electrodul de sucia se obtine din cornertul
de specialitate pentru articole de laborator;
cdata cu el se nvrsaza 9i instructiunile de
tolosire.
(Th. Rumbach)
circuit 8038; domeniul de trscventa este stabilit
de C8. Frecven!a reala a generatorului depinde
de pozitia .clapetei de accelsratie" P6.
Semnalul de cornanoa corespunzator ajunge
prin comutatoarele S 1c ~i S2b la intra rea FM a
lui IC3; inlensitatea suieratului poate Ii reg lata
cu P5. Oeoarece turbina urmaresto eu 0 anu-
mila intarziere schimbarea pozitiei clapetei de
acceleratie, a fost inclus elementul integrator
R21/Cl0. Cl0 ar trebui sa alba doar pierderi
rnici - daca este posibil ar trebui utilizat un
condensator cu hartie de 10 !-IF.
Aceste doua semnale, urletul turbinei ~i
suieratul compresorului. sunt mixate In arnplifi-
catorul sumator ~i apoi conduse, prin regula-
torul intensitatii totale a sunetului (P2), la un
amplificator final. Partea de armonici superioare
ale semnalului sinusoidal poate f moditicata
cu ajutorul potentiornetrelor P3 si P4. Pot f
imitate astfel toate zgomotele tipice ale siste-
mului de antrenare.
Semnalul de iesire al lui IC3 este utilizat,
prin inchiderea lui S 1, la imitarea zgomotului
197
focurilor de arrna, Pentru aceasta, semnalul
sinusoidal ocoleste amplificatorul sumator, iar
intrarea FM a lu'i IC3 este sustinuta pentru a
obtine 0 frecventa redusa a oscilatiei. Prin
conectarea In paralel a condensatoarelor C8 sl
C9 rezulta suplimentar 0 extindere In domeniul
inferior de frecvente. Pentru a evita zgomotul
de comutare la actionarea lui S1, C9 se ga-
saste prin R191n mod constant la acelasi nivel
de tensiune ca si C8.
Suieratul eaueiucurilor la aterizare se reati-
zea~a de asemenea din semnalul sinusoidal al
175 Mu/tip/icator in patru cadrane
Se inmulteste X cu Y si se obtine ca rezul-
tat xv. Pe hartie acest exemplu de calcul nu
ridica niei 0 difieultate. Cum se petree tnsa
lucrurile in slsctronica, atunci cane X ~i Y sunt
tensiuni analogice de intrare, iar XY 0 tensiune
198
lui IC3_Atunci cand comutatorul S2 este lnchis,
semnalul sinusoidaleste coneclat ~i intrarea FM
a lui IC3 primeste 0 tensiune mare de
cornanda prin divizorul de tensiune R22/R23.
Prin aceasta rezulta 0 frecventa mare la iesire.
Deoarece concomitent legatura CLI tensiunea
de alimentare prin R23 este tntrerupta, ten-
siunea pe condensatorul C11 scade, rnarirnea
tensiunii de cornanda si lnaltimea sunetului
scad rapid
(M. J_ Walmsley)
analoqica de ie~ire? Pentru realizarea opera-
tiei avem putine montaje la dispozitie. La cel
prezentat aiei este vorba de 0 varianta in patru
cadrane, la care X si Y si, de asemenea, si XY
pot avea ambele polarita!i.

y
0-
Punctul de plecare pentru modul de lucru
al acestui multiplicator este 0 succesiune de
impulsuri a carer valoare medie, realizata prin-
Ir-un filtru trece-jos, depinde de produsul celor
doua rnarimi X ~i Y. Montajul confine un ge-
nerator de impulsuri, a carer lanme este modu-
lata cu X. Generatorul consta din elementele
constructive IC1, R1, R2, R4 ~i C1; el '~i pri-
rneste semnalul modulator de la IC2 prin R3.
Dupa 0 filtrare trece-jos (R7, C2; formarea
valorii medii). semnalul de iesire ajunge de la
IC1 din nou la IC2 si este comparal cu va-
loarea lui X. Prin acest reglaj se ajunge la
situafia ca la iesirea lui IC1 apare un semnal
dreptunghiular eu 0 amplitudine constanta, a
caru: 13timeeste 7nsaproportionala cu X.
Concomitent, semnalul de iesire al lui Ie 1
ajunqe la intrarea de cornanda a comutatorului
FET T1. Daca T1 conduce, atunci la iesirea lui
°
IC3 apare tensiune negativa eqala cu rnari-
mea semnal'ului de inlrare Y; In cazul unei
reqlari corespunzatoare a lui P1, IC3 lucreaza
ca amplificator inversor. Daca T1 este blocat,
polaritatea lensiunii de iesire a lui IC3 se in-
verseaza.
176 Indicator de fermentatie
In timpul proceselor de terrnentatie, eum
sunt eele eare apar la producerea vinului, se
poate aprecia cat de inainlat este procesul, in
isv
0
J) ~
IC2
d)
10
~
r :r
iCl IC'
9 ~ 8
15V
Tn spatele lui IC3 avem la dispozitie 0 ten-
siune cu impulsuri dreptunghiulare a carer am-
plitudi ne este proportionala cu Y 9i a carer
latime este proportionala cu X. Fillrul trece-jos
IC4, R10, R13 si C3 forrneaza valoarea medie
a acestei tensiuni dreptunghiulare,valDare care
este proportionala eu XV. Frecventa de trecere
a filtrului este de circa 330 Hz, la fel de mare
ca 9i frecventa fillrului trece-jos R7-C2.
Cu toate ca aiei pentru simbolizarea rnarlrnl-
lor de intrare au fost utilizate majusculele X sl
Y, montajul nu lucreaza numai la tensiuni con-
tinue. La trecvente de intrare mai joase decat
o pulere a lui zeee a frscventei de trecere a
filtrului, Inca se obtin rezultate bune; autorul a
folosit montajul pentru rnasuraton corelative
ale semnaielor EEG de foarte joasa frecventa.
Deoarece T1 tn stare de conductie prezinta
totusi 0 rezistenta de trecere, este necesara 0
reglare cu Pi a inversorului (iC3). La tensiuni
de intrare de X '" 0 V (intrarea se pune la
rnasa) 9i Y '" +6 V, respectiv X '" -6 V, se
regleaza P1 ln asa fel lncat tensiunea de iesire
a lui IC4 sa fie minima (circa ±40 mY).
(P. Creighton)
I
Iunctie de gazul degajat. Desigur, bulele de
gaz pot Ii observate in stadiul avansat al fer-
rnentatiei. In mod normal se numara cat de
199
des se ridica si coboara oglinda apei in sifonul multivibratorul bistabil N7/N8 rarnane in starea
de inchidere. In special Tn apropiere de inche- sa iniliala. 0 eventuala oscilatie a apei permite
ierea procesului de terrnentatie, nivelul lichi- trecerea iesirii montajului "SAU" din nou in
dului variaza, astfel tncat 0 rnasuratoare orien- starea ,,0"si nu influentaaza multivibratorul bi-
tativa dupa 0 anumita pozitie a lichidului poate stabil, Numai cane niv'elul lichidului urea mai
duce user la rezultatelipsitede precizie.Aceasta mult ~i ajunge si la al doilea eleetrod (prin
problema poate Ii rezolvata atunci cand aceasta electrodul liind pus la masa), iesirea
pentru rnasurare se utilizeaza doi electrozi, din lui N6 treee in ,,0" logic si permite bascularsa
care unul se gase~le ceva mai sus decat multivibratorului bistabil.' Prin aceasta iesirea
celalalt (vezi lig. 2). Dilerenta de inal!ime (circa lui N8 devine ,,1".T1 conduce si numarator~1Re
2 mm) ar trebui sa fie mai mare decal marja face un pas inainte. Deoarecs intrarile rnultivi-
adrnisibila a nivelului lichidului. bratorului bistabil pot Ii influentate doar prin
Fig. 1 prezinta rnontajul. EI este astfel con- semnale ,,0"prin D1 si D2, etajul basculant nu
revine in starea initiala pana cand ambii elec-
ceput, incat 0 triggerare esle posiblla doar
trozi nu au pierdut contactul cu lichidul. Se
atunci cand arnbii electrozi sunt scufundati Tn
poate utiliza ca numerator un releu obisnuit de
lichid. In atara de aceasta, esle posibil~ 0
nurnarare (numarator de impulsuri) de 12 V,
noua triggerare abia atunei cano electrozii au
pierdut contactul cu lichidul. Ca eleclrozi se (J. Ryan)
folossste 0 sarma de cupru cu diametrul de 2
circa 0,3 mm, izolata cu un varnis de plastic. N%2
Lichidul trebuie legat la rnasa printr-un contact
suplimentar. Din schema montajului reiese ca
intrarite inversoarelor N1 ~i N2 sunt aduse Tn
starea ,,1"logic prin divizorul de tensiune R1 si
R2, atunei cane senzorii nu sunt pusi la mas~ o
prin lichid. Atunci iesirea montajului "SAU"
N3/N4/N5 este in starea ,,0", iar iesirea multi-
vibratorului bistabil RS N7/N8 este de aseme-
nea in aceeasi stare. Concomitent, iasirsa por-
!ii NAND N6 este in starea ,,1"logic.
Daca nivelul lichidului urea In vas si elec-
1rodul "inferior" este atins, atunci nivel~1logic
la intrarea inversorului aferent este ,,0", iar ie-
sirea sa sare la ,,1". Prin aceasta, la iesirea
montajului "SAU" apare un ,,1"logic, in tim'p ce
poarta NAND rarnans in continuare in starea
,,1", In acest caz, dioda 01 se blocheaza iar

200
 177 Regulator de circutetie pentru cafe ferata miniatura

Mulle instalatii rniniatura de cale Ie rata sunt sunt inlroduse noi date. Un impuls de selecta-
atat de complexe, incat posesorul este loarte pre- re (SEL) are rolul de a face ca memoria sa
ocupat de manipularea corecta a numeroaselor
butoane 9i comutatoare. Un microprocesor poate
prelua In acest caz 0 buna parte din rnunca, Cu
2
montajul descris aici avem posibilitatea de a co-
manda viteza de deplasare a unui tren miniatura
3
cu ajutorul unui sistem cu microprocesor.
Aparatul rnodifica latirnea impulsurilor crept-
unghiulare de tensiune cu care esle alirnentata b
locomotiva. Aceasta tensiune dreptunqhiulara
este produsa de un generator de impulsuri (fig. 1),
c
care consta dintr-un oscilator (N1/N2) st din IC1 9i
IC2. Tn punctele A ... D avem la dlspozitia patru
semnale dreptunghiulare de lensiune ale carer d
lalirni ale impulsurilor sun! In raportul 1 : 2 : 4 :
8 (vezi fig. 2). Din aceste lensiuni se obtine prin
e=o _
combinare un semnal dreptunghiular a carui
durata poate avea diferite valori (0, 1, 2, 1 + 2,
4,4+ 1, ... ). e=1 ..J
Circuitul, care cornbina tensiunile dreptun-
ghiulare dupa necesitati, consta din portile NAND
N7 ... N10. Comanda portii este preluata de
e=2 ~r__l~ _
sistemul microprocesor care este legal cu cir-
cuitul de combinare prin memoria IC3. Pe pe-
rioada de calcul a microprocesorului, memoria
e=3 ~r___l~ _
pastreaza inforrnatiile de cornanda pana cand etc. 79569· 2

of 12'"
1

r:f~'\
..
_
~~"
.
,.+43

201

N15 ... N18 = 7400
7nregistreze aceste noi inforrnatii ~i apoi sa Ie
transmita mai departe portuor NAND N7 ... N10.
In spatele portilor avem, In acest caz, 0 ten-
siune cu impulsuri dreptunghiulare a carer 18.-
time este calculata de microprocesor. Etajul
tinal este prsvazut cu lampa LaS pentru pro-
tectia contra scurtcircuitelorde la ie~ire.Acaasta
tampa (rezistenta PTCI) llrniteaza curentul de
scurtcircuit la 0 valoare nepericuloasa. l.arnpile
La 1 ... La4 semnalizeaza In cod binar pozitia
regulatorului de circulatie.
178 Adaptor la multimetru pentru mssursree irecventelor
Masurarea frecventelor se reallzeaza de
regula eu un aparat digital de masurat free-
vente sau cu un osciloscop. Ambele aparate
sunt relativ scumpe ~i de aeeea nu se lntal-
nesc In multe laboratoare de amatori. Montajul
din fig. 1 face posibila masurarea trecventei eu
ajutorul unui multimetru. Domeniul de rnasura
trebuie reglat pe scala de 5 V; citirea este li-
niara atunci cand scala este stalonata In ms (1 V
202
--~-~----{+ 5
'"568·3
Daca nu posedarnInca nici un sistem micro-
procesor propriu, atunci este posibila utilizarea
unui .procesor' programabil manual ca In fig. 3.
Tnprincipiu, el indeplineste acelea~i sarcini ca
un microprocesor, dar nu poate prelua capaci-
tatea de a imagina a creierului uman. Cu aju-
torul tastelor S1 ~i S2 se poate mar: ~i micsora
treptat viteza locomotivei. Daca se doreste
realizarea rnanuala a acestei comenzi, atunci
IC3 dispare din fig. 1. lesirile 1 4 (fig. 3) sunt
legate In acest caz cu intrarile 1 4 (fig. 1).
(w. Pusset)
corespunde la 5 ms).
Montajul este eonstruit cu un circuit integrat
CMOS 4066 (comutator cu patru contacte).
ComutatorulS1 transmitesemnalul dreptunghiu-
lar A mai departe la etajul formator de impul-
suri C2/R6. Semnalul diferentiat ajunge, pe de
o parte, prin S2, la etajul inversor construit cu
T1, iar pe de alta parte la eomutatorul S4.
Aceasta are ca urmare faptul ca S3 ~i S4
lucraaza alternativ. In acest caz. sursa de cu- lucreaza ca etaj de esantionare cu memorare.
rent constant (T2) tncarca liniar condensatorul Daca se deschide acum comutatorul S4, S3 se
C4. Sarcina ajunge prin comutatorul S4 la lnchids: condensatorul C4 se descarca prin S3
condensatorul de Tnmagazinare C5. S4 ~i C5 la rnasa. Acum poate Tncepe un nou ciclu de
masurare. In tunctie de variatia parametrilor lui
T3, datorita tolerantei de tabricatie, montajul
de esantionare cu memorare ridica lensiunea
2
cu circa 2 V; de aceea avem la dispozitie 0
tensiune de tncarcare maxima de numai 6,5 V.
Pentru acord, intrarea ramano pozitiva (punc-
tul comun P2, R13). Pe poarta lui T3 se aplica
o tensiune continua de 6,5 V Cu ajutorul po-
tenttornetrulul semireglabil P3 se po ate regia
instrumentul indicator la indicafia maxima (capa-
tul scalei). Pentru reglajul de zero se utllizeaza
potentiornetrul P2; pentru aceasta poarta lui
© T3 trebuie sa fie la potential zero. Pentru con-
trol se aplica la intrare 0 trecvsnta cunoscuta
0- ---
(de exemplu 50 Hz, prin transformatorul de so-
nerie). Cu potentiometrul semireglabil Pi se rea-
ltzeaza acordul fin pe 20 ms. Reglajul este mai
simplu daca Pi ~i P2 sunt potsntiornetre cu ax.
® Diagrama din fig. 2 arata impulsurile din
punctele A .. D. La dimensionarea data, do-
meniul de trecverne masurate este cuprins
intre 40 ... 2000 Hz (0,1 V corespund la 0,5 rns,
respectiv 2000 Hz). Pentru aile domenii de frec-
venIa, elementele constructive R11, R12 si C4
trebuie redimensionate. Sunt valabile urrnatoa-
rele formule:
UC4= IcJC4·fintrarecu
b = (UR11 + Up1)/(Rii + Pi)
Dare suplimentare:
Tensiunea de alimentare: 10 ... 15 V
Curent absorbit: 5 mA
lmpsdanta de intrare: 1 Mil
Sensibiliate la intrare: minim 1,5 Vw = 1/6·U.
79563·2 (F. Kasparec)

203
 179 Dlspazitiv pentru testat cab/uri
Un dispoziliv de testa! cabluri este un in- situatie ajung adeseori cei care-s: construiesc
strument ajutator pentru cei care trebuie sa singuri un microprocesor sau sisteme digitale
verifiee un mare numar de legaturi. in acsasta complexe. Montajul prezentat poate testa eon-

o 1

IS A

~ IC2= IC1= 2~3~ -,

~
10 ... IC6 14 7493 7442
B j-'9'---_ ___:_14=-JB J H-----~
A;n

/'
/'

Nl N6 = IC3 A 7404
N7 N12 ~ IC4 ~ 7404'-
N13 N16 = IC5 = 74{)0
N17, .. N20 = IC6 = 74{)O

comitent opt legaturi; la nevoie exista 0 posibi-

litate de extindere la 16legaturi,
Modul de lucru: un generator de tact (N1 ...
N3) cornanda prin N4 numaratorul cu 4 bi!i IC2.
Trei din ie:;;irile sale sun! legate cu ICt, Din
cele 8 ie9iri ale lui IC1, cats una este in ,,0"
logic In timpul unei anurnite perioade de tact.
Acest semnal ajunge apoi prin cele opt inver-
soare N5 ... N12 la clemele de conexiune pen-
tru cable Celalalt capat al cablului este legal
cu intrarile portilor
, N13 .., N20. Intre iesirile
,
acestor porti si iesirile corespunzatcare ale lui 79594

204
 IC1 se qasesc LED-urile (D1 ... D16) conectate
antiparalel, 8 x 2, ca elemente indicatoare.
LED-urile cu numar impar (D1, 03, D5 ...)
lumineaza exact atunci cand iesirea NAND
aterenta se alia ln starea ,,0" logic, iar con-
comitent iestrea corespunzatoare a lui IC1 este
in starea ,,1" logic (acosta sste cazul in 87,5 %
din timp). Pe de alia parte, LEO-urile cu nurnar
par (D2, 04, 06 ...) lumineaza numai atunci cand
ieslrea NAND esle Tn starea ,,1" logic, iar ie-
sirea corsspunzatoare a lui IC 1 este In starea
,,0" logic (12,5 % din timp). Daca unul din ca-
bluri este intrerupt, atunci iesirea portii NAND
conectata la acesta rarnane Tnstarea ,,0" logic;
dintre cele doua LED-uri ce apartin acestei
iesiri, lurnineaza dioda cu nurnar impar cores-
punzatoare. La 0 legare corecta, LEO-urile ra-
man stinse, deoarece atunci potentialele ano-
180 Sirena
Fiecare Isi are propriile-i idei cu privire la
ceea ce ar putea impacheta intr-o cutie. in acest
caz este vorba de ceva mai deosebit: zgomot!
Demn de observat la acest montaj nu esle
nici originalitatea, nici intensitatea sonora, ci felul
Tn care se poate realiza, eu purine elemente
constructive, 0 sirena eu caracter Kojak. Totul
trebuie, ln final, sa tncapa tntr-o cutie.
Sunt necesare doar doua circuite integrate
9i cateva elemente constructive pasive. IC1
produce un sunet ce poate f reglat eu P1 si
excita un mic difuzor. Inaltirnaa sunetului este
modulata de IC2 cu un semnal de joasa tree-
dic ~i catodic oscileaza in acelasi ritm. Scurt-'
circuitele intre cabluri sun! indicate deoarece
In acest caz la un LED cu nurnar par anodul
este ,,1''. iar catodul ,,0"; LEO-ullumineazi.l..
LED-urile nu nscesita razlstente inseriale.
Atat timp cat nici un cablu nu este conectal,
lumineaza LEO-urile impare. Cornutatorul S1
serveste pentru controlul functional al indica-
tiilor, daca se apasa pe aceasta tasta, atunci
lurnineaza LEO-urile pare. Pentru extinderea
montajului la un nurnar de 16 conductoare te-
state, se utilizeaza un circuit integrat 74154 pen-
tru IC1 (si se conecteaza 9i iesirea D a lui IC2
la intrarea 0 a lui IC1). Corespunzator, se du-
bleaza nurnarul inversoarelor, al portilor NAND
si al LED-urilor.
(J. J. van der Wee/e)
venta. Viteza de modulare poate f reg lata eu
P2. la nasters astfel un semnal modulat In
trecventa assmanator celui emis de sirenele de
politie americane.
Montajul eSle suficient de compact pentru
a-9i gasi loc imr-o cutie, impreuna eu bateria ~i
difuzorul. 0 asemenea .cutie Kojak" poate pro-
duce rnulta bueurie copiilor, dar mai poate Ii
irnaqinata 9i 0 alta posibilitate: daca se pre-
vede un mlcrolntrerupator tn lata usii, sub ster-
gatorul de pieioare, iar cutia este arnplasata In
dosul usi', nu mai este necesar ciocanitul!
(L. van Ginderen)
Fig. 1. Aceasta figura prezinta montajul mini-
mal al unei "sirene Kojak". Nu este necesar
un difuzor de 150 Q; poate fi utilizat ~i un
difuzor de 8 Q in serie cu 0 rezistenta de 47 Q.
205
 181 Dispozitiv vizualizare curbe caracteristice ale tranzistoarelor

Dupa pareraa noastra. exista prea purine

montaje simple care sa coste putin ~i sa fie
totusi utilizabileIn laboratorulelectronistuluiama-
tor, Montajul propus aici are aceste lnsusiri.
Posesorii unui osciloscop descopera 0 noua
posibilitate de rnasurare; montajul este simplu
de construit, consta exclusiv din elemente acce-
sibile 9i nu este scump. Exista deci suficiente
motivepentrua realizaun cablaj pentrumontaj.
Acest mic aparat de rnasura permite, prin
obisnuttu' test "bun - rau" tragerea unei conclu-
zii privind calitatea semiconductoarelor verili-
cate. Pot fi astlel comparate impreuna diferite
tranzistoaresi se pot selecta cele potrivite pentru 2
un anumit scop. Este absolut necesar un
osciloscopcu posibilitateade reprezentareX - Y.
Ce este de tapt redat pe ecranul acestuia?
Intra tn discutie curba caracteristica Ic/UCE,
adica dependents curentului de colector de
tensiunea colector - emitor, la diferiti curenti de
baza ai unui tranzistor. Tnfig. 2 este reprezon- 4

tat a 0 astlel de functie. Se recunoaste pe

aceasta 9i cu ce curenti de baza lucraaza inre-
gistratorul de curbe. Din diaqrama poate Ii citit
direct curentul de alimentare al tranzistorului.
Rezistenta de iesire a tranzistorului poate f de
asemenea dstsrminata (cu ajutorul unor cal-
cule). Ca 0 observatie arnpirica se poate spu-
ne ca. cu cat este mai plana curba in partea ei
draapta, cu alai este mai mare rezistenta co-
lector - emitor.
_UCE
IVI
Fig. 1. Montajul dispozitivului de vizualizat
curbele caracterislice ale Iranzistoarelor.
Penlru varianla de montaj pentru Iranzis-
toare pnp vezi lextul.
Fig. 2. Curbele caracteristice k/UCE ale unui
tranzistor oarecare. Ele sunt determinate pen-
tru curenti de baza da~i.

6V

80129·1

206

Fig. 3. Rep,rezentareacurbelor caracteristi-
ce pe ecranul osciloscopului.
Fig. 4. Cablajul si planul de echipare a p a-
cii dispozitivului de ridicare a curbelor ca-
racteristice,
Montajul
in fig. 1 tranzistorul de studiat esle desem-
nat prin "TUT" (Transistor Under Test). [ntre
punctul "Y" (Iegatura cu intrarea Y a oscifo-
scopufui !?i punctuf "j_" (leqatura cu masa - in-
trarea oscifoscopului) se gase!?te rezistenta
R7. Aceasta este rezistenta de lucru a tran-
zistorufui de testat, iar caderea de tensiune pe
aceasta rezistenta este, conform fegii lui Ohm,
o masura a curentului de colector al tranzis-
torului, Pe verticafa ecranului este reprezentat
.Jc". Emitorul tranzistorului este legat ell intra-
rea X a osciloscopului (punctul "X"). Pe orizon-
tala ecranului este figurata deci tensiunea co-
lector -emitor "UeE".
Cum iau nastera curbele earacteristice pe
ecran?
Pe tranzistorul de testat se aplica doua ten-
siuni: 0 tensiune cornpusa din 5 trepts aplicata
bazei si, concomitent, 0 tensiune tn dinte de
ferastrau pe colector. Tensiunea de coleetor
variaza atat de repede, Incat pe ecranuf osci-
foscopului este vizibila 0 "imagine fixa" com-
pusa din cinci curbe caracteristice diferite, cores-
punzatoare la cinci curenti diteriti ai bazei.
Tensiunea ln trepte si cea tn dinte de teras-
trau sunt prod use cu ajutorul unui multivibrator
astabil (MVA). Acest multivibrator astabil este
construil cu T1 9i T2 9i turnizeaza 0 tensiune
In impulsuri de forma dreptunghiulara eu 0
trecventa de aproximativ 1 kHz. Tensiunea In
dinte de terastrau ia nastere din aceasta
tensiune in forma de impulsuri dreptunghiula-
reo prin integrare cu R5 9i C5.
Tensiunea In Ire pie este fermata intr-un
mod ceva mai complicat: tn timpul frontului
crescator al unui impuls dreptunghiular produs
de multivibratorul astabil, eondensatoruf C3 este
incarcat prin dioda Dl pana fa tensiunea de
lucru. In timpuf frontului descrescator al aceluiasi
impuls dreptunghiular, condensatorul C3, in

Lista de componente
Rezisten!e
R1, R4 = 4k7
R2, R3, R5 =
15 k
R6 = 2k2
R7 = 330 n
=
R8 270 k

Condensatoare
C1, C2, C4 = 100 n
=
C3 22 n
C5 = 10 n
C6=100~F/10V

Semiconductoare
T1 ... T4, T6 = TUN
T5 = TUP
D1 = DUG

207
timpul descarcarii, cornanda pentru scurt limp
tranzistorul T3. Prin aceasta potentialul emito-
rului lui T4 scade putin. Aces! salt de tensiune
inca rea condensatorul C4. Fiecare impuls drept-
unghiular care urrneaza conduce la 0 scadars
in Irepte a potentialului emitorului lui T4. Aces!
proces duroaza pana cand T4 conduce com-
pie!, cornandandu-l pe T5. Apoi C4 se descar-
ca foarte repede si incepe un nou ciclu. Ten-
siunea in trepte ajunge prin R8 la baza tran-
zistorului de testat.
Nurnarul de trepte ale tensiunii Tn scara
depinde de raportul C3/C4. Pentru valorile date
aici, numaru: de trepte este 5. Nurnarul de
trepte poate Ii modificat prin schimbarea valorii
lui C4. Alegerea unui nurnar de 5 trepte repre-
zinta un compromis lntre usurinta citirii para-
metrilor interesanti (In special amplilicarea In
curent) si supratata utilizabila a ecranuluL
Rea/izarea prectice
In fig. 3 se pot vedea curbele caracteristice
asa cum apar pe ecranul osciloscopului. Aici
iese in evidenta ~i micul neajuns al montajului:
curbele sunt descrise pe ecran in sens invers
tala de explicatille din acest artico!. Acest lucru
nu poate Ii evitat la un montaj atat de simplu ~i
nici nu ests resimtit ca fiind important. Oeran-
jant pare a fi, dimpotrlva, faptul ca montajul
182 Filtru cu cristal de cuart pentru 4,4 MHz
La construirea unui receptor radio, de exem-
plu un aparat CB, selectivitatea nscesara pune
probleme serioase. Daca ne qandirn ca ecartui
1.4.1!oO,.'.
"l'~: I
I
'--t--.___.___L:"_·:-t~XD'
L ._ ~~----~--------~------.-------~
Xl ... X5' 4433.618 kH, (PAL QUARTSI
208
poate testa doar tranzistoare npn. Aceasta pro-
blema poate Ii rszoivata usor prin construirea
unui al doilea montaj pentru testarea tranzis-
toarelor pnp. Elementele constructive sunt ief-
tine; atunci de ce nu?
Varianta pnp prezinta urrnatoarele particu-
laritati: pen!ru T1 .. T4 ~i T6 se lolosesc tran-
zistoare TUP, T5 este un TUN, C6, 01 ~i ten-
siunea de alimentare se invorseaza !?ideja si-
tuatia este clara! Cu aceasta si curbele sunt
transpuse pe ecran de la stanqa la dreap!a,
axa Y (lc) ests desigur reprezsntata negativ,
citirealiind deci oarecumcontorrnaeu obisnuinta.
Cu acest montaj pot f testate, bineinteles, 9i
diode. Oiodade testa! "OUT" (Diode Under Test)
este consctata CLi anodulla R7 (punclul ,.J_") ~i cu
ca!odul la masa sursei de alimentare (punctul
.X"). Pe ecran se va citi In acest caz carac-
teristica IF/UF a diodei.
in lig. 4 este reprezentata placa de circuit a
dispozitivului de ridicare a curbelor caracteris-
tice pentru tranzistoare. Punctele de conexiune
rnentionate in text sunt indicate pe desenul cu
modul de amplasare a componentelor.
Observetie: cu toate ca montajul consurna
doar putin curent, totusi sursa.de alimentare ar
trebui sa fie bine stabilizata. In Elektor au tost
deja prezentate numeroase astfel de surss.
(B. Damtan)
I
canalului mascara doar 9 - 10kHz (Ia emisiuni
AM si tunctionare CB), atunci ne dam seama
ca avem nevoie de un liltru exceptional. Par-
•••• 120~H
n.
L1: 15 spire CuEm d = 0.4 mm
pe un mi•• torotdat T50-2 (Amidon)

ticularitatea acestui montaj este ca cristalele
de cuart utilizate sunt relativ ieftine. Asa-nu-
mitele cristale PAL existents In orice televizor
In culori PAL se qasesc in cornert la preturi
destul de scazute. Unicul dezavantaj al mon-
tajului este acela ca depinde de frecvsnta re-
lativ bizara de 4,433618 MHz; aceasta free-
venta este insa foarte adecvata seopului propus.
183 Generator digital de semnale sinusoidale
In prezent sxtsta tendintatot mai accantuata
de a produce tensiunile oscilante cu ajutorul
montajelor digitale; avantajele constau in obti-
nerea relativ usoaraa frecventelortnalte si a unei
amplitudjni ca'nstante.Montajul prezentat lurni-
RI
a, 02 oJ
D,n
Q @
N1 " 1/4.4001 = te2
A::;a cum se vede din schema montajului,
este vorba de un asa-zis filtru Ladder cu cinci
cristale de cuart. Inrnod normal, dintr-o astfel
de configuratie, rezulta un filtru trees-banda eu
o caracteristica de trecere asimetrica. In toto-
grafie este insa vizibil ca. prin cateva artifieii in
dimensionare, s-a reusi! realizarea unei carac-
teristici de trecere slrnetrice. Banda are lalimea
de 6 dB la 5,2 kHz, iar;j:Junctelede 60 dB sun!
la 12,4 kHz. Dintre bobine, doar L1 trebuie con-
feqionata cu mijloace proprii. Pentru aceasta,
se realizeaza 15 spire din conductor de cupru
bililar emailat cu diametrul de 0,4 mm pe un
miez inelar T50-2 fabricat cle Amidon.
Deoarece L2 ... L9 pot fi cumparate, timpul
economisit astlel va Ii utilizat pentru 0 executie
ingrijita a liltrului. La montajele HF efortul este
rasplatlt Es!e loarte important ca etajele de filtra-
re individualesa fie separateprin ecranede tabla;
inainte de toate nu trebuie uitat sa se lege la
rnasacarcassle metalice ale cristalelorde cuart,
zeaza, la dimensionarea data, un semnal sinu-
soidal. Sunt realizabile sl alte forme de semnal
atunei cand se rnodifica valorile rezistentelor
R1 ... R8. Dupa conectarea tensiunii de alimen-
•
•
O. Din aS 06 07 as 3... '5V
lel "
016 +
4015 B
ues
6
Hes
,.
C'
w
usv
0
80536
209

tare, circuitul R9/Ci produce un scurt impuls
de resetare: toate iesirile sunt aduse astlel tn
starea ,,0" logic. Deoarece iesirea 8 se gase~te
de asemenea in starea ,,0", In spatele inverse-
rului, la intrarea D, apare nivelul ,,1" logic. Cu
ajutorul unui oscilator extern (care nu este fi-
gurat) sunt furnizate impulsuri de tact la in-
trarea Clock a lui IC1. La fiecare front pozltlv al
acestor impulsuri, connnutu' registrului secvential
184 Mmodulator sincron FSK
Un dezavantaj al multor modulatoare FSK
(FrequencyShift Keying) consta in taptul ca. co-
mutarea frecventelor (intre 1200 Hz si 2400 Hz)
are loc in momente dilerite. Ar fi mull mai ele-
gant daca frecventa ar f cornutata numai la
Irecerea semnalului sinusoidal prin zero. Prin
210
lei este lmpins rnai departe cu 0 pozitie. Dupa
primul impuls de tact, 01 trece in starea ,,1",
iar dupa cel de al optulea impuls 08 trece ~i el
in starea ,,1". Imedial, la iesirea 08 apare un
,,1" logic, intrarea D a inversorului trece in
starea ,,0". Dupa urrnatorul impuls de tact ie-
sirea Oi este in starea ,,0". Oupa alte sapte
impulsuri Q8 trece si el in starea ,,0"~i jocul in-
cepe cu ,.1"la intrarea D.
Prin dimensionarea rezistentelor R1 .... R8,
starile ,.1"~i ,,0" sunt convertite intr-un semnal
sinusoidal. Frecventa semnalelor sinusoidale
este egala eu a saisprezecea parte din sern-
nalul de tact. Fracventa cea mai ridicata a cir-
cuitelor integrateCMOS este de 7 MHz, ceea ce
insearnna ca se poate produce un semnal sinu-
soidal cu 0 trecvsnta minima de circa 500 kHz.
Pentru poarta N1 poate fi utilizatsi un alt tip; im-
portant este ca semnalul sa fie inversat de 08.
Cele doua fotografii prezinta forma ~i spec-
trul de frecvente al semnalului de ie~re. A~a
cum se poate vedea, cele mai importante ar-
monici superioare, cea de a treia ~i cea de a
cincea, se gasesc la aproape -50 dB sub ar-
monica tundarnentala. Armonicile i 5 si 16 sunt
din nou la tel de mari, datorita difsrentei de
frscventa fa!a de armonica tundarnentalaaceste
armonici pot fi atenuate foarte usor cu un sirn-
plu filtru RC.
Ca oscilator pentru producerea impulsurilor
de tact poate ti utilizat un montaj construit cu
circuitul 555; un astlel de montaj este descris
in artieolul"Modulator sincron FSK" (Frequency
Shift Keying) din acsasta carte.
La iesirea Sync apare un semnal dreptun-
ghiular care are acaeasi Iaza 9i trecvsnta eu
semnalul sinusoidal; el poate servi ea semnal
trigger pentru un osciloscop.
aceasta, schimbarile de Iaza ar fi eliminate din
sernnalul FSK. Desigur, 0 asemenea eomutare
este realizabila numai atunci cand intre infer-
rnatil ~i semnalul de 1200 Hz, respeetiv de
2400 Hz, exists 0 sincronizare portecta.

Nl
FFl
* Vez; textul
Sync. Q 9OS~9
de ie~ire a generatorului este egala cu a saispre-
zecea parte din trecventa de tact, trecventete
FSK aferente pot fi culese la iesirea acesteia.
Binelnteles, acest montaj nu poate face minuni;
acum nu mai avem nici 0 variatie a fazei ln sem-
nalul FSK, Tnsa partea de armonici superioare din
semnalul de 2400 Hz poate Ii, In functie de cir-
cumstante, mai mare decal este permis in norme.
In acest montaj a fost utilizat ca oscilator
cunoscutul circuit 555 In versiunea sa CMOS
7555. in cornparatie cu circuitul 555, circuitul
185 Convertor de irecventii
, 50 Hz - 60 Hz
Cu acest montaj se poate realiza intr-un
mod sirnplu un convertor de trecventa care, de
exemplu, sa transforme un semna[ de 50 Hz
intr-urun de 60 Hz. Daca am construit deja un
aparat cu un circuit integrat de ceas american,
neconvertibil, un asemenea montaj poate f uti!.
in acest rnonta], semnalul FSK este prod us
cu aiutorul generatoru[ui digital de semna[e sinu-
soidale (de asemenea descris ln aceasta carte).
La fiecare trecere poztnva prin zero, generato-
rul turrnzeaza generatoru[ui un impuls sincron.
cu care FF2 este setat sau resetat conform cu
datels procesate existente [a intrarea O. in tunctie
de starea multivibratorului bistabil, montajul
produce un semnal de tact de 38,4 kHz sau de
19,2 kHz, care sta [a dispozitis la iesirea portii
N3 ~i care este condus la generato(ul digital
de semnale sinusoidale. Oeoarece trecventa
N3 ~ 3/44001 : IC3
FF2 = 4013: IC2
7555 este caracterizat, 'in atara de 0 impedan-
Iii de intrare mai mare ~i un consum mai mic
de curent, prin faptul ca. la 0 schimbare a nive-
lului semnalului [a iesire, cu greu mai pot apa-
rea vartun de curent 'Tn alimentare. In atara de
aceste avantaje, circuitul CMOS poseda practic
acsleasi caracteristici ca si circuitul .norrnal".
Daca nu se doreste cuplarea rnontajulul cu
generatorul digital de sernnale sinusoidale,
atunci intrarea Sync se conectsaza [a iesirea
Q a lui FF1.
Frecvenla [a iesire a unui circuit integral de
tipul XR 2240 se calculsaza cu relatia:
fo = m·fjn/(1 + N) unde:
fo = frecvonta la iesire
lin= frscventa la intrare
211
 R
J::0n
m = un numar Inlreg intre 1 ~i 10. Aces! numar
este raportul intre frecventa de intrare si frec-
venta bazei de limp, care poate f reqlata prin-
tr-un poterniornetru.
N = un nurnarintreg intre 1 si 255 care poate
fi ales prin ocuparea uneia sau mai multora din
cele 1 ... 8 borne.
La m '" 6 si N = 4, pentru 0 frecvanta de
intrare fin = 50 Hz, rezulta 0 trecventa la iesire
fa = 60 Hz; cu m '" 5 si N = 5, la 0 frecventa de
intrare fin = 60 Hz, rezutta 0 trecventa la iesire
fo = 50 Hz.
Circuitul integrat confine un multivibrator
bistabil de cornanca FF, un generator de baza
de timp TB ~i un divizor binar cu opt etaje. Ge-
neratorul de baza de timp produce un sernnal
a carui perioada depinde de constanta de
timp a elernentului RC coneetat la pinul 13. La
bornele 1 ... 8 sunt disponibile, aeum, semnale
care prezinta perioade egale cu 1, 11, 4T, 8 r,
16T,32T, 64T si 128 T. Daca se leaga, de exem-
plu, iasirile [a care apar sernnalele cu perioada
T ~i 4T (adica pin 1 si pin 3) eu rezistenta serie
212
Cl Rl
~fin
lOOn 11
'Y 50Hz
:£
80501
3k3, se obtine un semnal a carui perioada este
T + 4T = ST.Acesta este nurnarul "N" mentionat
mai sus.
Generatorulde baza de timp porneste dupa
un semnal trigger pozitiv [a pinul 12. Conco-
mitent, toate iesirile divizorului sunt setate pe
,,0",iar divizorul este activat. In montajul dese-
nat se obtine 0 Irecventa la iesire de 60 Hz
pentru 0 frecventa la intrare de 50 Hz, atunci
cand Irecventa bazei de timp este reqlata pe
cea de a ~asea arrnonica a trscventei de in-
trare, adica pe 300 Hz (m = 6). La pinul 3 apa-
re un semnal eu 4T, adica N '" 4.
La 0 tensiune de alirnsntare de 9 V, monta-
jul lucreaza excelent (sunt posibile tensiuni de
alimentare intre 4 ~i 15 V). Curentul absorbit
este de circa 8 mA. Un semnal dreptunghiular
cu 0 amplitudine de minimum 3 V serveste ca
semnal de sincronizare (tensiunea de intrare).
Frecventa eea mai mare a generatorului de
baza de limp esle de circa 100 kHz; In cele
mai multe cazuri, cireuitul integrat este chiar
mai rapid (R '" 1 k, C = 7 n).
 186 Lampa spate de siguran!J pentru biciclete
La latitudinea noastra geogratica se tntarn-
pia destul de des sa catatorirn cu larurile aprin-
se. Este neplacut laptul ca un dinam de bici-
cleta Iurnizeaza energia necesara in tunctis de
viteza de deplasare. La 0 viteza redusa ~i mai
ales la opriri la semafor, zebra etc., lumina se
stinge. Acsasta situatie este psriculoasa mai
ales cand vin aile vehicule din urrna. Legea a
luat tn considerare aceasta problema introdu-
cand obligativilatea montaril .ochilor de pisica"
la biciclete; montajul prezentat aici constituie 0
sau 0 baterie atat timp cat aceasta este tncar-
cata. Energia a 4 sau 5 acumulatoare miniatu-
ra (alcali-mangan)ajunge pentrucirca 35 de ore.
Borneledinamului, de la care in mod normal
este culeasa lensiunea pentru lampi, se conec-
teaza la intrarea micului aparat. Oaca dinamul
lucreaza, atunci tranzistorul 1 conduce ~i co-
manda tranzistoarele T2 si T3. Lampa lumi-
nsaza. Daca, la 0 oprire, dinamul nu mai furni-
zeaza nici 0 tensiune, atunci T1 rarnane In sta-
rea de conductie limp de catsva minute, pana
187 Anemometru
Procedeu!de rnasuraredescris se bazeaza
pe faptul ca un curent de aer (vant) race~te un
obiect care este mai cald decat mediu! tncon-
jurator, In acest caz, obiectul racit este un
completare utila la acestia.
Imedial ce dinamul esle pus in miscars ~i
furriizeaza tensiune, lampa din spate S8 aprin-
de. Particularitatea este ca. indiferent de vite-
za, lampa spate turnineaza cu aceeasi inten-
sitate. In atara de aceasta, lampa lu~ineaza
Inca 4 minute si dupa oprirea bicicietei. Aces!
timp este suficient pentru a traversa lara pericol
intersectiue rutiere.
Din pacate, rnontajul are si un punct slab:
el I~i trage energia dintr-un acumulator mic
-
+
: 4x 1.5V
cand condensatorul C1 se descarca prin R1.
Daca T1 se blocheaza, atunci triggerul Schmitt
T2 T3 basculeaza 9i lampa se stinge. Aparatul
s-a deconectat automat 9i nu mai consurna cu-
rent de la baterie.
La 0 utilizare requlata, intensiva a aparatu-
lui, este mai bine ca alimentarea sa se taca de
la 5 acumulatoare rniniatura NiCd. La 0 capa-
citate de 0,5 Ah ~i la un bec cu lncandescenta
de 6 V /50 mA, acumulatoarele se descarca In
circa 10 ore.
tranzistor conectat ca dioda (T2). Pentru a in-
calzi acsasta dioda la 0 temperatura mai mare
decat cea a mediului, 0 cuplarn termic cu un
tranzistor (T1), care este parcurs continuu de
213
 r-----+----..---------t----(+ 5V

R1 R2 .••
(')
M

Ml +

- SOmA

--,
I
r
I
I r
I____ _J
Be 639 BC 549C

80533

un curent. Viteza vantului rezulta din diterenta modului corect de lucru al montajului. Rezis-
Tntretensiunea pe dloda !?ilensiunea pe 0 dio- tenta R1 trebuie aleasa astfel incat curentul
da de reterinta T3. prin T1 sa nu fie prea mare. Pentru T1 (BC639)
Ambele tensiuni ajung la intrarea neinver- poate fi utilizat 9i un Be 547; curentul de co-
soare, respectivla intrarea inversoarea unui am- lector maxim nu Irebuiesa dspaseasca 100 mA.
plificator operational. Amplificatorul operational Daca montajul linde sa oscileze, alunci prin
are un factor de amplificare egal cu 1000 !?ico- rnarirea lui RS faclorul de amplificare al ampli-
rnanda prin rezistenta R1 curentul bazei tran- ficatorului operational poate fi rnlcsorat.
zistorului de incalzlre. Daca vantul raceste Cele coua tranzistoareT1 si T2 sunt montate
dioda, atunci tensiunea ei de conductie creste cu supratetele de racire alaturate: se poate
(-2 mVfC), cu aceasta crescand si tensiunea utiliza 0 pasta speciala pentru un contact termic
la intrarea neinversoare. Corespunzator creste cat mai bun (vezi foto).
$i tensiunea de iesire a ampJificatoruluiopera-
tional.
, T1 este comandat Tn continuare si . se
lncalzeste. Amplificatorul operational tncearca
sa compenseze caderea de temperatura, ceea
ce se manltesta printr-o crsstere a curentului
de colector allui T1.
o sensibilitate buna se realizeaza atunci
cane temperatura diodei T2 esle cu 1 ... SoC
rnai mare decal cea a mediului. Penlru aceas-
ta, se reqleaza potentiornetrulP1 astlel Tncalin
stare de repaus aparatul de masura sa aiba 0
indicatie mica (de exemplu SmA). Acest .cu-
rent de repaus" (care corespunde vitezei ,,0" a
vantului) ofera concomitent un control asupra

214
 188 Trigger reglebi!
La cele mai multe montaje trigger cu histe-
rezis la comutare (intre care se nurnara si trig-
gerul Schmitt) operatia de reglare a pragului
de comutare se prezlnta ca un joc de rabdare
,------------------.---<+
Al,A2.A3 ~ 3{4 TL084
,___----------------<l~-....(-
se poate influenta in mod nedorit comportarea
triggerului. Montajul trigger prezentat aici consti-
tuie 0 exceptie de la cele prezentate mai sus;
el este construit cu un amplificator operational
triplu.
Cu ajutorul lui P1 ?i P2 pot ti modificate
ambele tensiuni de comutare independent una
tala de cealalta; sunt posibile, pentru aceasta,
°
valori pozitive 9i negative de la pana la 0,1%
din tensiunea de alimentare. Este indiferent cu
care din cele doua potentiornetre se reqleaza
pragul de comutare superior sau inferior.
Dad tensiunea de intrare a montajului
este mai mare decal tensiunea de comutare
superioara roqlata, atunci iesirile lui A1 $i A2
189 Reg/area tensiunii pe dioda varicap cu ajutorul tensiunii CAF
Montajul reqleaza automat tensiunea pe dio-
da varieap a unui receptor cu ajutorul tensiunii
CAF. Pentru aceasta se utilizeaza un stabili-
(In masura in care aceasta reglare este, de fapt,
posibila), deoarece reglarea unui punct de co-
mutare atrage cupa sine modificarea celui de
al doilea punct de comutare si, prin acsasta,
10
...15
V
•
UOUT
10
...15
V
80537
sunt la un potential pozitiv, iar tensiunea de
iesire a lui A3 este de asemenea pozitiva. Ca
urmare a cuplajului prin R5, iesirea lui A3
ramano pozitiva atunci cane tensiunea de
intrare ia 0 valoare oareeare intre eele doua
praguri de comutare. Abia atunci cand tensiu-
nea de intrare coboara sub praguri, iesirile lui
A 1 si A2 sunt la un potenual negativ, iar pinul
10 al lui A3 seAgase9te la un potential mai mic
decal pinul 9. In acest fel tensiunea de iesire a
lui A3 devine negativa.
Cu acest montaj pol fi prelucrate atat len-
siuni continue cat si alternative;bineln!eles,vale-
rile la varf ale semnaluluide intrare nu trebuie sa
fie mai mari decat tensiunea de alimentare.
zator de lensiune integral, al caru' punct de
zero nu se leaga la masa, ci [a tensiuneade CAF.
Tensiunea CAF a amplificatoruluide freeven-
215

+33 V." 40 V
-c- IC2
+r---------------------~~78L24
te intermediare cornanda un amplificator opera-
tional ce lucreaza ca amplificator de eroare ce
este conectat la borna de masa a regulatorului
de tensiune. Hezistenta R3 constituie 0 sarcina
constants pentru amplificatorul operational si
conduce 0 parte a curentului de repaus al re-
gulatorului la rnasa. La cele mai mulle amplifi-
catoare de Irecvente intermediare, tensiunea
CAF este de 4,5 10,5 V; curentul de repaus al
slabilizatorului de tensiune esle de circa 3 mA.
Penlru a asigura un domeniu cat mai mare de
variatie a tensiunii de iasire la 0 stabilitate
suticienta a rnontajului, amplificatorul operational
trebuie sa preia 2/3 di n curentul de repaus.
Putem calcula astfel rezistenta R3 = 4,5 V /
=
1 mA 4500 n,
Aici a tost aleasa 0 valoare de 4k7. Pentru
a preveni 0 sventuala tendinta de autoosci-
190 Convertor tensiune - report impuls/pauza
Destul de des este necesar un semnal drept-
unghiular a carui valoare medie sa poata f cu-
noscuta ~i reqlata. Dupa aceste criterii se poate
construi, de exemplu, un alimentator simplu.
Montajul necesita cateva explica~i. Amplificatorul
operational A 1 este conectat ca integrator, iar
A2 ca trigger Schmitt. Atunci cand, de exem-
plu, la 0 anurnita tensiune la inlrarea montaju-
lui, tensiunea de ie~ire a triggerului Schmitt A2
este de 0 V, tensiunea la iesirea integratorului
216
.•
•
285VoOSV
' .
• Vel! I@xtul
g0520 _ ,
lalie, amplificatorul operational este compen-
sat cu C3, iar stabilizatorul de tensiune este
decuplat prin C5.
Ca amplificalor de eroare (IC1) a lost ales
tipul LM 308, care are un curent de intrare
foarte mic (numai 3 nA) si 0 deriva foarte mica.
Consumul de curent al montajului este de cir-
ca 300 I-l-A.Pentru a atenua semnalele psrtur-
batoare, tensiunea CAF este condusa la intra-
re printr-un filtru trece-jos (R1 !?i C2); prin
aceasta rezulta 0 func)ionare stabila ~i lipsita
de zgomote a montajului. Oaca se dorests de-
conectarea CAF-ului, atunci se conscteaza in-
trarea pe valoarea medie a tensiunii CAF. Da-
ca receptorul are un instrument cu nul pentru
acord, atunci tensiunea de reterinta a instru-
rnentului poate fi utillzata in acest scop.
(5. Hering)
este scazuta. Daca tensiunea la iesirea inte-
gratorului atinge pragul inferior de comutare al
triggerului Schmitt A2, atunci acesta basculea-
za si la iesirea sa avem un potential pozitiv (apro-
ximativ egal cu tensiunea de alimentare). Prin
aceasta, intrarea neinversoare a lui A 1 primes-
te 0 tensiune mai mare decat intrarea inver-
soare, iar tensiunea la iesirea integratorului
creste din nou. Daca este atins pragul superior
al triggerului Schmitt, atunci A2 basculeaza din
 A1,A2 ~ le1 = 1/2 LM 324 80529· ,

nou 9i procesul se reia. Tnaces! mod, la issirea irnpuls/pauza 0 sau 100%.

lui A2 ia nastere un semnal dreptunghiular.
Atunci cand valoarea medie a tensiunii drept-
unghiulare deviaza de la tensiunea de intrare,
integratorul modifica treptat valoarea medie a
tensiunii sale de iesire pana cand se ajunge la
sincronism. Oeoarece pragurile trigger sunt re-
glate fix, razulta 0 modilicare a raportului irn-
pulszpauza a semnalului dreptunghiular.
Frecvenlade ie9irepoate varia de la 0 valoa-
re maxima la un raport irnpuls/pauza de 50%,
pana la valoarea minima ,,0 Hz" la un raport
Tensiunea la intrare poate varia lntr-un do-
meniu ale carui limite sun! circa 0 V si apro-
ximativ 1,5 V sub tensiunea de aliment~re.
La ulilizarea unui circuit LM 324 tensiunea
de alimentare poate f intre 3 si 30 V. Daca se
utilizeaza alte tipuri de amplilieatoare operatlo-
nale, atunci,de la caz la caz, domeniul de reglaj
al montajului la tensiuni mid de intrare poate Ii
puternic restrans, deoarece circuitul 324, lala
de multe aile tipuri, poate prelucra tensiuni de
intrare pana la 0 V (9i chiar putin mai joase).

191 Preamplificator pentru microfon dinamic cu LM 387

Deja sunt mai multi ani de cand Elektor a

publicat pentru prima oara un preamplificator
pentru microfon dinamic. EI era echipat eu un
amplilicator operational de zgomol redus, tip
739. lntre timp, gama de circuite integrate s-a
dezvoltat lntr-atat. lncat pentru acest seop ne
stau acum la dispozitia 0 tntrsaqa serie de
amplifica!oare operationale duble. Cele mai
multe din acestea pun in umbra, prin calrtatile
lor, deja batranu: circuit 739. Din aces! rnotiv
prezentarn un nou preamplificatorpentru micro-
Ion dinamic. Alegereaa cazut pe LM 387 produs
de National Semiconductor,un amplilieatorope-
rational dublu, user de procurat, cu un zgomot
deosebit de redus, tntr-o carcass OIL eu 8 pini.
Din schema se poate vedea ca se poate ob-

217
 30 v + Lista de componente
Rezisten~e
R1, R1' ;; 47 k (pelicula rnetalica)
R2, R2', R6, R6'''; 100 k
R3, R3';; 1 k
~~70n R4, R4' = 10 k
_35V
R5, RS' = 1 M
R7 = 1 .Q

Semiconductoare
ICI = LM 387 (NE 542)

Conden satoare
Cl, Cl' = 1 ,ll /6 V
C2, C2' '" 10 J..l/16 V
C3, C3' ;; 2n7
C4, C4' '" 470 P
C5, C5' '" 100 P
C6, C6', C7, CT ;; 1n5
C8, eg, Cg' '" 100 n
80532 Cl0 = 0,47 J..l /35 V tantal

tine, In modul cel mai simplu, cu aces! circuit,
un preamplificator pentru microfon dinamic de
calitale.
lmpedanta de intrare corespunde valorii
standard de 47 k; ea depinde aproape exclusiv
de Rl; Daca se doreste coneclarea unui rni-
crofon dinamic care necesita 0 valoare diterita,
alunci Rl (rezistentacu pelicula rnetalica) poate
Ii schimbat fara problema. In domeniul cuprins
Intre 22 k ~i 100 k, nu apar probleme prin aceas-
ta schimbare. Acelasi lucru este valabil pentru
capacitatea de separare a microfonului dina-
mic (CS). Valoarea inscrisa pe figura, 100 p,
este una mijlocie; pentru cateva tipuri de micro-
loane dinamice,de exemplu Ortofon, este nece-
sara 0 capacitate mai mare.
Circuitulcare componseaza variatiilede free-
venta ale curbei caracteristice de taiere a fost
dimensionat cat mai precis posibil prin conec-
tarea in paralel, respectiv In serie, a conden-
satoarelor C3 ~i C4, respectiv C6 ~i C7. Daca
se utilizeaza aici elemente constructive cu 0
toleranta mai mica, atunci rezulta 0 compen-
sare aproapeideala a caracteristiciinormei RIAA.
Amplificareapreamplificatoruluipentru micro-
ton dinamic a fost stabnlta la 100 (40 dB). Ten-
siunea de issire este din aces! mo!iv suticienta
pentru a comanda urrnatonn preamplificatorsau
amplificator. lmpsdanta de intrare trebuie sa
fie de minimum 100 k, 0 condltia pe care am-
plilicatoarele de acest tip 0 indeplinesc de cele
mai multe ori. In caz de nevoie, capacitatea lui
C9 poate f marita, astfel incat sa fie compen-
sate pierderile la basi, cauzate de un deza-
cord. Raportul semnal/zgomot depinde ~i de
calitatea elementelor pasive. La 0 tensiune de
intrare de 10 mV, acesta este in orice caz mai
mare de 80 dB. Oaca se dubleaza montajul,
atunci rezulta un preamplificator stereo. Spatiul
redus ocupat de circuitul integrat si modul de
amplasare a elementelor constructive pe placa
de circuit imprimat deterrnina ca modulul sa fie
extrem de compact, astfel tncat i~i va gasi cu
usurinta un loc In orice preamplificator sau
amplificator.
;:;'

218
 192 Indicator de continuitate

De multe ori suntem pusi Tn situatia de a

verifica un nurnar mai mic sau mai mare de
legaturi electrice; de exemplu, rnanunchiun de 1
conductoare, cablaje, circuite de curent. Pentru
aceasta poate fi utilizat un aparat universal de
rnasura comutat pe scala ohrnrnetrica. Aceas-
ta presupune Tnsa ca In timpul rnasuraru sa
tinern fixe sondele de rnasurars ~i concomitent
sa urrnanrn indicatia pe cadranul aparatului de
masura.
Se poate insa si mai simplu. Se construieste
pentru aceasta un mic montaj care produce un
sunet doar in cazul unei leqaturi. Pentru reali- 805'90 - 1

zare exista 0 multitudine de posibilitati.

01,,, 04 = lN4001
2

Fig. 1 prezinta un montaj care utillzeaza un

translormator de sonerie si 0 sonerie. In locul
soneriei se poate utiliza ~i un mic difuzor irnpre-
una cu 0 rezistenta serie corespunzatoare.
Desigur, In aces! caz, pot circula curenti destul
de mari care, in anumite situatii, ar putea dete-
riora circuitul controlat. Din aces! motiv, fig. 2
prszinta 0 alternativa: un montaj al ci.i.ruicu-
rent de rnasurare este mai mic de 1 mA.
Cum lucreaza montajul? Destul de simplu: produs doar In cazul Tn care T1 primoste un
redresorul in punte produce 0 tensiune nefil- curent in baza prin R1 si legatura de testat,
trata, care poate Ii sesizata intr-un difuzor sub deterrninand intrarea ln conductis a tranzisto-
forma unui sunet de 100 Hz. Aces! sunet este rului T2.

193 Tester pentru circuitele integrate 555

Circuitul integra! 555 este 0 cornponenta ~elile de conectare, se poate totusi dejecta.
cu utilizar: multiple, fiind lntalnit in multe mon- Testerul prezentat aiei clarlnca sttuatlile cane
taje. Cu toate ca acesta este un circuit bipolar exista un dubiu privindintegritateaacestuicircuit.
~i de aceea este relativ putin sensibilia gre- Circuitul de testal, nota! Tn figura cu ICi,

219
 r-------1~-------1'--()SI
.!.0--0
9V
Cl
80606
este conectat ca rnultivibrator astabil (MVA).
Atunci cand se conecteaza tensiunea de
alimentare cu tasta S1, condensatorul C1 se
incarca prin rezistentele R1 ~i R2. Daca ten-
siunea condensatorului alinge doua Ireimi din
tensiunea de alimentare, atunci este setal rnul-
tivibratorul existent In circuitul integrat. Con-
densatorul se descarca prin R2 si pinul 7 al
circuitului. Atunci cand tensiunea pe conden-
sator a scazut la 0 treime din tensiunea de
alimentare, multivibratorul basculeaza; leqatura
interna a pinului 7 cu masa esle intrerupta si
procesul se reia de la capat. '
lesirea circuitului (pin 3) este legata la do-
uii LEO-uri. Cand tensiunea de iesire esle ma-
re, 02 lurnlneaza, In timp ce 01 este stins.
Tensiunea mica la pinul 3 are ca urmare stin-
gerea lui 02 !?i aprinderea lui 01. Oeoarece
circuitul iucreaza ca multivibrator astabil, LED-
urile lumineaza pe rand, sernnalizand ca cir-
cuitul 555 nu este defect.
Frecventa de c1ipire poate Ii calculata cu
formula urrnatoare:
f = 1,44/(R1 + 2R2)C1 [Hz]
C = [~F]; R = [kf2]
Atunci cand R2 este mull mai mare decat
R1 se poate face urmatoarsa aproximare:
f = 0,72/R2C1 [Hz] C1 = [uf']; R = [kf2]
Cu dimensionarea data in Jigura pentru R1,
R2 si C 1, trscventa de clipi re este de circa
0,5 Hz. Deoarece montajul ssrveste doar pen-
tru testare :?i nu pentru 0 functionare de du-
rata, este suficienta alimentarea de la 0 ba-
terie de 9 V.

194 Convertor 12 V c.c. /220 V c.a.

Circuitul integrat CMOS 4047 este piesa

principala a acestui mic convertor care trans-
forma 0 lensiune continua de 12 V intr-una al-
ternativa de 220 V.
Circuitul integrat este utilizal ca multivibrator

CI

ICl =
4047

•
astabil. La iesirile Q:?i Q (pin 10, respectiv
pin 11) apare un semnal dreptunghiular sirnstric,
care este arnptiricat de doua tranzistoare Dar- 80573

lington (T1 :?i T2) :?i care ajunge in final la bo-

bina secundara a unui transformator de retea

220
 (2 x 10 V /60 VA). La bornele bobinei primare deri reduse. Cu ajutorul lui P1 frecventa la iesire
apare 0 tensiune altemativa de 220 V. Se ob- poatefi reqlata!nlre anumitelimite (50 ... 400 Hz).
line un randament mai bun atunei cand se uti-
lizeazaun transtorrnatoreu miez toroidal eu pier- (M. Cafaxe)

195 Aparat pentru mssuret inductente ~i capacitati

Montajul rnasoara intr-un mod simplu indue- toarelor. lnductivitatile pot fi rnasurate (82 ln
tivitatea bobinelor si capaeitatea eondensa- pozitia a) datorita faptului ca un curent care

15V~
@
N IC1 Nl ... N6 ~ ICl ~ CD 40106
J:

C ,+
••••••
.(
~, I I

N
J:
.x
o
1fJ lOor o

N
::c
:;;,

80592

t.- t
!' (
I
221
~--
-- l
1jI> I
Tabe/
f [Hz] 1 M 100 k 10k 1 k 100 10
L [H] 10 Jl 100 Jl 1 m 10 m 100 m 1
C [F] 100 P 1 n 10 n 100 n 1 Jl 10 Jl
circuta prin bobina nscunoscuta este intrerupt
periodic; un instrument de masura magneto-
electric indica tensiunea de inductie care ia
nastere. 8emnalul unuia din cele ~ase oscila-
toare (N 1 ... N6) care produc semnale crept-
unghiulare ajunge prin 81, functis de domeniul
de rnasurare ales, la baza lui T1. Curentul ba-
zei lui T1 atinge periodic 0 anurnita valoare,
astfel lncat :;;i eurentul de colector maxim ra-
mane constant. Pentru tensiunea indusa este
valabila formula:
.6.1
U=-L~,
unde: L = inductanta, 61 = variatia curentului,
iar .6.t este intervalul de limp In care are loc
variatia curentului. Deoarece aiei raportul I'll/I'lt
rarnane constant, tensiunea indusa se mo-
difica doar atunci cand inductivitatea bobinei ia
o alta valoare. Valoarea medie a lensiunii in-
duse este: Um = L·lc·l, unde Ic este curentul
mediu de colector, iar I este trecventa tensiunii
de cornanda. Valoarea medie a tensiunii in-
duse este ~i 0 rnasura a inductantsi bobinei.
Din relatia liniara intra Um ~i L rezulta ca seala
trebuie gradata liniar.
Daca 82 este In pozitia b, atunci se ma-
soara capacitati. Curentul mediu de descar-
care al condensatorului Cx este: 1m = Cx·Uc·f,
unde Uc este tensiunea la care esle tncarcat
condensatorul. De aici rezulta ca ~i valorile ca-
pacttatilor sunt indicate liniar.
Domeniile de masurars ce pot f alese cu
S1 rezulta din tabel:
Pentru a etalona aparatul, se regleaza mai
intai Irecventele oscilatoarelor la valoarea co-
recta cu ajutorul potentiometrelor P1 ... P6. Dupa
aceasta se prinde In clemele de masurars pen-
tru Cx un condensator cu capacitatea cunos-
cuta (de exemplu, 100 p); apoi se regleaza P7
pana cane instrumentul de masura magneto-e-
lectric indica valoarea respectiva. Pentru indue-
·tante, in clemele de masurare pentru Lx se
prinde 0 bobina cu 0 inductanta cunoscuta (de
exemplu, 1 H); cu ajutorullui P8 se aduce aeul
instrumentului la indicatia respective.
Tensiunea de alimentare a aparatulul este
de 15 V. 0 baterie de 9 V nu este suticienta,
deoarece 0 tensiune scazuta are ca urmare ~i
o precizie redusa.
(dupa a idee a lui P. Herlitz)

196 Sursa de tensiune ieftina

Se stie ca rezistentele produc zgomot. Pentru

a Ie putea utiliza ca surse de tensiune, trebuie ca
tensiunea de zgomot sa tie redresata
tlttrata. Acesta este prineipiul montajului pre-
zentat In continuare.
Tensiunea de zgomot efectiva rezulta din
egalitatea:
Uef= '.J4-k T B R.
. Dupa cum se vede, lensiunea turnizata este
cu atat mai mare, cu cat sunt mai mari valorile
rezistentei R ~i temperaturii T. Temperatura este
data Tngrade Kelvin; 25°C echivalsaza cu 298°K.
Deoarece caldura este 0 forma de energie,
iar rezlstenta trebuie sa disipe energie, tem-
peratura rezistentei va scadea. Acest montaj
poate Ii deci folosit atat ca sursa de tensiune,
cat ~i ca element de racire (elect Peltier).
~i
o
R
80507
De mare tmportanta este alegerea rezis-
tentei. Cel mai bine esle sa se utilizeze aici un
exemplar vechi, chiar defect, care sa produca
mull zgomot.
Dioda Irebuie sa aiba pe cat posibil 0
tensiune mica de conductio. Este recomanda-
bila utilizarea unei diode cu germaniu; eele
mai bune rezultale se obtin lnsa cu 0 dioda

222
Schottky. Tensiunea de iesire a montajului
mascara circa 0,1 V. Pentru producerea unor
tensiuni mai mari se pot conecta mai multe
197 Lumina spate cu diode semiconductoare
Un mare pericol Tn circulatia nocturna "
constituie biciclistii. Bicicletele adeseori nu au
lumina spate sau aceasta este detects. Parti-
cipantii la oirculatie care nu poseda lumini de
semnalizare sunt greu de observa!. Acest menta]
constituie un ajutor penlru remedierea acestei
situatii. Schema prezentata este foarte sirnpla:
ea necesita doar trei elemente constructive.
La aproape orice bicicleta lampile sunt
alimentate cu 6 V curent alternativ; din acest
motiv au test prevazuta doua LEO-uri conec-
tate Tn paralel; cats unul pentru fiecare semi-
perioada, Hezistenta de 220 n limiteaza curen-
tul prin LEO-uri. Informalii des pre tensiunea fur-
nizata de dinamul bicicletei ne dau tarnpue cu
incandescenta existente. Nu este posibil sa se
mascara tensiunea cu un voltmetru, deoarece
apar adeseori varturi de tensiune de 30 V sau
chiar mai mult.
Prototipul larnpi! spate cu semiconductoare
a test Tnglobat Intr-un bec defect. Oupa de-
montarea atsnta a globului de sticla, pentru ali-
mentare pot Ii utilizate siirmele de conectare a
filamentului. Dupa ce sunt Tnglobate rezistenta
~i cele 2 LEO-uri, se veritica din nou cone-
xiunile, ne asiqurarn ca LEO-urile sun! rnontate
198 Tremolo cu circuite integrate
Multe din montajele ce genereaza un elect
de tremolo (modulare psriodica a intensitatii
sunetului) prezinta trei dezavantaje: distorsiu-
nile care apar sunt relativ rnari; amplitudinea
rnodulatiei ca ~i frecventa rnodulatiel pot Ii re-
glate doar Tntr-un domeniu destul de rnic. Mon-
tajul prezenta! aici permite 0 amplitudine a mo-
dulatiei de 0% ... 100% si este relativ lipsi! de
distorsiuni. EI es!e adecvat pentru coua canale
separate (stereo) ~i dispune tn plus de posibi-
litatea de a imita electul Lesley (difuzor rotitor).
elemente Tn serie. Pentru un curent necesar
mai mare, este posibila conectaroa mai multor
elemente in paralel.
corect, iar In final se umple soclul cu ra~ina
epoxidica. Prin aceasta se obtine un bec de
6V
01
~ 'l
*
2.
LEO
02
80518
schimb rezistent care poate Ii insurubat In
fasungul existent.
Prototlpul lucreaza tara probleme de doi
ani. Autorul a folosit LEO-uri cu luminozitate
mare, Avantajul fiabllltatli mari a LED-urilor nu
poate compensa dezavantajele legate de lu-
minozitate !?i unghiul de vizibilitate. Cand lumi-
nozitatea ~i vizibilitatea larnpilor spate con-
ventionale (6 V I 0,1 A) va Ii cel putin egalala,
doar atunci larnpile spate cu LEO-uri vor re-
prezenta lntr-adevar un proqres.
(R. W. A. Koster)
Principiul rnontajului este simplu. Circuitul
integrat TCA 730 este conceput ca dispozitiv
de reglaj electronic al balansului ~i intensitatii
sonore .cu corectie fiziologica de trecventa,
Reglajul balansului ~i al intensitatii sonore se
reauzeaza printr-un potentiornetru liniar pentru
ambele canale. Daca se inloculeste acest poten-
tiornstru printr-o sursa de tensiune alternativa.
rezulta 0 modulatie periooica a semnalului de
intrare. Sursa de tensiune alternativa esle con-
struita cu generatorul de functii XR 2206. IC1
223

ci R4
produce oscilatii dreptunghiulare, triunghiulare
$i sinusoidale. 'In montaj prezinta interes doar
tensiunea sinusoidala; numai eu aeeasta este
posiblla 0 rnodulatie .rnoals". Daca TeA 730 ar
fi modulat cu 0 tensiune dreptunqhiulara, atunci
ar aparea salturi in intensitatea sonora, eeea
ce ar prejudieia foarte mult place rea auditiei.
Tensiunea de modulatis poate f reqlata cu
potentlornetrul P1 de la 1 la 25 Hz. Hezlstenta
R4, de 150 n, reqleaza punetul de lucru al ge-
neratorului de semnale sinusoidale; eele doua
rezistente de 180 k, R5 $i R6, regleaza partea
de tensiune continua si amplitudinea semna-
lului sinusoidal la iesire. Condensatorul elec-
trolitie de 1 I-l F, C2, este utilizat ca filtru. lesirea
pentru semnalele dreptunghiulare a lui XR 2206
cornanda un tranzistor pnp T1, astfel tncat un
LED indica optic trecventa de rnodulane.
La eireuitul integrat TCA 730 corectia lizio-
loqlca de trecvanta (pinii 1 .. , 7) rarnane deco-
nsctata. Tensiunea de rnodulatie ajunge prin
224
7815
,P
15 V
lez 10
IJ TeA 730
15 14
sosas
P2 (50 k log) $i prin rezistenta R 10 (22 k) la
pinul 13 al cireuitului TCA 730. Aceasta intrare
serveste la reglarea intensitatii sonore. Cu po-
tentiornetrul P3 S8 poate regia gradul de rno-
dulare a balansului (efeetul Lesley). Divizoa-
rele de tensiune de la intrari (R7, R8 $i R9,
R 11) fixeaza balansul la mijloc, in starea de
repaus, iar amplifiearea la 1.
In ceea ce priveste eireuitul de alimentare,
acesta este simplu. Stabilizatorul de tensiune
integra! 7815 (IC3) rszolva to ate problemele.
In orice caz, 0 tensiune de alimentare nesta-
bilizata nu este recornandabila, deoareee osci-
latiile de curent rezultate prin modulare actio-
neaza negativ asupra tunctionarn. Transforma-
torul de retea (miez M42) trebuie sa furnizeze
15 ... 18 Vella 120 mA. Stabilizatorul de
tensiune trebuie provazut eu un radiator de
circa 10 ern".
(T. Stohr)
 199 /luminat automat pentru bicicletii
Montajul simplu din fig. 1 are rolul de a irn- Montaj pentru uituci
bunatati sirntitor slquranta circulatiei de noapte Aceasta sarcina esle preluata de montajul
pentru biciclisti.Daca noapteatrebuie sa oprim la urrnator. In acest caz. lumina se stinge de la
un semafor, atunci lumina functioneaza in con- sine dupa circa 3 minute. Montajul este desi-
tinuare, alimentata fiind de un acumulator. gur ceva mai complex decal varianta standard.
In timpul mersului eu iluminatul .conectat" Acumulatorul este tncarcat In acelasi mod
(dinamul bicicletei este cuplat), acumulatorul, in timpul mersului cu lumina .consctata". La
format din patru acumulatoare NiCd (cu elec- oprirea la un sernator, tensiunea furriizata de
trozi sinterizati) montate in serie, este incarcat dinam este nula. Intrareatrigger a lui IC1 (pin 2)
prin R1 ~i 01'; releul este anclansat, contactul pnrneste un impuls negativ, releul atrage. Acum
sau conecteaza larnpile bicicletei la acumulator. iluminatul este asigurat cu tensiune de la acu-
La parcarea bicicletei nu trebuie sa uitarn sa mulator prin contactul releului pana cand ten-
deconectarn luminile! siunea la pinul 6 atinge valoarea tensiunii in-
terne de referinta a circuitului integrat. Atunci
releul declanseaza si separa de acumulator
iluminalul si intregul' montaj. Acest timp este
reglat prin 'R2 si C2 la circa 3 minute; el este
mai lung decil.t timpul de schimbare a culorii
I
I semaforului. Cu toate acestea, nu trebuie sa
I ne temem de 0 dascarcars a acumulatorului;
I
I lumina se deconecteaza de la sine.
I
I
I
I Fig. 1. Montajulln varianta standard. In tim-
6V
3W I
I pul opririi, iluminatul este alimentat de un
I acumulator.
I
I Fig. 2. Montajul In varianta pentru uituci.
I
I lIuminatul se deconecteaz3 automat dupa
I circa 3 min.
80544 1

I
6V"\" I
2
I
I I
I I
I I
I
I
,
I
I
I I
I
I
I
..,.., I
I
I
6' I I
3W
I _L I
I I
I 1N4148
I
14 x 1.2V
1450 mAh
80544 '}

225
200 Semnalizator pentru eutia po~tala

Este ceva in cutia postala sau nu? Aceasta
este 0 intrebare zilnica pentru multi oarneni.
De regula raspunsui la intrebare se lasa astep-
tat pana la verificarea ei. Deceptia este cu atat
mai mare cano gasim cutia qoala si ea este
arnplasata la 0 distanta destul de mare.
Montajul prezentat aici arata pe 4 afisaje
cu 7 segmente daca rnerita sa facem drumul
pana la cutia pcstala. [n starea de repaus,
tranzistorul T2 conduce; pe atisaj apare cu-
vantul "GOl" (lEER)_ Pentru ca monlajul sa
tunctioneze ireprosabil, trebuie ca bariera de
lumina sa fie montata nemijlocil pe fanla de
introducere a oorespondentei in cutie. Raza de
lumina catre lOR este intrerupta prin introdu-
cerea corespondentei. in acest caz, tranzis-
torul T3 trece penlru putin timp in stare de
conductie~i comuta multivibratorulbistabilpoarta
NAND N1/N2_ Ca urmare, tranzistorul T2 se
blocheaza,in limp ce T1 conduce. Afi~ajulanun-
la prin cuvantul "POST" ca ceva asteapta in
cutia postala Aces! anunt rarnane atlsst pana
cand este actionat butonul S1. Atunci monlajul
revine III starea initiala ~i afiseaza cuvantul
"GOl". Daca butonul SI este manta! in asa lei
tncat sa comute automat imediat ce cutia pos-
tala este deschisa, confortul olerit de montaj
este maxim.
(w. Korell)

I TUP

"li
l I'
,el
I~I
V5
PI
Nl.N2 '" 1/2 7400
DP1 ... DP4 = 5082 - 7760 hp +
I"J (common cathode) 5V
I

B0510

226
201 Siguranpi pentru difuzor
Montajul "Siguran!a rnultifunctionala pentru
difuzor" (Elektor, caiet 117) arata cum, cu aju-
torul electronicii, pot Ii protejate sistemele de
diluzoare multicanal de toate Tnclina!iile distruc-
live tatente ale utilizatorilor lor. Problema poate
Ii lnsa rezolvata tmr-un mod mai simplu atunci
cane .turnarn un pre de apa in vin" ~i conactarn
o siquranta "de rnoda veche" in serie cu difu-
zorul. Valoarea norninala a siqurantei raprezinta
se adauqa laptul ca siquranta se incalzeste la
o tncarcare mare - fiind cunoscut comporta-
rnentul ei neliniar la variatii de temperatura:
calitatea redarii basllor prsztnta acum un coe-
ficienl negativ de temperatura. Este posibila 0
irnbunatatire. atunci cand siquranta este intro-
dusa Tn reactia negativa a amplificatorului (fig. 2);
Tn acest caz, tensiunea de reactie negativa
202 CupJaj pentru semnale video
Tn diferite aplicatii este necosara separarea
potentlalelor a doua circuite. Este porrnlsa
trecerea de la un circuit la altul doar pentru
semnalul alternativ, in limp ce pentru tensiu nile
continue ambele circuite sunt separate. 0
rezolvare cunoscuta a problemei este utilizarea
unui transtorrnator de separare. 0 alta cale de
rezolvare 0 of era utilizarea euplajelor optice;
ele elirnina !ransformatorul de separare.
Montajul prezentat constituie un cuplaj optic.
Curentul de colector, Tn starea de repaus al
tranzistorului T1 , este reglat cu R 1, R2 si R3 la
20 mA. Hezlstsnta R3 este aleasa astfel tncat
un compromis intre curentul mare absorbit de
sunetele grave, curentul ceva mai redus al su-
netelor medii si curentul redus al sunelelor inalte.
Dadi se conecteaza siquranta fara aile masuri
in serie cu diluzorul (fig, 1), atunci pol rezulta
catsva probleme. Sarma sigurantei are 0 rezis-
tsnta relativ mare care nu sste tocmai favora-
bila' atenuarn electrice a dltuzorului ~i actionea-
za defavorabil asupra rsdani basilor. La aceasta
este culeasa In spatele siqurantei. Pentru a
evita 0 lnfluenta negativa asupra reglarii tensiunii
continue a amplificatorului, siquranta trebuie ~un-
tata prin rszistenta R3, care este necesar sa
lie mai mica decal R2 si mai mare ca impe-
danta de sarcina de 4 sau 8 n, Pentru R3 s-a
demonstrat ca potrivita 0 valoare de 220 n (1 Wi,
curentul le prin LED sa varieze intre 15;;i 25 mA
la 0 tensiune de inlrare (vart la varf de 1 V.
Liniaritatea in sarcina a raportului semnal/zgo-
mot poate Ii marita prin reducerea lui IF. 0 re-
zistonta suplirnentara intre eolectorul lui T1 ;;i
masa trebuie sa restabileasca curentul de re-
paus la valoarea nscesara de 20 mA.
Tranzistoarele T2 ~i T3 constituie un am-
plificator cu reactie negaliva realizata prin re-
zistentele R4 ~i R6. Rezistenta R6 este aleasa
asttel Incat eurentul Ie utillzeaza domeniul de
amplificare maxim allui T3; R7 lirniteaza sem-
nalul de cornanda. lara a-I distorsiona. Reglarea
227

tensiunii continue pentru T3 se realizeaza prin
R5. Rezisten\a R4 reqleaza amplificarea (L\Uie~1
L\Uintr.). Functia de transfer a amplificatorului
este:
Uies = (010
Uin 81F
)(_1 )(R4 R6x R7)
R3
Daca montajul amplificatorului constituit din
T2 :;;; T3 tinde sa oscileze, atunci Tntre baza :;;i
colectorul lui T3 este necesar un condensator.
203 Semnal In dinte de tersstrsu sincron cu reteaua
Aces! montaj a fost utilizat initial pentru
comanda unui triac, dar sunt imaginabile ~i
alte aplicatii, Ca etaj de intrare se utilizeaza un
trigger Schmitt (A 1) care transform a tensiunea
alternativa sinusoidala a retelei intr-o tensiune
dreptunchiulara cu aceeasitrecventa. In conti-
nuare, cu ajutorul circuitului diferemial constituit
din rszistenta R5 si condensatorul C 1, se rea-
Al ... A2 = 1/2 LM 3900
228
aCS76
Valorile practice sunt 27 p ... 100 p. Datorita
acestui condensator, limita superioara de frec-
venIa este coborata.
Caracteristici tehnice
Liniaritate 2% la 1v.;
Banda de trecere: 10 MHz
Deriva amplificarii:-0.6%fC
Amplificarea: 22 dB la 1 MHz
Tensiunea de strapunqere: 3000 V
(Hewlett-Packard - Applikation)
I
lizeaza la fiecare front al semnalului dreptun-
ghiular un impuls pozitiv, respectiv unul negativ.
A2 este un integrator obisnuit a carui ten-
siune de iesire scade liniar deoarece la intra-
rea inversoare ajunge un curent constant. Par-
ticularitatea acestui montaj este ca integratorul
reactioneaza atat la impulsurile de intrare ne-
gative, cat 9i la cele pozitive, datorita particu-
5V
80534
laritati: constructive a circuitului LM 3900.
Daca apare un impuls pozitiv, alunci amplili-
catorul operational rsactioneaza "normal"; adica
atunci cand inlrarea neinversoare S8 gase~te
la un potential pozitiv,tensiuneade ie~irecrests.
Acest salt de tensiune ajunge prin condensa-
torul C2 la intrarea neinversoare,iar arnplificato-
rul operational se gase~le din nou in echilibru.
Pentru a ne da seama ee se petreee la un
impuls negativ la intrare, trebuie sa avem In
vedere ca circuitul de intrare al amplilicatorului
operational consta de tap! dintr-un tranzistor al
carui emitor esle pus la rnasa.
Din aeest motiv intrarea neinversoare nu
204 Buffer sau inversor
Aces! montaj este capabil sa furnizeze. la
alegere, un semnal de ie~ire inversal sau nein-
versat. Comutarea intre cele doua moduri de
lucru se realizeaza printr-o tensiune la intrarea
de cornanda A.
Modul de tunctionare al montajului se clari-
fica repede. Daca la intrarea de cornanda ten-
siunea este 0 V, atunci FET-ul conduce \,i
scurtcircuiteaza la masa intrarea neinversoare
a amplificatoruluioperational (pin 3). Prin aceas-
ta, amplificatorul operational este conectat ca
amplilicator inversor ~i intrarea sa inversoare
formsaza un punet virtual de rnasa. (Amplifica-
torul operational are tendinla, ca urmare a
reactiei negative prin R2, sa aduca pinul 2 la
acelast potential cu pinul 3, adica la potentialul
masei.) Cu dimensionarea data pentru R1 ~i
R2, factorul de amplilicare este -1.
Daca se aplica la intrarea de cornanda (A)
o tensiune -Us, atunei FET-ul se blochaaza.
Prin aceasta el constituie doar 0 sarcina. Ile-
glijabila pentru circuitul de intrare. Acum am-
plificatorul operational inverseaza semnalul de
intrare; factorul sau de amplificare este deci 1.
Tensiunea de intrare ar trebui sa fie eu 2 V
mai mica dedit cele doua tensiuni de alirnen-
tare (adica Uin1r max. :: 16 ... 26 Vvv). Deoarece
irnpedanta de intrare a rnontajului depinde de
taptul ca FET-ul conduce sau nu, sursa de
reactioneaza la un impuls negativ. Impulsul
ajunge prin D1 ~i la intrarea inversoare, astlel
'inealambele intrarisunt blocate.Cireuitulintegrat
este insa astlel conceput, Incat tensiunea de
iesire urea acurn la valoarea tensiunii de ali-
mentare.
Inca 0 mica observatie despre R1 si R2:
pentru a nu se depasi tensiunea maxima ce
poate f aplicata in montaj, sunt prevazuts doua
rezistente. Dad! aparatul nu se conecteaza
direct la relea, atunci se poate utiliza si 0 sin-
g ura rezistenta de 100 k.
Tensiunea de alimentare nu esle critica,
putand f cuprinsa intre 4 si 36 V.
UB= 10 ... 15 V
A2
~----<+
A
BF 256C
U8=··10 .. -15V
o 8{)551 •
sG
semnal care cornanda amplificatorul ar trebui
sa alba 0 rezistentainterna cat mai mica. Daca,
de exemplu, factorul de amplificare la comu-
tarea de la functionarea ca inversor la functio-
narea ca neinversor sau invers nu trebuie sa
varieze eu mai mult de 5%, atunci impedanta
sursei poate f de cel mult 500 Q. Montajul
poate fi unlizat pentru inversarea automata a
polaritalii la aparatele de masura, rnodulatoare
in inel etc.
229
205 Siguran,ta
Aceasta siquranta elsctronlca de curent
continuu nu are nevoie sa fie inlocuita; ea
poate f .reparata" simplu, prin apasarsa unui
buton. Tiristorul Th se aprinde la apasarea bu-
tonului, astfel in cat curentul prin el ~i rezistenta
Rs poate circula la consumator. Dupa eliberarea
butonului, tiristorul rarnane in starea de con-
ductie, in rnasura in care curentul ce trece prin
el nu coboara sub 0 anurnita valoare, asa
numitul curent de rnentinere. Pentru anularea
curentului de rnantinere sunt utilizate tranzis-
torul T si rezistenta Rs. Daca tensiunea pe Rs
2N3055
U;;,= max. 60 V
Th=
TIC 106 A ... 0
4 A/250 V "Rs = min 0.2!!
• "Rg = 10 k ... 60 k
80$70
206 Aparat pentru inciircet acumulatoare
Montajul a fost conceput ca aparat de in-
carcare pentru acumulator cu plumb de 6 V I
3,5 Ah, utilizat pentru bliturl. Acumulaloarele
cu plumb pot fi incarcate In diferite moduri.
Particularitatea acestui aparat consta in faptul
ca adapteaza continuu curentul de lncarcare la
slarea de incarcare a acumulatorului.
Fig. 1 prezinta schema bloc a aparatului
PWM (cu modularea la!imii impulsului). A1
este un multivibrator astabil care furnizeaza un
semnal dreptunghiular cu 0 trecventa de circa
2 kHz. Urmsaza un multivibrator monostabil A2
care este triggerat prin Irontul negativ al aces-
tui semnal dreptunghiular. Latirnea impulsului
semnalului la ie~irea lui A2 depinde de ten-
siunea pe care 0 turnizeaza amplificatorul di-
terential A3. Acest amplilicator diterential supra-
veqhaaza tensiunea acumulatorului; tensiunea
sa de iesire depinde de diterenta dintre ten-
230
depaseste tensiunea de conductie a jonctiunf
baza-emitor a tranzistorului T, atunci tranzistorul
in cepe sa conduca Hezistenta Rs a direi va-
loare trebuie sa rnasoare eel putin 0,2 Q, tre-
buie de aceea sa lie astfel oirnensionata incat
produsul dintre curentul de deconectare dorit
al siqurantei ~i valoarea lui Rs, sa fie egal cu
0,7 V. Imedial ce T a trecut in starea de con-
ductie deterrninand curentul prin tiristor sa co-
boare sub valoarea de mentinere, tiristorul se
blocheaza. Caderea de tensiune pe Rs scade
prin aceasta sub tensiunea de prag baza-e-
mitor a lui T, astlel Incat tranzistorul se blocheaza
~i el ~i intrerupe curentul spre consumator.
Functionarea sigurantei trebuie rsalizata
dupa conectarea sursei, prin apasarea scurta
a butonului. Rezistenta Rg se dirnensioneaza
in functie de marime~ tensiunii de alimentare
Ub: valoarea sa este egala cu Ub'1 kLl.. Sigu-
ranta poate f usor introdusa in circuitul de
alimentare cu tensiune pozitiva al unui aparat.
Pierderea de tensiune datorata introducerii ei
este mai mica de 1 V.
siunea acumulatorului ~i diferenta fa!a de ten-
siune reqlata, Atunci cand ambele tensiuni sun!
egale, raportul irnpuls/pauza al semnalului de
issire al lui A2 es!e de 10%. Aceasta este su-
ficient pentru a compensa autodescarcarea aCLJ-
mulatorului fara a-I supraincarca totusl. Daca
dirnpofriva, acumulatorul este dsscarcat, atunci
raportul impuls/pauza este de 90%. Semnalul
1
 lN4001 ·'I¢~jtulul
de iesire al lui A2 cornanoa comutatorul
electronic ES 1 care permite trecerea curentu-
lui de incarcare spre acumulator printr-o rezis-
tenta de limitare.
'Oetaliile montajului rezulta din fig. 2. Circui-
tul integrat IC2, un 555, este oscilatorul drept-
unghiular. [mpreuna cu componentele aferente el
produce un semnal cu 0 trecventa de 2,27 kHz;
aceasta trecventa de obicei nu este critica. Cel
de al diolea 555' (IC3) tucreaza ca multivibrator
rnonostabil. EI triggereaza semnalul diterentiat
cu C5 si R8 pe lrontul din spate al semnalului
de iesi're al lui IC2. Tensiunea de iesire a
arnpliticatorului diterential IC 1 este aplicata la
pinul 5 al lui IC3; acest pin are rolul de intrare
pentru tensiunea de modulatie. Tensiunea de
reterinta poate fi reg lata cu Pi; aceasta ten-
siune se aplica la intrarea neinversoare a lui
IC1. Intrarea inversoare este leqata prin R2 la
borna plus a acumulatorului. Atat limp cat ten-
siunea acumulatorului este mai mica decat
tensiunea de reterinta, la ie~irea amplilicatorului
diferential exista 0 tensiune mare, Ea scade
odata cu scaderaa diferen!ei dintre tensiunea
de reterinta si tensiunea acumulatorului, astfel
Incat raportul irnpuls/pauza al semnalului drept-
unghiular de la issirea lui IC3 scade de la 90%
la 10%, Semnalul, cu la!imea impulsului rnodu-
lata, ajunge prin tranzistorul T1 la baza tran-
zistorului T2 al comutatorului electronic pentru
curentul de lncarcare.
Pentru a regia corect aparatul, se alege un
acumulator descarcat (circa 2 V pe celula) !Ii
un acumulator incarcat complet (circa 2,4 V pe
celula). Mai Intai se leaga acumulatorul descarcat
la clemele aparatului. Cu Pi se regleaza cea mai
mare tensiune de reterinta posibila. Pentru
R12 se introduce acum 0 rezistenta a carei
valoare permite trecerea curentului de Incar-
care prescris, In general, curentul de lncarcare
mascara 0 zecime din capacitatea acumula-
torului impaqita la 1 ora (de exemplu 350 mA
la un acumulator de 3,5 Ah). Valoarea lui R12
este intre 2,5 Q 9i 5 Q. Cel mai bine este sa se
utilizeze 0 cornbinatie de patru rezistente; prin
conectarea potrivita serie 9i paralel a valorilor
individuale se obtine valoarea dorita pentru
rezistenta. In final se conectoaza acumulatorul
Tncarcat' complet 9i se reqleaza cu Pi curentul
de tncarcare la 0 zecime din curentul de incar-
care precedent, cel al acumulatorului dsscarcat.
Oaca nu avem la dispozitie nici un amperme-
tru cu domeniul de masura potrivit, atunci pu-
tem masura ciiderea de tensiune pe R12 9i
putem calcula curentul cu legea lui Ohm. Atunci
cand pentru IC1 se utilizeaza un circuit inte-
gral 3140, putem utiliza un Iranslormator eu 0
intasurare de 9 V. Pinul 4 al circuitului integrat
3140 se leaga la masa. Se renunta la 02, 03
9i C2, iar in locul lui 01 se utlllzsaza 0 punte
redrasoare corsspunzatoare.
(M. S. Dhingra)
231
207 Indicator de nivel pentru lnteriste RS232
Adeseori utilizatorul unitatilor periferice, cum
ar f CRT, TTY sau irnprimanta, are neplacerea
de a constata ca aparatul nu lucreaza, In aces!
caz montajul prezentat aici se doveoeste
foarte util; cu el se poate verifica daca semna-
lele pentru interfata au nivelul corect.
Divizorul de tensiune R5, R6, R7 alimen-
teaza intrarea neinversoare a lui IC 1 cu 2,4 V,
iar intrarea inversoare cu 0,8 V, si fixsaza cu
aceasta punctele de comutare ale indicatorului.
Pentru veriticarea unei interfete RS232, R1
si R2 torrnaaza impreuna cu R3 ~i R4 coua
divizoare de tensiune prin care tensiunea de
inlrare ajunge la intrarea inversoare a lui IC1 ~i
la intrarea neinversoare a lui IC2. Pentru te-
starea semnalelor TIL, rezistemele R3 ~i R4 nu
mai sun! necesare. lesirile amplificatorului ope-
rational iau, corespunzator nivelului semnalului
de intrare, starue ,,1" sau ,,0". Astfel, chiar si
impulsurile foarte scurte devin vizibile; fiecare
5V
* Vezi textui
IC3,74123
RS 2320
5V
5VG ~
16
J.
C3
~ ...
232
amplificator ope ratio al cornanda cate un mul-
tivibrator rnonostabil al carui limp de basculare
este stabilit prin R8, C1, respectiv R9, C2. Prin-
tr-o dioda, tiecare multivibrator monostabil
cornanda cats un tranzistor ln al carui circuit
de colector este conectat cats un LED. Oaca
starea semnalului de intrare rarnane neschim-
a
bat un timp mai indelungat, atunci 0 dioda
suntaaza rnultivibratorui monostabil, respectiv
amplificatorul operational cornanda direct tran-
zistorul de excitatie (de cornanda) aferent.
LED-ul de sus lurnineaza atunci cand la intrare
exista un nivel ,,1", LED-ul de JOs indica un
nivel ,,0" de lensiune. Pentru atenuarea tensiu-
nilor perturbaloare din circuitul de aiimenlare,
intre pinii de alimentare ai lui IC3 se conec-
teaza un condensator de 100 nF.
ln problemeie aparute la echipamentele
periferice, acest rnontaj I!?i dovedeste repede
utilitatea.
6
5V
6
208 Montaj cescode hibrid

A~a cum se stle, doua sau mai multe tran- mal putin critic. Din punctul de vedere al pantei
zistoare pot f coneclate in asa tel incat practic (aceasta esle raportul dinlre variatia curentului
sa ia nastere un nou tranzistor care sa pre- I 9i variatia tensiunii UBE) ambele variante de
zinte caracteristici mai bune decat fiecare din menta] cascoda sunt la fel de valoroase.
cele doua tranzistoare considerate individual.
Avantajele constau intr-o influenta mai recusa
a colsctorului asupra bazei ~i Intr-o irnpedanta
de colector mai mare. Astlel, comportarea mon-
lajului cascoda se apropie de cea a unei surse
de curent. La varianta din fig. 1, construita doar
din Iranzistoare .norrnale", baza lui T2 Irebuie
sa stea continuu la 0 anurnita tensiune tala de
emitorullui T1; 0,6 V (01 'In fig. 1) repreztnta
minimul necesar.
Dad insa se Inlocuieste T2, a~a cum se
vede In fig. 2, cu un FET cu canal N, atuncl regla-
e e
jul tensiunii continue a montajului cascoda este

209 Osciletor stabi/ comandat in tensiune (Vea)

Acest montaj nu otera nimic nou, dar are
calilali deosebite: dupa aflrrnattile autorului, la
o reglare atenta, se obtina 0 precizie mai buna
de 0,01% pentru liniaritate si sincronism (Ia
utilizarea mai multor VeO)1 De asemenea,
acest oscilatorcomandatin tensiune furnizeaza,
dupa dorinta, semnale dreptunghiulare 9i in
dinte de Ierastrau, ceea ce TI face interesant in
egala rnasura pentru sintetizatoarele muzicale
~i pentru masuraton, in cazul acsstora din urrna

15V
~----------------~--------{+

RJ

A.

00600 _15V

233
 ne gandim de exemplu la generatoare de Iunctii
precise si convertoare tensiune - trecvsnta.
Prin utilizarea unor amplificatoare operationa-
Ie accesibile ca pret, costul este mai mic dedit
la generatoarele de tunctii integrate, cum ar fi
8038 si 2206, iar precizia 0 depa:;;e9te cu mult
pe a acestora din urrna,
Oscilatorul consta dintr-un integrat (IC 1) :;;i
un trigger Schmitt (IC2). Atunci cand iesirea lui
IC2 este pozitiva (+ 15 V). tranzistorul cu elect
de camp T1 conduce; la tensiunea de iesire
neqativa a lui IC2 (-15 V), T1 se blocheaza.
Funqionare: T1 lucreaza ca un comutator
electronic. Cand T1 este blocat, prin R1 si R2
circula un curent ce incarca condensatorul C1.
Datorita reactiei negative realizate cu Cl, ten-
siunea la intrarea inversoare a amplilicatorului
operational este egala cu tensiunea la intrarea
neinversoare. Ultima este determinata de raper-
lul R3/R4 :;;i este egala cu 1i3Uintr' Datorita cu-
rentului de incarcare. tensiunea pe condensa-
tor creste; in aceeasi masura scade tensiunea
la issirea lui IC1. Hezulta frontul cazator al unui
semnal triunghiular. Imediat ce tensiunea de
iesire atinge pragul inferior al triggerului Schmitt,
acesta cornuta 9i Tl trece in starea de con-
ductie. Acum prin R2 :;;i Tl circula un curent in
sens invers, catre masa: C1 se descarca, ten-
siunea la bornele acestuia scade. Tensiunea
de iesire a lui ICl crests pana cand atinge
210 Instalatie
, de alarma universala
Un montaj care produce un semnal de aver-
tizare atunci cane rocunoaste 0 anurnita stare
Isi qaseste cu siguran!a un larg domeniu de
utilizare. Montajul prezentat este foarte adap-
tabil si poate genera un semnal de alarrna in
cazul unui pericol sau al unei anumite situatii.
Partea principala a montajului este construita
foarte simplu (fig. 1); ea consta din doua gene-
ratoare de semnale dreptunghiulare CMOS :;;i
un tranzistor.
Nl :;;i N2 torrneaza unul din eele doua os-
eilatoare CMOS. Acesta consctaaza si deco-
necteaza periodic, prin tensiunea pe care 0
genereaza la iesire, cel de al doilea oscilator
(N5 si N6) a carui frecventa de oscilatie este In
234
pragul de comutare superior al triggerului Schmitt
:;;i procesul se reia 0 data cu 0 noua perioada
a tensiunii dreptunghiulare.
lesirea 1 furnizeaza semnalul triunghiular
de la VCO; la iesirea 2 ia nastere 0 tensiune
slrnetrica dreptunqhiulara. In' cazul in care
comutatorul 81 este lnchis, atunci condensa-
torul poate sa se descarce loarte repede prin
T1; la iesirea 1 ia nastere un semnal in dinte
de terastrau cu Ilancuri abrupte 9i frecvsnta du-
bla. Iesirea 2 furnizeaza impulsuri foarte ascutite.
Amplitudinea semnalului la iesirea 1 mascara
±8,3 V; la iesirea 2, ±15 V. Pentru 0 preeizie
ridicata ar trebui sa se utilizeze rezistente cu
pelicula metalica eu 0 toleranta de 1% pentru
toate rezistentele 'in atara de RS, R9 :;;i Rl0;
pentru Cl se recornanca eondensatoare cera-
mice, eu stirollex sau mica.
Frecvenla poate Ii calculata dupa cum ur-
meaza:
f = Uin·R6/l80·R7·R2,C1 [HzN]
unde R = [kQ] si C '" [IlF].
La dimensionarea data rezutta un factor de
eonversie de 357 HzIV. Compensarea tensiunii
offset se realizeaza dupa cum urmoaza: intra-
rea 2 $i intrarea 3 a lui IC 1 se leaga lmpreuna
:;;ise suntsaza rszistenta R4, apoi se reqleaza
tensiunea de iesire a lui ICl (pin 6) Ja0 V eu Pl.
(A. van Ginneken)
domeniul audibil. Raportul irnpuls-pauza poate
fi reglat la primul oscilator cu ajutorul poten-
tiometrelor Pl :;;i P2. Cu P1 se reqleaza inter-
valul de timp in care este conectat cel de al
doilea oscilator; respectiv, cu ajutorullui P2 poate
f reglata durata deconectarii Frecventa celui de
al doilea oseilator poate f variata cu P3 in
domeniul 40 Hz ... 15 kHz.
Aparatul furnizeaza la iesire un semnal acus-
tic periodic, a carui lnaltime poate Ii reqtata cu
P3. Pozitia lui Pl stabileste durata sunetului,
iar cea a lui P2, durata intervalului dintre doua
sunete.
Aparatul poate Ii conectal la alegere prin
doua semnale diferite:
 N1 ... N4 - ICl = 4069
NS ". N8 = IC2 = 4093 53 15mA
20 V G~~-~--'1
14 ,4 0)
rc 1 IC2 IC3
1
* veat textvl
±TP

80522 -,

1. "O"la intrarea A
2. ,,1"la intrarea B
Este posibila de asemenea declansarea unui
semnal de alarms prin ambelestar:logice.
lesirea lui N6 este legata cu doua inversoare
(N7 ~i N8), Tnspatele carora este introdus un
filtru trece-jos format din R7 si C3. Acest filtru
are sarcina de a reduce armonicile superioare
ale semnalului de ieslre: prin aceasta, sunetul
de alarmare devine ceva mai placut. Cu po-
tentlornetrul P4 se poate regia intensitatea so-
nora; semnalul de ie~ire preluat direct de pe
cursorulsau ajungela T1 prin condensatorulC6.

2 .-----{+

i
• •
235
 Daca este necesar doar un singur oscila-
tor, atunci semnalul generat de acesta poate fi
eondus direct la terminalul minus al lui C6 st,
prin acesta, la etaj ul final construit cu T 1 (fig. 2).
Daca se doreste producerea mai multor sem-
nale diferite, atunci sun! neeesare mai multe
etaje oscilatoare. Tn acest caz se lcaqa irn-
preuna ie;;irile individuale si se conscteaza la
intrarea neinversoare a lui IC3 (fig. 2). Aces!
amplifieator operational (741) eonstituie un
amplifieator sumator al carui semnal de iesire
ajunge la etajul final.
in fi9. 3 sunt redate catsva montaje de
senzori, simple dar eficiente.
Daca se conecteaza issirea senzorului de
lumina la intrarea B, atunei aparatul da alarma
la Tntreruperea luminii (lnterssant pentru cei
care iarna nu vor sa se scoale lnainte de ora
91). Pentru declansarea alarmei la temperaturi
inalte serveste senzorulde temperaturaconectat
la intrarea B. Senzorul de lichid se leaqa de
211 Unitate universa/a de difuzor
Este vorba de un montaj compact compus
din amplificatorul IC 9i difuzor. Cu acestea se
poate construi un mic etaj final de maximum 1 W,
cu 0 amplilicare de 20, 50 sau chiar 200. Deei
un amplifieator universal.
Montajul este atat de simplu incat niei nu
are nevoie de explicatii. Este utilizat un circuit
integrat de tipul LM 386. Daca Rl :;;i C2 se
conecteaza In serie intre pinii 1 9i 8, atunci tac-
torul de amplificare este 50. La 0 amplificare
de 200, Rl este scurtcircuitat. In starsit, lara
Rl :;;i C2 se obtine 0 amplificare de 20. Datele
Usta de componente
R1 = 1k2
R2 = 10 n
PI = 10k potentiornetru semireglabil
Cl = 100 n
C2, C5 = 10 ~l/ 25 V tantal
C3 = 47 n
C4 :: 220 ~ / 25 V
LS = difuzor 8 n /0,2 ... 1 W
236
asemenea eu intrarea B; el da alarma atunei
cand electrozii sunt cutuncaf intr-un lichid con-
ducator. Daca se conscteaza cei trei senzori la
intrarea A, atunei semnalul da alarma la lntu-
neric,la temperaturijoase sau la electroziuscati.
In ultimele doua exemple se arata cum 'se
poate declansa alarrna intr-un automobil cu
ajutorul unui cornutator. In cazut in care cornu-
tatorul se gase!?te,ca in exemplul 1, in ramura
pozitiva, atunci la conectarea la intrarea B se
obtine un sernnal. Conform exemplului 2, mon-
tajul se leaga la intrarea A. lntr-un autoturisrn,
acest aparat poate supraveghea de exemplu
nivelul redus de ulei sau golirea rezervorului
de bsnzina sau ne poate face atenn ca nu ne-am
legal centura de siquranta. Domeniul de utili-
zare al montajului nu se limiteaza lnsa numai
la autovehicule, ci depinde doar de fantezia
utilizatorului.
(B. Leeming)
importante sunt redate In tabelul 1. Cu P 1 poa-
te fi reglata intensitateasunetului. Difuzorul este
astfel montat lncat magnetul sau se potriveste
exact in gaura sxecutata in praalabil In mijfocul
placii.
Pentru separarea tensiunilor continue se
recornanda la intrarea amplificatorului un con-
densator de cuplaj de 220 n.
Montajul este ell adovarat compact si otsra
multe posibilitati de amplificare a semnalelor
de joasa trecventa.
Tabelul 1: Datele tehnice ale clrcuitului integrat LM 386:
Tensiunea de alimentare
LM 386N 4 12 V
LM 386N-4 5 18 V
Curent de repaus (Ia Us = 6 V,
intrarea scurtcircuitata) 4 mA !ipic
Pierdere de putere (25°C)
LM 386A 1,25 W rnax.
LM 386 0,66 W max.
Tensiunea de intrare ±0,4 V rnax.
Rezistenta de intrare 50 kQ tipica.
Puterea la iesire (K = 10%) tipica,
LM 386N·1 Us= 6 V RL= 8 Q 0,325 W
LM 386N·2 Us = 7,5 V RL= 8 n 0,5 W
LM 386N·3 Us= 9V RI = 8 Q 0,7W
LM 386N-4 UB = 16 V RL = 32 n lW

(ELEKTOR)

212 Generator de semnale sinusoidale cu cristal de cuartI

Exista mai multe rnontajs care, la prima ve-
dere, sunt interesante pentru un cerc mic de
cititori. Pentru a putea epuiza Insa toate posi-
bilitalile unui rnontaj, el nu ar trebui privit ca
fiind unic: 0 combinatie a doua montaje diferite
poate deschide noi perspective !?i poate trezi
interesul mai multor electrootsti.Asttel, din com-
binatia unui sintetizator de trecvente comandat
cu cristaI de cuaq cu un generator de semnale
sinusoidale digital "Spot" ia nastere un genera-
tor sinusoidalextremde stabil, reglabilln trepte.
Fig. 1 prezinta partea din montaj care lu-
creaza ca generator digital cu crista: de cuart.
Elementul central este un circuit integrat PLL
(circuit cu calare pe taza) IC7; una din intrarile
Pl.Lului primeste un semnal a carui trecvsnta
rarnane constants In mare rnasura Printr-un
divizor reglabil, iesirea circuitului este legatii
cu csalalta intrare. PLL·ul tncearca acum sa
egalizeze ambele trecvente de intrare 9i-9i
rnoditica tn mod corespunzator trecventa la
iesire Daca se alege 1 ca factor de divizare,

237

atunci frecventele de intrare ~i frecventele de
iesire sunt egale ca rnarirne. Daca se regleaza
un factor de divizare mai mare, n, atunci din nou
ambele frecvente de intrare sun! egale tnsa
frecventa de iesire devine mai mare cu un
factor n. Avanlajul acestei metode consta in
marea stabilitate in frecventa a semnalului de
iesire care depinde numai de cat de mult va-
naza frecventa de intrars. Aceasta este pro-
dusa de un divizor 2'5 (IC5 si IC6) din frec-
vsnta cristalului de 3,2768 MHz si mascara
100 Hz. IC8 formsaza irnpreuna cu ICll divi-
zorul reglabil care este conectat Intra una din
intrarile si iesirea lui IC7; cu S3 ... S6 se poate
regia factorul de divizare.
PLL-ul lucreaza corect daca acordarn con-
densatorul dintre pinii 6 ::;;i? la dlterltii factori de reterinta. Cu ajutorul lui P2 se poate realiza
de divizare. Aceasta sarcina este preluata de
cele doua comutaloare electronice ES2 ::;;i offset. lrnpedanta de iesire este de 600 n.
ES3. IC12, IC13 constituie un divizor prin 100,
iar cea de a doua [umatats a lui IC6 imparte
frecventa de iesire a PLL-ului prin factorul 2.
Fig. 2 prezinta un montaj care consta in
principiu dintr-o retea de rezistente ~i un regis-
tru de deplasare de 25 bitl. Semnalul drept-
unghiular simelric furnizat de generatorul digi-
tal cu cristal ajunge la intrarea D a primului re-
gistru sscvential. La intrarea de tact Clock a
registrului se gaSe!?tesemnalul, indica! In fig.
1, cu trecventa dublata de 15 ori. La iesirile
238
(5'c. d)", G d) 1
'0> Ie..
Joo,
® ± T T ~
circuitelor IC14 ... lel? apar acum semnale
dreptunghiularesimetrice cu frecventa fo. Sem-
nalele celor doua iesiri Q succesive sunt depla-
sate in timp cu 0 perioada de tact unul fata de
altul. Prin reteaua de rezistente construita cu
R10 ... R54, semnalele tuturor celor 25 de
iesiri sunt adunate, astlel tncat la intrarea lui
IC2 se rsqaseste 0 tensiune de forma sinu-
soidala construita din 50 de trepte. IC18 for-
rnsaza tmpreuna cu elernentele constructive
aferente un etaj de amplificare cu rol de tam-
pon. Cu ajutorul lui Pl se poate regia am-
plitudinea semnalului de iesire Intra 50 mVvv 9i
5 Vvv. Frecventa poate f reglata in trepte de 1
Hz Intra 1,000 Hz 9i 9999 Hz. Peste semnalul
sinusoidal se suprapune 0 tensiune continua
o eventuala compensare necesara a tensiunii
Pentru alimentare sunt conectate in serie
doua baterii de 9 V (sau patru de 4,5 V). Un
stabilizator de tensiune integrat are rolul de a
furniza 0 tensiune de alimentare stabila de 12 V
si tensiunea de reterinta. Prin instrumentul
magneto-electric M este posibila 0 suprave-
ghere a starii bateriilor. In Tncheiere ar mai Ii
de observat ca tolsranta irnpusa de 1% pentru
rezlstente trebuie respectata neaparat pentru a
obtine 0 cat mai buna aproximare a formei
sinusoidale a tensiunii de iasire.
(A. G. Hobbs)
 fa .50Qu--r----------r--~-----'--__r--.-----__,
2

213 Tester simpiu pentru amplificatoare operetionele

Acest aparat permite 0 verificare functionala
raplda a amplificatoarelor operationale; pentru
aceasta amplificatorul de testat este conectat
ca simplu generator de semnale dreptunghiu-
lare. La fel ca testerul pentru circuitul 555, de-
scris de asemenea in aceasta carte, montajul
de fa!a nu ridica probleme de constructie l?i
poate Ii amplasat in acseasi carcasa cu teste-
rul pentru circuitul 555.
Cand se apasa pe butonul S1, la intrarea
neinversoare a amplificatoruluioperalional ajun-
ge 0 tensiune de referinta care est's rezultata
din tensiunea de iasire prin divizorul de ten-
siune R2/R3. Condensatorul C1 se tncarca

239
 prin R1 pana cand tensiunea la intrarea inver- operational a comutat si iesirea sa este la un
soare devine egala cu tensiunea de reterinta. potential scazut, atunci T2 conduce ~i lumi-
Deoarece amplilicatorul operational tucreaza neaza LEO-ul 02.
ln acest caz pe post de comparator, iesirea co- Pentru alimentare sunt necesare 0 tensi une
muta, iar tensiunea de referinta capata po- pozitiva ~i una negativa de la doua baterii de 9 V.
laritatea opusa. Cl se incarca corospunzator
pana cand tensiunea sa ajunge din nou la Tabel
nivelul tensiunii de reterinta. Prin aceasta, ciclul
se reia.
Amplificatoarele operationale compatibile cu
Ambele tranzistoare otera 0 posibilitate de
741 in carcasa de ptastlc DlL cu 8 pini
testare si pentru amplilicatoarele operation ale
care turnizeaza un curent de iesire mai mic CA 080E LF 356 ilA 741C TL 071C
decat 741; desigur, semnificatia pinilor trebuie CA 081E LM 301A jlA 748C TL 080C
sa fie identica cu cea a lui 741. Atunci cand CA 3130E LM 307 jlA 777C TL 081C
iesirea amplificatorului operational de testat CA 3140E LM 318 TL 061C TL 087C
este la un potential pozitiv, T1 conduce, iar LF 355 NE 5534/ TL 066 TL 321 C
LEO-ul 01 se aprinde. Daca amplificatorul ToA 1034

214 Lupa electronics

De obicei redresarea unei tensiuni alterna-
tive sernnltlca ori ca ssmialternanta negativa
(Ia redresarea pozitiva) ori ca altsmanta pozi-
tiva (Ia redresarea neqativa) este atenuata.
Marimea de reterinta a operatisi de redresare
esle in asemenea cazuri linia de nul. Se poate
totusi redresa 0 tensiune altsrnatlva asttal incat
sa rarnana doar varturils care depasesc 0 anu-
mila lensiune pozitiva sau negativa. Pentru aceas-
ta serveste redresorul de precizie, al carui

A 1,A2,A3 = IC1 =3/4 TL 084/3~ LF 356

r'
'"
•...

80597· 1

~
-12 .. -15V T
C4-100n

8--~-4---______' ceea ce se intampla de fapt. Concomitent, din

montaj este prezentat ln fig. 1. EI permite tre-
cerea partiala a tsnsiunli alternative Ui exis-
tente la intrare, !?i anume doar a partii ce se
gase~te deasupra tensiunii UR. Fig. 2 clarifies
aceasta figura reiese ca este posibila 9i 0 re-
dresare negativa cu montajul din fig. 1. Pentru
aceasta esle necssara doar inversarea diode-
lor 01 ~i 02. Tensiunea Un este variabila; ea
poate fi regia!§. cu potentiornetrul Pl. Redre-

240

sorul prelucreaza cu 0 precizie buna frecvente
de pana la 20 kHz.
Pentru ce este necesar un astfel de redre-
sor? EI poate fi utilizat ca lupa electronical
Oaca, de exemplu. Irebuie sa obtinern imagi-
nea unui domeniu de amplitudine strict delimi-
tat al unei tensiuni alternative pe ecranul unui
osciloscop, atunei aces! lucru nu este posibil
215 Joe eu pietrieele
Montajul irnita eunoscutul joe .Break-Out".
Scopul acest i [oc esle de a arunca la linla cat
mai multe pielricele din cat mal putine incer-
earl. in aceasta varianta, rolul pietricelelor este
jucat de sase LED-uri.
SCH~:t~--------------------------~---+---------------®
lara dilicultali. Prin reglarea sensibilitatii, osci-
loscopul poate fi supraexcitat, eeea ce duce la
distorsionarea curbelor; In plus, ne pulem gan-
di ca domeniul de translatie DC al oscilosco-
pului nu este suticient. Prin lupa, la inlrarea
osciloscopului ajunge numai ceea ce trebuie
sa apara pe ecran. De exemplu se poate ob-
serva precis stabilitatea In amplitudine a unui
oscilator atunci cand tensiunea UR se reqleaza
astiel incat sa tie vizibile numai varfurile ex-
treme ale semnalului general de oscilator. Un
domeniu de tensiune limitat In sus ~i In [os, 0
asa-zisa fereastra, poate fi realizata prin eonee-
tarea in serie a unui redresor negativ cu unul
pozitiv.
Valoarea lui P1 poate f cuprinsa intre 1 k
~i 1 M. Important este ca reglarea lui URsa se
poata face cu precizia dorita si ca aceasta re-
glare sa ramana stabila. Se recornanda un po-
tenliometru muIIipiu pentru reglaj fin.
Dupa actionarea tastei reset, cele sase
LEO-uri se aprind. Cu tasta "TNCARCARE:'(A)
se pune aparatul in tunctlune ~i LED-ul verde
se aprinde. Daca se realizeaza un punet cu
tasta "FOe" (8), atunci pietricica lovita dispare,
sv
o
le, r 74164
FFI.FF?·, 10' 7.75
Nl ... N4: le3 74132
N5 .. , Nl0· IC4 •. 1407
01 - LEO· d'Il!\,
02 ... 07 ; LEO:;; rot.
241
 LED-ul corespunzator se stinge. Punetul depinde
de sansa. Inainte de fieeare .irnpuscatura"
este necesara retncarcarsa. Modul de dispu-
tare este la alegere: fie ca fieeare jucator tre-
buie sa loveasca toate pietricelele, castiqatorul
tiind aeela eu cele mai putine incercari: fie ca
jucatorii trag alternativ ~i ca9tiga eel care a
nimerit ultima pietriclca.
Functionarea montajului este relativ sirnpla.
Tasta reset aduee registrul secven!ial74164 in
pozitia de pJecare. le9irile sunt in starea ,,0"
logic, asttel lncat eele sase LED-uri lumineaza.
Incarcarea declanseaza mai multe procese: pe
de 0 parte, LED-ul "gata de lupta'' se aprinde
prin multivibratorul FF2; pe de alta parte, mul-
tivibratorul astabil N1IN2 da impulsuri multivi-
bratorului FF1. Prin aceasta, ie9irea Q treee
din ,,0" in ,,1" in ritmul frecventei multivibrato-
rului. Dad. proeesul de tncarcare s-a incheiat,
se poate da "FOC". Prin aeeasta FF2 sste re-
setat, iar iesirea Q treee din nou In starea ,,1"
logic, astlel tncat LED-ul "gata de lupta" se
216 Montaj de efecte dinamice pentru chiterele electrice
Exista multe montaje de efeete sonore
pentru ehilarele eleclriee. Cu purine exceptii,
este yorba in general de montaje de limitare
care detorrneaza semnalul pana la 0 anumita
valoare. Nu are irnportanta daca aeeasta se
realizeaza prin supraexeitareaetajelor de arnpli-
fieare sau prin montaje de limitare eu diode.
Dezavantajulunor asemenea montajeconsta
in nivelul de detormare reglat fix. Odata ce
aeest nivel este atins, amplitudinea la ie9ire
rarnane hrnrtatala acsasta valoare; oriee dina-
mica a semnalului de intrare este pierduta.
In practica, pentru reglarea nivelului de de-
formare avem doar doua alternative, la fel de
neconvenabile:tie se regleaza nivelul de defor-
mare atat de jos ineat chiar ~i semnalele mici
sunt delormate - 9i atunci avem 0 sustinere
continua (chitara nu mai poate deveni silen-
tioasa) - fie se regleaza nivelul astlel ineat sunt
limitate doar varfurile semnalelor. In ultimul caz
chitara surra distorsionat doar la ciupirea cor-
zilor ~i devine .rnoale" imediat ee aeestea nu
242
stinge. In tunctie de nivelul logic de la iesirea
Q a lui FF1 ia nastere, prin frontul pozitiv, un
impuls de tact la iesirea Q a lui FF2 (daca Q-
FF1 este ,,1"logic, atunci apare impulsulde tact).
Registrul secvential transtera nivelul inalt de la
intrarile serie A 9i B la iesirea QA si transleaza
intern inforrnatia eu 0 paqina mai departe. Da-
ca .Jmpuscatura" a fost un bilet de calatorie
(Q-FF1 = ,,0" logic), atunci nurnarul de pietri-
eele afisat nu se rnodifica. In ambele eazuri
aparatul este gala pentru urrnatorul proees de
incarcare-traqere.
Pentru usurarea aprecierii, iesirea Q a lui
FF2 poate eomanda un eta] numerator care sa
anseze loviturile reusite Pentru aceasta, este
adeevat un numerator care sa lucreze eu
frontul pozitiv al irnpulsului de tact (de exemplu
74191). Pentru alimentare este nscesara 0
sursa de 5 V care sa furnizeze un eurent de
150 mA.
(H. J. Walter)
mai suna.
Ramane stabilit deci ca prin distorsionarea
tunctie de intensitatea sonora nu este posibil
nici un joe diterentiat.
Mai util ar Ii un montaj la care gradul de
distorsiuni ar fi reglabil intr-un interval mai
mare, independent de amplitudine. Atunci s-ar
putea canta cu 0 distorsiune mare oricat de
ineet am dori sau s-ar putea canta tare cu 0
distorsiune mica. Dinamiea semnalului ehitarei
rarnane totusi distorsionata In mare masura.
S-a ineercat realizarea unui montaj eu dis-
torsiune dinarnica la care nivelul de distorsio-
nare sa urrnareasca dinamica semnalului chi-
tarei. Mai exact spus, nivelul de distorsiune ur-
marestevaloareamaximaa tensiuniide intrare.
Intervalul dintre valoarea maxima a tensiu-
nii de intrare !?ivaloarea nivelului de distorsio-
nare (reglabil) rarnane constant, independent
de amplitudinea la intrare. Cum tunctioneaza
aeesta?
 A 1 . , . A4 ~ l C 1 = TL084 15 V
G
c21 ~
~on ic:

-
3

G
:Eon ~
15 V

8()607
10 ...

Montajul de distorsionare a fost preluat
tara moditicari din nurnarul pe noiembrie 1978
al revistei Elektor. La acest montaj, nivelul de
distorsionare este reglabil separat cu P3 ~i P4
pentru alternantele pozitive !?i negative ale
semnalului. Aceste potentiometre au fost co-
nectate initial la +15 V si la -15 V, astfel incat
era regia! un nivel constant de distorsionare.
La distorsionarea dinamica, tensiunea de re-
ferinla pentru nivelul de distorsiune este lurni-
zata separat de redresoarele de valoare de
vart, construite cu A 1 si A2, pentru alternantele
pozitive 9i negative. Este user de observat ca,
prin acest artificiu, nivelul de distorsionare
reglat trebuie sa urrnarsasca valoarea de vart
a semnalului de intrare. Amplificatorul opera-
tional A3 al lui TL 084 este utilizat ca pre-
amplificator. Amplificarea este reglabila cu P6;
ea este egala eel mult cu 10. Prin aceasta,
sensibilitatea la intrare S8 poate acorda la
chitara. P6 se retaste astfel incat la nivelul de
distorsionare regia! la valoarea de vart (cursoa-
rele potentiornetrelor P3 ~i P4 se gasesc pe
pozitia limita dinspre 03, respectiv 04), inca
nu apare nici 0 limitare a semnalului de iesi-
re prin A4. Astlel ne asiqurarn ca numai d{o-
dele limitatoare 01 9i 02 produc distorsiunea
(dorita).
P5 servests la acordarea amplitudinii de
iesire a amplifieatorului la sensibilitatea de in-
trare a amplificatorului chitarei.

243
217 Alimentator de laborator 0 ... 50 V /0 ... 2 A
Sursa de reterinta inteqrata LM10 face ca
acest circuit sa fie foarte potrivit pentru con-
structia etajelor de alimentare de calitate. Cu
doua circuite integrate de acest tip se poate
realiza 0 alimentare protejata la scurtcircuit, la
care nu numai tensiunea, ci ~i curentul esle
reglabil. Montajul unui asemenea alimentator
este prezentat in continuare.
Tensiunea de iesire croste liniar cu valoa-
rea rezistentei potentiornetrului P1, in timp ce
curentulpoate fi reglatliniar cu P3. Potentiometrul
semireglabil P2 serve9te la reglarea curentului
maxim de iesire (valoarea lui maxima este de
2 A). Tensiunea maxima este fixata in prea-
labil printr-o rezistenta fixa montara tn paralel
cu R1a. 0 rezistenta fixa. este mai avantajoasa
Tn acest lac decal un potentiornetru semire-
glabil, deoarece acesta din urrna ar creste zgo-
motul tensiunii de issire.
Stabilizarea tensiunii se realizeaza astfel:
intrarea inversoare a lui IC1 se afla la poten-
tialul tensiunii de iesire: intrarea neinversoare
esle legat§. in punctul comun R1/P1. Amplifi-
catorul operational cornanda baza lui T1 asttel
lncat 0 evsntuala diferenta de tensiune lntre
cele doua intrari ale sale sa fie cornpensata.
Curentul de colector al acestui tranzistor pro-
duce pe R6 0 cadere de tensiune; aceasta
influenteaza tensiunea de iesire prin etajul final
Darlington.
00
4 (OU",
*110.0"
~~-+--~--+-~---r---~~----~----
244
Compararea lensiunii din punctul R1/P1
are loc astfel: pinul 1 allui LM10 este iesirea
de referinli'!. Cane stabilizatorut a adus tensiu-
nea de iesire la valoarea reqlata, atunci dife-
renta de tensiune intre intrarils amplificatorului
operational este nula. In punctul de leqatura
R1/P1 este disponibila in aces! moment ace-
easi tensiune ca 9i la intrarea inversoare a lui
LM10. Prin urrnare, tensiunea de referinj3 pe
Rl trebuie sa fie de 200 mY. Curentul prin
aceasta rezlstenta, care este de circa 100 ,uA,
poate trece doar prin P1. Aceasta I searnna
ca pe potentiornetru exista 0 tensiune care
este egala cu de 0 suta de ori tensiunea
reqlata de pe rezistenta. in caz contrar, Intre
lntrarile amplificatorului operational exista 0
diterenla de tensiune. Amplificatorul operatio-
nal intervine corectand ~i cornanda tensiunea
de iesire astfel incat sa la din nou valoarea
corecta.
Pentru a mentine stabil curentul de leslre
cu eel de al doilea LM10. partea din tensiunea
de reterinta cutsasa la cursorul lui P3 este
cornparata cu caderea de tensiune pe R11.
Prin aceasta rezistenta circuli'! curentul de ie-
sire. Deoarece LM10 nu apartins categoriei de
arnplificatoare operationale rapide, limitarea
de curent a test suplimsntata aici cu tranzis-
torul T3; curentul de iesirs este limitat la va-
loarea maxima de 2 A.
 Usta de componente:
Hezistente
R1a = 2k2
R1b '" vezi textul
R2 = 10 k
R3, R7 = 3k3
R4 = 390 Q
R5 '" 47 k
R6 '" 3k3/1 W
R8 = 180 n
R9, RiO", 0,47 Q/3 W
R11 = 0,Q75Q/2 W (2 xO,15 Q)
paralel sau sarrna rezistiva
R 12 '" 470 Q I 5 W
P 1 = 500 k pot. liniar
P2 = 4k7 pot. semireglabil
P3 = 10k pot. liniar
Condensatoare
C1 '" 1 n
C2", 10 n
C3 = 22 n
C4",47j..l/63 V
C5 = 4700 j..l / 63 V
(Ia UOf5CC= 42 V; 4700 f.l / 80 V)
Semiconductoare
T1, T2 = BC 161
T3 = BC 141
T4",8C141
(Ia Uefsec = 42 V; BF 257)
T5", BO 241B
T6, T7 = 2N3055
(Ia UefSBC = 42 V; BO 245B)
01, 02 = 1 N4148
03, 04 '" 1 N4001
B", B80 C2200
IC1, IC2 = LM1 OC
Tr", transformator de re!ea
36 (42) V / 3 A sec.

Tensiunea minima de iesire depinde intr-o minima la issire de 0,4 V.

anurnita masura de sarcina, deoarece curentul
loarte mic de alimentare al celor doua amplifi-
catoare operauonale circula prin iesire; de aceea
este recomandabil ca iesirea sa fie incarcata
continuu cu 0 rezistenta fixa. Valoarea acestei
rezistente (R12) rnasura 470 Q I 5 W la apa-
ratul prototip, cu ea s-a rnasurat 0 tensiune
Tensiunea maxima la iesire, care este sta-
bilita cu R1 b, poate fi de pima la 50 V. Ade-
seori este totust suficienta 0 tensiune maxima
mai mica. La dimensionarea data in schema
montajului, tensiunea de ie~ire reglata cu R1b
poate Ii de pana la maximum 45 V. Pentru 0
tensiune de iesire de pana la maximum 50 V

245
trebuie efectuate urrnatoarele rnoditicari: tran-
sformatorul de retea 42 V 12 As., C5 = 4700 ~F I
80 V; T4", BF 257; T6, T7 '" BO 245B.
La un scurtcircuit de durata la iesire, tran-
zistoarele finale nu sunt deteriorate atunci cand
sunt racite suficient; de aceea nu este reco-
mandabila economia In dimensionarea radia-
toarelor tranzistoarelor T5, T6 si T7.
Fig. 2. reprezintaplaca alirnentatoruluide la-
boratorsi modulde amplasarea componentelor.
(National Semiconductor Application)

218 Alimentator protejat pentru acumulatoare

Acest alimentator este adecvat in special

pentru tncarcarea acumulatoarelor miniatura +15 V
rotunde. In timp ce la eele mai multe alimen-
+~---+----~----~
tatoare din comer! conectarea gre~ita a acu-
mulatoareJorprovoaca pagube ireparabile,acest
e
lucru nu se poate Intarnpla aici. Curentul de In-
carcare circula doar atunci cane celulele sunt
conectate corect la clemele de legatura.
Alimentatorul propriu-zis este de tapt 0
sursa de curent constant construita cu T2; ea
furnizeaza un curent de lncarcare de circa 50
mA. Sursa de curent constant lucroaza dupa
principiul binecunoscut: dioda Zener ~i LEO-ul
rnentin constants tensiunea bazei JuiT2, astfel
incat si tensiunea pe rezistenta R3 este con-
stanta. Oeoarece curentul prin R3 nu se rno-
difica, ~i curentul de colector al lui T2 care cir-
cula prin acumulator este constant.
Siquranta contra consctarf gre~ite consta buie conectate toate tn acelasi sens, deoarece
din T1, 01 ~i R1. Oaca acumulatorul este co- eonectarea gre~ita a unei singure celule din
necta! corect, atunci tranzistoruJ T1 trece In serie face irnposibila trecerea curentului de
starea de conductie ca urmare a restului de Incarcare.
tensiune a acumuJatoruJui. T1 conecteaza atunci In plus, alimentatorul lucreaza numai atunci
sursa de curent constant T2. LEO-ul aprins cand acumulatoarele Inca nu sunt complet
indica faptul ca acumulatorul este incarcat. La incarcate. Este necesar un rest de tensiune de
conectare gre~ita a acumulatorului, T1 rama- circa 1 V pentru a deschide, respectiv pentru a
ne blocat,LEO-ul nu lurnineaza.Aceasta este in- bloca tranzistorul T1 .
dicatiaca acumulatorultrebuie conectatinvers. Pentru alimentare este suficient un mic
Montajul este astfel dimensionat, incat pot translorma!or de 12 V, un redresor ~i un con-
fi tncarcats concomitent patru acumulatoare densator electrolitic, astlel lncat cheltuielile pen-
NiCd conectate in serie. Acumulatoarele tre- tru alimentator sun! modeste.

219 Releu de expunere pentru laboratorul foto

In anii precedenti au tost publicate Tnrevis- de relee de expunere pentru laboratoarele

tele de specialitate 0 rnultirne de montaje de loto. Cu mult mal rare au lost totusi montajele
aparate de masurare a intensltaff fuminoase ~i In care sa fie integrate ambele tunctii. 0 ase-

246
 1

L_ ~
·1
meneacombinatieeste montajulprezentataiei. Calttatile LDR-ului deterrnina 'in mod esen-
Lumina de la aparatul de rnarit care cade tial elicacitatea montajului. La aparatul prototip
pe placa de baza este detectata de un LDR a fast utilizat tipul ORP 12 produs de Valvo; se
care se alia intr-un montaj 'in punte. Abaterea pot utiliza desigur si tipuri echivalente.
de la echilibru a puntil depinde de intensitatea Fig. 2 arata constructia senzorului. LOR-ul
luminii. Echilibrul poate Ii restabilit manual cu S8 gase9te la unul din capetele unui tub din
P1; prin urmare, valoarea reglata a rezistentei carton negru, care la randu' sau este introdus
lui P1 este proportionala cu timpul corect de Intr-o carcass de rolfilm. Deschizatura carca-
expunere. Cele doua LED-uri, D7 si D8, indica sei S8 acopera ell 0 bucata de plexiglas tran-
echilibrul puntii. Poate Ii utilizat in eqala rna-
sura un instrument indicator al caru: punct de
nul se gaseste la mijlocul scalei. Totusi, un
astlel de instrument nu numai ca este mai
scump dedit doua LED-uri, dar este si greu de
citit in intu neric.
Dupa reglarea echilibrului pun!ii, situatie in
care ambele LEO-uri sunt stinse, comutatorul
S2 este adus in pozitia 2. Condensatorul C3
este conectat acum la tensiunea de alimentare
prin S2a, R4 si P1. EI inca nu se poate totusl
incarca deoarece un tranzistor existent In IC2
(555) scurtcircuiteaza condensatorulla rnasa.
Prin apasarea butonului 3, aces! scurtcir-
cuit este intrerupt 9i concomitent este conec-
tata lampa aparatului de marit, Condensatorul •
C3 se tncarca prin R4 9i P1; viteza de crestere
a tensiunii depinde de pozitia lui P1. Daca ten-
siunea pe C3 atinge doua treimi din tensiunea sparant a carui suprafata a fost 91efuitaCll har-
de alimentare, atunci releul de timp integrat tie abraziva tlna.
revine 'in starea sa iniliala; aparatul de marit Pentru a etalona aparatul se expun cateva
este deconectat, iar condensatorul C3 se des- lasii de proba pentru diferite pozitil ale poten-
carca din nou. Inca nu a lost explicat rolul tiornetruiu: P2. In prealabil acest potentiornetru
potentiometrului P2. Cu aces! potantiornetru a fost pravazut cu 0 scala, de exemplu de la 1
se poate modifica reglajul de baza al puntii, la 20. Se noteaza pe pachetul de harne pozltia
astfel incat sa se poata tine cont de deose- lui P2 care a realizat cea mai buna expunere
birile dintre sortimentele de hartie. Reglajul co- la testare.
rect allui P2 trebuie realizat experimental.

247
220 lIuminatul eleii din gradina
Montajul cornanda ilurninatul aleii din gra-
dina sau intrarea in casa, In a?a fel incat sa nu
se consume inutil energie. Un comutator Reed
amplasat pe poarta gradinii cornanda conec-
tarea luminii; in plus, 0 totorezlstenta are grija
ca montajul sa intre in functiune numai la
caderea intunericului. Drept sursa de lumina
24 ... 30 VIS A. Tensiunea de 30 V din secun-
dar compenseaza caderea de tensiune pe
care, de exemplu, 0 poate provoca un cablu
prea lung. Montajul lucreaza astfel: la baza
tranzistorului T2 se gase~te un semnal de 50
Hz; din acesta, T2 torrnsaza un semnal drept-
unghiular care este condus prin poarta N2 la
intrarea de tact a nurnaratorului IC2. Acest
numaratorbinar cu 14 trepte nurnara impulsurile
de 50 Hz pana cane iesirea sa 014 devine" 1 0;
logic 9i blocheaza asttel poarta N2.
Tranzistoarele T3, T4 ?i T5 Iormoaza un
detector de trecere prin nul care este co-
mandat de asemenea de semnalul de 50 Hz.
Daca tensiunea alternativa trece prin nul, atunci
tensiunea la colectorul lui T5 scade la poten-
lialul masei pentru circa 100 us. Aces! impuls
ajunge prin N1 la baza lui T1; el cornanda
poarta triacului 9i conectsaza lampa la trece-
rea prin nul a tensiunii alternative. lIuminatul
se stinge din nou cand iesiraa 014 a lui IC2
trece in starea ,,1"logic dupa scurgereaa 3 rninu-
248
serveste a larnpa de 24 V, cum sunt cele
folosit~ la iluminatul camioanelor. Intregul mon-
taj poate f alimental la tensiune redusa, astlel
inca! prescriptiile severe pentru instalatiile la
220 V in aer liber nu-si mai au rostul aici.'
Pentru a separa montajul tata de tensiunea
de la relea, este necesar un transformator de
te. Acest timp este sulicient pentru a parcurge
drumul de la poartagradiniila casa sau invers.
Pornireanurnaratorului,!,'icu aceasta conec-
tarea iluminatului, se lace prin intrarea sa re-
set. Pentru ca nurnaratorul sa poata porni,
trebuie ca ambele intrari ale lui N4 sa fie,
pentru putln timp, In ,,0"logic. 0 intrare a lui N4
este cornandata de amplificatorul operational
IC1; tensiunea lui de iesire depinde de I~mina
incidenta pe LOR. In cazul unei lumini sufici-
ente, tensiunea de iesire a lui IC1 este mare.
Intrarea reset a lui IC2 se gase!,'te atunci,
independent de semnalul de la a doua intrare
a lui N4, in starea ..0" logic. Aceasta stare se
rnodinca abia atunci cano se lasa intunericul.
Nurnaratorul porneste imediat ce unul din cele
coua contacte Reed (S1, S2) se deschide si
se inchide din nou. Cu P1 se poate regia pra-
gul de comutare allui IC1.
Conductoarelebifilare care leaga contactele
releului Reed cu montajul pot avea 0 sectiune
redusa: ln schirnb, conductoarele de ali~en-
tare ale lampii trebuie
2
sa aiba sectiune
•
mare,
de exemplu 2,5 mm . Curentul absorbit de rnon-
taj cand lampa este deconectata este de nu-
mai 100 -i- 150 mA.
(B. E. Kerley)
221 Generator de 1 Hz
Din cand in cane in anunturi sunt olerite
ceasuri cu crista: de cuart In miniatura. Frec-
venta de rezonanta a unor asemenea cristale
r------r-------------1+
'S
1000
Ie' ~4060
11
1 Hz.
Intr-un circuit integral de tipul 4060, alaturl
de un numarator de 14 biti se gase;>le ;>i un
montaj oscilator. Aid se poate utiliza foarte
bine ca bazji de frscventa un ceas cu cristal
de cuart. Daca se utillzeaza toate treptele de
numara;e ale circuitului integrat (214 = 16384).
atunci la ie!?ireaacestuia apare 0 trecventa de
222 Indicator de continuitate
Cu acest aparat se poate verifica daca intre
doua puncte exista sau nu 0 legatura galva-
nica. In cele mai multe cazuri se poate efectua
° masurare a rezistentei in domeniul ohmilor
cu un multimetru, insa acoasta metoda nu da
razultatelo scontate peste 0 anumita valoare,
care nici nu este prea mare. Se pune deci lntre-
°
barea cum atlarn dad. este intrerupta rezis-
este de circa 32.768 kHz. Oeoarece aceasta
frecventa este 0 putere a lui 2 (2'5). din ea se
poate deriva foarte usor un semnal de tact de
Ub
5 ..'SV
C3
IOn
Ql'FJ-+-~-"I3 CL Qt'-'--t-----{
2 Hz. Pentru a obtine din acest semnal 0
frecventa de tact de 1 Hz, dupa circuitul 4060
a fost conectat un multivibrator (112 x 4013)
care injurnatateste frecventa de baza. La ie-
sirea montajului se poate culege acum sem-
nalul de 1 Hz. Generatorul furnizeaza 0 ten-
siune dreptunghiulara a carai amplitudine este
cuprinsa lntre 0 V ;>itensiunea de alimentare.
Pentru reglarea aparatuluise poate conscta la
pinul 9 al circuitului integral, de exemplu, un
aparat de rnasurat trecvsnte 9i se regleaza C2
astfel lncat aparatul sa indice 0 valoare de
32,768 kHz.
tenIa finala sau calea de curent. lndicatorul de
continuitate poate da un raspuns aici, In spe-
cial in cazul valorilor mari de rezistenta. Apa-
ratul descris indica 0 continuitate atunci cand
rezistenta rnasurata este cuprinsa intre 0 si
5 MQ; rezistentele de peste 5 M Q sunt indi-
cate ca intreruperi. Rezultatul rnasurarf este
semnalat cu ajutorul a doua LEO-uri.
249
 5'

..
•
T 81

r~' 2x
Ax: • :I 1,5 V
·T·

80598

Asa cum se poate vedea in schema mon-
tajului, drena lui T1 (FET) este legata direct la
polul pozitiv al sursei de alimentare (care con-
sta din doua baterii de 1,5 V); sursa este lega-
ta prin rezistentele R2 ~i R3 la polul minus.
Legatura de verificat se conecteaza intre minus
~i poarta. Deoarece un FET practic nu are cu-
rent de poarta, el fiind comandal prin lensiu-
nea portii, pentru aparal este lipsit de impor-
tanla daca legatura de verificat are 0 rezisten-
la mare sau mica (Tn rnasura 'in care nu este
mai mare de 5 M Q). Daca pe aceasta cale de
curent axista 0 intrerupere, atunci poarta are 0
tensiune de +3 V tala de masa ~i T1 conduce.
Astlel, tensiunea sursa este apropiata de ten-
siunea de alimentare ~i T2 este comandat iar
LED-ul 01 lurnineaza, Daca rezistenta legaturii
de verificat este sub 5 M Q, atunci tensiunea
de poarta scade, iar FET-ul se comports ca 0
rezistenta mare. Prin aceasta scade si tensiu-
nea pe sursa, iar T2 se blocheaza, Dimpotriva,
T3 prtmoste un curent Tn baza !?iconduce, deci
D2 turnlneaza; 01 este stins.
.Dorneniul de masura'' al indicatorului de con-
tinuitate este delerminal de valoarea lui R1. Cu
valoarea data aici, rnarirnea rezistentei recu-
noscute ca .trecere" este de circa 5 MQ.
(M. S. Dhingra)

223 Generator cu irecvente independentJ de raportu/ impuls/pauzJ

Sunt cunoscute multe variante de genera-

toare de impuls cu amplificatoare operationals
cu raport irnpuls-pauza reglabil. 0 vananta pa-
re a lipsi totusi: un generator de impulsuri cu
numai un singur arnplificator operational, la ca-
re raportul lmpuls-pauza poate Ii reglat inde-
pendent de trecventa.

Pl

Dl,02 - 1N414B
A 1 :; CA 3140/l f 1'56/lF 357

250
 Condensatorul de la i ntrarea triggerului
Schmitt (intrarea inversoare a amplificatorului
operational) se incarca prin reactie inversa de
la iesire, la valoarea pragului superior de comu-
tare. Triggerul Schmitt basculeaza, iesirea ampli-
ficatorului operational devine neqativa, iar con-
densatorul se descarca din nou pan§. la pragul
inferior de comutare. Raportul irnpuls-pauza poa-
te Ii reglat cu P1, deoarece se rnodifica
constanta de timp RC de tncarcars si descar-
care a condensatorului. Condensatorul se lncar-
ca pe de 0 parte prin P1, 02 ~i R2, dsscar-
224 , pielii
Biofeedback prin rezistenta
Acest montaj simplu face posibil un tip spe-
cial de biofeedback. Principiul sau sta la baza
observatiebea rezistenta pielii unei persoane
depinde de rnasura in care persoana respec-
tiva este relaxata, rezistenta pielii crests odata
cu profunzimea starn de relaxare.
In montajul prezentat,rezistentapielii influen-
tsaza frecverita oscilatorului construit cu tran-
zistorul unljonctiune T2. Ambii electrozi, care
au forma de inel, sun! aplicati la doua degete
ale unei rnalni. Un dituzor face audibil sunetul
a carui ina1lime este 0 masura a starii de re-
laxare. Cu cat starea de relaxare este mai pro-
funda, cu atat sunetul este mai jos.
Cel de al doilea oscilator, construit cu tran-
zistorul unijonctiune T1, produce de asemenea
un sunet. In acest caz se poate totusi regia
lnaltirnea sunetului cu potentiornetrul P 1, la
Irscventa ce corespunde, la celalalt oscilator,
225 Aparat de mssurere a irecventelor audio
Atunci candoca electronist, e9ti interesat in
special de domeniul audio, un aparat de rna-
sura comercial, oricat de bun ar fi el, ramane
neutilizat in mare parte, deoarece cele mai
multe domenii de rnasura sunt rezervate altor
scopuri. Montajul simplu descris aici permite
utilizarea unui voltmetru magneto-electric nor-
mal, cu 0 irnpedanta de 10 kQ / V ca aparat de
rnasurara a frecventelor in domeniul audio.
carea efectuandu-se prin R 1 ;;i 01, iar pe de
alia parte de la P1.. Oeoarece suma ambelor
.par]!" ale lui P1 este constanta, rarnane con-
stanta si suma ambelor constante de limp si,
cu aceasta, ;;i frecventa rarnane independenta
de raportul impuls-pauza reglat cu P1.
Reglajul frecventei nu se realizeaza ca de
abicei prin constanta RC, ci prin modificarea
cu P2 a histsrezisului Iriggerului (diterenta intre
pragurile de comutare superior ;;i inferior). Prin
aceasta raportul irnpuls/pauza rarnane absolut
constant la modificarea trecventei ;;i invers.
600 .. 2000 rt
celei mai profunde start de relaxare. Oaca sem-
nalele celor doua sisteme sunt conduse se-
parat la 0 cases stereo, atunci relaxarea ma-
xima este atinsa atunci cand sunetul din dreapta
surrala acesasiinaltime cu cel din stanqa.
(5. Kau/)
Semnalul de intrare esle mai lntai amplifi-
cat de tranzistorul T1 (factor de amplificare
circa 40) ;;i ajunge apoi la triggerul Schmitt N4.
La ie;;irea triggerului Schmitt apare un semnal
dreptunghiular,al carui front negativ triggereaia
un multivibrator monostabil (N1 9i N2). N3 in-
verseaza semnalul de iesire al multivibratorului
si alirnenteaza aparatul de rnasura, care lu-
creaza in domeniul 2 V.
251
 Sl a ~ fin rnax = 200 Hz - 1 V/l00 Hz
Sl b = fin max ~ 2 kHz - 1 Vll kHz
$1 c = fin max = 20 kHz - 1 V/l0 kHz
Comutatorul 81 .serveste la seleetarea unuia
din cele Irei domenii de rnasura disponibile
(200 Hz; 2 kHz ~i 20 kHz). Aeordul pentru fie-
care domeniu de masura se face, separat
pentru fiecare domeniu de masurare, cu aju-
torul a Irei potentiornetre P2, P3 ::;i P4 ::;i al
unui generator sinusoidal.
Cu ajutorul lui P1 se poate regia aparatul la
sensibilitatea maxima. Acest potentiornetru
moditica punctul de lucru allui TI 9i, cu aceas-
ta, tensiunea de intrare pentru N4. Sensibilita-
tea maxima rezulta atunci cand, in stare de re-
paus, tensiunea de intrare a lui N4 se qaseste
226 Filtru
Mulle receptoare universale si radiorecep-
toare ieltine prezinta 0 banda larga care a fost
selecfionata pentru necesltatile receptiei ~i care
este prea mare pentru un radioamator_ Reeep-
toarele cu banda Inqusta 9i in special recep-
toarele cu latirne de banda. reqlabila nu fac
parte din ciasa aparatelorieftine. "Bun" 9i .Jeftin"
par a nu se Tmpacatmpreuna.
Daca se doreste totusl ascultarea statillor
de amatori pe cat posibil sarace Tn perturbatf
(SSB si CW), atunci filtrul de banda audio de-
scris aici poate diminua vizibil zgomotele psrtur-
batoare. Pentru aceasta este necesar un asa-
zis filtru "variable-state". Esle verba de un filtru
de banda a carui Irecventa medie si la!ime de
252
Nl ... N4 = ICl = 4093 B
20 Hz <:: fin';;; 20 kHz Uin min '" 100 mV
exact .Ja mijloc" rntre cele doua praguri de
cornutare.
Pentru tensiuni de pana la 1/1.Vvv, impe-
danta de intrarea aparatuluieste de circa 25 kQ_
La tensiuni mai mari, dioda Zener 01 comuta,
si irnpedanta de intrare scade la circa 5 kn.
Ca urmare a acestei rnasuri de protsctie, va-
lorile de vart de pana la 50 V Inca nu sunt pe-
riculoase pentru aparat.
Montajul lucrsaza cu 0 abatere mai mtca
de 2%, astfel tncat precizia de masura depinde
practic numai de calitatea aparatului utilizat
banda sun! reglabile. Daca. se conocteaza
aces! montaj inaintea amplificatoruluiJF dispo-
nibil, atunci zgomotele apropiate perturba!oare
pot ti in mare masura atenuate. Premisa este
ca tiltrul sa tie acordat cat rnai precis posibil pe
frecventaaudio a semnaluluirecepnonat.Tncom-
paratie cu un receptor de banda inqusta, me-
toda utilizarii acestui filtru este doar un mijloc
auxiliar, insa rezultatul practic este absolut im-
bucurator Schema montajului prezinta un filtru
conceput in aces! seop Deja circuitul de in-
trare, format din C1, C2, Rl si R2, constituie
un tiltru trece-banda,ale carui frecvents de 6 dB
S8 gas8sc cuprinse intre 500 Hz si 3400 Hz.
A I are rolul de adaptor de irnpedanta intre
 A1 A4· le1 • <l JQ

PI • Q i.llcH'.I' c-esee
P:? ~ f c o eser

Lista de componente

liitrul de intrare ~i filtrul "variable-state" care Condensatoare

eSle eonstruit eu A2, A3 si A4. CLl ajutorul lui Rezistente Ct == 33 n
PI S8 poate regia factorul de ealitate al liltrului Rt == to k C2 == 470 P
Q sr, cu acaasta, latirnea benzii (domeniu: Q == R2 == tOO k C3, C4 == IOn
t ... 50). CLl P2 se poate stabili frooventa R3, RS == 2k2 C5 == 270 n
mijloeie a iiltrului intr-un domeniu euprins lntre
R4 == 2k7 C6, C7, C8 == 100 n
200 Hz si 2 kHz. La 0 reglare corospunzatoare
R6, R7 == Sk6
a aeestor doua potentiornetre se poate seleeta,
prin filtrare, un anurnit domeniu de frecventa AS, R13 == 8k2 Diverse
din lntregul spectru audio. R9, Rl1 == tkS ICt == At ... A4 ==4136
Deoarece eomertul ell reeeptoare universale RtO, Rt4 ==t2 k PI==2x100klog
si eu radioreceploare ieftine pare atinga 0 sa A12 ==3k9 P2 == 2 x 10k lin

253
cifra mare de afaceri, am conceput 0 mica singur circuit integral 4136. Pentru alimenlare
placa penlru potentialii interesati. Fillrul construit sunt necesare doua lensiuni de alimentare (2 x
rarnane foarte compact deoarece cele 4 arnpli- 15 V). Curentulabsorbitsste doar de cativa mA.
ficatoare operationale sunt cuprinse intr-un

227 Filtru CW

Penlru un filtru de rsceptie CW (telegratie sunt mai putin importanle ca la 0 trocventa de

cu unda purtatoare nernodulata) se impun ur- trecere mai tnatta. Ca elemente ce deterrnina
matoarels csrinte:
1. Intervalul de trecere trebuie sa fie suficient
de Ingust pentru a se reduce perturbatiiie
QRM, dar totusi nu atat de Ingust tncat deriva
receploruluisa devina 0 problema. Filtreledin co-
mer! prezinta de cele mai multe ori 0 lajime de
banda de 500 Hz (-B dB) sl 0 atenuarea semna-
luluide circa 60 dB la 0 treeventade 1 ... 2 kHz.
2. In gama de trecere filtrul Irebuie sa lucreze
liniar cu faza. Semnalele CW furnizate de cele
mai multe receptoare sunt insuficient filtrate,
asttelincat un fillru conectat dupa receptor poate
avea tendinta de a oscila. Un filtru constand
doar dintr-un singur circuit nu este adecvat aces-
tui scop deoarece, din cauza selectivitatildorile,
este necesar un factor de calitate foarte bun.
3. Filtrul trebuie sa fie usor de reprodus ~i pe trecventa sunt mai potrivite circuilele LC decat
cat posibil sa nu necesite acord, in limp ce cele RC. La eireuitele LC dependonta de free-
costurile trebuie sa ramana suportabile. vsnta este, dupa cum se stie, proportionala cu
Aceste cerinte sunt indeplinite aici prin tap- radical din LC, in timp ce la cornblnatille RC ea
tul ca trecventa de trecere a filtrului este joasa este direct proportionala cu valorile acestora.
(600 Hz). Tolerantele elementelor constructive Deoarece pentru factorul de calitate al bobine-

L1 .. l5 = 100 mH (TOKOI

,.

':~l ce
,." :::,

C8 en lS

254
lor nu se impun cerinte prea mari, pot Ii utili-
zate inductantele mici existente In cornert.
lntensitatile carnpului pot diferi mult de la
statie la statie. Deoarece banda receptorului
este de cele mai multe ori mai larga decat 0
la~ime de banda CW, iar reglarea arnplificarii
(AVR, AGC) rsactioneaza la suma semnalelor,
semnalul de iesire al receptorului poate f in-
stabi!. Din aces! motiv, deja la intrarea filtrului
are loc 0 limitare a semnalului cu DI ~i D2, in
timp ce limitarea loqaritrnica cu D3 si D4 are
rolul de a proteja auzul.
Atenuarea frecventei-imagine audio rarnane
nula, ea liind posibila doar atunci cane sem-
228 Aparat pentru tncsrcet acumulatoare NiCd
Prin scadersa continua a preturilor miniacu-
mulatoarelor NiCd, apare un raport tot mai ma-
re Intre pretul acestora ~i eel al aparatului de
incarcare aferent. Montajul de tata rezolva
acsasta problema: 0 posibilitate iettina de lncar-
care a patru miniacumulatoare si, in plus, un
randament ridicat ~i 0 curba de incarcare pla-
na. La aceasta caracteristica de incarcare re-
zulta practic un curent de incarcare constant.
Aparatul nu necesita transformator. Tn locul
acestuia, in circuitul de c.a., se gase~te un con-
densator robust care are rolul de a limita cu-
rentul de incarcars la valoarea dorita (0 zecime
din capacitatea acumulatoarelor, deci 50 mAl.
Pentru a obtine capacitalea corecta, au fost
conectate doua condensatoare in parale! Re-
dresorul este constituit di n patru diode conec-
tate in punte. Cu aceasta aparatul de incarcare
1 "1 R2
00572 ~------------~~-
nalul intermediar al receptorului este supus
unei prelucrari speciale. Pentru decodificarea
semnalelor CW cu un microcalculator, este indis-
pensabil un filtru ca acesta. Din acsasta cauza
este necesara completarea sa cu 0 intertata
sirnpla.
Fotografia arata caracteristica de trecere a
filtrului, a carui trecventa mijlocie, a~a cum s-a
mentlonat deja, este de 600 Hz. Scara pe ver-
ticala a curbei Inguste este de 1 dB/div., iar la
curba larg~ este de 10 dB/div., In timp ce pe
orizontala a lost alsasa pentru ambele cazuri 0
scara de 200 Hz/div.
este gata - in principiu. Mai sunt prevazute
doua rezistante (RI ~i R2) ~i un LED. LED-ul
otera posibilitatea de a controla daca curentul
circula sau nu; rezistenlele au fast prevazute
din motive de slquranta: la deconectarea
alimentatorului, condensatoarele se pot descarca
prin rezistente. Siguran!a se afla pe primul plan
deoarece partile conducatoare sunt legate di-
rect la reteal
Din acest motiv constructla trebuie execu-
tata cu 0 grija oeoseblta. Aparatul trebuie
introdus tn partea rabatabtla a unei cutii, asttel
tncat sa nu fie posibila atingerea partilor con-
ducatoare. Partea cu acumulatoarele NiCd are
doua stitturi de contact care la Tnchiderea
carcasei sa realizeze contactul. In acest mod
se evita eventualele accidente la schimbarea
acumulatoarelor. Pentru a mai buna Tntelegere,
_.:r__ 4,NtCd
_I_ o.SAh
...L.
255
ambele contacte au lost desenate in schema
montajului.
Rezistenta la tensiune a condensatoarelor
C1 ~i C2 trebuie sa fie de minimum 250 V c.a.
Atunci cand pe condensator este data doar
rezistsnta la tensiunea continua (numai 0 in-
dicatie,fara nici un sirnbol sau cu simbolul ,,_"),
229 Clopotel de u~asensibil
Un clopotel de U~8 mecanic, de rnoda ve-
che, are 0 serie de avantaje In cornparatie cu
cele mai multe variante electronice. EI dii,
acustic, diferite informalii despre acela care
sta In fata usii si cere permisiunea de a intra.
Tn functie d~ ternperarnentul vizitatorului, clo-
potelul suna mai tare sau mai lncet, scurt sau
lung, cu Intreruperisau continuo. Aceste aspecte
nu au fost neglijate la soneria modems
cornandata prin microprocesor.
Daci.i se da irnportanta si astazi unor ase-
256
trebuie sa ne convingem, cu ajutorul unui ca-
talog, ca rezistenta la tensiune atternatlva este
de eel putin 250 V. Atentiel Exista 0 serie de
condensatoarecu folie ce rezlsta pana la 400 V
la tensiune continua, tnsa numai pana la 200 V
sau chiar 160 Via tensiune alternativa
(C. W. Brederode)
menea insusirl, atunci exista doua posibilita!i.
Prima: sa cutreieram magazinele de anlichHati
~i bazarurile In cautarea unui clopotel de usa
original. Daca avem noroc In aceasta cautare,
atunci montarea lui nu este dificila, deoarece
nu necesita enerqie electrica. A doua posibili-
tate este 0 sonerie electronica _ care sa fie
sensibila la modul de apasare.
Cel mai important element la aceasta so-
nerie sensibila este butonul, un element piezo-
electric dintr-un traductor de ullrasunete. Un
asemenea element se detorrneaza la aplica-
rea unei tensiuni sau, invers, Iurnizeaza 0
tensiune atunci cand este deformat. Ca buton
de sonerie, elementul piezoelectric produce
doua impulsuri de tensiune: primulla apasare,
iar al doilea la eliberare. Inaltirnea varfului de
tensiune depinde de presiune; timpul dintre
cele coua impulsurida duratasemnaluluisenor.
Este evident ca 0 sonerie sirnpla "bing-bang"
trebuie cornandata de elementul piezoelectric
asnel lncat sa varieze atat intensitatea sonora
cat 9i pauza Tntre"bing" 9i "bang". Asa cum se
vede tn figura, montajul nu este complicat.
Semnalul produs de elementul piezoelectrtc
este mai intai amplificat de A 1. Deoarece ele-
mentele piezoelectrice au 0 rszistenta ohmica
mare, este cel mai bine ca A1 sa fie TnglobatIn
butonul soneriei. lesirea cu rezistenta ohrnica
radusa a lui A1 poate Ii legata la restul mon-
tajului lmpreuna cu conductoarele de alimen-
tare printr-un cablu cu patru fire. Tn atara de
semnalul provenit de la A 1, ne sta la olspozlne
9; semnalul inversat de A2, astfel incat atat
. Veliteoxltll
15V~-
Q cb
1'~'
Al A3-IC1.IC2,1C3-7410IP ,-...
Nl N4-IC4-4011 ~ 11;2
_15Vc:r----
apasarsa cat si eliberarea butonului produc
cate un impuls pozitiv. lmpulsurile servesc la
formarea semnalului modulator care, prin T1 !?i
T2, moduleaza amplitudinile lui "bing" 9i "bang".
Inal!imea sunetelor produse de cele doua osci-
latoare care sunt construite cu cate doua porn
ale unui circuit integrat 4011 poate f reqlata cu
Pl si P2. Soneria este cornplatata de un am-
plificator simplu.
Alte catsva observatii: amplificatorul final
de joasa trecventa este preferabil sa fie
alimentat separat, de exemplu de la tensiunea
rsdresata a transformatorului soneriei. Alimen-
tarea dubla de 15 V trebuie sa furnizeze Tn
aces! caz doar catlva miliamperi. Daca dupa
instalars se constata ca soneria produce sue-
cesiunea "bang-bing" In loc de "bing-bang", rn-
ssamna ca trebuie sa invarsarn bornele ele-
mentului piezoelectric. Elementul piezoelectric
trebuie scos cu rnulta grija din carcasa ori-
ginala. Dupa ce se lipese direct sarrnele de co-
nexiune,el trebuie protejatcu 0 ra!?inaepoxidica.
(w. v. Dreumel)
L>
.0
I
cb
~
J 00515
257
230 Dracol
Despre renumitul .oracol din De1fi" ati auzit
cu sipuranta cats ceva. Ca la multe asemenea
prognoze de viitor, apare chiar si acolo sus-
piciunea ca s-a prezis tocmai ceea ce se do-
rea sa se lntarnple. Oraeolul nostru nu trebuie
luat prea In serios. Mai deqraba este de ajutor,
in acest caz, norocul sau mai bine spus gluma,
deoarece constructorul acestui montaj cunoaste
deja raspunsul (da sau nulla Intrebarea pe
care 0 arunca Tn cercul de prieteni.
Jocul electronic descris aici turnizeaza 0
serie de raspunsuri .da" $i .riu" care sunt sem-
nalate prin doua LED-uri. Bineinteles, numai
eel care pune Tntrebarea cunoaste succesiu-
nea raspunsurilor. Dupa fiecare Tntrebare se
apasa pe butonul S1. Prin aceasta se trigge-
reaza un regulator de timp construit cu 0
[urnatate a lui IC1 si care produce un impuls
cu 0 durata de circa 4 + 5 s. Prin modificarea
valorilor lui R2 $i C1 se poate moditica durata
impulsurilor, in cazul Tn care se doreste aces!
lueru. Odata cu frontul crescator al impulsului,
nurnaratorul IC2 cornuta un pas mai departe;
concomitent semnalul activsaza Ull oscilator
construit cu cea de a doua [umatate a lui IC1.
258
Acest oscilator turnizeaza un semnal acustic
printr-un difuzor, semnal care este audibil pen-
tru cei din jur si care atesta de fapt ca se poate
face urmatoarsa apasare pe buton.
Semnalele de iesire ale lui IC2 aJung prin
diode la 0 pereche de tranzistoare $i la doua
LE D-uri care se aprind corespunzator raspun-
sului. T2 conduce atunci cand una din iesirile
numaratorului, care sunt legate la diode, este
In starea ,,1" (nivel inalt de tensiune), iar T1
este blocat; LED-ul D2 se aprinde 9i semna-
lizeaza cuvantul .da". lndicatia rarnane atata
limp cat iesirea lui IC1 b este in starea ,,1".
Daca una din ie9irile neocupate ale lui IC1 co-
muta pe starea ,,1", atunci T2 se blochsaza.
Acum conduce 1, iar D1 indica laptul ca ras-
punsul este .•nu".
In cazul rnontarii nurnaratorului ea Tn figura,
seria celor 10 raspunsurl suna astfel: ,.da",
.nu", ..nu", ..da", .nu", .da", .da", .da", .nu", .nu".
Aceasta succesiune poate f rncditicata prin
schimbarea aranjamentului de diode; de ase-
menea se pot lndeparta sau adauqa diode.
Dupa scurgerea unui ciclu, numaratorul incepe
de la capat.
 Observatis: condensatorul C2 ~i rezistenta
R3 servesc la producerea unui semnal de
reset pentru nurnarator la conectarea aparatu-
lui. Prin aceasta primul ciclu consta doar din
231 Trei intr-o serie
Aces! mic joc, 0 variants de .Jackpof", este
cunoscut sub diferite denumiri. Aparatele ale-
rente sun! denumite adeseori .punqas!' sau
"bandili ciungi". Sunt jocuri automate care se
qasesc ln aproape orice restaurant: se arunca
o rnoneda inauntru, se trage de 0 manata sau
se apasa pe un buton !?i deja v-an pierdut
banii. Castiqurtle grase care se pot obtine aici
par, In mod curios, a Ii mereu rezerva!e altora.
Cu acest aparat .trei intr-o serie", fiecare
poate, acasa, In toata linlstea. sa-~i incerce
indemanarea cu acest joc de noroc. Montajul
are Tn total 27 LEO-uri ordonate In trei siruri de
cats noua. Cel mai bine, se aranjeaza strunle
unul sub altul ~i se numeroteaza diodele de la
1 4.5 ... 6V
T1..
noua raspunsuri. In montajul descris, primul
raspuns este .nu", aeesta fiind eel de al doilea
raspuns din seria prezentata mai sus.
1 la 9. Dupa 0 apasare pe buton (sau, ca aici,
pe un senzor de atingere) se aprind cateva
LED-uri ln fiecare sir, Daca, tntarnplator, trei
LED-uri poarta acelasi nurnar. atunci aparatul
reactioneaza la cas!ig cu un sunet de masina
de incasat.
Cu toate ca montajul arata destul de eom-
plicat, modul de lucru este foarte simplu. Daca
se atinge senzorul S 1, atunci tranzistoarele
T1. T2 si T3 trec in starea de conduetie, iar
oscitatoarele N2/N3, N5/N6 Incep sa oscnezo.
Cu aceasta, eele trei numaratoare zeeimale de
tipul 4017 (IC1, IC2, IC3) primesc un semnal
de tact.
La iesirile 0 ... 9 ale nurnaratorului apar
4.5 6V
3; Be549C
259
 2

A2
62
C2

A4
I> 60
I> CO

I> A5
B5
I>
C5
A6
B6
C6

A8
BO
C8
A9
89
C9 Nl .. N9 -ICO ... IC6 - 0011
Nl0 NJ6' IC7 .•. Ie 11 = 4050
NJ7 N05·IC12.IC14-4073 "'OS's,
N46. N47 = IC15 - 4072.
N48, N49 - rc 16 - 4002
NSO ... N52 - IC17 = 4011

acurn, succesiv, cats un ,,1" logic. Fiecare ie-
sire (eu exceptia ie9irii 9, care produce sern-
nalul reset pentru numarator) este leqata eu un
buffer, ell 0 rezistenta serie, sau cu 0 relea de
LED-uri. Din motive de claritate, au fast dese-
nate aici doar catsva combinatii, de exemplu
N1O/R8JD1; N19/Rl?!Dl0 9i N28!R26JD19.
Asttel, avem trei grupe de cate 9 LED-uri care
lumineaza pe rand atata timp cat S8 atinge
senzorul.
Daca se ia mana de pe senzor, atuncl eele
Irei oseilatoare, din cauza circuitelor RC din
circuitefe de colector ale lui T1, T2 9i T3, mai
lucreaza putin, apoi se opresc. La fiecare din
cele trei nurnaratoare 0 anurnita iesire va f
acum In starea ,,1" logic, iar LED-ul corespun-
zator din sir lumlneaza Daca este vorba intarn-
plater de Irei LED-uri cu acslasi nurnar, atunci
montajul constituit din IC12 ... IC16 produce un
,.1" sl, prin T4, pornsste oscilatorul construil cu
IC1? Semnalul de iesire al oscilatorului esle
amplifical de T5 si ajunge la un dituzor. Un sunet
anunta atunci ca exists din nou un castiqator.
(8. Jouet)

232 Eliminarea perturbetiilor fa receptoarele de comendii

Impulsurile perturbatcare la receploarele taj gata dimensional penlru reeeptorul MP6 al

pentru comanda de la dlstanta sunt nedorite
st. In special la aerornodelele eu telecornanda,
eu urrnan fatale, 0 eliminare oficienta 9i totusi
foarte sirnpla a perturbatiilor poate fi realizata
cu doua rnuftivibratoare monostabile (MVM).
Fig. 1 prezinta schema bloc, iar fig. 2 un mon-
firmei Brand.
Montajul de efiminare a psrturbatiilor esle
eonectat In receptor intre tormatorul de impul-
suri 9i registrul sscvential. Carnpuri perturba-
toare cu valori cuprinse intre 10% ~i 30% din
intensitatea carnpului propriu de emisie sun

260
 1

, --- ...
n .----....
J1_
RF <
O'EMODL'lATOR 1----1
r
PULSE
I~ .rt DEMUL
el E~E R
rr ,

SHAPER MMV1 MMV2

80565 ,

suliciente pentru ca, prin impulsurile perturba-

toare prod use, sa taca servomotorul de ne-
staparut. Sensibilitatea la parturbatii a recep-
torului depinde in special de viteza de reglaj.
De cele mai multe ori este periclilat inceputul
fazei de blocare (stingere) HF (Iig. 3). Dad''!
apar impulsuri perturbatoare, atunci timpul de
oprire pentru MVM1 esle prolunqit. deoarece
•
MVM1 este relriggerat. MVM2 nu este totusi
triggerabil ulterior. MVM2 esle triggeral d~
Ilancul poziliv al semnalului provenit de la ie-
sirea lui MVM1 !?iregenereaza eu aeeasta im-
pulsul de cornanda necesar penlru registrul see- Monlajul in fig. 2 esle legal cu pinul 2 al lui
vantial ~i servomecanism - lara perturba!ii! IC2 din reeeptorul MP6; legatura pinului 2 eu
Daca apare a perlurbatie de durata, atunei im- pinul 12 esls intrerupta, iar ln loeul acestuia, la
pulsurile ulteriaare ale lui MVM2 sunt exeluse. pinul 12 se leaga lesirea montajului de pro-
iar servamecanismul rarnane intr-o stare defi- tectie. Prineipiul poate ti utilizal :;;i la aile re-
nita, Timpul de aprire allui MVM1 ar trebui sa ceptoare pentru eomanda la distanta (premisa
fie de doua ori mai lung dedit durata norrnala liind modularea In ampliludine).
a impulsului; timpul de oprire al lui MVM2
poate ti cuprins Tntre0,2 ~i0,5 ms (A. Stampfl)

I I

-------rUl-
I I
- - - - -~-_,;

I I ~------------~

MMV2
80'>653
-I

261
233 Generator de efecte sonore

Cu un generator de electe sonora, chita-

ristul are posibililatea de a Tmbogali cu mulle
electe noi sunetul instrurnentului. Este yorba
de un rnonta: care, prin scadersa si mixarea
sernnalului de intrare cu un semnal special
prelucrat, poate produce 0 multirne de forme
de curbe. Domeniul de variatie ce poate f
acoperit cu P3 se intinde de la un semnal usor
7ngustat la unul puternic lnqustat care, printr-o
dublare a frecventei, poate ajunge la un sern-
nal in forma de impuls (fig, 2) la care apare ~i
o crestere foarte mare a dinamicii. Cu P3 se
poate regia forma dorita a curbei, iar cu P2 se
poate regia gradul de distorsionare. Deoarece
forma curbei depinde de amplitudinea la intra-
re, un elect doril de multi muzicieni, pentru
reglarea nivelului a fost prevazut Pi. Amplifi-
carea In banda de trecere este cuprlnsa intre 3
~i 30 (10 dB ~i 30 dB), in functie de gradul de
elect ales ~i de reglajullui Pi,
Reglajul intensitatii sunetului ar trebui sa
se Iaca la amplifica!orul conectat la chitara,
A 1 serveste la modificarea impedantei ~i la
prereglajul nivelului. Cu A3 aces! nivel este u
amplificat constant cu factorul 10 (20 dB). in
tunctte de amplificarea lui A3 reglata cu P2a, ~ .2l3
F/\/\
semnalul este limitat la intrarea neinversoare a
lui A4 prin 01 si 02. ln punctul comun R9,
VVV
R10, apare acum un semnal care poarta pe
vartul undei sale un mic impuls ~i reprezinta
de tap! semnalul prelucrat. AS inverseaza
aces! semnal si are rolul de a egaliza, prin
P2b, arnplificarea lui A3 cu aceea a lui A2, in
~=l
"hT-(\ eOMfI.~

acest scop, reglarea lui P2a si P2b se face in

41, ,Alo-1I4LM.::&:24
Dl •• ,D~~ lNO(lUi

262
 sens opus. Cele doua semnale in antitaza
ajung prin R12 $i R13 la intrarea amplilica-
torului butler A6. Semnalul care rezulta consta
doar din irnpulsuri Deoarece aces! semnal
este ln antiiaza cu semnalul de la ampliiica-
torul butter A4, formele de unda reprezentale
in fig. 2 pot Ii realizate prin mixarea cores-
punzatoars eu P3. Acesle forme, dupa modi!i-
carea irnpedantsi cu A7, rarnan la dispozitie, la
iesirea montajului. Cu amplilicatorul A8 a fast
construita a cornanda pentru un VU-metru
Prin aceasta, manipularea generatorului de
electe sonore este simpla: nivelul se regleaza
cu P1 astfel Incat la lovirea unei corzi indica-
torul VU-metrului sa penduleze intre 40 $i 70%
din bataia maxima. Gradul de distorsionare
poate f regia! acum, CLI P2, intre 0 si 100%; CLI
P3 se poate alege forma conta a curbei. Mai
esle de spus ca, la toate tormele de distor-
sionare regia bile, cea de a doua arrnonica
superioara este continuta intr-o proportie deo-
sebi! de mare In semnalul de isslre.
Un elect 9i rnai bun se obtine atunci cane
P3 este conectat nu la iesirea lui A5, ci la
iesirea lui A4 (adica intre iesirite lui A4 9i A6).

234 jucsrie muzicelii electronicii

N'
'so
__NS= let" 040<19
. _ ESI$ ~ tC'<!' p GQbS;
ess

~:
o· __ES!I.&IC1- 4Obti-

0'V
d) J)
'C' IL2,IC~

~T ± ®

263
 Cel care ~i-a ales ca hoby colectionarea
vechilor jucarii mecanice nu va fi deosebit de
interesat de ceea ce va propunem acum. Ju-
carla prezentata aici i~i are totusi avantajele ei,
deoarece ea cuprinde 27 din cele mai cuno-
scute melodii. Ea poate Ii utilizata si ca sonerie,
avand deci concomitent ~i un scop practic.
Fig. 1 prezinta rnontaiul aceslei jucarii muzi-
cate. Generatorul de melodii este bineinteles
un circuit integral. Acest circuit integral, AY-3-
1350, este produs de General Instrument. Ala-
turi de circuitut integrat sunt necesare in plus 0

2a
f
TT~~~
(' ( (
2b ®®CD@@
I I

UJJ'
~ I I I I
I I I I

I I
I ~ A o.
~ I
S3
I,
®J. 0 '0 0 0 0

serie intreaga de aile elemente constructive,
care sa taca audibile semnalele de ie~ire ale
circuitului integral, care sa produca frecventa
de tact ~i sa Iaca posibila selectarea unei
anumite melodii. Selectarea se face prin una
din bomele A ". E care se pune la rnasa, iar
pinul 15 al lui IC2 se leaqa cu unul din pinii
notati cu cifrele 1 ". 4.
Exista, bineinteles, mai multe posibilitati de
a realiza aceste legaturi: se pot utiliza pentru
aceasta punti de sarrna, astiel lncat sa fie pro-
qrarnata 0 anurnita melodie. Alternativa aces-
tora 0 constituie comutatoarele care permit 0
selectare cornoda a melodiei dorite. Cablajul
pentru aceasta jucarie rmrzicala este prezentat
in fig. 3; in fig. 1 el a fast figural printr-o linie
subtire intrerupta, aici poate f introdus fie
montajul din fig. 2a, fie cel din fig. 2b.
Daca se construieste montajul corespunzator
figurilor 1 si 2a, atunci melodiile vor fi selectate
astfel: cu butoanete SA ". SE se poate pune la
mass una din intrarile A ." E ale circuitului in-
tegral. Fiecare buton selecteaza 0 grupa de
a
cinei melodii dintre care va fi red at melodia
proqrarnata eu puntea de sarrna. Suplimentar,
eu ajutorul butoanelor SF ?i SG pot Ii apelate
doua cunoscute melodii de ceas. Tabelul 1 ne
arata ce melodii ne stau la dispozitie si ce
conexiuni trebuie realizate pentru a Ie selecta.
Citrele ~i majusculele corespund eelor red ate
in fig. 3.

Lista de componente
Rezistente Condensatoare T2=BC517
Rl ". R6, R9 '" 10 k C1".C5=10n T3 = TUN
R7 = 100 k C6." C8, Cll = 100 n ICl = 4049
R8,R17=2k7 C7 = 220 P IC2, IC3 = 4066
Rl0, R12, R16 = 3k3 C9 = 220 n IC4 = AY-3-1350
Rll = 27 Q C10,C12=10J..l/16V
R13, R14, R18 = 33 k Diverse
R15 = 560 k Semiconductoare SA". SG = butoane sonerie
R19=47k 01 ... 011,017,019 = OUS S 1 = comutator
R20 = 100 n 012 " 016 = dioda Zener S2 = comutator 5 pozitii
P 1 = 10k pot. semiregl. 10 V /400 mW S3 = comutator 6 pozitii
P2 = 1 M pot. semiregl. 018 = dioda Zener 5V6 / 400 mW LS = difuzor 4 n /0,5 W sau
P3 = 500 n pot. semiregl. Tl = TUP 150 Q (vezi textul)

264
265
Tabelul1
Fig.2a Fig.2b Melodia NT Sc 4 C La vie en Rose
NU So 4 0 Star Wars
S2 S3 NV SE 4 E Song of Joy
SA 0 A Toreador KR SA A John Brown's Body
S6 0 B Wilhelm Tell KS S8 B Clementine
Sc 0 C Halleluyah Chorus KT Sc C God Save the Queen
So 0 0 Star Sprangled KU So o Colonel Bogey
Banner KV SE 1 E Marseillaise
SE 0 E Yankee Doodle MR SA 3 A 0 Sole Mio
LR SA 2 A America, America MS S8 3 B Santa Lucia
LS SB 2 8 Deutschlandlied MT Sc 3 C The End
LT Sc 2 C Hochzeitsmarsch MU So 3 D An der schOnen blauen
LU So 2 D Beethoven's 5th Donau
LV SE 2 E Oh, du heber MV SE 3 E Brahm's Wiegenlied
Augustin SG Westminster Schlag
NR SA 4 A Hell's Bells SF Descending Octave
NS S6 4 B Jingle Bells Chime

Toate cele 27 de melodii pot f selectate
dupa dorinta In orice moment, atunci cano cele
doua comutatoare sunt conectate ca in fig. 2b.
in acest caz se ronunta la partea supertoara a
rnontajului, cu butoanele SA ... SE, la inversoa-
rele N1 ... N5 ~i la corn utatoarele electron ice
ES 1 ... ES4. Melodia selectata este redata la
apasarsa butonului SF.
Componentele C6, C7, R8 ~i P1 sunt ele-
mente constructive externe ale oscilatorului de
tact din circuitul integrat. La pinul 26 poate fi
masurata trecventa oscilatorului divizata prin
4; ea poate Ii reg lata cu P1 si trebuie sa rna-
soare 50 ... 250 kHz (Ia pinul 26). Se rsqteaza
P1 in asa fel in cat melodiile sa sune cat mai
placut,
Alte posibilitati de reglare sunt cele oferite
de P2, P3 si S1. In limp ce P2 determina
durata fiecarul sunet, intensitatea acestuia de-
pinde de P3. S1 com uta caracterul sunetului
de la "piano" (sunete in scadere, pozitia a) la
"orga" (intensitate constants a sunetelor, po-
zltla b).
.Jucaria rnuzicala poate fi alirnentata de la
doua baterii plate de 4,5 V, deoarece montajul
In stare de repaus necesita doar cativa ~lA.
Dioda Zener 018 are rolul de a asigura ali-
mentarea generatorului de melodii la tensiu-
nea prsscrisa. Ca difuzor este potrivit un tip cu
impsdanta de 8 Q sau, dupa inlocuirea lui R20
printr-o punte de sarma, un tip cu lrnpedanta
de150Q.

235 Alimentator simetric simplu de curent

Pentru construirea unui alimentator simetric lN4001

se utilizeaza de cele mai mulle ori un transfer-

UI
mator cu priza modiana ~i un redresor in pun-
16V
te. Aces! principiu a devenil atat de cornun,
max.10mA
tncat varianta prezentata aici aproape ca a fost
uitata. Ea necesita, sste adsvarat, capacitaf
mai mari pentru atenuarea brumului de la re- ,2V
SOmA
tea din cauza redresarn rnonoatternanta.
, in dimensionarea data, montajul poate fur-
nlza un curent de maximum 10 mA, atunci
cand valoarea de varf a tensiunii de brum are
voie sa fie de pana la 0,2 Vw. Pentru a1ti cu-
80514

lN4COl
-,
max. 10 mA

266
renti de sarcina si alte tensiuni de brurn, se
poate tolosi torrnuia urrnatoare:
236 Releu pentru Incarcat acumulatoare NiCd
Aparatele alimentate la baterii nu sunt 0
raritate in prezent. ln acest sens, acumula-
toarele NiCd se impun tot mai mull. 0 prernisa
a unei durate de viata lungi pentru acestea
este incarcarea core~ta. Cand trebuie sa ln-
ceapa Incarcarea? Raspunsul este relativ sirn-
plu: cu cat mai mult timp inainte de descar-
carea cornpleta, deoarece aceasta este cea
mai daunatoare pentru durata de viata Atunci
cano aparatul conectat la baterie nu mai Iunctio-
neaza. este - de regula - deja prea tarziu.
Montajul descris aici Irnpiedica dsscarcarea
complete - intr-un mod simplu si totusi foarte
eficient.
Esle 0 trurnoasa zi de vara. Starn lene~i in
larba si visarn pe muzica transmlsa de apara-
tul cu tranzistoare. Deodata muzica se aude
tot mai slab ~i apoi se instaleaza tacsrea.
Bateriile s-au descarcat, Ele nu sunt totusi
simple baterii, ci acumulatoare NiCd care pol fi
reincarcate mereu. Daca vrem sa profitarn cat
mai mull limp de acest avantaj al acumula-
toarelor NiCd, atunci descarcarea complsta,
ca in situatia dascrisa mai sus, nu !rebuie sa
se repete prea des,
Nu toate aparatele alimentate cu baterii
sunt prevazute cu 0 unitate de control al ba-
teriilor. Aceasta conduce adeseori la situatia
ca scaoersa de tensiune este obsarvata abia
atunci cand aparatul nu mai lucreaza, A~a cum
s-a mentionat deja, desci:ircarea completa a
acumulatoarelor NiCd prejudiciaza considera-
bil durata lor de viata: Explicatia este ca, la
Incarcare, celula trebuie sa suporte 0 pierdere
de electrolit.
Pentru a putea utiliza economic acumulatoa-
rele NiCd, relativ scumpe, autorul a conceput
un montaj de supraveqhere. EI intrerupe fur-
nizarea curentului catre aparat atunci cand
tensiunea acumulatorului coboara sub 0 va-
loare prestabilita. Prin aceasta se opreste pro-
cesul de descarcare. Chiar si atunci cand ten-
siunea crests din nou, ca urmare a stan: de
Ubrum'" 20'I/C unde UbrIJlll se exprirna in Vw,
curentul continuude sarcina 11nmA, iar C In IlF
repaus, aparatul rarnane separat de acumulator.
Curentul absorbi! de releul de supraveghere in
stare activate este practic nul; chiar si in timpul
tunctionarii puterea consurnata esle ex!rem de
redusa.
Montajuf
Releul de supravegheredin fig. 1 are putine
elemente constructive; el se conscteaza intre
comutatorul S2 al aparatului sl aparatul insusi.
Tensiunea acumulatorului poate Ii cuprinsa in-
Ire 12 9i 30 V (prototipula lucrat intre 3 si 30 V).
Tranzistoarele T2 9i T3 constituie un etaj Dar-
lington cu comportamentpnp, a carui baza este
legala cu tranzistorul T1 prin rezistenta R1.
Daca tranzistorul T1 conduce, atunci conduce
si etajul Darlington, astlel lncat curentul poate
circula la aparat. Daca Iranzistorul Tl se blo-
chsaza, atunci se blocheaza 9i etajul Darling-
ton; curentul de alimentare al aparatului este
intrerupt.
Tensiunea acumulatoarelor NiCd poate sa
scada pana la 80% din tensiunea norninala
Fig. 1. Montajul separa acumulatorul NiCd de
consumator atunci cand tensiunea sa de ie-
sire cobcara sub 0 anurnita valoare.
1
•
12 ... 30 V
Q ~:I---+--.-~
• VoQ.;ll~;J;lul
267
tara ca ele sa fie afectate. Daca tensiunea
scade mai rnult, montajul deconecteaza aparatul
de la sursa de alimentare. Pragul de deco-
nectare este stabili! de circuitul serie com pus
din 01, R2, P1 si R3. Este important sa se
lege punctul P1/R3 cu baza lui T1. Daca ten-
siunea bazei coboara sub 0,6 V, tranzistorul
T1 se blochsaza. Pentru d.imensionarea circui-
tulul serie 01, R2, P1 -?i R3, caderea de
tensiune pe R3 trebuie sa fie de peste 0,6 V
atunei cand tensiunea acumulatorului Tnca nu
a coborat sub 80% din tensiunea nominala.
Oioda Zener 01 are rolul de a transmite la
baza lui T1 cea mai mare parte a variatiei de
lensiune din circuitul de alimentare. Tensiunea
Zener depinde de tensiunea acumulatoarelor
utilizate 9i se calculsaza cu tormula: Uz =
O,8'Unom ac = 1,5 V.
Rareori rezultatul coi ncide cu 0 valoare
norrnata pentru diodele Zener; de aceea se
alege dioda cu valoarea cea mai apropiata,
lnterioara celei calculate (de exemplu, la 0 va-
loare calculata de 10,5 V se alege 0 dioda Ze-
ner de 10 V). Pierderile de putere In dioda Ze-
ner nu ar trebui sa depaseasca 400 mW; eel
ai bine Insa, 200 mW. Motivul este curentul
foarte mic al diodei, de circa 200 ~A. Oaca sar-
cina diodei Zener are 0 valoare redusa, atunci
tensiunea Zener reala este sub cea calculata,
iar functionaree ireprosabila a montajului nu
mai este aslcurata.
Cornutatorul S1 are 0 tunctie importanta.
Daca se renunta la el, atunci releul nu mai
237 Amplificator de telefon
Convorbirile telefonice sunt adeseori stanjs-
nile de proasta tunctionare a liniilor. Exista $i
exceptli, datorate atat calita!ii liniilor cat si unor
interlocutori a carer voce poate sa-!i .sparqa"
urechile. Un amplificator de telefon poate re-
zolva Tn mare rnasura problemele datorale in-
tensitatil scazute a sunetului Tn receptor.
Montajul consta in principal dintr-un arnpli-
ficator de putere,un dituzor, 0 bobinade cuplaj ~i
o baterie. Micile semnale din bobina sunt trans-
formateln semnaleputernice,audibiletn difuzor.
Bobina reactionsaza la moditicarilecarnpului
268
poate asigura alimentarea aparatului de la acu-
mulatoare deoarece nici un curent nu mai ajun-
ge la dioda Zener si de aceea si tensiunea
baza-emitor a lui T1' rarnane zero: Ca urmare,
T1 9i etajul Darlingtonse blocheaza.Abia atunci
cand butonul S1 este apasat scurt, prin divi-
zorul de tensiune 01, R2, P1 si R3 circula un
curent. Tranzistorul T1 conduce 9i cornanda
trecerea etajului Darlington tn stare de con-
ductie. Aceasta se lntarnpla numai daca si co-
mutatorul aparatului este lnchis. Acum esle
clar de ce montajul nu reanclanseaza la cres-
terea tensiunii acumulatoarelor, crestere catora-
ta Tntreruperiicurentului de sarcina.
Cu potennornemnP1 se poate varia punctul
de deconectare. Reglarea este simpla. Se ma-
soara tensiunea ln gol a acumulatoarelor com-
plet tncarcate. Este necesar apoi un alimenta-
tor reglabil a carui tensiune se reqteaza putin
peste 80% din tensiunea acumulatoarelor si se
leaga apoi releul. Reglajul lui P1 este coreet
atunci cane etajul .Darlington conduce dupa
apasarsa butonului S1. Oaca acum tensiunea
de iesire a acumulaloarelor scade la 80% din
lensiunea nominata, etajul Darlington se bto-
cheaza.
Curentul de sarcina nu trebuie sa depa-
~easca 1 A. Consumul propriu al releului este
mai mic de 0,5 mA la 0 lensiune a acumu-
latoarelor de 12 V, si de 1 mA la 0 lensiune de
30 V.ln starea blocata,consumuleste practicnul.
(w. D. Roth)
magnetic ce apar datorita variatiiior curentului
Tn conductoarele aparatului si receptorului; se
realizeazaastlel 0 conexiune prin inductie.Aces!
elect fizic esle cu atat mai util cu cat "patrun-
derea" In aparalul telefonic este interzisa.
Sobina de cuplaj, notata cu L1, esle de un tip
special construit pentru asemenea utilizar! Ea
este inglobataintr-o carcasa de materialplastic.
in bobina esle indusa doar 0 mica tensiune
alternativa ce este arnpfificata cu ajutorul lui
T1 si IC1. Exista doua posibilit£l!i de reglare a
intensitatii sonore: cu P1 (intensitatea sonora
 1
L1
Fig. 1. MontajuI consta in principal din eta-
jul de intrare format din bobina de cuplaj L 1
si din amplificatoru I final cu IC1.
maxima) 9i cu P2 (reglare conti ua).
Pe placa prezentata tn fig. 2 incap toate
partile constructive, mai putin difuzorul, bobina
si bateria. Prototipul a lncaput lntr-o carcasa de
plastic cu dimensiunile 120 x 65 x 40 mm. Se
poate utiliza si un alimentator. In aces! caz
sxista adeseori probleme legate de brumul de
la retea, de aceea rocornandam varianta cu
Fig. 2. Placa si planul de echipare al am-
plificatorului de telefon. in atara de bobma,
difuzor si baterie, au loc pe ea toate com-
ponenteie constructive.
I l00~
,6V
baterii Piesele necesare 9i constructia nu sunt
dificil de procurat sl realizat. Ceva mai proble-
rnatica poate f amplasarea bobinei. Cel mai
bun loc este sub aparat. Tnaces! caz telefonul
are nevoie de un soclu cu circa 3 em mai inalt.
o alta posibililale este plasarea pe receptor la
nivelul capsulei difuzorului. Aceasta lrnplica un
cablu de alimentare mai lung care, In plus, Ire-
buie sa fie foarte flexibil. Pozitia optima trebuie
stabilita prin probe - in acest caz se urrnarsste
obtinerea unei lntensltatl sonore maxime. Pen-
tru acordare se reqleaza mai Intai P1 si P2 pe
intensitateasonora maxima.Tnaces! caz'se aude
un fel de ecou 9i un !iui! neplacut. Se roteste P1
inapoi pana la disparitia acestor tenomene. Cu
aceasta,amplificatorulde teleton este reglat.
269
Lista de componente Sobine
L 1 = bobina cu ventuza
Rezistente Condensatoare adaptabila la telefon
R1 = 100 k C1 = 27 n
R2 = 39 k C2, C4 = 2~2 / 16 V Semiconductoare
R3 = 2k2 C3 = 22 ~ 116 V T1 = BC 547B
R4 = 680 n C5, C10 = 100 ~1/16 V IC1 = LM 386
R5 = 10 n C6 = 10 ,ll / 16 V
P1 = 5 k pot. semireglabil C7 = 100 n Diverse
P2 = 10 k pot. liniar C8 = 47 n S1 = comutator DA/NU
cn = 220 ,u / 16 V LS = minidifuzor 8 Q 10,5 W
Baterie compacta 9 V

238 Generator de test IF

Montajul este un instrument ajutator simplu
9i indispensabil pentru to!i cei care au de a
face cu aparate de emisie si de recepfie. Mon-
tajul produce armonici ce pot Ii modulate. EI
produce semnale de test In trepte de 9 MHz
pana ln domeniul GHz; aceste semnale sun!
utile pentru receptoarele FM 9i SSB (banda
latera Ia unica). Prin utilizarea de componente
accesibile, inclusiv a unui cristal de cuart CB,
costul aparatului este relativ scazut, Un argu-
ment Tnplus pentru construirea montajului.
Fiecare radioamator are nevoie, mai devre-
me sau mai tarziu, de aparate ajutatoars cu
care sa-9i regleze exact receptorul. Cel mai bun
aparat este in acest caz un generator de Irec-
venta industrial. Acesta este scump si otera de
lap! mai multe posibilila.li decal poate utiliza un
amator. Din acest motiv, este mai convenabil
un aparat adaptat necasitatilor amatorilor, mai
simplu si mai ieftin, care sa produca un semnal
de test stabil in domeniul de frecvsnta dorit.
Un generator cu 0 frecven!§. de iesire regla-
Fig, 1, Montajul generatorului de testare este
simplu ~i functional, EI este asemanator
prin tranzistorul T1 oscilatorului Colpitts.

Be 5.:18
cs

*Llc221p-.0..2rnm
eeee at' pe '9005,0~OkHz

NF r\
IN l{
-::
LED

a"SG 1

270
 2
Fig. 2. PJaca are dimensiuni mici, de aceea
generatorul poate fi construit intr-un format
compact ~i u~or de utiJizat.
bila in mod continuu nu este aIM de user de
realizal. Problema este de a rnentine semnalul
de iesire cat mai stabil. In cautarea unor alter-
native iettine, se poate imagina urrnatoarea
solutio: cu un cristal de cuart CB se ccnstru-
ie~te un generator care sa produca un mare
nurnar de Irecvente. Cum? Privind schema
montajului observarn: un oscilalor multifunctio-
nal. In ciuda faptului ca se utilizeaza ca tran-
zistor un lip normal de BC, oscilatorul furni-
zeaza, in atara de frecventa tundarnentala, ~i
armonici puternice de la 9 MHz la domeniul
GHz. Prin aceasta generatorul este interesant
nu numai pentru cei care lucreaza in CB, ci ~i
pentru cei care lucreaza In benzile VHF ~i
UHF. Cea de a treia arrnoruca a generalorului
cade in banda 27 MHz (CB), cea de a saispre-
zecea are 144,08 MHz (2 rn), cea de a pa-
truzeci ~i opta are 434,24 MHz (70 cm), iar cea
de a 0 suta patruzeci si patra are 1.296,72 MHz
(banda de 23 ern). Montajul se prsteaza cel
mai bine la testa rea procesoarelor Speech.
Conditiils de testare Ie putem stabili noi lnslne.
Montajul
Dupa aruncarea unei priviri asupra sche-
mei din fig. 1 ramanom surprinsi tn mod placut,
constatanc ca In lap! nu este cornplicata. Pe
baza lui T1 a fost construit un menta] ce amin-
teste de un oscilator Colpitts. .Inirna" acesluia
este cristalul de 27 MHz. EI nu lucreaza pe
cea de a treia arrnonica superioara, ci pe free-
venta tundarnentala de 9 MHz, ceea ce este
mai mull decal favorabil; aceasta deoarece ar-
monieile superioare sunt echivalente cu multe
din frecventele statiilor de amatori.
In practca, la f~nqionarea cristalelor pe free-
venla fundarnentala, exists de regula 0 diferenta
intra frecvsnta nominata !?i cea reala, De aceea
frecventa de baza dorita (aici 9005,000 kHz) Ire-
buie reg lata exact cu bobina L 1. Semnalul os-
cilatorului este modulat eu ajutorul diodei vari-
271
cap D1. Gradul de modulare (reglabil eu Pl)
nu este foarte mare, dar este totusi mai mull
decat suficient pentru testa rea receptoarelor
de banda ingusta FM :;>iCB.
Si receploarele SSB (eu banda laterala
untcs) pot rezona de obicei eu generatorul.
Pentru aceasta, tipul de modulare trebuie schirn-
bat din FM (rnodulare in frecventa) in PM
(modulare in taza). Schimbarea este relaliv
sirnpla. Este sufieient sa se eoneeteze un con-
densator (C1) in serie eu intrarea de moduiare.
Aeum, cu ajutorul eomutatorului Sl se poate
com uta simplu lntre FM :;>iSSB.
De regula, multe generatoare de testare
inca lucreaza eu un anumi! atenuator. Acesta
este de prisos in aeest rnontaj, deoarece osci-
latorul lucreaza sigur ~i la semnale foarte mici.
De aceea atenuatorul este construit simplu: cu
rezlstenta reglabila din emitorul lui T1. Dome-
niul reglabil eu semireglabilul P3 :;>ipotentio-
metrul P2 este eu adevarat remarcabil. Astlel,
de exemplu, semnalul de iesire in banda de 2 m
Usta de componente
Rezisten~e
R1, R2, R4 = 220 k
R3 = 5k6
R5 = 220 Q
R6 = 68 Q
R7, R8 = 3k3
P1 =; 10k potenliomelru liniar
P2 = 100 k potenttornetru liniar
P3 := 100 k potentiometru semireglabil
Semiconductoare
Tl = BC 547B
Dl=88105
D2 = LED
IC1 := 78 L12
B 1 = B 40C 500 (rotund)
239 Lumina intermitentii
Tn perioada din preajma ziiei Stantului Ni-
colae se eonstruiesc muite cadouri originale
pentru Sarbatorile de Craciun. Pasionatli de
electrontca sunt ~i ei in mare etervescenta.
Lumina interrnitenta prezentata aiei se pretea-
272
(144,08) este reglabil continuu inlre 30 nV,
respectiv O,0311V, pana la 1 mV.
Constructia
Pentru bObina L 1 se bobineaza 22 de spire
din sarrna ernailata de cupru 0 = 0,2 mm pe un
set de bobine cu miez (lip K3/70/1 0, cu marcaj
roz). Cine vrea totusi sa evite bobinatul manual,
poate utiliza 0 bobina gata contectionata de
4,7 ~tH cu miez reglabil. Firma Toko a introdus
de catva timp asemenea bobine in propriul
program de tabricatie.
Cu excepfia transtorrnatorului de relea, 19i ga-
seste locul pe placa ~i partea de alimentare
desenata in fig. 1. Curentul absorbit fiind redus,
dimensiunile transformatorului sunt putin irnpor-
tante. Este astlel poslbna montarea generato-
rului Imprauna cu alimentarea tntr-o carcass
mica si compacta. Este tnsa necesara 0 ecra-
nare Icarte buna intre transformatorul de retea
si bobina L 1. Ea atenueaza eventualul brum
care apare ea 0 modulare nedorita.
Condensatoare
Cl = 3n9
C2 = 560 n
C3 = 120 P
C4 = 68 P
C5 := 1 n ceramic
C6 == 10 ~ll 16 V tantal
C7, C8:= 100 Jl / 35 V
C9. ClO '" 47 n
Diverse
Xl := cuart 27,005 MHz
L 1 := 4 7 ~tH vezi textul
Tr1 = transformator de retea 24 V 125 mA sec.
S 1 = comutator unipolar
S2 := eomutator de retea bipolar
Z8. in special ca girolar pentru vehicule rninia-
tura de poli!ie ~i pompieri. De cele mai multe
ori in jucariile auto se mai po ate introduce un
mie montaj eu baterie. Din multirnea de cado-
uri care sunt oferite astazi copiilor, lumina in-
 9V
1

9V

N 1 , , . N4 = ICl ~ 4093
Fig. 1. Montajele celor doua circuite de in-
termitenta sunt identice. Se pot obtine efee-
te diferite prin selectarea modului de functio-
nare eu 0 punte tntre M ~i 1, 2 sau 3. '

Lists de componente

1
10V Rezisten~e (118 W)
16V
R1, R6;: 47 k
l.....-_+-:- __ @ R2,R7=10k
R3, R8:, 470 k
R4, R9 = 22 k
errnitenta se dstaseaza clar. Datorita veridici-
RS, Rl0 = 470 n (vezi textul)
talii ei atrage imediat copiii !?i nu este uitata dupa Rl1 = 100 n
seurt limp in cine stie ce colt. Pl, P2 =: 1 M pot. semireglabil
Mic dar minunat Condensatoare
Fig. 1 arata ca nu intotdeauna este nevoie cr. C3;: 820 n
de un microprocesor pentru a realiza un montaj
C2, C4 = 100 n
eficient. Sunt suficiente catava componente
CS = 10 ~l I 16 V tantal
standard, Montajul consta In prineipiu din doua
.trepte de clipire" care cornanda doua becu- Semiconductoare
lete. Deoareee nu toti constructorii din preajma T1, T2 ;: BC 517
S~rbatorilor de Craciun sunt farmliarizat' cu ICl ;: 4093
electronica, urrneaza 0 scurta descriere a mon- Diverse
lajului. Lal, La2 = beeuri 6 V 150 mA
Nl ... N4 sunt patru triggere Schmitt con- (vezi lextul)
inute intr-un circuit integral CMOS. Cu Nl este Baterie compacta 9 V

273
 2
construit un asa-zis multivibrator astabil. La in-
trare se gase~te condensatorul C1_ Intrarea ~i
iesirea sun! legate impreuna prin R1/P1. C1 se
lncarca si se descarca prin rezistente. Sa con-
siderarn .acum ca iasirea lui N1 este In starea
,,1" (circa 9 V). Atunei C1 este incarcat. Daca
tensiunea condensatoruluiatinge 0 valoare anu-
me, atunei iesirea lui N1 basculeaza in starea
,,0" (circa° V). Condensatorul este descarcat.
Tnacest mod N1 furnizeaza 0 tensiune drept-
unqhiulara a carei frecventa depinde de rapor-
tul lui C1 eu R1 ~i P1. Cu ajutorul lui P1 free-
venta se poate modifiea Intre anumite limite.
Tensiunea dreptunqhiulara ajunge pe un
circuit diterential R/C, C2/R3. Deoarece R3
este Ieqata la polul plus al tensiunii de alimen-
tare, sunt intluentate doar Ironturile negative
ale tensiunii dreptunghiulare. Se forrneaza un
scurt impuls care in cele din urrna cornanda
prin N2 tranzistorul Darlington T1. In circuitul
de colector al acestui tranzistor se gase~te un
bec care lumineaza scurt. Hezistenta R5 men-
line becul .Ia cald", Prin aceasta se reduce cu-
rentul de conectare al becului, iar durata sa de
via!i:i creste. Aici, un bee de 6 V este utilizat la
o tensiune de 9 V; prin aeeasta, lumina soli-
pe~!e puternie. Cea de a doua parte a mon-
tajului functioneaza la fel cu prima; In sehimb,
cu ajutorul unei punti de sarrna se pot alege
274
Fig. 2. Cablajul este atat de mic, inca! rnon-
tajul poate tncapea In multe automodele.
diterite moduri de functionare. 0 punte intre M
si 3 insearnna: doua clipiri independente una
de alta. Daca exista 0 punte intre M ~i 2, atunci
lampile turnineaza alternativ cu 0 trecventa ce
poate Ii reglata cu P1. in sfarsit, rnai eXista 0
posibilitate, ca ambele lampi sa clipeasca in a-
celasitimp (puntede sarrnaintre M si 1). In acest
eazfrecvsnta este raqlatade asemeneacu P1.
Circuitul imprimat
Ambele montaje oscilatoare pot Ii construite
pe placa din fig. 2. PentruP1 si P2 se pot folosi si
potentiornetre.Modul de functionare este stabilit
cu 0 punte intre M::;i ,2 sau 3. Montajulfunctio-
neazacu tensiunide lucruintre 3 ~i 15 V. Din mo-
tive de spanuse poate utilizacel mai bine 0 bate-
rie compacta de 9 V. Tensiunea becurilor ar tre-
bui sa fie circa 213 din tensiunea de functionare,
altminteri efectul nu mai este la fel de impresio-
nant sau lampa este suprasolicitata. Curentul
maxim de comutat nu trebuie sa fie mai mare de
400 mA (pentru scurt timp). Hezistentele R5 si
R10 se aleg asttel lncat larnpile sa fie pe punctu!
de a lumina.
Pentru montare nu sunt necesare instruc-
liuni spectate.
240 Indicator de continuitate cu semnale sonore
Un montaj electronic tunctioneaza, bineinte-
les, dear atunci cand este construit corect.
Exista 'insa gre~eli datorate placilor sau cabla-
jelor care, in general, nu lipsesc la un montaj
nou. Depistarea unor asemenea detectiunl, In
special la cablajele dublu placate, cu contacte
de trecere, utilizate adeseori In sistemele cu
microprocesoare, cere adeseori rnulta atentie.
Este util ln acsasta situatie un mic aparat care
sa poata da indicatii asupra stani unei leqatun.
Unii pasionati de electronica vor obiecta: .ca- Fig. 1. Indicatorul de continuitate consta
blajele curnparate de gala nu functioneazal" dintr-un multivibrator astabil ~i un buzer pie-
Cu acsasta rernarca ei au bineinteles dreptate. zoelectric. La scurtcircuitarea celor doua
Totusi, nimic nu este perfect. Tn'ciuda contro- sonde de masurare, buzerul suna ..
lului de calitale, un procenl de 0,1% din de-
tectiunile placilor rarnane nedepistat. Daca
dorim sa tim siguri 100%, atunci trebuie etec-
tuat un control propriu inainte de plantarea pie-
selor, In special la cablajele cu contacte de
trecere.
Pasionatii de electronica care-si confectio-
neaza singuri cablajele sunt In schimb confrun-
tali adeseori cu problema delectiurtilor rezul-
tate din prelucrarea acestora 9i chiar din con-
ceperea lor In mod gre~it. Posibilitiitile ama-
torilor de multe ori nu sunt suficiente pentru a
realiza cablaje precise cu trasee Tnguste. De Lisia de componente
aceea, nu se poate renunta la 0 inspectie arna- Rezisten~e
nun!ita a produsului fini!. 0 asemenea verifi- Ri, R2 = 2k2
care se face de cele mai multe or; cu un ohm- R3, R4=470k
metru. Procedeul are Tnsadezavantajul de a Ii Condensatoare
"legal de privire". Cu aile cuvinte, trebuie privil C1, C2 = 470 P
cu un ochi la placa si cu altul la instrument. 0 Semiconductoare
T1, T2 = BC 547B
Fig. 2. Toate componentele, inclusiv buze- Diverse
rul si 0 baterie de 1,5 V, sunt introduse intr-o Bz = buzer piezoelectric PB-
teava de plastic. 0 sonda de masurare este 2720 (Toko)
fixata rigid de aceasta teava, iar cealatta este 2 sonde de rnasurare
legam printr-un cablu suficient de lung, Baterie de 1,5 V
2

275
indicatie acustica face munca mult mai placu-
ta, deoarece avem mereu 0 ureche libera! Un
scurtcircuit depistat trebuie semnaJizat cu un
piuit user de perceput. La 0 intrerupere, apa-
ratul trebuie sa rarnana mut.
Tot ceea ce este necesar pentru realizarea
unui asemenea aparat este reprezentatIn fig. I.
Montajul nu sste altceva dedit un multivibrator
astabil, Un scurtcircuit intre cele doua sonde
de masurars produce 0 tensiune dreptunghiu-
lara prin buzerul piezoelectric; aceasta are ca
urmare un "bing".
Toate componentele, inclusiv buzerut, pot
Ii arnplasats pe placa din fig. 2 9i pot f intro-
duse, impreuna cu 0 baterie miniatura de 1,5 V
sau un microacumulator, tntr-o !eaVa de mate-
rial plastic. La aceasta teava se poate atasa,
cu ajutorul unui conductor, 0 sonda de masu-
rare iar cealalta poate f fixata in capatul ei.
Inca doua cuvints despre utilizare: cu acest
aparat pot fi stabilite si corespondentele intre
cele coua capete ale unui manunchi de con-
ductoare. Un lucru IlU trebuie uitat: sondele de
rnasurare trebuie asezats intotdeauna la cape-
tele legaturilor 9i nu indiferent unde.

241 LED cu domeniu mare al tensiunii de alimcntare

LED-urile ca indicatoare optice pentru va- actioneaza contra crestarii initiale a curentului.
lori electrice nu mai sunt astazi 0 raritate. To- Se realizeaza In acest mod un etect de stabi-
tusi, de regula, montajul LED-ului este dictat lizare.
de anumite conditii de functionare. Cu totul alt- Tabelul de mai jos de. intorrnatli despre cu-
fel se petrec lucrurile ill montajul prezentat rentulprin LED la diferitetensiunide alimentare:
aici. EI rnentine aproape constant curentul prin
LED tntr-un domeniu al tensiunii de alimentare
de la 5 la 24 V. De aceea montajul poate fi
alimentat cu tensiuni puternic oscilante.
Curentul maxim prin diodele luminescente
normale poate avea pana la 50 mA. Realitatea
este totusl ca, la curenti de peste 20 mA, ill-
tensitatea lumlnoasa crests nesemnificativ. De
aceea este normal sa se rnentina curentul
constant la 20 mA. Pentru aceasta, se utilizeaza
o sursa de curent constant construita cu tran-
zistoarele Tl si T2 9i cu reztstentele R1 9i R2.
Montajul sursa de curent mentine constant
curentul prin LED, intr-un domeniu cuprins
intre 15 mA 9i 27 mA, pentru variatii ale ten-
siunii de alimentare intre 5 ~i 24 V.
Functionarea este relativ sirnpla, Daca ten-
siunea de alimentare crests. prin tranzistorul
T1 circula un curent de colector mai mare. Prin 5V 15mA
aceasta, curentul bazei lui T2 creste si aduce 9V 18 mA
acest tranzistor in starea de conductis: poten- 12 V 20 mA
tialul de colector al lui T2 devine mai negativ. 15 V 22mA
Acela!?ilucru se petrece pe baza lui T1; ca ur- 18 V 24 mA
mare, T1 se Inchide tot mai mult 9i astlel 24 V 27 mA

276
242 Receptor simplu CB-FM

De catva timp rnodulatiaIn frecventa patrun-
de !?iin domeniul CB. Cine a utilizat pana acum
un receptor de unde scurte rnultibanda este
confruntat in prezent eu un sentiment de insa-
tistactis la receptia statiilor FM. A9a cum 0
arata montajul de tata, se poate totusi construi
intr-un mod simplu un receptor FM-CB. Acest
receptor ia in considerare in mare rnasura do-
nnta de a svita punctele de acord. Se lntelepe
de la sine ca, cu un asttel de concept, nu se
poate obtine cea rnai mare sensibilitate si,
respectiv, capacitate de separare. Montajul re-
prezinta tnsa un bun compromis intre sirnpli-
tate 9i putere.
S-a utilizat un circuit integrat de tipul TCA
04 ... 07
• lN4001
440. Selectia se realizeaza pe cat posibil cu
filtre ceramice. Receptorul lucreaza cu 0 frec-
vsnta interrnsdiara de 455 kHz. Filtrul de intra-
re este de tipul 27 MF ceramic, astfel incat se
obtne 0 alenuare accoptabila a frecventei ima-
gine. Celalalt aspect este 0 atenuare a filtrului
de maximum 6 dB, din care cauza sensibili-
tatea este dimlnuata suplimentar. Deoarece til-
trul de trecvente intermediare FI esle utilizat
tara transtormator de adaptare, selectia inde-
partata este la 40 dB. Demodularea sernna-
lului FM se realizeaza de asemenea cu un
filtru ceramic, intr-un circuit discriminator. Din
cauza zgomotuluidin pauzele de transmisie, s-a
prevazut un circuit squelch (zona de insensi-
bilitate, in care receptorul ignora semnalele
slabe), care reactioneaza la zgomotele din
domeniul 4,5 kHz. AmplificatorulJF nu necssita
nici un comentariu. puterea de iesire trebuind
sa fie suticienta scopului propus.
In concluzie, se poate spune ca este cu
siquranta posibil sa se dezvolte un receptor mai
bun, dar acesta ar trebui sa tie concepul ca un
"super"care, poate fi construitchiar mai simplu.

~.
Ie,

13
•.,: IKXC/KUijS 12V

ce

er r • 27Mf}
,. e , Lf~8 TOICO
Fll: 4$$-0

277
243 Dispozitiv de avertizare pentru autovehicule
Acest montaj avernzeaza soterul, la para-
sirea autovehiculului, ca unul sau mai multi con-
sumatori electrici nu au lost deconectati, Rezol-
varea problemei se poate realiza prin gandire
loqica. Tocmai de aceea se impune realizarea
montajului Tntehnica digitala.
Montajul pare, la prima vedere, mai com-
plical decal este de fapt. Sunt necesare doar
trei circuite integrate. Consumatorii de supra-
vegheat se conectsaza la diodele 01 .. 04
(sau mai multe), comutatorul de aprindere se
conectsaza la 07, iar tensiunea acumulatoru-
I ui la ,,+ 12 V" si la ,,0".
Daca plecarn de la situatia ln care nici un
consumator, in atara de aprindere, nu este
conectat, la iesirea portii NAND NI se gaseste
un ,,0" logic. Impulsul pozitiv reset prod us de
C2 pentru FF1, la conectarea aprinderii, rese-
taaza multivibratorul Daca aprinderea este de-
consctata din nou, la ie9irea lui N1 apare un ,,1"
logic. FF2 primests prin C3 un impuls de se-
tare; la iesirea sa Q apare un "I" care il de-
schide pe N3. FFI preia inforrnatia logica la
intrarea sa 0, in aces! caz un ,,0" logic, de-
oarece nu este conactat nici un consu mator.
La iesirea Q a lui FFI se gase:;;te deei un ,,0".
Tranzistorul T1 rarnane blocat din cauza lui ,,0"
logic de la iesirea lui N4.
Un alt caz de tunctlonare este atunci cand
sunt consctaf unul sau mai mulli consumatori.
Aprinderea este conectata 9i apoi deconec-
278
tata. La deconectarea aprinderii, issirea portii
N1 trece In starea ,,1" logic. F1 preia infor-
rnatia ,,1" logic de la intrarea 0 si sstaaza
corespunzator iesirile Q ~i Q C5 este
tncarcat prin R7. Dupa scurgerea timpului de
Tnci.i.rcare T = R7'CS, la iesirea lui N5 apare un
,,0" logic. Acest semnal este diforentiat prin
C4/R3 si serveste ca semnal de tact pentru FF1.
In perioada de lncarcare a lui CS, sotsrul
are ocazia de a deconecta consumatorii rarnasi
conectati ~i sa Tmpiedice prin aceasta declan-
sa rea alarmei. Semnalul logic ,,1" de la iesirea
I'ui N6 incarca condensatorul C7, prin R10, In
10 secunde. Dupa scurgerea acestui timp,
ie~irea lui N7 devine ,,0". Aces! impuls este
difereruiat prin C6/R11 si torrneaza un semnal
de reset pentru FF1 (prin N8). lesirea Q a aces-
tuia coboara la ,,0" logic :;;i alarma este de-
clansata,
Alanna po ate Ii bineTnteles dsconectata in
prealabil, prin conectarea aprinderii (vezi mai
sus). 0 oprire este de asemenea posibila a-
tunci cane un consumator sste conectat ~i de-
conectat pentru scurt limp. Monlajul poate deo-
sebi de asemenea dad. un consumator este
conectat intentional sau neintentionat. Acest
ultim caz de functionaro trebuie totusi explicat
pe scurt: la deconectarea consurnatorului, FF2
primsste un impuls de tact prin N2. Multivibra-
torul basculeazi.i. Tn starea ,,0" la iesirea sa Q.
Cu aceasta, Iranzistorul T3 este blocat prin N3
~i N4. Semnalul de alarma este deeoneetat. turnita lui, aeumulatorul are 0 curata de viata
Exista montaje de supraveghere mai sim- fndelungata. '
ple. Cel prezentat aici, datorita ideilor aplieate,
aproape ea nu poate Ii depasit ea utilitate. Mul- (w. Gescheidle)

244 Preamplificator stereo HiFi

Cornertul de specialitate ofera etaje finale Caracteristici tehnice:

gata montate, de orice putere sau eategorie de
pret, lntr-o mare varietate. Orbit de date Ie ade- Sensibilitatea fa intrare la 0 tensiune la iesire
seori astronomice privind coeticientul de distor- de 775 mVel ~i 0 Irscventa de 1 kHz:
si ne, puterea la iesire, domeniul de freevente, Pieup eu doza magnetica 3 mV 150 k
cumparatorul observa prea tarziu ca si eel mai Tuner 220 mV 150 k
bun amplificator final este lipsit de valoare fara Casetofon 220 mY 150 k
un etaj preamplificator ooraspunzator. Tensiune de iesira maxima 2,5 Vel
Preamplifieatoarele integrate aparute pe plata Domeniu reglaj balans 12dB
in ultimii ani permit constructia unor etaje de
intrare cu zgomot redus, cu reglaj al tonului si ReglaJ sunet:
posibilitati de conectare la un pieup cu doza Joase (100 Hz) ±13 dB
magnetica. Ca exemplu dam aici circuitul TDA inalte (10 kHz) ±13 dB
1054 dezvoltat de SGS-Ates, realizat in cap- Coeficient de distorsiune <0,05%
sula duala cu 16 pini Tn linie care, asa cum se (I", 1 kHz; tensiune la ie~ire '" 755 mVel)
vede din fig. 1, confine un etaj preamplifieator Domeniu de frecventa 20 Hz + 24 kHz
separat, format din doua tranzistoare, care (-3 dB, regulatorul de sunet in pozitia
poate realiza 0 sensibilitate la intrare de 3 mY. rnsdiana)
Aces! etaj, impreuna cU R7, R8, C5 ~i C6 ser- Raportul semnal/zgomot >65 dB
veste la eoreetarea trecventet, Basf proveniti (tensiunea la iesire 755 mYel)

o
MO

...,r
~-.: ..,--.---------.:-~- ---_.-. - .

~
~.::- -- -_.':- ----.---_:.-_.. :.-_:'-;;::' ':::'-
:~ : __4_-_-_-_-_- ..-.:::: :..:: =: & __ - _- :::::-:::::::_ - __ ::. __ -_ -:. __- _- _

279
 2

280
3

MO
o

~P.)
~

81570 2

281
de la doza maqnetica a picupului sun! amplifi-
cati iar semnalele Tnalte sunt atenuate. S2 per-
mite 0 comutare Intre picup, tuner ~i caseto-
fon. Potentiometrele P1 ?i P2 Uumatatile unui
potentiornetru dublu) intluenteaza redarea ba-
silo. 9i a acutelor. Deoarece este vorba de un
circuit pasiv de reglare a tonului, pericolul su-
praexcitarii In acest etaJ este evitat. Dupa re-
glarea lntensitatii sunetului cu P3, semnalul
ajunge in cel de al doilea etaj al circuitului in-
tegrat, un amplificator operational. Factorul de
amplificare este determinat de raportul R16/R17
9i R18/(R19 + P4). Cu P4 poate fi reglat ba-
lansul intre canalele dreapta si stanqa (nefi-
gurat). In pozitia mijloeie a lui P4, ambele ca-
Lista de componente
Rezisten~e
R1, Rl', RiO, R10' '" 47 k
R2, R2' '" 180 Q
R3, R3' '" 820
R4, R4' '" 270 Q
R5, R5', R8, R8' = 150 k
R6, R6' = 10 k
R7, RT, R13, R13' = 15 k
R9, R9' = 220 k
Ri1, R11' =2k7
R12,R12'",12k
R14, R14' = 33 k
R15, R15' = 470 k
R16, R16' = 1k5
R17, R17' = 39 k
R18, R18' = 680 n
R19, Rig' = 120 n
Pi ... P3 = 220 k pot. dublu log. pentru imprirnanta
P4 = 1 k potentiometru liniar pentru imprirnanta
Condensatoare
C1, C1', C4, C4' '" 2).12i 10 V
C2, C2' = 10 ).l/25 V
245 Detector de irecventii si faza
I I
Circuilul CMOS PLL CD 4046 ar Ii lost ~i
mai universal daca Irecventa sa de lucru ar f
lost mai mare. Cand domeniul de trscventa al
oscilatorului comandat In trecventa (VCO) este
mai mare de 0 octava, atunci un circuit multipli-
cator nu mai este adecvat ca detector de faza,
282
nale au factorul de amplificare egal cu 26. Cane
cursorul potentiornetrului se gase9te la extrema
dreapta sau stanga, atunei apare 0 diferenta
de amplificare de 12 dB Tntre cele doua cana-
le. Fig. 2 prezinta partea din circuit In care cir-
cuitul integrat stabilizator 7812 are rolul de a
asiqura 0 alimentare suficienta a arnbelor ca-
nale la 0 tensiune de 12 V. Datsle privind ten-
siunea la intrare 9i la iesire pot fi preluate din
tabel. Pat1ile constructive ale canalului stanq
au aceeasi simbolizare ca acelea prezentate
Tnfig. 1 pentru canalul drept si sunt prevazute
cu un apostrof In lista de componente, pentru
a putea f deosebile.
C3, C3' + 4).l7/10 V
C5, C5' '" 15 n
C6, C6' = 4n7
C7, CT, Cl0, Cl0' = 6n8
C8, C8' = 68 n
C9, C9' = 560 P
Cll,C11'=10).l/10V
C12, C12', C18 = 100 n
C13, C13' '" 150 P
C14, C14' '" 2).l2/25 V
C 1 5 '" 100 fJ. / 10 V
C 16 = 470 ).l / 35 V
C17 = 330 n
Semiconductoare
B1 '" B40 C500 forma rotunda
IC1 ,IC1' '" TDA 1054 (SGS-Ates)
IC2 = 7812
Diverse
T rl = transformator rstea 15 V / 50 mA sec.
Sl = comutator retea bipolar
S2 = comutator (pachel) rotitor 2 x 3 pozitii
Circuitul trebuie sa fie independent de frecverua.
Mont.ajul descris aici se cornporta ca un
detector de faza digital (ca ~i detectorul de taza
din IC 4046); el lucreaza tnsa la 0 trecventa
mai inalta. Atunci cand cele doua semnale de
intrare notate cu (1) ~i (2) au aceeasi trecventa
 1
1----- ---- -- -----------:- ~

1
I-"------+-~
R1 R2

I-:l.:
C1 I

I
I
I
I

.!
(2)

Q ,
•

_ sv

~-----------------------~
C2

J 61524"
I

:
,
I
I,
,

si taza, ambele multivibratoare sunt resetate 2 <rt.ri.rt.rt.ri.r:

concomitent :;;inemijlocit. Daca apare un deca-
laj de faza lntre (1) si (2), atunci se rnodifica (7J~

relanaTntremomentelede reset. Daca, de exem-

plu, trecventa lui (1) este mai mare ca a lui (2), Q'.1 1
alunci la iesirea Q a lui FF1 apare 0 tensiune
mai tnalta (valoare medie) decat la iesirea Q a
lui FF2. Din acsasta diterenta amplificatorul
111 I'LIl.JL..Sl.Jl
operational A1 dsnva tensiunea de reglare ne-
cesara. Dimensionarea componentelor R1, R2,
C1, R3, R4 9i C2 depinde de trecventa sern-
nalelor de intrare. Diagrama impuls/timp clarl-
0,
fica Iunctionarea montajului.

246 Booster 50 W

Un booster ar trebui sa lndeplineasca, dupa

posibilitati, urmatoareto trei conditii:
1. Putere suticienta (rnai mare de 10 W) ;>; un 24 V

coeficient de distorsiune de la liniaritate sufi-

cient de mic.
2. Constructie compacta ;>i stabilitate tsrrnica
buna.
3. Comportarelreprosabilala tensiuni de functio-
nare puternic oscilante.
La montajul prezentat aici este vorba de 0
idee de dezvoltarecare la transpunereaTnprac-
tica a indeplinit Tn mare masura cele trei con-
dilii. A fost combinat principiul deja publicat ln
Elektor, al amplificatorului PDM autooscilant
cu un etaj final Tnpunte. Din cauza tensiunii de
alimentare de pana la 28 V (Ia un acumulator doua triggere Schmitt; ar fi adecvat de exem-
de 24 V) nu se poate utiliza Tnconditii de fia- plu un trigger construit cu un amplificator ope-
bilitate nici un circuit integrat CMOS pentru cele rational CA 3130.

283
247 Convertor de tensiune de fa 12 fa 24 V

Atunci cand dorim sa utilizarn un amplificator aceasta, conduce FET-ul de sus, cel de JOs
JF de mare putere la 0 tensiune de alimentare treee in starea de blocars. Polul minus al pri-
de 12 V (HiFi In autotorisml, avem de ales intre mului condensator eleclrolitic se qaseste acum
mai multe posibilitatl:
1. Amplificator cu tensiune de alimentare de
12V
i2 V si difuzor cu irnpedanta foarte mica (de
exemplu, 2 n),
2. Amplificator cu tensiune de alimentare de
12 V si transformator la iesire pentru adaptare
la difu'zor cu irnpedanta no~mala.
3. Utilizarea unui convertor de tensiune pentru
a produce tensiunea de functionare necesara
unui amplificator de putere. Un asemenea con-
vertor poate f realizat atat cu transtorrnator,
cat $i lara.
Dezvoltarea Iranzistoarelor de putere moder-
1
T T T ersae

ne de lipul MOS-FET tavorizeaza in special

dezvoltarea ultimei posibilita.\i. Un exemplu este
monlajul, foarte sirnplu, care consta in principal
doar dintr-un multivibrator astabil cu 0 iesire
CMOS de putere. Functionarea dublorului de
tensi une este aceeasi ca ~i la convertorul de
tensiune de la 6 la 12 V descris in aceasta
carte. Atunci cane FET-ul de jos conduce, pri-
mul condensator electrolitic se incarca Dupa
la 12 V, polul plus, in schimb, este la 0 ten-
siune ell 12 V mai mare, adica la 24 V. Aeeas-
ta tensiune ajunge printr-o dioda la condensa-
torul electrolitic de la iesire, care Tnmagazinea-
za tensiunea de iesire in timpul incarcarii pri-
mului condansator.

248 Sirena cu circuit integrat

Acoasta sirena este construita ell circuitul atara de un amplifieator final complet (Ia fel ea
integral LM 389 ell 18 pini. Circuitul contlna, in LM 386), trei tranzistoare suplimentare npn.

Ol

lOOn

284
Conexiunile baza, colector ?i emitor sunt acce-
sibile. Avem deci suficiente elemente active
pentru conslruirea unei sirene
Cu tranzistoarele T1 ?i T2 s-a construit un
multivibralor astabil, a carui frecventa po ate Ii
reqtata cu potentlometrul P1 tntre 1 ~i 7 Hz.
Multivibratorul produce un semnal dreptunghiu-
lar care este disponibil la colectorul lui T2
(pinul 11 al Iui IC 1) si care cornanda tranzis-
torul T3, Acest tranzistor este coneclat cu emi-
249 Adaptor de curent constant
Sursele de curent constant sunt relativ rar
necesare in alelierul amatorului. Daca avem
nevoie de un asemenea dispozitiv pentru te-
stari, atunci bineinteles, nosests. Construirea unei
surse de cur ant constant complete nu esle
neaparat nscesara. Este suficient un adaptor,
care sa tie conectat la un alimentator asimetric
disponibil, numai atunci cand este necesara 0
sursa de curent constant.
Montajul prezenlat are chiar ?i 0 alIa posi-
bilitate de utilizare: tensiunea raportata la ma-
sa a montalulul simetrizator conectat inainte
de adaplorul propriu-zis poate f utilizata ~i se-
parat, de exemplu pentru alimenlarea monta-
jelor cu ampliiicatoare operatonalo. Un alimen-
tator cu 0 tensiune de ie~ire reqlabila de pana
la 30 V si un curent de 200 mA este disponibil
In aproape orice atelier de amator. La acest
alimentalor se consctsaza adaptorul. Cu monta-
jul cu IC1 si Tl!T2 S8 obtin, la cele doua con-
densatoare de filtrare C2 ~i C3, doua tansiuni
de cate 15 V lala de punctul de rnasfi artificial:
emitoarele lui T1 ~i T2. Acsasta tensiune si-
metrica de ±15 V poate Ii utitizata ~i separat,
dar nu concomitent cu adaptorul. Curentul fur-
nizat ar Irebui limitat la ±50 mAl
30V
1 = Divizor electronic de tensiune + ..15\11---_----1
2 = Sursa de curenl cornandata in tensiune
J = Comutator domeniu curent
o -ISVt-------j
torul sau la intrarea muting a amplilicatorului
JF (pin 3). Acum intra rea muting este leqata in
ritmul trecventei multivibratorului cu tensiunea
de alimentare :;;iatsnueaza astlel, in acelasi ritm.
sernnalul de iesire al amplificatorului JF,
Amplificatorul JF insus. esle conectat ca
oscilator dreptunghiular; irecventa sa este regla-
bila cu P2 intre 250 Hz ~i 1500 Hz. Sunetul si-
renei ia nastere prin modularea cu semnalul
m uIlivibratorul ui
Sa ne ocuparn acum de adaptorul de curent
constant propriu-zis.
Simetrizarea tensiunii de intrare asimetrice
serveste aici pentru alimentarea amplilicato-
rului operational IC2. Oivizorul de lensiune
pentru comanda amplificatorului operational ca
sursa de curent este construit CLi P1, R3 si R4.
La cursorullui P1 se obnne 0 tensiune de 1,5 ..
15 V Prin rezistenta de sarcina RL circula un
curent constant a carui valoare depinde de
tensiunea reglata ell Pl (Up,) si de domeniul
selectat cu S1. Tensiunea pe RL se reqleaza
permanent In acest menta], astfel incat ea sa
aiba valoarea prestabllrta. egala CLi 0,1 x UP1
Tebe!
SI Pl ori
10 ~A 100 IlA 10 ~lA
2 100 ~lA 1 mA 100 ~A
3 1 mA 10' mA 1 mA
4 10mA 100mA 10 mA
1
!
81507-1
285
 2 30V
+~~--------~----'---'-~~--------------~-----.
T3 ;;i T4 torrneaza un etaj butter. Curentul re-
zulta din tormula:
1= 0,l·Up,/Rl° sau Rl1 sau R12 sau R13
Pentru controlul curentului reglat ar trebui
ca potentiometrul P1 sa tie prevazut cu 0 scala
qradata de la 1 ". 1O. [n functis de pozitia lui
S1, curentul corespunzator poate fi citit linand
cont de un factor de multiplicare (vezi tabelul).
PotentiornefrulPl poate f conectat ;;i intre +15 V
;;i -15 V. in aceasta situatie pot circula 9i cu-
250 Amplificator de masura universal pentru If
In prezent, orice pasionat de electronica
are un aparat de masura digital In laboratorul
sau. Multimetrele universale digitale se raspan-
dese !?iele tot mai mult. Cu toate acestea ne
dam seama adeseori ca posibilitatile instru-
mentelor de rnasura disponibile sunt totusi li-
mitate. Fie ca sensibilitatea la intrare nu este
suficient de mare, fie ca impedanta de intrare,
respectiv rezistenta interna, sunt prea mici. Cel
de al doilea dezavantaj este adeseori foarte
gray. EI contribuie de multe ori decisiv la falsi-
ficarea rnasuratorilor. De regula, interpretarea
unor rezultate false duce si la concluzii false.
Un montaj simplu, cu putine componente,
Tnlatura aceste dezavantaje. Montajul consta
dintr-un amplificator dtterential cu tranzistoare-
Ie T1 !?iT2. Drept impedanta de emitor servsste,
286
IC1,1C2·741
n.n ~SO 139
--
I = constant
renti "negativi". P2 trebuie acordat in asa lei
incat la iesire sa rezulte un eurent de 10 ~l/l.
atunci cand Sl este In pozuia ,,1", iar Pl este
In pozitia .tensiune minima".
(R. Starn)
in ambele ramuri eu tranzistoare, cate un cir-
cuit de curenl constant. Circuitul de curent din
ramura T1 consta din 01/02, T3 si R6; ln
ramura T2 din Dl/D2, T4 sl R7. Prin curentii
constanti de emitor, ampliticatorul de masura
este independent tala de eventualele oscilatii
ale tensiunii. Dupa amplificatorul diterential cu
tranzistoarele Tl si T2, urmoaza un amplifica-
tor diferential integrat construit cu LM 301 (Na-
tional Semiconductor).Acest amplilieator opera-
tional iucreaza eu amplificarea 1. La iesirea sa
avem la dispozitie semnalul rnasurat analogic.
Doua componente suplimentare fac din sem-
nalul analogic un semnal eompatibil TIL.
Ce domenii de utilizare ne putem imagina?
Doua posibilitati sunt deja evidente: preampli-
ficator pentru aparat de masura universal !?i
 ~----------------~----------~+ 15V
"8

"ANALOG

'TTL

Tl ... T4' BC547B

01.02' 1N4148

preamplificator pentru multimetru digital. ln plus,
montajul se pretsaza ca amplificator JF pentru
nurnaratoarete de frecventa, Pentru aceasta,
se reqleaza nivelul trigge~ cu P2. in starsit,
montajul se poate constitui Tntr-un preamplifica-
tor pentru un osciloscop relativ insensibil la
variatii!e tensiunii de alimentare.
Indiferent pentru ce este utilizat montajul,
reglajul de nul este acelasi. Pentru aceasta, po-
tentiornetrul semireglabil P 1 se reqleaza asttel
Tncat la scurtcircuitarea intraril diterentiale la
R 1IR2, la iesiraa amplificatorului operational
sa avem 0 \/. Cu potentiornetrul P2 se alege
sensibilitatea la intrare (amplificarea); ea este
reqlabila intre 2 !,'i 130.
(National Semiconductor Application)

251 Oscilator pentru tensiuni de a limen tare reduse

Montajele de oscilatoare cu cristal de cuart in laborator au fost testate la acest montaj

pot fi construite deosebit de simplu cu tran-
zistoare cu efect de camp. Aces! montaj lu-
creaza cu tensiuni de alimentare relativ mici !,'i
a fost testat ln laborator cu cristale de cuart din
comer) de la 100 kHz pana la 10 MHz.
Cristalul oscileaza Intra drena !?i poarta lui
urrnatoarele crista Ie: 100 kHz, 1 MHz, 4 MHz,
6 MHz, 8 MHz si 10 MHz. Oscilatorul cu cristal,
datorlta tensiunilor de alimentare foarte joase
(minimum 1,5 \/) i~i poate gasi toarte multe
aplicatii.
1,S...10V

BF 256. in rezonanta paralela. Bobina L 1 ser-

veste la lmbunatatirea domeniului trecventei
de excitare !?i ca circuit oscilant suplimentar la
crista Ie de cuart care oscileaza prost. C1 re-
prezinta capacitatea de excitare pilot Heactia
inversa necssara !?i rotirea fazelor cu 1800 se
realizeaza prin divizarea tensiunii cu capacitatile
de intrare $i de iesire ale FET-ului. Semnalul de
inalta frecventa al oscilatorului este decuplat
rin stajul de separare (buffer) realizat cu T2.

287
252 Biliard electronic
Popularilatea joeului american Pool-Billard
creste mereu. Jocul electronic prezentat aiel
searnana cu cel original.Bilele de biliard au, prin
cele !?asediode, un caracter foarte simbolic.
Tehnic vorbind, rnontajul consta dintr-un ge-
nerator de hazard. Dupa resetarea montajului,
se aprind mai intai toate LED-urile. 0 actionare
a .tastei de lovire" are ca urmare, intr-un mod
288
cu totul intarnplator, faptul ca unul din LED-uri
se stinge sau ca raman toate ca mai inainte.
Slingerea unui LED reprezinta 0 bila cazuta in
orificiu
Se poate alege intre doua posibilltatl de
joe. in primul caz, fieeare jucator trebuie sa
intrcduca toate bilele in orificiu, adlca sa stinqa
toate LED-urile; ea~tiga cel care realizeaza
Nl _ N4 '" Ie, "40"
N, . , . N8 • Ie) .4071
N9.N 10 - ); le4 • 4071
N I I • ' . N 1•• IC6 - .[)SO
HI ... FF6-le5· 4017.
a 1$43
aeest lucru eu eel mai mie nurnar de lovituri. in
celalalt eaz, numarut de jucatori este limilat la
doi. Un [ucator lncepe. Daca el nimereste la
ineeput 0 bila rosie, atunei trebuie sa elimine
toate bilele rosii, 'eeluilalt jucator rarnanandu-i
de tacut aeelasi lueru eu toate bilele verzi.
Atata limp cat primut jucator lsi nimsreste pro-
pria culoare, el rarnane In joc. Abia atunei cano
u mai nimereste niei 0 bila proprie, sau nime-
reste una a adversarului, vine la rand celalalt
jucator. lrnediat ce Irei bile de 0 euloare sunt
nimerite, jucatorul respectiv a castiqat. 0 remi-
za este sxcrusa. Cea de a doua varianta se
nreteaza la decide rea castiqatorului unei parti-
de indeeise.
Acum, cateva cuvinle despre montaj .. La
-ncepul, toate cele ~ase multivibratoare FF1
FF6 sunt resetate la zero cu 82; LED-urile lumi-
'leaza. Multivibratorul eonstruit eu N1 ~i N2 fur-
1izeaza continuu 0 trocventa de tact de circa
800 Hz numaratorului tip Johnson 4017, ale caru.
esiri furnizeaza sueeesiv un ,,1" logic. Portile
AU N5 ... Nl0 leaga iesirile numaratorutu: eu
ntrarile 0 ale multivibratoarelor. 0 scurta apa-
sare pe tasta de lovire 81 turnlzeaza un impuls
de tact tuturor multivibratoarelor. Acea iesire a
urnaratorunn care tocmai este in starea ,,1"
ocate seta multivibratorul la care este eonec-
:ata prin poarta 8AU, daca el nu era deja setal.
ED-ul coraspunzator este deconectat. Heactia
nversa de la ie~irea 0 a multivibratorului prin
ooarta 8AU la intrarea 0 are rolul de a face ca
253 Generator cu raportul impuls/pauza de 50%
Cunoscutul circuit integrat 555 poate Ii uti-
zat atat ea multivibrator monostabil (MVM), cat
si ca multivibrator astabil (MVA). Acest circuit
conectat ca multivibrator astabil (MVA) serveste
adeseori ca generator de semnale dreptunghiu-
e, cu avantajele unui domeniu mare de ten-
siuni de alimentare si 0 buna stabilitate Tnfrec-
enta. Dezavantajul acestui montaj este u~or
:ie observat: raportul tmpuls/pauza al oscilatiei
~reptunghiulare variaza odata cu frscventa. Cu
+ontajul prezental aici se poate realiza un ge-
-erator de semnale dreptunghiulare cu raportul
puls/pauza egal eu 50%. Fata de montajul
s andard, rezistenta nscssara intre pinii 7 ~i 6
~te torrnata din P1, R2, 01 si 02. Prin eele
un multivibrator setal sa ramana setat si dupa
alte impulsuri de tact. Deoareee Q6' de la
nurnarator conduce in gol, prima lovitura poate
nimeri pe alaturi. Cine doreste sa evite aceasla,
leaqa intrarea reset a nurnaratorului cu 06 tn
lac de 07;
Cele ~ase diode luminescente se aranjeaza
eel mai bine in forma unui triunghi eehilateral;
diodele rosii reprezentate Tn schema prin sim-
bolul dioda nelnneqrita se plaseaza In colturi,
iar diodele verzi, reprezentate prin simbolul in-
negril al diodei - in mijlocullaturilor.
Circuitul CMOS 4050 poate fi inlocuit prin
cireuitul 4049, compatibil la pini, care coniine
sase inversoare. Prin aceasta se inverseaza
cornportarnentul diodelor; dupa resetare, toats
diodele sunt stinse, cele .Jovite'' se aprind.
Partcularitatile montajului nu sunt epuizate
eu regulile de joe deja descrise. Una din bile
poate Ii dessrnnata ca .bila a saptea", care tre-
buie tovtta intotdeauna ultima. 0 alta vartanta
este ghicirea culorii bilei ce va Ii lovita, Cel
care este familiarizat cu montajul va gasi cu
siquranta si alte idei de joc,
Daca montajul esle utilizat loarte des,
atunei curentul maxim absorbit, de 90 mA (toate
LEO-urile lurnineaza), impune utilizarea unui mic
alimentator sau a unui acumulator NiCd. La 0
utilizare mai putin intensiva sunt suficiente coua
baterii plate de '4,5 V sau celule rotunde "Baby"
sau "Mono".
(H. J Walter)
• I1J
"ven temn
289

f=--------------------~------
2 I 3· UB - 0,7 V
2 . (P1 + 4,7 kQ) C1· 1n --------
1 I 3 . UB - 0,7 V
doua diode se realizeaza un timp definit de Tn-
carcare pentru condensatorul C1, ceea ce con-
254 Generator de semnale pentru vamHoare de vulpi
Vanatoarea de vulpi esle 0 activitate placu-
ta pentru timpulliber al cluburilor CB. 0 .vulpe"
pleaca Intr-un teren satbatic 9i emite asa-zisul
semnal de vulpe, doua sunete alternative. "Va-
natorii" recunosc acest semnal si Incearca sa
gaseasca ascunzatoarea vulpii cu ajutorul
detsctarii radiogoniometrice.
Generatorul de semnale prez entat aici
este construit cu sase circuits integrate CMOS
si de aceea este foarte economic In ceea ce
priveste consumul de curen!. IC1 produce cele
doua .sunets de vulpe" care au frecventele de
512 9i 1024 Hz. Oscilatorul, construit cu com-
ponentele exterioare R1IC1, emite semnale cu
trecventa de 32 kHz. Dupa lrnpartlrea acestei
Irecvente prin 214, la iesirea 014 apare un
semnal de tact de 2 Hz, Acest tact cornanda
15 lO
:0 0 °0,))
=~Q 040
.a~ g:;
HI·fF2·'C-il
W, ... "iC· fCS· «)1'
Pis._ .Nf·lei·
290
duce la un raport irnpuls/pauza de 50%. Re-
glarea frecventei cu P1 nu are nici 0 influenta.
, ,
Valoarea frecventei se obtine cu formula:
Aceasta formula este vatabila pentru ten-
siuni de alimentare cuprinse intre 4,5 si 16 V.
(R. Storn)
pe de 0 parle pe FF2, care elibereaza portile
Nl 9i N2, timp de cate 0 secunda, pentru unul
sau cslalalt .sunet de vulpe". iar, pe de alta
parte, semnalul de tact de 2 Hz, dupa Irnpar-
tirea prin IC2 9i IC3, cornanda pe FF1, care
elibereaza portile N5 si N6 pentru semnalele
lui S1 si S2. La ambele comutatoare se ga-
sese iesirile nurnaratorului zecimal IC2. Prin
aceasta se obune un divizor programabil care
irnparte semnalulde iesire prin 1 ... 10. La iesirea
00 rezultaTn acest caz frecventede 0,2 '" 2 Hz
(corespunzand unor perioade de 5 ... 0,5 se-
cunde). Printr-o irnpartire suolirnentara prin 10,
FF1 primeste un impuls de tact la fiecare 5 ...
50 secunde. lesirile elibereaza, pe de 0 parte,
asa cum s-a rneritionat deja, succesiv portile
N5 si N6, iar pe de alta parte, conecteaza 9i
.••. CIJ
-'011
dsconsctaaza semnalul de iesire al lui FF1,
dar ~i releul emisie/receptie Re, prin etajul pre-
final T1, Cu cele coua comutatcare Sl ~i 52 se
regleaza deci perioadele pentru .emisie" ;>i "re-
ceptio". Ambele perioade pot Ii bineinteles ~i
egale ca lungime.
Trebuie rocunoscuta si 0 alia functie a
semnalului de ie~ire al lui FF1. el deschide
poarta N4 pentru .sunstele vutpii". Amplitudi-
nea semnalului de modulare poate f reglata
255 Automat de lipit
Este evident ca se uita mereu deconectarea
letconului.. Pentru a evita eventualele conse-
cinte neplacute ce pot Ii generate de 0 ase-
menea neqlijenta, poate f utila 0 deconec-
tare automata a letcon ului.
Poate v-ati gandit deja ca este verba de un
releu de timp electronic. A~a ~i este in rea-
litate. lel este un oscilator generator de tact,
urmat de un divizor 213. La ie~irea divizorului
N1 ., N4 '" IC2 = 4093
1
78LX.x
: l-~
L ~~* --1
" I
L la reluarea eiclului de 15 minute. in aces! eaz
.~3 ;>
cu Pl. Ea 5e alege la circa 90% din modularea
tn arnplitudine a ernitatorului, P1 si C2 formea-
za un filtru trece-jos pentru .netezirsa" semna-
lului dreptunghiular.5emnalul de modulare este
decuplat prin C3.
Montajul poate Ii construit user pe un circuit
imprimat raster cu gaLiri. Dupa un control al
tunctiilor , generatorul este gata de utilizare.
5ucces la .vanatoarea de vulpi"!
(K. Heiliger)
apare un irnpuls cu 0 durata de circa 15 min.
Oupa terminarea unui impuls, un LED incepe
sa clipeasca, iar un buzer sa zurnzaie. Acest
avertisment poate fi lntrerupt prin apasarea
butonuluiS1. Daca in 50 de secunde acest lucru
nu se lntampla, letconul este deeonectat auto-
mat. Prin apasaroa lui Sl letconul poate Ii pus
din nou in tuncnune pentru 15 minute. Cine uti-
lizeaza aces! montaj, nu numai ca va Ii pro-
tejal de perieolul unui ineendiu, ci poate sa-si
dea seama cat de repede se scurg 15 minute la
o lipire lntenslva.
De~i montajul prototip a lucrat ireprosabil,nu
este exclus ca 0 cadere a tensiunii de alimen-
tare sa reanclanseze releul, eeea ee ar duee
releul trebuie sa rnai alba un contact prin care
291
sa deconecteze sigur ln final. Acest contact
suplimentar trebuie suntat lnsa la conectare
printr-un alt buton. Acesta esle figurat cu linie
tntrorupts Tnschema montajului.
S I a ~i Sib pot Ii ;>i butoane separate daca
sunt actionate concomitent sau succesiv Tn
scurt limp Alimentarea ~i stabiliz atorul de
tensiune se dirnensioneaza in lunctie de ten-
siunea si consumul de curent al releului.
Montajul lucreaza ln domeniul 3 + 18 V.
(M. A. Prins)

256 Orga de lumini cu EPROM

Utilizarea EPROM-urilor nu este limitata nu-
mai la sistemele computerizate sau la rnon-
tajele perifericeaferente.Acest lucru este demon-
strat de orga de lumini prezentata aici; tn atara
de EPROM, ea consta dintr-un montaj tranzis-
tor/triac 9i din lampile comandate de acosta.
Un generator de tact cu trecvonta variabila
(N4) cornanda nurnaratorul IC5. Acest circuit
integrat nurnara binar de la 1 la 1024; EPROM
2708 dispune de exact acelasi nurnar de adre-
se. Daca acum toate adresele din EPROM
sunt ocupale prin program, atunci la fiecare
adresa esle disponibil la cerere un cuvant, Un
cuvant consta din 8 bili care pot avea valorile
Cuvantul este cules la iesirile 00 ... 07
ale EPROM-ului si cornanda larnpile prin mon-
tajul tranzistor/tri~c. In acest caz turnineaza
larnpile a carer iesire EPROM corsspunzatoare
este ,.I" logic. 0 problema cunoscuta la monta-
jele cu triac 0 constituie perturbatiile provocate
de procesul de aprindere. De aceea sunt nece-
sare rnasuri corespunzatoare. Cu totul altceva
este atunci cand triacurile se amorseaza la
trecerea prin nul a lensiunii de retea:In aceasta
situatio nu mai apar impulsuri perturbatoare.
Acsasta sarcina este prel uata de triggerele
Schmitt N1 ... N3. In mornentultrecerii prin nul a
lensiunii de re~ea, tranzistorul trece In starea
de conductie pentru scurt limp (circa 300 us) si
aprinde triacul. Daca triacul conduce, atunci el
va rarnane in accasta stare ~i pentru restul
semiperioadei.
Alimentarea nu constituie 0 problema. Trei
stabilizatoare de tensiune turnizeaza tensiunile
necesare. Tensiunile de + 12 V ~i de -5 V sunl
necesarenumai pentrualimentareaEPROM-ului.
EPROM-ul utilizat este un 2708. Mai rarna-

~
,, .
I_A - --- --~ ---:
: a I
I
,
I
I
I
I
I
I
:
I
I

L
:
II

T1 ... re· DC!>47e.

292
ne de clarificat problema programului. 0 optica
foarte interesanta 0 are programul monitor al
calculatorului Junior. Cine nu are la dispozitie
calculatorul Junior, sau daca nu vrea sa in-
departeze de la scopul sau EPROM-ul aces-
tuia, atunci poate curnoara din cornert unul ga-
la programat.
l.arnpile comandate de triacuri nu trebuie
sa depassasca 0 putere maxima de 200 W, in
afara de cazul cand Iriacurile sunt prevazute
cu un radiator. In acest caz, puterea lampilor
poate fi de pima la 800 W
257 Alarma pentru temperatura
Acest montaj supravegheaza temperatura
in maximum patru puncte. Releele de tempera-
tura sunt legate cu dispozitivul de alarmare nu-
mai prin conductoarele de alimentare cu tensiu-
ne. Daca un releu de temperatura depistea-
za 0 diteren!a Intra temperatura reg lata si cea
de supravegheat, dispozitivul de alarmare emite
un semnal acustic. Se poate alege daca alar-
ma trebuie sa se declanseze la cresterea sau la
descresterea temperaturii. Acest lucru depinde
de rezistenta R10. Daca 0 conectarn intre con-
ductorul de alimentare pozitiv ~i iesirea 6 a lui
IC2, atunci montajul da alarrna cand tempera-
tura de supravegheat crsste fa!a de tempera-
tura de referinta. Temperatura de reterinta se
stabileste cu potentiornetrul P1. Temperatura de
rnasurat este supraveqheata de rezistenta NTC
R9. Valoarea ei scade cand temperatura creste;
ca urmare, valoarea tensiunii la intrarea inver-
soare este mai mare decat cea de la intrarea
neinversoare, astfel incat iestrea lui IC2 furni-
zeaza un potential nul. Releul de temperatura
absoarbe acum un curent de circa 20 mA. EI
este atat de mare incet pe rezistenta R1 apare
Inca un cuvant despre protectie: 0 mare
parte a montajului este leqata direct la tensiu-
nea de rstea. Deei atential Trei rnasuri contri-
buie la protectie:
1. Montajul sa fie introdus intr-o carcass de
material plastic (cu grad de protecne conform
STASI).
2. Poten\iometrul P1 trebuie sa alba axul din
material plastic.
3. Cablurile de legi3.tura intra carcass ~i retea,
cat ~i intre carcass ~i Iarnpi trebuie asigurate
contra smulgerii.
o tensiune de 0,65 V. Aceasta este suficienta
penlru a trece tranzistorul T1 III stare de conduc-
lie ~i a declansa alarma acustica.
Daca se doreste declansarea alarmei la
scadsrea temperaturii, atunci rezistonta R10
trebuie conectata lntre ieslrea 6 (IC2) !?i rnasa.
Daca temperatura de supravegheat scade sub
valoarea de reterin!a reg lata, atunci valoarea
rezistentei NTC R9 creste, intrarea inversoare
a lui IC2 devine mai neqativa, astlel incat po-
tentialul pozitiv la ie~ire creste. Acum releul de
temperatura necesita din nou un curent de 20 mA
care declanseaza alarma prin T1. Circuitul inte-
grat 555 este conectat ca multivibrator astabil
care produce 0 trecventa de circa 4 kHz.
Frecventa este atat de mare deoarece buzerul
co ectat lucreaza cu un element piezoelectric a
carul frecventa de rezonanta este de circa 4 kHz.
La dispozitivul de alarmare se pot conecta
maximum patru relee de supraveghere a lem-
peraturii. Daca se conectsaza mai multe, curen-
tul de repaus este mai mare decat curentul de
alarmare !?i montajul nu lucreaza. Curentul de
alarmare IlU poate f ales la 0 valoare rnai
© A = nlspozltlv ul,Hmar~
[). = Supraveqhetcr temp. 1
C = Supravegh!tor temp. 2
81510·1
293
 ,,
• Vczi textul ,
P>Q i~i
'* I'"
,,'
~~ __ ~~ ~ J

mare deoareee se depaseste eurentul maxim potentiornetru Wendeleu 10 cai, reglareacorecta

de ie~ire al lui IC2. Tn locul alarmei acustice se
poate imagina ~i 0 alia forma de alarmare, de
exemplu optica. Tranzistorul poate coneeta un
releu in loeul multivibratorului. In acest eaz se
renunta la R3, R4, C4, C6, IC2 ~i la buzer. Cu
potentiornetrulsemireglabil P1 se reqleaza tem-
peratura de relerinta, respectiv tensiunea de
reterinta. Daea se ufilizaaza pentru aceasta un
nu puneprobleme.
Utilizari posibile pentru alarma de tempe-
ratura:
• Detector de incendiu (foe);
• Supraveghereatemperaturii in acvarii. Daca
se utilizeaza doua relee, atunei pot Ii su-
pravegheate temperaturile maxima ~i mi-
nima.

258 Releu de timp pentru telefon cu tact de 8 minute

De la introdueerea taetului de 8 minute in Montajul descris aici poate nu numai sa

reteaua telefonica a Germaniei, ca posesor de
telefon, esti interesat sa nu depasesti aces! timp
pentru convorbirile locale.
start,!,
anunts eu un semnal sonor starsitul apropiat al
discutiei, ambilor parteneri, ei indica ~i scurge-
rea limpului pe un afisaj eu opt diode. Pe tru a
Ii sigur ca durata convorbirii nu va f depasita,

An

CD
Q)

®
0)
0
" " ®
(J)

®
m;n

294
el emite un semnal de alarms dupa sapte mi-
nute, semnal care este urmat la scurte inter-
vale de alte doua. Cateva secunde dupa cel
de al treilea semnal, la aproape 8 minute de
convorbire, el deconecteaza automat. Este po-
sibila ~i 0 deconectare rnanuala,inainte de sour-
gerea celor opt minute,cu ajutorultastei stop.
Generatorul de tact XRL 555, compatibil cu
NE 555. dar care consurna totusi mai putin
curent,este reglatcu P1 pe 0 Irecventade 1/6 Hz
(durata perioadei de $ase secunde). Ambele
numaratoars IC2 ~i IC3 Impart sernnalul in
raportul 1 la 100, astfel incat cele 8 LED-uri se
aprind succesiv la intervale de un minut. Tran-
zis!oarele T1 si T2 au rolul de a trece aparatul
In stare de tunctionare dupa 0 scurta atingere
a tastei de start. In acest caz, circula un
curent catrs baza lui T2, T2 trece in starea
259 Milivoltmetru de banda larga
Un multimetru este, asa cum indica ~i denu-
mirea, un instrument de rnasura rnultitunctlonal,
desigur cu anumite limite. Astfel, domeniul de
tensiunealtarnaflvapentru masuratoriin zona JF
de cele mai multe ori nu este suficient. Atat sen-
sibilitatea cat ~i rezistenta interna $i caracteris-
tica de trecventa lasa mult de dorit la instrumen-
tele rnultifunciionalemagneto-electriee.Aceasta
sv
01 ... 04 = lN91~. lN4148
de conductie si produce trecerea in aceeasi
stare a lui T1 care sunteaza tasta de start.
Buzerul suna numai atunci cand T3, T4 $i
T5 conduc concomitent. Aceasta se intampla
la inceput, la mijloc ~i inainte de scurgerea celor
8 minute. Dupa opt minute baza lui T2 este
pusa la rnasa pentru scurt tirnp prin C2 ~i R8.
T1 si T2 se blochsaza, astlel tncat aiimentarea
este Intrerupta.
Diodeleluminescentedau posibilitatearnanrii
valorii lui R25 ~i, cu aceasta, apare 0 dimi-
nuare a consumului de curent. Clipitul diodelor
luminescente contribuie ~i el la prelungirea du-
ratei de viata a bateriei, care daca esle de tipul
alcali-mangan, cupa tnolcanueautorului, permite
controlula circa 800 de convorbiri.
(C. Hentschel)
lipsa in tehniea de rnasura poate f Intaturata
simplu ~i elegant cu montajul milivoltmetrului
de bandalarga. EIse pretsaza pentru rnasurarsa
tensiunilor alternative Tn domeniul de frecventa
intre 100 Hz si 500 kHz. Prin utilizarea unui am-
plificator operational cu irnrari MOS-FET, impe-
danta de intrare mascara 10M ln tot domeniul
de rnasura. Sensibilitatea mascara. In eel mai
81512
295
mic domeniu de masura, 15 mV pentru indicafia
cornpletaa instrurnentului de 100 ,uA.
Amplificatorul operational serveste conco-
mitentca amplificatorde masura si redresoractivo
Amplificarea este dstarrninata de rezistentele
intercomutabile R1 ... R6 din reactia inversa.
Pentru un anumit domeniu de rnasura,valoarea
rezistentei rezulta simplu prin lmpartirea ten-
siunii de intrare dorite pentru indicatia maxima
(Ia capatul scalei) prin 100 flA. Daca se do-
teste, de exemplu, ca In locul domeniului de
masura de 150 mV sa se prevada un domeniu
de 200 mY, atunci R4 ar trebui modificat la 2 k.
Oeoarece redresorul In punte 01 .. D4 se
gaseste de asemenea in ramura de reactie
invsrsa a amplificatorului operational, tensiunea
de prag a diodelor este cornpensata, astlel
Incat scala mV evolueaza liniar.
Reglajul de zero se face cu P1 (cu intrarea
scurtcircuitata). Reglajuldomeniuluide masurare
260 Detector de prezentii
Acest montaj reactionaaz a la prezenta
unui obiect conductor in interiorul unui anumit
domeniu. Montajul nu inraqistreaza rniscarile
acestui obiect in interiorul domeniului. Sensibi-
litatea poate f reglata cu P1 pentru .distanta"
dorita. Una din utilizarileevidente ale detectorului
296
se face cu P2. Aici esle necesara 0 tensiune
alternativa etalon. Se poate utillza ca genera-
tor etalon un generator de functii sau un mic
transformatorde retea, a carui tensiune poate f
user rnasurata CU un multimetru.Se conecteaza
.tensiunea de etalonare" la milivoltmetrul de
banda larga (domeniul de masurars 5 V) si se
regleaza indicatia instrumentului de 100 !lA, cu
P2, la valoarea tensiunii de etalonare.Acordati
apoi ;;i celelaltedomenii de rnasurarsin interiorul
toleranteirezistentelorR1 ... R6.
Oaca se utilizeaza rnontajul pentru comple-
tarea unui multimetru, atunci se utilizeaza In-
susi
, multimetrulln domeniul de 100 'LtA ca instru-
ment magneto-electric. Alimentarea se face cu
o tensiune de ±9 V prin doua baterii mici de 9 V
(lEG 6F22 baterii bloc). Ourata de viata a ba-
teriilor este Indelungata datorlta consumului
mic al montajului.
de prezenta este cu siguranla un deschizator
automat de u;;a. Pentru aceasta, senzorul este
amplasat pe tala interioara a usii,
Montajulconsta in principal dintr-un oscilator
si un etaj basculant monostabil.Oscilatorul este
construitcu T1. Este yorba de un osciiator Clapp
12 V
OJ
1N414B
04
R9
815fi:3
12VA
O,7~
-rL
"''')1;,
"* ven !ck.lul

care este deosebit de stabil In trecventa, deoa-
rece capacitate a tranzistorului este in paralel
cu capacitatile relativ mari CI ~i C2 ale circui-
tului oscilant. Suprafata senzorului actioneaza
ca 0 capacitate pentru circuitul oscilatorului,
capacitate care poate ti mica In comparatis cu
CI ~i C2. Tn aceasta contiquratie, oscilatorul
tunctioneaza la circa 1 MHz. Semnalul de lnalta
261 Detector de semnale cu semnalizator acustic de continuitate
Detectorulde semnale este un aparat foarte
util ln atelierul de reparatii al amatorului. EI
este relativ ieftin ~i permite cautarea dinarnica
a greselilor in orice montaj JF. Chiar si pentru
verificarea rnontajelor IF este suticienta, ca
semnal de verilicare, 0 arrnonica oarecare a
generatorului de semnale dreptunghiulare.Este
desigur necssara coneetarea unei sonde de
rnasurare IF inaintea intraril detectorului de
semnale.
Modul de utilizare este simplu. Semnalul
de iesire al generatorului de semnale, de cele
mai multe ori un semnal dreptunqhiular, esle
aplicat montajului de verificat. Inlrarea detecto-
rului de semnale (cuprinde un amplificalor de
rnasura,ascultare,indicare) se aplica prin inter-
mediul sondei pe un punct al montajului, punct
in care ar trebui sa apara semnalul de veri-
ticare. ln functie de semnalul asteptat, auzit
sau/si masurat, se poate merge la urrnatorul
punct de testare. In caz contrar este cu sigu-
ranla ceva care nu merge in etajul respectiv.
Un detector de semnale este deci utilizat acolo
unde un curent continuu ~i1sau 0 tensiune de
rnasurare nu permit nici 0 concluzie asupra
cauzei defectiunii,
frecventa este amplificat (T2) ~i In cele din
urrna redresat. In acesl mod se prirnsste un
impuls de cornanda pentru etajul basculant
monostaon format din T3 $i T4. Prin utilizarea
de VFET-uri este posibil sa se comande releul
de cornutare de catre etajul basculant. Timpul
de comutare se stabileste prin reglarea lui P2.
Trebuie sa lim atenti sa nu aducem obiecte
metalice in apropierea supratetelor senzorului,
deoareee eapaeitatea este deja atat de mare
incat releul ramans conectat continuo. Detectorul
de prezanta poate f actionatde la distanta atunci
cane PI este amplasat ~i ella distanta fata de
montaj. Astlel se poate regia sensibilitatea de
la caz la caz, tara lnterventii in aparat.
Montajul poate Ii utilizat ~i ca detector In
vasele eu lichide agresive. Avantajul consta in
faptul ca suprafata senzorului nu ajunge in con-
tact cu lichidul.
Montajulmtreguluiaparatcomins patru etaje:
• amplificatorul de masura (IC2);
• amplificatorul difuzorului (monitor) (IC1);
• generatorul de semnale (IC3);
• amplificatorul aparatului indicator (IC4).
Amplificatorul de masura sste conectat ca
amplificator operational neinversor si are din
acest motiv 0 rezistsnta de intrare faarte mare.
Un circuit de atenuare In trei etaje per mite
acordul semnaluluipreluat la amplificarearegla!a
cu R9/R10. La tensiunea de intrare de 10 mVel
rezulta la iesirea amplificatorului operational 0
amplitudine de 280 mV. Acesl semnal ajunge
pe de 0 parte la amplificatorul aparatului in-
dicator IC4, iar pe de alta parte, in pozitia "a" a
comutatoruluiS2,Ia amplificatoruldifuzorului!C1.
Acest amplificator monitor este eel prezen-
tat in aceasta carte la montajul 211. Amplifi-
carea este reglata la 50; la tensiunea de func-
tionare de 9 V, puterea maxima esle de 0,7 W
pentru un difuzor de 8 Q. Cel de al treilea etaj
al detectorului de semnal este generalorul de
semnale, un circuit integral 555 conectat ca
generatorde semnale dreptunghiulare.Pentrudi-
mensionareadata, generatorulproduce un sem-
nal de 1 kHz care ajunge la iesire prin C10 si
297
 1 ---",,--,----8' v

re

00----+---++----4
UP

On-+--+-l------'<>.
'-+------~
L_ ~ ~~ 'v.

In fig. 2 esle reprezental amplificatorul instru-

2 mentului indicator. Si aiei este verba de un
amplificator CLi 0 rsztstenta de intrare foarte
mare. Instrumentul magneto-electric se gase?te
in circuitul de reactie negativa al amp!ificato-
rului operational ca~ ~i tn diagonala puntli re-
dresoare 03 ... 06. In locul instrumentului mag-
neto-electric se poate utiliza bineTnteles si un
aparat de masura universal cu sensibil(tatea
instrumentului de 50 !lA. Alte domenii de curent
sunt de asemenea posibile prin modificarea va-
9V
lorii ILiiR14. Se toloseste formula Ri4 '" 0,28 VII.
Observatii suplimentare privind constructia
P3. Amplitudinea semnalului de verificat este rnontajului. Toate conductoarele parcurse de
reglabila pentru a putea Ii acordata la sensi- semnal trebuie sa fie coniectionate din cabluri
bilitatea de intrare a circuitului de verificat.
Generatorul de semnale are, In plus, In po-
zitia .b" a lui 82, funetia unui semnalizator
acustrc de continuitate. Daca ambele sonde de
masura sunt scurtcircuilate (Ia pin 7 ~i, prin
Ri 2, la pin 6), atunci semnalul de 1 kHz se
aude In difuzor. Odata eu cresterea rezistentei
Tntre electrozii de rnasura.. creste "
si frecventa,
qeneratorului de semnale dreplunghiulare; avem
deci un ohmmetru acustic, mai putin precis sl a
caru. utilizare pretinde un oarecare antrena-
ment. Cu P2 se regleaza generatorul de sem-
nale dreptunghiulare asttel incat el sa se auda
eu aceeasi intensitate ca si semnalul amplifica-
torului de rnasura la semnalul de intrare maxim.

298
ecranate, de exemplu, conductor lilat JF. In fig. 3
este prezentatii. 0 varianta de executie a son-
dei de rnasura. Circuitulde atenuare de la intra-
rea lui IC2 se npestede preferin!adirect la S1.
Componentele P1 ... P3 ~i S2 sunt monlate
direct pe placa frontalii. Sursa de alimentare
necesita doua balerii compacte de 9 V conec-
262 Generator de impulsuri cu CMOS
Un generator de impulsuri este aproape de
neTnlocuitla realizarea montajelor digitale. Un
asemenea aparat trebuie sa poata Ii utilizat
multilateral: frecventa de tact trebuie sa fie re-
glabila in limite largi; este de dorit un acord
"automat" de nivel. Montajul prezentat aici po-
seda aceste avantaje,dar si aile catevain plus.
Utilizarea exclusive a circuitelor integrate
CIcek
2 Hz ... , MHz
54
Gat. 8
Level I
<late Sync
In Out
tate printr-un intrerupator bipolar. Daca suntem
atenf ca etajul final sa nu functionsze la
puterea maxima, bateriile pot rezista un limp
indelungat. Daca trebuie sa construim un ali-
mentator, atunci acesta poate avea si 0 ten-
siune mai mare (±12 V). In acest caz i~sa apa-
ratul nu va mai Ii atat de mobil.
CMOS are doua avantaje. Unul ar fi faptul
ca montajul poate f alimentat de la baterii.
Celalalt consta 'in acordul "automat" de nivel
datorat domeniului mare al tensiunii de alimen-
tare. Daca generatorulde impulsuri este alimen-
tal de la montajul de studiat, atunci avem si
nivelul corect (TIL sau CMOS). Datorita consu-
rnulul mic de curent, generatorul solicita foarte
Delay
299
putin sursa montajulului de studiat.
Montajul generatorului de impulsuri consta
In principal din generatorul de tact IC1 (clock),
circuitul integral fiind conectat ca multivibrator
astabil, Cu Pi :;>iS1 se regleaza Irecventele lrure
2 Hz ~i 1 MHz (in tunctie de tensiunea de
alirnentarel), Daca S5 este inchis, iar 84 este
In pozitia ,,sus", atunci IC1 .oscileaza liber" ("free
run"); el lucreaza deci ca generator de semnale
dreptunghiulare. Daca 85 este deschis, atunci
IC1 poate Ii triggerat de un semnal la pinul
"gale in". IC1 este, ca sa spunem asa, lovit de
acest semnal. in atara de nivelul semnalului
trigger, prin comutarea lui 841a pinii 4 sau 5
se poate alege si polaritatea de intrare.
8emnalele de iesire ale generalorului de
tact se gasesc la pinii 10 9i 11. 8emnalul de
issire Q ajunge pe de 0 parte la IC2, iar pe de
alta parte, prin 861n pozitia ,,50%"si prin 88 III
pozitia "norm.", la bufferul de iesire IC5. IC2
este conectat ca multivibrator monostabil trig-
gerabil. Circuitul integrat duee din semnalul
de iesire al lui IC1 un impuls lnqust care ser-
vests la randul sau drept semnal de triggerare
(pinul "sync. out") pentru un osciloscop. Circul-
tele integrate 3 si 4 sunt conectate si ele ca
multivibratoaremonostabile Iriggerabile. In pozi-
lia ,,±50"a lui S6 9i "out" a lui 87, semnalul de
issire Q al lui IC1, semnalul de tact, ajunge
la intrarea trigger a lui IC4. Prin P3 :;;i 83 se
poate ajusta latimea impulsului intre 1,5 us si
200 ms, respectiv un raport irnpuls/pauza al
semnalului de iesire la pinii 10, respectiv 11, ai
lui IC4. Tn tunctie de pozitia lui S8, semnalul
ajunge "normal" sau inversat la iesire ("signal
263 LED fa 220 V
Datorita costurilor reduse si a duratei de
via!a.lungi, diodele luminescenteau devenit eele
mai raspanditeelemente indicatoare.Din pacate,
acestea lucrsaza doar la lensiuni mici ?i chiar
9i atunci doar cu rezistente Inseriate. La ten-
stunt mai mari, pe rezistenta ar Ii disipata, sub
forma de caldura, 0 putereconsiderabila,Functio-
narea la tensiuni mari sste posibila tnsa si cu
pierderi mai mici. In situatia in care avem 'de a
face cu 0 tensiune altsrnativa. putem utiliza 9i
300
out") prin bufferul IC5.
o alta influeruars a semnalului se rea-
lizeaza cu IC3. in pozlua "In" a com utatorului
87, IC3 este triggerat de semnalul de tact.
Prin reglarea lui P2 !?iS2 rezulta 0 temporizare
("delay") a semnalului de iesire de la 1,5 us
pana la 250 ms la borna "Sync. out". Semnalul
de iesire al lui IC3 ajunge la IC4 ca irnpuls
trigger. Acolo se poate regia din nou Ia.limea
impulsului, asa cum s-a mentionat deja, cu P3
9i S3. in principiu, prin utilizarea rnontajului
°
"Delay" nu are loc nici modificare a semna-
lului de iesire al montajului. Avantajul consta in
optimizarea utilizarii ecranului osciloscopului.
Prin reglarea timpului de intarziera, se poate
transla punctul de intrare in actiune a impulsului
trigger tala de semnalul de ie:;;ire,astlel incat :;;i
frontul crsscator al semnalului de verificat sa
poatafi evidentialpe ecran.
In starsit, inca un cuvant despre construe-
tia montajului. Prototipul a fost construit pe 0
placa raster cu gauri 9i a functional fara per-
turbatii. Proiectarea unei placi nu ni se pare
a Ii un lucru convenabil deoarece cele mai
multe legaturi trebuie realizate cu conductoare
la comutatoare :;;ipotentiomstre. De aceea se
lipesc pe placa trontala alalea componente
cat este posibil si se executa apoi restul le-
gaturilor la circuitele integrate (pe 0 midi placa
rastercu gauri). Echipareacircuituluiintegral este
minima. Alimentarea montajului se tace. a9a
cum s-a rnentionat, prin circuitul de alimentare
al aparatului de verificat sau prin baterii - la 0
tensiune corespunzatoare nivelului necesar.
(RCA Application Note ICAN - 6230)
un condensator pentru limitarea curentului. Con-
densatorul nu se lncalzeste, deoarece, din cau-
za defazajului de aproape 90° intre curent si
tensiune, abia daca se consurna putere activa,
restul fiind numai putere aparenta, Cu un con-
densator si 0 dioda Insa nu am facut nimic. Pen-
tru rezolvarea conectarii unui LED la 220 V este
necesara ~i 0 dioda Zener. In tirnpul semipe-
rioadei negative, dioda Zener 02 este alimen-
tala In sensul de conductie si are rolul, ca 0
264 Amplificator de microfon cu zgomot redus
Pentru un adevarat vanator de sunete, un
microlon nu poate f suficient de sensibil. Cine
vrea sa taca inreqistrari cu un mare ecart de
trecvsnta ajunge repede la limita posibilului cu
microfoane bune :;>iecran parabolicsuplimentar,
deoarece amplificatorul de microfon,cu zqomo-
tul sau propriu, llmiteazasensibilitatea.
Un preamplificator de microfon cu zgo-
mot foarte redus poate duce la 0 'imbuna-
ta!ire considarabila fala de amplificatorul exis-
tent 'in casetoton.
Nu ne putem astepta, desigur, de la un am-
plificator cu zgomot redus, cu sensibilitate ma-
re, sa ne perrnita Tnregistrareacantecului privi-
ghetorii de la 200 m la fel de bine ca :;>iscras-
netul unui carusel de balcl din imediata apro-
piere. Montajul descris aici este conceput mai
dsqraba pentru privighetoare decat pentru
carusel.
Zgomotul redus nu este numai 0 problema
de selectare a Iranzistoarelor, ci :;>iuna de con-
ceptie a montajului. Daca se utilizeaza tranzis-
dioda norrnala, de a Impiedica tensiunea pe
LED sa devina prea mare. in timpul semipe-
rioadei pozitive, 02 lirniteaza tensiunea pe LED
:;>iR1 la 2,7 V. Daca In locul diodei Zener Soar
utiliza 0 dioda norrnala, atunci LED-ul ar putea
fi distrus din cauza curentului prea mare.
Valoarea condensatorului C1 este deterrni-
nata de curentul prin LED. La 100 nF, curentul
este de circa 4 mA; la 0 valoare de 470 nF
curentul este de circa 20 mA.
toare sarace in zgomot intr-un montaj standard,
atunci nici zgomotul nu va fi sub ..standard".
Din acest motiv, nu s-au economisit nici banii,
nici osteneala pentru a se obtine un zgomol
cat mai redus. Au lost conectate in paralel cinci
etaje de amplificare identice. Aceste preamplifi-
catoare cu bobina mobila, cunoscute In teh-
nica reducerii zgomotului, rnicsoraaza contri-
butia de zgomot a tiscarui etaj cu un factor
In, unde n este nurnarul de etaje. La utiliza-
rea a cinci etaje rezulta 0 lrnbunatatire de 7 dB
fa~ade utilizarea unui singur etaj.
Tnplus, curentul prin tranzistoareeste redus
toarte mult, micsorandu-ss prin aceasta 9i
zgomotul, iar curentul total de circa 1,5 mA
este suficient pentru 0 executie stereo. Prin
aceasta, amplificatorul propriu-zis consuma mai
putin cecat circuitul integral utilizat pentru sta-
bilizarea tensiunii. Tensiunea de alimentare este
de numai 5 V. Cealalta fala a medaliei (a zgo-
motului redus) esle un coeficient de distorsiu-
301
ne ceva mai mare si 0 mai mica excitabilitate.
Amplicatorul nu este conceput pentru carusel
deoarece coeficientul de distorsiune de la liniari-
late rarnane cu circa 1% sub valoarea celui al
casetofonului insusi. Reactia invsrsa se realizea-
za pentru fiecare elaj cu R6 ... R10 si global cu
R21 ... R25.
Montajul necesita, pentru un semnal de ie-
sire de 60 mY, 0 tensiune de intrare de numai
0,13 mV (130 iJ-V). Acsasta sensibilitate mare
esle absolul suficienta chiar 9i pentru amatorii
pretentiosi. La 0 amplificare de circa 475. pot Ii
prelucrate semnale de intrare de pana la 8
mY; dinamica nu este totusi foarte prcasta.
l.atirnea benzii este cuprinsa intre 20 Hz 9i 45
kHz !?i este lirnitata superior de condensatorul
C 12. L 1IC 11 reprezinta un filtru de protectie
contra perturbatiilor induse de statiile de radio
locale. L 1 consta din cateva spire de sarrna de
bobina] ernallata intasurate pe 0 oala de terita.
Coeficientul de zgomot eu acest preamplifi-
cator este cu circa 12 dB mai mic decat cel al
unui casetofon bun. Cu aeeasta, privighetoarea
265 Generator de impulsuri cu report impuls/pauza reglabil
Generatoarele de impulsuri sun! parte com-
ponenta fixa a mullor montaje. Suntem pusi
adeseori ln tala problemei de a construi un
generator de impulsuri cu mijloace relativ sim-
ple. 0 posibilitate ne este oterita de cireuitul
integral 4093. Acesta este un circuit integrat
CMOS cu patru triggere Schmitt. Cu un trigger
Schmitt, 0 rszlstenta, un condensator, un po-
tantiornetru si doua diode ia nastere un gene-
rator de impulsuri cu trecventa constants, dar
•
1 N1
A
5 ..
~
lel
02
I lN4148
N1 = 1/4 ICl ~ 4093
$1502 1
~
302
nu mai este in afara razei de actiune. Atat ln-
regislrarea muzicii cat si lnreqistrarite in exte-
rior POI fi realizate la un nivel calitativ excep-
tional. Aici tnsa mierofonul si casetolonul isi au
~olul lor. Nu are sens utiliz~rea acestui arnpliti-
eator In cornbinatie eu un casstoion de cali-
tale medie sau cu un mierofon ieltin.
Ampliticarea poate ti acordata user, prin
modificarea Iui R27. Deoarece tensiunea de
colector a lui T7 este necesar sa rarnana la
valoarea de 7.5 V. trebuie modificat 9i R26. Daca
R27 devine mai mic, atunci si R26 trebuie sa
devina mai mare. Pentru 0 ampiificare de 200 de
ori, R27 are valoarea de 10 k, iar R26 de 680 k.
lmpsdanta de intrare (Tnmod normal, de 1 k)
poate fi croscuta printr-o rezistenta Tn serie cu
L 1. Prin modilicarea lui Rl ... R5 se peats
obtine de asemenea 0 crestere a irnpedantei de
intrare. imr-un amplificator cu zgomot redus tre-
buie ca si rezistentele sa aiba un zgomot mic;
de aceea se utilizeaza eel mai bine rezistente
eu pelicuta rnetalica. '
(P. de Bra)
cu raport impuls/pauza ee poate Ii reglat inde-
pendent de trecvsnta. Perioada, si eu aceasta
frecventa, esle dete~minata de valoarea circui-
iului RC. Elementul RC consta din condsnsatorul
Cl, rezistenta R1 si potentiornetrul P1. Cand po-
tentiornetrul sta exact In pozitia de mijloc, ie-
sirea turnizeaza 0 tensiune dreptunqhiulara si-
metrlca Daca se mocrnca pozitia cursorului,
2 N1
A
15V
mffu
TTTITTT 81502 2
 atunei se modifica ~i timpul de incarcare - des-
carcare al condensatorului, ?i cu aceasta ~i
latirnea impulsului la iesire.
R1 serve~te drept rezistenta inseriata pentru
cazul in care cursorul lui P1 se afla pe pozitia
de minim sau de maxim; ea are rolul de a nu
permite cresterea raportului irnpuls/pauza peste
100%, ci .riurnai'' Tntre 2% si 98%.
Frecvenla este independenta de pozitia
potentiornetrului P1, deoareee suma celor doua
jumata!i de perioada este constants. Daca gene-
ratorul Irebuie sa furnizeze mai multe trecvente,
se lnlocuieste C1 cu mai multe condensatoare
de valori dilerite ce pot Ii selectate cu un
266 Alimentator
In cele rnai multe cazuri, alimentatorul uni-
versal nu este sulicient de universal. Mai bine
spus. daca este necesar un alimenlator potrivit
pentru un rnontaj, cel disponibil este fie prea
complicat. fie prea slab. In final, rarnane doar
solutia stabilizatorului de tensiune integral.
Aceasta nu este, cu siquranta, cea mai proasta
rezolvare atunei cand se utilizeaza catsva
artificii precum cele descrise Tnacest articol.
Alirnentatorul confine. In alara partii redre-
soare, un stabilizator de tensiune integrat din
seria 78 XX 9i un tranzistor de putere pnp.
Aceasta combinatie permite un curent de sar-
cina de pana la 5 A. Dupa cum se stie, un sta-
bilizator de tensiune integrat In carcasa TO-220
poate furniza pana la 1 A. Tranzistorul de pu-
tere suplimentar preia curentul de sarcina de
circa 200 mA, descarcand astfel considerabil
comutator (fig. 2). Prin intrarea de cornanda A,
se po ate porni sau opri generatorul de impul-
suri. Daca la aceasta intrare se gase9te un ,,0".
atunei generatorul este blocat; la iesire avem
un ,,1". Oaca la intrarea de cornanda avem un
,,1" logic, la iesire avem la oispozitie irnpulsu-
rile dreptung hiulare.
Daca nu este nscssara 0 inlrare de coman-
da, atunci aceasta intrare este legata tie Tn
punctul comun C 1/R1 , lie la lensiunea de ali-
mentare. Panta Ironturilor semnalului de iesire
este relativ mare. Ea mai poate f totusi irnbu-
nata!ita atunei cand dupa generator se conec-
teaza ca inversor un alt trigger Schmitt.
stabilizatorul de tensiune. ln montajul simplifi-
cat, adica pentru curenti de pana la 1 A, rezis-
tenta R 1 poate Ii scurtclrcuitata 9i se poate
renunta la tranzistor.
Acum, in eeea ce priveste artificiile de uti-
lizare, tensiunea transformatorului trebuie sa
fie mai mare cu 4 Vel decat tensiunea continua
de stabilizat. Stabilizatoarele de tensiune inte-
grate contin 9i un circuit de protsctie tsrrnica. Tn
interesul unei Iunctionari sigure a montajului,
curentul maxim prin 78 XX este limitat cu R1 la
200 mA. R1 poate rarnane in menta] ca rezis-
tenta de descarcars pentru C1 in caz de scurt-
circuit, chiar :;;i lara tranzistorul de putere. in
aceasta situatie, R1 trebuie sa poata fi tncar-
cat eu 5 W(J). Acum chiar ~i montajul complet,
eu T1, trebuie sa fie rezistent la scurtcircuite
de durata; atunci atat tranzistorul de putere
-.
303
cat si stabilizatorul de tensiune integrat trebuie
montate pe un radiator care sa disipeze pierde-
rile de putere convertite In caldura. in caz de
scurtcircui!, la 5 V I 5 A rezulta 0 pierdere de
putere de 25 W! 0 supradimensionare a radia-
lorului nu strica deice. Condensalorul de tncar-
care trebuie sa corsspunda puterii alimenta-
torului Cu 0 formula ernpirica putern aproxima
ca pentru 1 A curent de sarcina ~ 1000 )-IF ca-
pacitate.
Aceasta solutie de alimentator poate f re-
calculata 9i pentru puteri mai mari.

267 Cantar pentru scrisori

Tipul de cantare de scrisori tntalmt la necesara sl ceva lndernanare rnecanica: can-

aproape toate oficiile postale esle cunoscut de tarul electronic de scrisori trebuie sa aminteasca
noi tou Se pune 0 scrisoare, iar el indica clasa si de modelul sau mecanic.
de qreutate. Costul trebuie doar citit. A9a ceva
Lists de componente
trebuie sa fie realizabil 9i electronic! Este totust
Rezisten~e
Fig. 1. Montajul cantarului pentru scrisori. R1 = 56 k
R2 = 100 D
EI consta din 2 circuite integrate si din ca-
leva alte componente. LED-urile ba ... 06 R3 = LOR 03
servesc drept indicatoare pentru diferitele
R4 = 47 o
R5 ... R8 = 330 n
greutfl,i. Traductorul optoelectronic consta
P1 . P4 = 250 k pot. semiregl.
din LED-ul 07 ~i din rezistenta LOR R3.
Condensatoare
C1 =10j1/10Vtantal
1
C2 = 1 ~l /16 V tantal
Semiconductoare
01 = dioda Zener 5 V I 0,4 W
02 = LEO verde
03 ... 06 = LEO rosu
07 = LED galben
ICl = 7805
IC2 = LM 324, CA 324
Diverse
2 cutii bere
rnina pix, din metal, cu arc
textolit acoperit cu folie de cupru
placa raster cu gauri (placa de proba)
cornutator DA/NU
baterie compacta 9 V
material de rigidizare

D1

304
 2 Mai Intai despre partea elecuonica In fig,
este reprezentat montajul foarte simplu al can-
tarului de scnsori. EI consta din coua circuite
integrate ~i din cateva components. Tensiunea
bateriilor (9 V) este stabnzata de ICi_
Indiearea clasei de greutate este destul de
indspendenta de variatia tensiunii de alimentare
(scadsrea capacitatii bateriei). La fel ca la
varianta mecanica, indicatia greutalii se face Tn
cinei game de qreutati (vezi tabelul). Ele sunt
indicate cu patru LEO·uri, LED-urile cores-
punzatoara lurnineaza III tunctis de greutate,
Tn functie de tensiunea la intrarile arnplifica-
OJ ~ 20 ...:..50 iii!
toarelor operationale din IC2 conectate In mon-
taj de comparator. Tensiunea la intrarea neinver-
00 ~ 5(.\ ,< 100 ill
soare se regleaza eu unul din cele patru po-
05=100,<25{jQ
tsntiometre Pi .., P4; ea este 0 masura pentru
D6.::;,. 1:50y
greutatea serisorii si S8 regleaza prin LOR·u[
R3. in Iunctie de intensitatea de iluminare a
aeestei rezistente cu LED-ul 07 cu lumina gal-
bena, rezulta 0 tensiune la toate cete patru
intrari inversoare ale cornparatoarelor. Daca
aceasta tensiune este la lei de mare sau mai
mare deeat cea reg lata In prealabi[ [a intrarea
nei nversoare, amplilicatorul operational 19i
.conacteaza" iesirea la rnasa. Oeoarece LED-
urile inoicatoarese gasese eu anozii lor la po-
Fig. 2. "Imaginea Roentgen" a cantarului.
tentialui pozitiv al tensiunii de alimentare, LED-ul
Varful minei cu pasta comanda caderea lu-
astlel conectat la masa lummeaza.
minii pe LDR.
Construcfia mecanica a cantarului (vezi fig. 2)
arnintsste de vechile timpuri bune ale electro-
nicii In cutii: De lapt, pentru aeest seop se pre-
Fig. 3. Placa adaptata la rnarirneacutiei. 07,
teaza foarte bine 0 cutie de bauturi. Sunt ne-
LDR-ul sl cablajele sunt lipite pe partea din
cesare doua asemenea cutii. La prima se In-
spate a placii.
departeaza capacul, la cea de a doua funduL

L J
305
TabeJ
Aranjarea LED·urilor In ordinea greuta!ii
LED Greutate
(g)
sub 20
20 50
1 2 50 100
1 3 100 250
1 4 peste 250
EI serves!e mai tarziu drept capac pentru prima.
In aces! capac, fost fund, se da, exact In mijloc, 0
gaura care sa perrnita trecerea unei mine cu
pasta. Placa echipata conform figurilor 2 si 3
este prevazuta cu suruburi suficient de lunqi,
iar 7n capac se nxsaza role distantiere. Distan-
[a de la placa la capac trebuie sa permits
minei cu pasta sa fie pozitionata asa cum s-a
reprezentat 7n figura. Mina trnpreuna cu arcul
se introduc 7nainte de fixare!
Este clar acum felul in care 07, LDR-uf si
varful minei _de pix trebuie sa conlucreze ca
traductor optoelectronic. Esle neaparat necesar
un reglaj al LED-ului si/sau LOR-ului. Se sour-
tsaza mina astlef in cat sa se ridice pupn mai
sus decat lungimea arcului deasupra capa-
cului. Oeasupra se lipeste 0 bucata de placa
(caserata) acoperita cu folie de cupru (rotunda
sau poliqonala - cum doriti).
Acum, in cutia fara capac se dau gaurife
pentru 5 LEO-uri, cornutatorul S1 ~i pentru
accesul la cele patru potentiornetre semi re-
glabife. LEO-urife se plaseaza cel mai bine
pe 0 placa raster cu gauri (placa de proba); se
conecteaza acolo cabful plat ~i se lipeste de
cutie. Bateria compacta de 9 V sste fixata pe
fund cu banda de fipit cu dubla fa~a. Arnpla-
sarea qaurilor in inallime pe axa potentiorne-
trelor semireglabile se stabileste prin rnasurarsa
precisa a cornbinatie! eapac/placa; gaura se
da suiicient de mare ca sa poata trece 0 su-
rubelnita mica.
in final, conductoarele de la S1 si de la
baterie ~i cabluf plat de la placa cu LED-uri se
lipesc de placa principala si se pune capacul.
Cantarul de scrisori este gala. Tabelul ar trebui
lipit langa LED-uri. Cu aceasta se vede con-
comitent si costul expedierii .porto" a scrisorii.
Scrisorile de peste 250 9 pot Ii expediale fa fel
~i ca pachetefe Ele sun! cantarite fa posta.
Reglarea cantarului de scrisori consta din ra-
gfarea celor 4 potentiornetre semireglabile. D3
trebuie sa lurnineza la 20 g, 04 la 50 g, 05 la
100 g, 06 fa 250 g. Greutatile de etalonare se
pot tabrica printr-o cantarire cu un cantar po-
trivit. Se pol utiliza ~i monede.

268 LED economic

In .Jurnea econorniei de enerqie" 0 deficienta
devine tot mai evidenta: sxlsta montaje CMOS
care consurna puteri de ordinuf )lW. Daca in-
sa conectarn un LED, acesta absoarbe "20 mA,
un multipfu af consumului Tntregufui montaj.
Acest lucru alecteaza drastic functionarea ba-
6 ... 10 V
~~------------~+

01,D2 • LO 35
D3' LO 32C
N1 ..• N4 elC1 =4011

Be 675
Be 517

306
teriei. La ce toloseste atunci tehnologia de vart,
extrem de econornica, a semiconductoarelor?
Faptulca se poate ~i altlel, 11demonstrea-
za acest montaj de "LED economic". Oioda lu-
rninescenta prirneste scurte impulsuri de 100 mA
cu 0 durata de circa 625 ms. Prin aceasta
consurnul mediu de curen! scads la aproxi-
mativ 200 ,LLA.Asta suna deja mai bine! Curen-
tu! absorbit scade de 100 de ori!
Condensatorul C1 este tncarcat prin R2.
Dupa atingerea tensiunii de conducfie pe diodele
luminescente 0 ~i D2, lantul de inversoare
din IC1 primeste un impuls care 7n final trece
tra zistorul T1 ln stare de conductie. Oioda
lurninescenta 03 serveste ca .rezlstenta de
dsscarcars" pentru concensatorul C1. [n timpul
acestei descarcari curentul atinge 0 valoare
maxima de 100 mA. Daca C1 s-a descarcat,
diodele 01 si 02 se blocheaza. La intrarea si
la iesirea lantuiui de inversoars se gase~te un
,,0" logic. Tranzistorul se blocheaza de ase-
menea, apoi ciclul se reia.
In locul LED-urilor 01 si 02 se pot utiliza ~i
diode norma Ie cu siliciu. In acest caz, sunt
necesare probe pana se gase~te punetul eo-
rect de comutare. Rezistonta R3 are rolul de a narea unor LEO-uri ln conditii de economie
reduce la minimum eonsumul de eurent allui IC1. maxima de curent.
Avem acum la dispozitie un montaj ce
poate Ii utilizat oriunde este necosara tunctio- (Siemens Application)

269 Lumina intermitentii

Lumina interrnltenta lnteliqenta este a~a
cum 0 suqereaza !?i denumirea, ceva cu totul
special. Pe de alta parte, este insa !?i ceva
foarte comun, un LED care tunctioneaza in-
termitent. "Ce poate Ii atunci?" se vor Tntreba
unii amatori in electronics.
Acurn, in cautarea de cadouri pentru cei
dragi, nu vorn lncepe lntotdeauna cu 0 insta-
latie HiFi cornpleta. Ceva rnic, de constructie
proprie este cat se poate de potrivit, Lumina
interrnitenta inteligenta este un astlel de cadou.
Lumina intermitenta esle produsa de un
montaj de cornanda pentru 5 LED-uri, dar se
pot introduce si 10 LEO-uri. Pentru aceasta
esle, desigur, necesara 0 alta programare. lntra-
rea reset in acest caz este legata la 0 alta
res.re a lui IC2 sau se ranunta la ea; de
asemenea creste !?i nurnarul de etaje de iesire
constand din: un tranzistor, 0 rezistenta si un
LED. Ce poate face 1nsa lumina interrnitenta?
in .rnontajul de baza" LEO-urile lurninsaza
succesiv. Viteza acestei succesiuni se reqleaza
cu Pi. Cu ajutorul catorva artificii sunt posibile
insa ~i alte moduri de Iunctionare. Montajul de
baza se preteaza de exemplu toarte bine la 0
instalatia de iluminat strazils intr-o rnachsta
miniaturala.
Se obtine 0 scala terrnornatrica prin ada-
ugarea unei diode ln fiecare etaj de ie~ire. La
baza lui T1 se conectoaza catodul, iar la erni-
torul lui T2 anodul unei diode. Apoi din nou
catodul unei a doua diode la baza lui T2,

307

s.a.rn.d. (vezi A).
Pentru constructia unei lumini .alternante"
sunl de asemenea necesare cateva diode.
Catodul primei diode se gase91e din nou la
baza lui T1, anodul aceleiasi diode la pinul 3 al
lui IC3. Catozii celei de a doua sl a treia diode
se leaga la pinul 2 allui IC2, iar cel al celei de
a treia diode la pinul 6 al lui IC2. La lei se
procedeaza cu ambele diode de la baza lui T3
si cu cele doua de la baza lui T 4. Anozii celor
doua diode ale lui T3 se leaga la pin;; 4 si 5 ai
lui IC2, iar cei ai diodelor lui T4 se leaga la
pinii 7 9i 1 ai lui IC2_ In stars.t, baza lui T5 se
leaga printr-o diodil la pinul10 allui IC2 (vezi B).
Diodele pot Ii conectate si la alti pini ai lui
IC2. Important este sa se lege mereu intrarea
reset cu urrnatoarea iesire libera. In acest rnonta]
este necesar ca 9i intrarea reset sa fie legala
cu pinul 9. Acest montaj poate fi combinat 9i cu
montajul scala terrnometnca (diodele intre baza
unui tranzistor 9i emitorul urrnatorului). Atunci
rezulta cu siquranta cel mai original model de
lumini.
Inca 0 informatie despre tunctionarea mon-
tajului. Amplificatorul operational IC1 este co-
270 Compresor dinamic miniature
Compresoareie dinamiee i~iqasesc utiliza-
rea oriunde se cere un nivel de iesire pe cat
posibil mai constant. Un exemplu ar Ii cornan-
308
~~~7 o,f'-'---+--+-++-"-
o. '"
nectat aici ca generator de semnale dreptun-
ghiulare. C1 este tncarcat 9i dsscarcat continuu.
Cu P 1 se regleaza acast ciclu (trecventa ge-
neratorului == trecventa de tact pentru IC2).
lesirile lui ICi cornuta succesiv rilmul Irecven-
lei de tact pe nivelul ,,1" (aproximativ egal cu
tensiunea de alimentare). Prin aceasta, tranzis-
torul respectiv conduce, iar LEO-ul lurnlneaza.
Daca, in starsit, ie9irea 05 este ,,1" logic, atunci
acest semnal ajunge la intrarea reset a lui IC2.
Imediat circuitul integral reia procesul de la
capat 9i LEo-ul 01 se aprinde.
Rezistentele R5 ... R9 limiteaza curentul
prin LED-uri. La 0 tensiune de alimentare de 5 V,
prin LED circula circa 8 mA. Prin varierea
aeestei rezlstonte se poate influanta intensita-
tea de iluminare a LED-ului; trebuie totusi sa
lim atenti sa nu depasim 30 mA. '
Tensiunea de alimentare a montajului poate
fi cuprinsa intre 5 ~i 15 V. La tensiuni de peste
8 V putem utiliza circuitul integral 741 In locul
circuitului 3130 (IC1). La tensiuni mai rnici
trebuie insa utilizat naaparat 3130 sau 3140.
(F. Tegelaar)
da unui casetolon cu inregistrare. De aseme-
nea 9i ernitatoarele de amatori, instalatiile disco,
instalatiite de interfon etc. sunt adeseori inzes-
 R1So 9 V.25 mA
I'_~
c2l
:r 470~
tOV

trate cu compresoare. Avantajul este 0 inten-

sitate sonora si 0 inteligibilitate maxime, deci
cea mai buna l~tilizareposibila a puterii arnplifi-
catorului, respectiv a dinamicii canalului de tran-
smitere. Acest lucru este valabil Tn special la
acele aplicatii ce utilizeaza un microfon, deoa-
rece inteligibilitateaeste atoctata fie de diferen-
tele de intensita!e In vorbire, fie de variatia dis-
iantei lata de microfon. decuplarea tensiunii continue si nu au nici 0
Montajul utilizeaza circuitul integrat prearn- influenta asupra tensiunii semnalului alternativ.
plificator de JF TDA 1054 produs de SGS-ATES. Sel~lnalul la intrarea amplificatorului opera-
Aces! circuit integrat contine Tn total patru tional IC1b este mentinut constant Tn mare
amplificatoare distinc!e. IC1a este un etaj de ~asurii. prin acaasta reglare raalizata cu aju-
preamplificare avanc un factor de amplificare 50 torullui ICic. C7 asiqura circuitului de reglare
(1 + RS/R4). Amplifica!orul operational IC1b inertia nscesara, respectiv constanta de re-
este de asemenea conectat ca amplificator; glare. C7 deterrnina desigur doar perioada
amplificarea sa este de 400 (1 + R11/R10). unei singure oscilatil: perioada de amortizare
IC1dare rolul de a atenua suplimentar ondu- este stabilita prin C6 ~i R12, independent de
laliile tensiunii de alimentare. IC1d coniine etajul
compresor propriu-zls,
Un compresor bun se caracterizeaza prin-
tr-o variatie liniara a atenuarii; nu este suficienta
2
simplaaplatizarea varfurilorsemnalului.Aceasta
inseamna ca atenuarea trebuie sa depinda de
amplitudinea maxima prirnita la 0 intrare. Ampli-
tudinea semnalului de iesire este rnasurata
continuu. Imediat ce ea depaseste 0 valoare
de 1 Vol intra Tn actiune atenuatorul coman-
._.,_,:
tl!:in

,
< 100 ms.e-c

III\H - \.S U!C

dat in c'urent prin (;7 si R13. Atenuarea se

realizeaza cu un divizor de tensiune care con-
sta din R8 si dintr-o rezistenta variabila Tntre ,V~
UaU$
pinul 1 al ci;cuitului integra! 91 rnasa. Conden-
satoarele C3, C4 si C6 servesc exclusiv pentru 81513·2

309
aceasta Pentru a se evita zgomotul de reglare,
acsasta perioada de amor!izare trebuie sa fie
cu mull mai lunga decat timpul de raspuns.
Pentru muzica clasica se alege 0 perioada de
amortizare de pana la cateva secunde, in timp
ce pentru vorbire se alege 0 perioada de
amortizare de mai punn de 0 secunda.
Fig. 2 prezinta schematic tunctionarea
montajului. Timpii de reglare dati sun! valabili
pentru dimensionarea din fig. 1, timpi rnai rnari
se obtin prin modificarea valorilor lui C6 si C7.
271 Convertor simpJu de tensiune 6/12 V
Este uimitor cat de rnulte autoturisme "gan-
dac" VW cu instatans de bord pe 6 V sunt inca
in circulaiie in Germania, Austria sl Elvstia. Ele
sun! de cele mai rnulte ori in posesia tinerilor,
lntre care sunt, cu siguranla, multi cititori ai puoli-
catiilor Elektor.
La asemenea auloturisme esle i'ntotdeauna
o problema instalarea unui aparat de radio auto
modern, deoarece acesta pretinde 0 tensiune
de minimum 10,7 V.
Plecand de la un montaj aplicativ al firmei
SGS-ATES, a fost conceput un convertor simplu
de tensiune care satisface prstentlile si al carui
cost este intr-un raport rational cu pretul unui
VW ~i al unui aparat de radio modern.
Aceste doua lnsusiri, simplu si ieftin, rezulta
din conceptia montajului, care contine doua
arnplificatoare de pulere JF integrate si care
11U necesita transtorrnator. Prirnul amplificator
6 ... SIf
00--r-------~--~-~~
310
Sensibilitatea la intrare a compresorului a fost
alaasa suficien! de mare pentru a se putea
coneeta ~i rnierofoane eu impedan!a. de intrare
de circa 50 k. Semnalele cu un nivel mai ri-
dicat pot Ii conectate direct la R8, circuitul de
intrare al rnontajului nemaifiind utilizat. Montajul
poate functions si eu 0 lensiune de alimentare
de 12 V, dar nu trebuie sa uitarn ca nu trebuie
dspasita tensiunea adrnisibita a condensatoa-
relor electrolitice (se utihzeaza condensatoare
electroli!ice de 16 V).
IC1 lucrsaza ca multivibrator astabil de putere.
Condensatorul C3 detsrrnina frecventa de osci-
lalie, care la mersul in gol este de circa 4 kHz, iar
In sarcina urea pima la 6 kHz. Semnalul de
iesire al celui de al doilea amplificator (IC2) este
identic cu eel al oscilatorulul, dar este in antitaza
cu el.
Daca iasirea lui IC1 se gase~te la un po-
tential redus (tensiunea de saturatie a tranzis-
torului de iasire legat la rnasa), atunci condon-
satorul C4 se tncarca prin 01 pana la valoarea
tensiunii de alimentare (minus caderea de ten-
siune pe 01). Oaca multivibratorul astabillC1
basculeaza, atunci iesiraa sa capata un poten-
tial pozitiv. Prin aceasta, tensiunea de ie!?ire a
lui IC1 (aproximativ Ub) se aduna la tensiunea
de pe C4 (de asemenea, aproximativ egala cu
Ub), asttel Incat dioda 01 se blochaaza ~i con-
densatorul C5 se tncarca prin 02 la aproxi-
BD 136/138/140
mativ dublul tensiunii de alimentare. Datorita
comenzii In antitaza a lui IC2, polul minus al lui
C5 este legat la rnasa, in aces! moment, prin
issirea lui IC2. Cu urrnatoarsa basculare a mul-
tivibratorului astabil, iesirea lui IC 1 revine in sta-
rea initiala la un potential jos; iesirea lui IC2,
dimpotriva, revine la potentiatul poziliv. Prin
aceasta, pe de 0 parle C4 este lncarcat, iar
concomitent lensiunea pe C5 este ridicata cu
valoarea tensiunii de iesire pozitive a lui IC2.
Condensatorul CS I~i cedeaza acum tensiu-
nea, prin dioda 03, condensatorului electrolitic
de la iesire, C6. Ca etect final, montajul rea-
lizeaza teoretic 0 triplare a tensiunii; In prac-
tica, pe C6 se obtine 0 tensiune mai redusa
care depinde In mare rnasura de sarcina. Ma-
suratorile noastre au aratat ca, la tensiunea
nominata de 7,2 V a unui acumulator CLi plumb
de 6 V, lensiunea pe C6 la sarcina nula sste
de 18 V, iar la un curent de sarcina de 750 ml\,
tensiunea pe C6 scade la 12 V. Tncazul unei
incarcari medii de 400 mA, lensiunea pe C6
este de circa 14 V. Aceste valori sunt suficien-
te pentru alimentarea unui aparat auto mono -
standard. Masuratorile efectuate pe mai multe
asemenea receptoare de proveniente diferite
nu au dat in nici un caz mai mult de 500 mA; la
o intensitatesonora medie, valoarea de 300 mA
este rareori depasita.
Pentrua se "impiedica0 crestere inadrrusibila
a tensiunii de alimentare la sarcina redusa, dupa
convertorul de tensiune au fest coneclate un
etaj de limitare cu 0 diod§' Zener si un montaj
complementar Darlington ClJ T1 ~i T2. Acest etaj
311
lirniteaza tensiunea maxima de ie~ire la circa separat. Cele doua ampliticatoare integrate
14,2 V. Concomitent, condensalorul C8 Tn lega- dispun de circuite de protsctie atat contra scurt-
Iura cu etajul Darlington reduce ondulatia ten- circuitului cat si a suprasarcinii, astlel ca nu tre-
siunii de ie!?ire la mai putin de 50 mV la incar- buie sa ne temem in cazul supraincarcarii sau
care cornpleta De aceea, la incercarite noas- al supralncalzir!i Sun! utilizabile atat circuite
tre practice, frecventa de oscilatie a converto- integrate de lipul TDA 2002, cat si de lipul 2003;
rului nu a avut niei 0 influenta perturbatoare la preturi apropiate, TDA 2003 are cateva irn-
asupra recepliei radio. bunatatin tata de TDA 2002. Acelasi lucru este
Constructia montajului nu ridica nici un fel valabil si pentru diode. Aici se preteaza cel mai
de probleme, asa cum se poate deduce din bine diodele de 3 A 1N5401, datorita pierde-
cablajul de dimensiuni red use prezentat In rilor de tensiune mai mici La utilizarea diodelor
tigura. Cele doua amplificatoare integrate !?i 1N4001 trebuie luata ln considerare 0 rrucsorare
tranzistorul T1 trebuie tacite suficient; cel mai a tensiunii la issire cu circa 0,5 pana la 1 V.
bine este sa se monteze circuitele inlegrate pe Daca se rnaresc valorile condensatoarelor
un radiator comun asezat In lungul placi: electrolitice C4, C5 si C6 la 2000 ~F, atunci cu-
Tranzistorul se montaaza pe un mic radiator rentul maxim la iesirs creste cu circa 100 mA.
Lista de componente
Rezistente IC1, IC2 '" TDA 2002/ TDA 2003
R1 = 2M2
R2 = 390 k Condensatoare
R3 = 180 Q C1,C3,C7=100n
R4 = 68 Q C2 = 1 00 ~ / 16 V
R5 = 680 Q C4, C5 = I 000 ~l/16 V
C6 = 1000 P I 25 V
Semiconductoare C8 = 220 ~ /16 V
T1 = SO 136/138/140
T2 = BC 547 B Diverse
01,02,03 = 1N5401 11 N4001 Radiator pentru T1
04 = Zener 15 V / 400 mW Radiator penlru ICI + IC2

272 Convertor de tensiune 12/6 V

Dupa ce s-a descris in alt monlaj cum se conecteaza 3, 4 diode la piciorul din mijloe al
pot obtine 12 V, pentru un aparal de radio auto, lui 7805, atunci cand nu esle disponibil un 7808.
de la 0 retea de bord de 6 V, nu trebuie ultat Curentul maxim la ie9ire este de I A la loa-
cazul invers, ailrecerii de la 12 V la 6 V. Cea Ie stabilizaloarele de lensiune date mai sus.
mai frscvsnta utilizare pentru un astfel de Pen!ru 0 racire suticienta, radiatcrul nu trebuis sa
adaptor esle utilizarea in masina a unui case- fie prea rnic.
teton portabil. Cea mai sirnpla rezolvare a pro-
blemei este utilizarea unui stabilizator de len-
siune integral de 5 V a carui tensiune de ie~ire 12V 6 V!1 A
7805
esle ridicata la 6,5 V prin doua diode. La 0 +}------I(LM 309)t--.----{+
singura dioda tensi unea de iesirs ar fi fast de
circa 6 V Se poate utiliza desigur ~i un stabi-
lizator de tensiune de tipul 7806 (fara diode)
eare tnsa esle mai scump.
Radiocasetofoanele au adeseori 0 lensiu-
ne de alimentare de 7,5 V. in aces! eaz, se

312
273 Montaj pentru economisire bated;
Aces! menta] se preteaza a Ii lolosit la
aparatele cu baterii, care in mod normal sun!
coneetate doar pentru scurt tirnp Este yorba
de aparate cu 0 putere absorbita relativ mare,
astlel incat uilarea in pozitie conectata se
soldaaza nemijlocit cu epuizarea bateriilor. Fri-
ca de a asemenea intarnplare neplacuta apar-
line acum treculului Un mic montaj intre bale-
rie 9i aparat lirniteaza automat durata de conec-
tare. Acest manta] este pus in functiune cu
butonul S1. Atunci cand S1 esle inohis. curan-
tul bazei lui 1 poate trece prin R2, deoarece
acesta conduce. Curentul de alimentare circula
aproape nestingheritprinTl spre aparatulconec-
tat. Concomitent incepe incarcarea condensa-
torului C1 care, lmpreuna cu R4, deterrnina
durata de conectare a aparatului. Curentul de
incarcare determina 0 cadere de tensiune pe
R4. Atata timp cat aceasta tensiune este suti-
cient de mare, tranzfstorul T2 conduce, iar Tl
ramans in stare de conductie 9i dupa eliberarea
lui S1. Imedial ce condensatorul este suficienl
de descarcat. tensiunea pe R4 coboara sub
1,2 V, tranzistorul T2 se blochsaza si implicit 9i
Be 516
"o~
VcSS7A
T2 ::
274 Generator de tact
Ceasurile digitale, ca de exemplu destepta-
toarele radio, possda doua buloane diferite pen-
tru regiarea precisa a tirnpului La apasarea
unuia, un oseilator produce 0 frecventa de tact
Tt. care Intrerupe alimentarea aparatului. Deoa-
rece ambele tranzis!oare se blocheaza acurn,
montajul de economisire baterii abia daca mai
absoarbe curant: mai ramane curentul rezidual
prin eele doua Iranzistoare, curent care este
de ordinul catorva nanoamperi.
Conoensatorul C1 se poate dsscarca foarte
rapid prin 01 9i prin aparatulconectal, asttel ncat
rnontajul poate ti reconectat cu S1, dupa deco-
nectarea automata. Ourata de conectare poate
Ii stabilita dupa dorirrta prin valoarea lui C1; ea
este de circa 0 iumatate de secunda pentru
fiecare pF al condensatoruluielectrolitic,Tn situa-
!ia unei lensiuni de 9 V a batenilor Pentru 1 rni-
nul ar Ii de exemplu suticient un condensator
de 100 p. La tensiuni mai mici ale bateriei, ca-
pacitatea necesara a condensatorului este mai
mare (0,3 s/pF la Us = 4,5 V), iar la tensiuni
mai mar; - lnvers. Din cauza tolerantelor mari
ale condensaloarelor electrolitice, in practica,
durata de conectare Irebuie calculate empiric,
iar valoarea de 0,5 S/J..lF poate servi ca punct
de plecare pentru toste tensiuniie uzuale ale
aparatelor alimentate cu baterii.
Ub max" 20 V
imax'" 300 mA
. Vez; textul
ridcata care permite 0 selectare rapida a orelor
9i rnrnutelor. Un al doilea buton reanzeaza re-
glajul fin eu ajutorul unui oscilator cu 0 tree-
ven\a mult mai mica. Montajul descris aici de-
313
monstreazii ca un ceas digital poate ti regia!
precis chiar ~i numai cu un singur buton. Osci-
latorul construit cu triggerul Schmitt 4093 produ-
ce, la alegere, impulsuri individuale sau 0 frec-
venIa de tact fixa.
Daca durata apasartl este mai scurta de
0,5 secunde, alunci la iesire ia nastere un im-
puis corsspunzator duratei timpului de apasars.
Daca butonul este apasat un timp mai indelun-
gat, atunci, dupa 0,5 secunde, la iesirea oscila-
torul ui apare 0 frecvsnta de tact de 30 Hz.
Aceasta se explica asttel: atunci cane bu-
tonul nu este apasat, oscilatorul construit cu
N3 oscileaza cu 0 trscventa de circa 30 Hz.
Deoarece iesirea lui N 1 este totusi in starea
,,0" logic !?i prin urmare ~i pinul 13 al lui N4,
iesirsa va Ii continuu in starea ,,1". Oac§. se
apasa S 1, atunci m ultivibratorul monostabil
Us cp
RI
R4
o 1~'-------_ ___J!nL--__
275 Indicator de tensiune
Tnfig. 1 este reprezsntat un oscuator in mon-
taj standard care produce semnale dreptunghiu-
rare. adica un trigger Schmitt cu reactie in-
versa si histerezis, al carui raport irnpuls/pauza
poate f varia! prin tensiuni diferite de incarcare ~i
314
(N1 ~i N2) porneste: iesirea lui N2 devine .,0"
pentru 0 jurnatate de secunda, iar N3 nu
oscileaza In acest limp. le~irea lui N1 devine
,,1" logic: cele doua intrar: ale lui N4 sun! ,,1"
logic, iar ie~irea devine ,,0".
Daca, dupa scurgerea timpului conditionat
de multivibratorul monostabil, S1 mai esle apa-
sat, atunci iesirea lui N1 rarnans ..1" logic in tlrnp
ce N3 incepe sa oseileze.
Deoareee pinul 13 al lul N4 inca este in
starea ,,1", la iesire apare frecvanta de tact.
Dacii S1 ar f fost eliberat dupa scurgerea unei
jumata!i de secunda, atunci la pinul 13 ar apa-
rea iara~i starea ,,0"; prin aceasta oscilatnte lui
N3 se insereaza din nou. Aceasta are din nou
ca urmare starea ,,1" logic la iesire. in fig. 2
sunt reprezentate forme Ie semnalelor. l.inlute-
Ie verticale din partea A reprezinta vibratiile
contactului prin S1, vibratii care sunt atenuate
de R3 ~i C2.
Nl .. N4~ ICl =4093
UB=5 .15V
ICl
------Im
descarcare pe C1.
La oscilatorul descris aici, C1 primeste curen-
lul de lncarcare si . dsscarcare prin siR6
, R7.
Deoarece tensiunea de iesire la amplificatorul
operational variaza alternativ intre plusul ~i mi-
nusul tensiunii de alimentare, timpii de lncarcare
si de ooscarcaresun! egali; oscilatorulturnizeaza
1 Q R7

(; tensiune dreptunqhiulara sirnetrica. Daca pe

R5 se conecteazasuplimentar0 !ensiune pozinva
extsrna, atunci curentul produs de aceasta se
aduna prin R6 la curentuJ de incarcare 91se
scade din curentul de descarcare. La 0 ten-
siune negativade intrareprocesulse invsrseaza.
Tensiuni de ±50 mV sunt suficiente pentru
a se varia raportulimpuls/pauzade la 0 la 100%,
ceea ce se poate observa prin cele coua diode
luminescente care se aprind alternativ la ie9i-
rea circuitului integrat.
Montajul poate Ii utilizat oriunde trebuie su-
pravegheata aparitia unor tensiuni mici.
in fig. 2 sunt reprezentate, functie de timp, de valoarea lui R7; 0 valoare mai mare rna-
tensiunile pe condensator 9i la iesirea amplilica- re9te si sensibilitatea (R7max ~ 3M3). La
torului operational, Daca tensiunea pe C 1 atin- reducerea sensibilita.liiprintr-o valoare mai mica
ge valoarea pragului trigger pozitiv Ur,; atunci pentru R7, trebuie sa rnarirn corespunzator va-
tensiunea la iesire sare de la +Ub la -Ub. Abia loarea lui C1.
atunci cand C1 este osscarcat intr-o aserne- lmpedanta sursei a carei tensiune este su-
nea rnasura incat tensiunea atinge valoarea praveqhsata cu indicatorul de tensiune poate Ii
pragului trigger pozitiv, se reinstalaaza situalia de maximum 10k. Oaca aceasta este rnai mare,
iniliala. atunci trebuie provazutsuplimentarun etaj buffer
Fig. 2.2 arata ca la 0 tensiune mai mica pentru acordul impedantelor.
descarcarea dureaza mai mult pana cand este
atinsa UT_:tensiunea de iesire se gase9te mai 01 01 01 01
multtimp "indomeniul negativdecatin cel pozitiv. 2
Sensibilitatea montajului este de 50 mV la
dimensionarea data. La tensiuni de intrare de
peste +50 mV si sub -50 mV, oscilatorul se
deconocteaza, LED-urile nu mai clipesc alter-
nativ; ln tunctie de semnul tensiunii, unul din
LED-uri lurnineaza continuu.
Sensibilitatea montajului este deterrninata t/"'-. SZzs;: SZA
U
81532·2
<'

276 Generator digital simplu de semnale sinusoidale

Montajele digitale care produc 0 tensiune
sinusoidala au fest deja publicate de mai multe
ori. La toate montajele de acest gen, calitatea
sernnalului sinusoidal depinde de complexita-
tea montajului. Montajul prezentat aici este
realizat cu toarte putine componente,astfelincat
nu poate f vorba direct de un semnal sinuso-
idal. In Iunctie de ulilizare, modul sinusoidal de
evoluiie a tensiunii de ie9ire este satistacator.
Montajul consta din doua parti: un osci-
lator construit cu porti SAU exclusiv 9i un di-
vizor cu 3, canstruitcu doua rnultivibratoare.Os-
cilatorulconsta din portile N1 9i N2 SAU exclu-
siv. EXOR N1 lucreaza ca poarta neinversoa-
re, iar EXOR N2 ca poarta inversoare. Daca
se construiests un asemenea oscilator cu porn
inversoare, atunci In locullui N1 trebuie conec-
tate ln serie doua asemenea pOI1i.la nastere

315
astfel cunoscutul monlaj oscilator cu trei porf f ~i ,,1"/,,0"sau ,.0"/..1", asnel incat tensiunea de
inversoare; prin ulilizarea porfilor EXOR sunt iesire scade la 1/4 sau 3/4 din tensiunea de
suliciente doar doua porti. Modul de lucru se alimentare.
va clarilica imediat. Oaca prin R1 la intrarea lui Aproximarea evolutiei sinusoidale poate f
N1 ajunge un ,,0" logic, atunci ~i iesirea (pin 3) acum tundarnentata ~i darnonstrata matema-
este in starea ,,0". Condensatorul C 1 este in- tic. Totusi exemplul este mai concret atunci
carcat pozitiv prin R2. Dupa depasirea pragului cano 0 perioada a unei oscilatii sinusoidale este
trigger, lesirea lui N1 devine ,.1", iar condltiile privita mai lndeaproape. In fiecare semiperioa-
la eele doua porti se invarseaza. Cine doreste da se poate incadra un dreplunghi cu Inalli-
sa se oeupe in mod arnanuntit de acest tip de mea 1. La dreapta ~i la stanqa acestui drept-
oscilator, poate gasi componente mai precisein unghi rarnan aproximativ cate un triunghi drept-
National-ApplikationAN 118 (CMOS - Databook unghiccu aceeasi inal!ime 1. Supralata F a aces-
1978).
Divizorul cu 3 consta din doua multivi bra- 2 I;n LJl.Jl.JLJL___I
toare care divizeaza fiecare prin 2, deci in total
prin 4. Semnalul de intrare nu ajunge totusi
direct la divizor, ci prin N3, 0 poarta SAU ex-
clusiv. La cea de a doua inlrare a porti: N3 se
gase~te semnalul de iesirs allui FF2, astfelin- 'SINUS'OUT~
cat N3 inverseaza faza semnalului oscilato-
rului. Fara N3, ar dura Inca 0 perioada de tact
pana ce multivibratorulsa-si schimbe starea la
iesire. Deoarece totusi semnalul de tact este
inversat,frontul pozitiv ~Iimpulsuluiactiveaza din
nou multivibratorul dupa 0 jurnatats de perioa-
da. De aceea factorulde divizare este 3 ~i nu 4.
Semnalul de iesire de forma sinusoidala ia
nasterecu ajutorul a doua rezlstentede sumare.
1~A:~'5
Oaca intrarea si iesirea divizorului sunt in starsa 0,5 I I

,,1",atunci tensiunea de iesirs ia valoarea ten- o "

--0,5
siunii de alimentare. La doua nivele ,,0"si ten-
-1 6153:]·2
siunea de issire este ,,0".In final rapcartele pot
N1.N2 = y, 4070 I '" ~ IRl _ R2)
1

• lout

u--e
4013 4070
3 .. 18 V

~
~

8153]·'

316
tora este egala cu jurnatate din supratata drept-
unghiului. Semnalul produs de montaj are supra-
tele egale.
277 Indicator de vJrf pentru difuzoare
in prezent boxele de difuzoare sunt relativ
insensibile la suprasarcina. Este totusi impor-
tant ca intensitatea sonora sa nu creasca Tntr-o
asemenea masura tncat amplificalorul sa fie
modulat In frecventa de varfurils de tensiune
de scurta durata. Armonicile superioare dizar-
monice, care apar ln acsasta situape. nu numai
ca dirninueaza placeraa (deranjsaza auzul)
auditiei, ci Tn anumite cazuri, pot duce la defec-
tarea sistemului de difuzoare.
Auzul este doar un mijloc conditionat de
apreciere a limitelor maxi me de excitare: impre-
siile auditlve rarnan subiective, iar distorsiunile
de scurta durata de multe ori niei nu sunt ob-
servate.
Un "indicator de varf" optic nu intra intot-
deauna In inzestrarea etajelor finale HiFi, asa
tncat rnerita sa fie realizata 0 constructie supli-
rnentara pentru a evita pagubele mari, posibile Tn
cazul detectarii unui difuzor. Indicatorul prezentat
Tnfig. 1 po ate fi conectat directla conductoarele
difuzoarelor si nu necesita nici 0 tensiune de
alimentare suplirnentara. Montajul reactioneaza
deja la vartur: de tensiune foarte scurte $1 da
posibilitatea stabilirii unei limite precise a ex-
citatiei.
Pragul de reactie al indicatorului, care nu
trebuie confundat eu un indicator de suprasar-
La circuitele CMOS, intrarile neutilizate nu
trebuie sa ramana deschise. Penlru aceasta, pinii
12 ~i 13 trebuie legali la masa.
eina, poate f reglat de la 15 pana la 125 W la
8 Q (14 ... 45 Vet), respectiv 30 ... 250 W la 4 Q.
o aprindere unica, scurta, a LEo-ului semnifi-
ca laplul ca inca u este nici un pericol; la 0
clipire mai frecventa se recornanda reduce rea
intensitalii sonore.
Daca amplificatorul turnizeaza un semnal,
atunci C2 se incarca prin Rl $i 01. Alegerea
unei redresari monoalternanta permite utiliza-
rea tranzistoarelor ieftine de 45 V.
In stare de repaus, toate tranzlstoarele sunt
bloeate, iar prin 05 nu clrcula nici un curent. 0
parte din tensiunea de intrare, ce poate f re-
glata eu Pi, ajunge pe baza lui T1. Daca tensi-
unea de issire a arnplificatorului alinge valoa-
rea critica a acestuia, atunci T1 trece In starea
de concuctie. iar odata cu el si T2, asttel incat
C 1 se lncarca foarte repede; T3 conduce si
conscteaza sursa de curent constand din R9,
R 0, 03, 04 si T4. Aceasta rnentine la 20 rnA
curentul prin LED-ul care acum este aprins.
Daca tensiunea de intrare coboara din nou sub
valoarea de prag reglata ClJ Pi, atunci Tl ~i T2
se blocheaza. Deoarece Ci se descarca acurn
prin R7 si R8, T3 $i T4 rarnan inca deschise
timp de circa 0 secunda, iar C2 se poate des-
carca prin 05, T4 $i R10. Aceasta otera avan-
tajul ca si vartun de semnaie extrern de scurte,
C2
317
Lists de componente 2
Aezistente
R1 '" 100 n
R2 = 27 k
R3 = 5k6
R4 = 2k7
R5 = 8k2
R6 = 39 k
R7 = 220 n
R8 = 1 M
R9 = 3k3
R10=27Q
PI = 100 k pot. semiregl.
Condensatoare
CI = 100 n
C2 = 220 !l / 50 V
Semiconductoare
01 = IN4004
02,03,04 = 1N4148
05 = LED
T1, T3, T4 '" BC 547B
T2 = BC 557 B

care abia ar putea Ii observate, pol Ii rscunos-
cute clar.
Fig.2 prezintacablajul indicatorului.Ca cioda
lurninescenta se utilizeaza cel mai bine un
exemplar eu un randament bun 9i 3 mm in
diametru.
Daca puterea de varf a arnplificatoruluiesle
cunoscuta, atunci tensiunea de vart S8 poate
calcula cu urrnatoarea formula.
Usp = ~2· Psp . RLS
La etalonare, rnontajul trebuie consctat la 0
tensiune continua, care corespunde valorii cal-
culate, in asa lei tncat borna pozitiva sa se
apliee in punctul A.
Dupa aceasta, PI se regleaza astlel inca!
D5 abia incepe sa lumineze. Pentru a nu-l in-
carca pe T4 pentru prea rnulta vreme, ar tre-
bui lntrerupta alimentarea montajului imediat
dupa efectuarea reglajului. Indicatorul de varf
este aeum gata de lucru si poate Ii legat cu
tirele de iesire ale amplilicatorului sau eu
mula boxei de difuzoare.

278 Auto-reset

Dupa conectarea tensiunii de alimenlare
la montajele digitale ~i la sistemele cu micro-
proeesoare, trebuie mai intai actionata tasta
reset; eu acsasta, montajul treee intr-o stare
fundamental§. definita. Montajul prezentat aiei
preia aceasta rnunca de rutina. EI produce
automal un impuls de resetare atunci cane
tensiunea de alimentare este consctata sau
coboara pentru scurt limp sub 0 anurnita va-
loars. lrnpulsul resetare 0 duratade circa 30 ms.
Functionaraa este relativ sirnpla: oaca se
coneotoaza tensiunea de alimenlare, atunci ca-
derea de tensiune pe condensatorul C1 este
de 0 V pana cane tensiunea de alimentare
creste la 4,5 V. Daca tensiunea de alimentare
a alios aceasta valoare, atunci Iranzistorul TI
ineepe sa conduca, iar T2 se blochsaza; acurn
coodensatorul se incarca prin rezistenta R5 in

318
 5V

constanta de limp corespunzatoare. In exact avantaj in special in sistemele cu microproce-

aceeasi psrioada, in punctul A tensiunea atin- scare. Atunci cand lntr-un asemenea slstern
ge ° V. La un anumit nivel al lensiunii din
punctul A, triggerul Schmitt construit cu inver-
apare a astlel de perturbatie,ea actioneaza ne-
gativ asupra programului In curs. Rezultatele
soarele N1 ~i N2 basculeaza ~i produce un ,,1" obtinuts sunt de regula false, in aceasta situa-
logic la lestrea RES. Aceasta nu lnsearnna lie. Cauza gre~elii este greu de localizat dato-
rita duratei mici a psrturbatiei. Prin impulsul
nimic altceva decat ca iesirea RES mai este
automat de resetare, programul se reia dintr-o
in ,,0" inca pentru cutin limp dupa conectarea
pozitie precis definita.
tensiunii de alimentare.
Triggerul Schmitt nu este nsaparat necesar
Montajul are Tnplus rolul de a produce un
sa fie constituit din doua rezistente 9i trei in-
impuls de rssetare ;;i 7n cazul unei perturbari
versoare. Se pot utiliza si triggere Schmitt in-
de scurt limp a tensi unii de alimentare (sea-
tegrate, ca de exemplu 1/474 LS132.
derea tensiunii sub 4,5 V). Acest lucru este un

279 Comutator comandat prin vorbire pentru PA

Un inconvenient al instalatuor PA este sen- plu mod de a rezolva problema consta in crea-
sibilitatea la reactlile acustice, care se mani- rea unui microfon bun, directional (sensibil pe
testa prin tiultur! si prin suieraturi. Cel mai sirn- o anumlta directie). 0 cerinta coslisitoare! Mull
1~V
r-------r---------~r-------------------~----------~~

319
mai ieftina este rezolvarea prezentata aici: un
comutator de microfon comandat prin vorbire.
Firma National Semiconductor a propusIn
aplicatiile ei utilizarea amplificatoruiui operational
cvadruplu programabil LM 346. Un montaj mic
cu eficienta mare. Funqionarea este simpla:
daca se vorbeste sau se cantii. in microfon,
atu nci semnalul ajunge, prin A 1 ~i A2, la iesi-
rea montajului "Audio out". Daca microfonul ra-
mane neutilizat, semnalul de cornanda deco-
necteaza iesirea bufferului de iesire A3 de la
.Control out".
Cu A 1 a fost construit un amplificator de
tensiune alternativa care arnplitlca de doua ori
semnalul microfonului. Din cauza tensiunii
asimetrice de functionare, intrarea neinversoare
a lui A 1 este conactata la 7,5 V. Deoarece toa-
te amplilicatoarele opsrationale sunt legate galva-
nic Tmpreuna, acsasta rnasura este necssara
doar 0 sinqura data. Semnalul de iesire al lui
A 1 ajunge pe de 0 parte la bufterul de iasire
A3, iar pe de alta parte la redresorul A2. Sem-
nalul filtrat cu C3 se aplica la intrarea neinver-
soare a comparatorului A4. Daca tensiunea de
la intrarea inversoare a lui A4, reg lata cu P1,
este mai mica dacat sernnalul redresat, atunci
comparatorul I~i conscteaza iesirea la ci rca 15 V.
Semnalul de iesire al comparatorului conec-
teaza ie~irea bufferului A3 prin pinul 9 al cir-
cuitului integral. Semnalul de la microfon poate
trece. Semnalul "Control out" se preteaza de
exemplu ~i la comanda unui releu (printr-un
elaj prefinal). Rezistenta CLi valoare mare, para-
lela ell C3, are rolul de a nu permite conden-
satorului sa se descarce complel in pauzele
scurte din vorbire sau cantat. Tncaz contrar, com-
paratorul ar f comutat mereu.
(National Semiconductor Application)

280 Protector de siguranpi

Tn volumul ,,300 circuite electronice", Elektor
a publicat deja montajul unui "Fuse Destroyer".
Un montaj care, alatun de avantajul de nepre-
!uit de a tunctiona in orice moment, are deza-
vantajul unei degradari puterniee a materialului.
Montajul prezental aiei vrea sa compenseze
acest dezavantaj, chiar daca intr-un all mod ;;i
intr-un all scop.
In acsasta epoca a cresterii puterii etajelor
finale, devine tot mai strinqenta protejarea
siqurantelor automate contra deconectarilor
prea dese. Rezolvarea problernei: un montaj

I
I
I
I

1
I
I
I
t
-0
Be 547BI
t
I
I
I
t
Q t
I
I
~ t
I T,.
I 1 kVA max ,
I
I
I
I
I
I
I
I
01.02 - lN4007 I
I
I

81555

320
"SOFTSTART", aoica un menta] care sa men-
~ina curentul de conectare In limite suportabile
Pentru automatele obisnuite de acasa, valoarea
de 16 A poate fi considerata ca adscvata.
Trebuie sa ne fie elar ca procesele tranzi-
torii din transformatoarele utilizate in etajele fi-
nale de zeci de wati irnplica suportarea unor pu-
teri de 1 kVA. La asemenea parametri, curen-
tului de comutare i se impotrivesc doar rezis-
tente ohmice toarte reduse atat din partea prima-
rulut. cat si din partea secundarului. In atara de
aceasta, condensatoarele din secundar sunt atat
de rnari, incat ele, atunci cand sun! descarca-
te, reprszinta practic un scurtcircuit. In acsasta
situatie, siquranta din prirnar nu poate decat sa
dedanssze. .Protectorut de siguran!a" tmpledica
acest efect nedorit prin aceea ca el opune cu-
rentului de conectare rezistenta R1. Abia dupa
circa 100 ms aceasta rezistentaeste suntata de
triac.
Conectarea ternporizata are lac prin co-
281 Comutator de actionare
,
Cu un comutator de scars se poate deco-
necta una !?iaceeasi sursa de lumina din rnai
multe locuri. Aceea~i functie este indeplinita de
montajul prezentat aici, cu ajutorul a doua po-
tentiornetre ca elemenle de comutare si reglare
pentru tensiuni continue.
La ce este bun acesta? Se poate, de exem-
plu, sa se dea rnai ineet instalatia stereo de la
,-T-.------------------------T----------r----------~
mandarea portii triacului cu ajutorul lui T1. Ten-
siunea re!elei este mat intat redusaprln rezis-
tenia capacinva C3/C4, intr-o asemenea rna-
sura tncat, dupa redresare (02) si filtrare (C2),
pe dioda Zener se aplica 0 tensiune de 4,7 V.
Tranzistorul Teste apoi excitat tot rnai mult
de tensiunea Tncrestsre de pe C1, In cele din
urrna,tensiunea pe emitor a!inge valoarea nece-
sara tensiunii de aprindere a triacului. Acesta
trece in starea de conductie si scurtcircuitea-
za pe R1. Intregul curent prirnar circula acurn
prin triac.
Montajul poate fi utilizat pentru transforma-
toare de retea
.' de Dana la 1 kVA in situatia . in
cafe este inzestrat cu triacul tip TIC 226 O.
Transformatoare mai mari pretind triacuri mai
mari!
Montajul de pretaaza desigur 9i pentru alIi
utilizatori care au curenf de conectare rnari,
cum ar fi de exemplu unelteelectrice,lampi rnari,
In special radiatoare UV 9i IR.
telefon sub rezerva ca ea sa fie inzestrata cu
circuite cornandabile prin tensiune continua
(de exemplu TCA 730!740).eu ajutor I stabiliza-
toarelor de tensiune reglabile pot Ii realizate si
tunctiile mai sus pornenite ale comutatorului de
scara (prin cuplaj optic!). Exista cu siquranta si
aile utilizari. Secretul rnontajului: la rnoditica-
rea reglajului potentiornetrului, montajul conee-
ts v
ESI .. ESol.:-Iel '4006
Al .. A)- :'IC2· LM]24.CAli'o1
02 OS - lN4:liI$
321
tsaza automat la iesire tensiunea continua re-
glata cu acest potentiometru.
Cum tuncnoneaza montajuJ? Mai intai .capa-
tul cald" al ambelor potentiornetre este conec-
tat la circa 12 V prin dioda 01. Deoarece
domeniul tensiunii de intrare a amplificatoare-
lor operationale A 1 si A2 se inti nde de la
13,5 V, avem disponibiia inca 0 siguran\a irn-
°
la
potriva supraexcitarii. Daca unul din cele doua
potentiometre este rotit, atunci, intre intrarile lui
AI sau A2 ajunge, printr-unul din elementele
integratoare RI/CI sau R2JC2,0 asemenea ten-
siune incat iesirile amplificatoarelor operatic-
nale ajung tn starea .sus". Aceste semnale de
iesire servesc drept tensiuni de comandii pen-
tru comutatoarele ESI ... ES4. Una din tensiu-
nile continue reglate cu PI sau P2 este con-
dusa deci la iesire prin bufferul A3.
Catava particularltaf tehnice ale montajului:
RI ~i R2 au fost alese intentional atat de mari
Tncat, In starea de repaus a potentiornetrelor,
ambele iesiri ale amplificatoarelor operationale
se gasesc ln starea ,,0". In caz contrar, .salata
de comutatoare"ar fi tost de inevitabilal Aceasta
o poate In!elege oricine, trecand in revista
diferitele procese de comutare. 02 ~i 03 im-
piedica multivibratorul format din ESI si ES2
sa revina Tnca odata in domeniul de trecere al
comutatoarelor CMOS ES3 ~i ES4.
Nu trebuie trecuta cu vederea 0 deficients
a montajului. Daca se doreste reglarea unei
tensiuni continue mai mici la potentiornetrul
care nu este conectat, trebuie mai intai sa se
dsclanseze comutarea prin rotirea scurta a
potentiometrului.
Daca potentiornetrels sunt prevazuts cu
legiHuri foarte lungi pana la montaj, atunci
capetele .calde" ale potentiornetrelor trebuie
legate la rnasa prin cate un condensator de
circa 10 p/16 V.
(R. Behrens)

282 Controlul iunctionsrii

I

Ca indicator de Iunctionare sau netunctio- R2 = UB[Vj'l 0' 0. iar

nare a unui aparat se utlllzeaza de multe ori R1 = 0,5 n !I[A) (RI ~10 D.)
un LED inseriat cu 0 rezistenta. Cand insa Inca 0 indicatie: deoarece LED-ul verde ser-
aparatul .cade", LED-ul poate Inca sa lurni- veste ca indicator .totul In ordine", el ar trebui
neze - caca nu s-a produs un scurtcircuit. Incastrat ln placa trontala ca lumina de control
Pentru un control sigur al tunctionarli, este al tunctionarii,
utila doar 0 indicatie cornoinata curentltensiu- (N. Vischer)
ne. Un asemenea montaj, realizat cu un numar
minim de componente, esle prezentat in conti-
nuare. S-a folosit proprietatea ca LED-urile
rosii si verzi au tensiunide strapunqerediferite.
Daca utilizatorulnu absoarbe nici un curent,
atunci lurnineaza doar LED-ul rosu, deoarece
are alta tensiune de strapunqers decat LED-ul
verde. Daca prin RI circula un curent de sar-
cina, atunci prin cadersa de tensiune pe RI ~i
02 rezulta 0 tensiune suficient de mare pentru
LED-ul verde. Ellumineaza.
La dimensionarea montajului trebuie luate
in considerare urrnatoarele formule:

322
283 Filtru CW

Oezavantajul receptoarelor de unde scurte sunete deranjante.Aceste sunete de interterenta

nu prea scumpe consta alaturi de sensibilita- . prin amestecul frecventelor
iau nastere . . purta-
tea lor rsdusa, si din lipsa lor de selectivitate; toare vecine, insuficient atenuate de tiltrul de
aceste lipsuri se manltesta prin faptul ca infor- banda al receptorului, cu oscilatiils heterodina
rnatiile receptionate sub forma de vorbire sau CW (CW = telegrafie cu unda purtatoare ne-
semnale Morse sunt acompaniate adeseori de rnodulata),

2500 Hz

Qoffi x2 ... x30

1/ riB/Okt ,...-......J._-, 12 dB/Okl

c
81617 - 13
8,617 -lh

Deranjamentelesunt atenuate printr-un tiltru
de banda, sau Notch, suplimentar pentru dome-
niul JF, atunci cand panta filtrului st ecartul de
frecventa intre semnalul util si cel perturbator
este suticient de mare.
Alaturi de filtrele variabile de stare (State
Variable Filter) se ofera nenurnarats alte posi-
bilitali de rezolvare: montajul din fig. 2 repre-
zinta un circuit de rezonanta LC In care bobina
este lnlocuita printr-o cornponenta activa for-
rnata din A2 $i A3. Prin comutarea lui S1 este
posibila reglarea atat a unui circuit LC (C4)

2
.,
A1 ... A4 = IC1 ~ RC4136

323
 serie cat ~i a unuia paralel. Aceasta posibililate
este redata In fig. 1: daca inductanta se qasests
In serie cu un condensator (pozitia A a eo-
mutatorului). atunci montajul lucreaza ca filtru
Notch. in acest caz este atenuata numai 0
mica parte din banda JF. Acest lucru este
eonvenabil atunei cand esle vorba doar de 0
singura sursa de perturbatii cu 0 anurnita free-
venta. in pozitia B a eomutatorului (filtru ban-
da) este admis prin filtru doar un domeniu In-
gust al benzii de trecventa (semnalul util). Pentru
atenuarea frecventelor perturbatoare foarte
inalte, circuitul de rezonanta este conectat dupa
un filtru trece-jos tip Butterworth, cu 0 frec-
venta critics de 2500 Hz si 0 panta de 12 dB.
Acordarea frecventel mijlocii a filtrului se rea-
lizeaza cu P1 si cuprinde un domeniu de free-
venta de pana la 4000 Hz.
Pentru obtinerea unei pante cat mai mari
se aduce S1 ln pozitia B, iar P3 se retests In
asa fel incat filtrul sa fie adus eu putin inaintea
starii de a Tncepe sa oscileze. Deoarece acest
reglaj nu este cornpiet necritic, se recornanda
utilizarea unui semireglabil cu ax. Pentru P3,
care serveste la reglarea intensilatii sunetului,
este suficient un potentiornetru normal sau un se-
mireglabil obisnuit. Intrarea filtrului poate fi legata
direct cu intrarea difuzorului sau eu lesirea "Tape"
a receptorului de unde scurte. lesirea lui A4 per-
mite conectarea directa a unei casn cu impedanta
egala sau mai mare de 600 Q.
(H. Pietzko DD2JI)

284 Nutniiriitor de puncte

1 J " J 14

CA CA

v
.
LD.

11 LD2

11
'D
~
D
N 1 , , , N4 3 Ie I c 7400
L01 , LD2 = 7750 ~

RESET
o

SI~:Z6-1

324

"Care este scorul, acum?" - iata 0 Intrebare
care intervine adeseori atunci cane, in cercul
de familie sau de prieteni, suntem adunati la
un joc. In viitor va fi suticianta 0 singura privire
pe acest numerator de puncte pentru a ras-
punde la lntrebare, indiferent daca este vorba
de 0 intrecere sportiva sau de un joc de
societate. Ori de cats or; se ca~tiga un punet,
nurnaratorul aduna acest punet prin apasarea
pe buton si indica automat situatia. Dar nu este
numai atat. Nurnaratorul poate prelua si punc-
tele in minus.
Fig. 1 prszinta montajul complel. EI este con-
struit eu doua nurnaratoare zecimale rever-
sibile de tipul 74192. Abia prin aceasta adu-
narea si scaderea punctelor individuale este
posibila, Impulsurile de nurnarare sunt prod use
cu tastele S1 (plus) si S2 (minus). Ele ajung
prin multivibratoarele N 1fN2 $i N3/N4 fie la in-
trarea de adunare, fie la eea de scaders a
nurnaratorului Deoarece doua din aceste nu-
maratoars sun! conectate in serie, nurnarul
maxim de puncte este 99. Cu tasta S3 se
seteaza nurnaratorul pe 00 inainte de in cepe-
rea jocului. Decodificarea nurnaratorului este
preluata de circuitele integrate 74247. Varianta
285 Osci/ator start/stop itnbunetiitit
,
Oscilatoarele start-stop al carer mod de
constructie a fost reprezentat in fig. 1 au de-
zavantajul ca, In cazul comenzii stop, un irn-
0°000
® ®
® ° 00
®®®0®®
® 0
o e 0 ®° 0®
®®0®®
imbunata!ita a decodorului es!e 7447. Tn opo-
zitie cu acest circuit, la circuitul 74247se aprinde
segmentul a la citra 6 ~i segmentul d !a citra 9.
Cele doua afi~aje cu LEO-uri trebuie sa dispuna
de 0 legatura comuns a catodului.
Daca vrem sa afisam situatia punctajului
pentru un nurnar mai mare de spectatori, atunci
afisajul normal eu LED-uri este prea mlc Fig. 2
prazinta 0 varianta in care LED-urile suni inlo-
cuite de lampi cu incandescenta. Pentru fieca-
re segment individual a ... 9 este necesar un
triac cu tranzistorul de cornanda corespunza-
tor. Tipul de triac recomandat poate comanda
cats trei larnpi de cats 15 ... 25 W. Prin aceasta
afisajul devine mai mare si este vizibil de la
distanta. In acest caz punctul in care triacurile
sunt legate direct la retea trebuie sa fie legat la
rnasa montajului. In afa~a de aceasta, pentru le4
trebuie utilizat un decodor de tipul 74248. Asa
cum s-a rnentionat deja, alegerea triacurilor se
face in tunctle de larnplle cu tncandescenta ce
trebuie comandate. Este necesar ca ele sa
triggereze deja la un curent de poarta de circa
5 mA. In locul circuitelor TTL este posiblla $i
utilizarea circuitelor S. La atisajul cu larnpi cu
incandescenta, montajul este legal la tensiu-
nea de retea De aceea trebuie acordata 0
atentie deosebita izolatiei de protectie:
Alunci cand toate segmentele lurnineaza,
curentul absorbit la utilizarea tipului LS este de
circa 350 mA, iar la utilizarea tipului TTL, de
circa 450 mA.
puis deja inceput nu mai este condus la capat,
iar tensiunea la iesire este intrerupta bruse.
Aceasta poato duce, asa cum se poate ve-
325
 Nl
N1.. N4= IC1=4093

• Vezi lexlul

1b
~ •I
e
IC1

I 1a 81548·' Fig. 2 prezinta in partea de sus variatia in

limp a unui semnal oarecare start-stop; eJede-
subt, tensiunea corespunzatoare la iesirea osci-
latorului Imbunataiit si, In starsit, irnpulsul final
dea din mijlocul fig. 28, la aparltia de impulsuri retezal ~i impulsul initial prea lung al montaju-
care, datorita [atimii mlcl, nu mal sunt in stare lui prezentat in fig. 1b.
sa comande un sistem digital, Frecventa oscilatorului poate fi calculata eu
Oscilatoru[ din fig. 1b poate fi dezvoltat cu urrnatoarsa formula:
restul de triggere din circuitul 4093, asttel in cat,
dupa comanda stop, un irnpuls disponibi[ [a ie-
sire este condus [a capat, f = ----::0-------=]
Rl C1 in[
UI UB - Ut-
(tipic)
in montaju[ din lig. 1a, oscilatorul construit
Ut- UB - Ut-
cu N3 lucreaza impreuna cu N2 ca multivibrator.
Oaca, in cazul comenzii stop, aportul de ten-
siune la N1 este Intrerupt, atunci la pinul 6 Pentru tensiunile trigger, la diferite tensiuni
avem un ,,'" logic. Multivibratorul isi rnodifica de alimentare, avem urrnatoarele valori expri-
starea de moment si, cu aceasta, s'e rnodlfica mate in V:
l?i tunctionarea oscilatorului abia atunci cane [a
pinul 5 se gase9te de asemenea un ..1" logic.
Acesta este exact cazul cand, in momentul co-
menzii stop, perioada lnceputa este finaliz ata Us U1_ u,
complet. tipic
01 are rolul de a face ca prima perioada sa 5 1,8 3,3
nu fie mai lunga decat urmatoarete; introducerea 10 4,1 6,2
osciiatiilor are loc dupa temporizarea cores- 15 6,3 9,0
pu nzatoare

QO_j I . L_
I
t t
I I
I

·0_In___ri_
., 1 I ._- .•.•
f I
I
I

81548-2

326
286 Aparat de masura digital (DVM)

Acest aparat de rnasura digital, spre deo-
sebire de alte DVM-uri publica!e in ullimul limp,
coniine in plus, alaturi de montajul de baza
DVM, un etaj de intrare precis si protejat con-
tra suprasarcinnor. Prin ulilizarea amplificatoa-
relor operationale moderne cu intran J-FET, se
obtine 0 lrnpedanta de intrare mare ~i un punet
de nul stabil. In locul diodelor de protsctie
obisnulte s-au utilizal tranzistoare conectats
ca diode, Avanlajul acestei solutii consta in
curentii reziduali foarte mici, care mascara doar
circa '1 nA, in comparatis cu 20 nA la diode. In
atara de acsasta, etajul suplimentar lrnbunata-
le~te ~i caracteristicile DVM-ului: domeniul de
mod comun la CA 3162 mascara numai ±D,2 V;
cu etajul suplimentar, domeniul este de ±3 V,
Rezulta 0 lrnbunatatire si pentru curantul
de intrars. In limp ce CA 3162 nscesita circa

1
i
I
i
LSD
r=
lie- 11
,..,.,.
P
i'-'
"--..:.
"'1°1'1
a Ell t·
~"I-~.
lD.'

~L- +-? ~;

'''1,
':@.
0-+~~~~~---+--~------------~
' '00
T 1 ., T I '"Be 557
5V 0
. Vez; lexlul --------r-~

il!lS15 ,

327
 2 840Cl00
~-----{+ vo

10 _ 12 v
500 n'lA

Lista de componente
Rezistente
R1,R10=1M
R2 ... R9 = 100 k (peliculii met.,toleranta1%)
R11=10k
81575 2
R12, R13, R15 = 1 k
R14 = 220 o
P1, P2 = 25 k pot. semireglabileu 10 ture nurnai 10,4 ms. In pozitia b viteza de baleiere
P3 = 47 k pot. semireglabilell 10ture este zero, adicii ultimulrezultatde rnasurareeste
P4 = 10k pot. semireglabileu 10ture retinut si afisat.
, Reglarea DVM-ului se realizeaza lnainte de
Condensatoare
punerea In functiune a etajului suplimentar;
C1, C3 = 330 n
IC3 Inca nu este introdus in montaj. Aceasta
C2 = 100 n
pentru a putea pune la rnasa pinul 6 al lui IC3
C4 = 1 !l (MKH!)
legat cu R11. Astlel, reglajului de nul se reali-
C5 = 270 n
zeaza cu potentiornetrul semireglabil P3. Dacii
Semiconductoare s-a realizat acest lucru, se Tntrerupe din nou
01 = 1N4001 loqatura la masa a pinului 6 !?i se introduce
02 = dioda Zener 4V7 / 0,4 W IC3 In montaj. Acum se leaga cele doua intrari
LD1 ... LD3 = CQY91A, FND 557 (rosu) sau HI si LO cu masa si se aduce indicatia ansa-
CQY92A, FND 537 (verde)sau CQY93A, FNO julu'j la ,,000", de ~ceasta data cu P2. Dupa
547 (galben) sau TIL 701 aceea se leaga eele douii intrari la 0 tensiune
ICI ... IC3 - CA 3162E de circa +3 V (tata de rnasa): reglajul de nul 56
IC5=CA3161E rsalizeaza acurn cu PI. Scopul acestui proee-
IC6 = 7805 deu este echilibrarea taza - alenuare.
Aeum se treee In starsit la etalonarea do-
80 nA LF 356 utilizat se multumesteeu 30 pA.
meniilor de rnasura. Se leaga intrarea LO cu
Aceas;a tnseernna ca necesarul de curent la
masa, iar intrarea HI se conectsaza la 0
intrare al aparatului de masura este determinat
in principal de tranzistoarele conectate ca
diode de protectie, al carer curent rezidual,
asa cum s-a mentionat deja, este de 1 nA 3 LO

. Acum despre montaj. Tensiunea de rna-

surat ajunge prin R11 la intrarea lui IC4 . Acest
circuit integrat are rolul de convertor analogic -
digital si furnizeaza intormatia digitala pentru
comanda celor 3 afisaje cu 7 segmente, prin 'REIN:'''' Q
circuitul de cornanda al afisajelor, ICS. Cu
ajutorul comutatorului de la pinu! 6 allui IC4 se
poate selecta durata unei perioade de rnasu-
rare (viteza / rata de eonversie): In pozitia a,
durata ciclului mascara 250 ms, in pozitia c 81575·3

328
tensiune de stalonare cunoscuta cat mai pre- Dioda Zener D2 produce 0 tensiune auxiliara
cis posibil. de exemplu 800 mV. Partea de ali- negativa pentru tranzistoarele de protectie de
mentare a DVM-ului este atat de sirnpla, incat la intrari. in locul alimentalorului din fig. 2 se
aproape ca nu are nevoie de explicatii. poate utiliza un alimentator cu stabilizator de

329
tensiune care sa produca 0 tensiune de ali-
mentare in domeniul 9 ... 15 V (pozitiv si nega-
tiv). In acest caz, bornele Us ~i UD (In montajul
din fig. 1) sunt legate mpreuna. Curentul absorbit
este de circa 250 mA pentru tensiunea pozitiva
~i de 30 mA penlru tensiunea neqativa.
Un avanlaj important al conceptului de DVM
prezentat aici este intrarea de rnasura sime-
trica cu rnasa flotanta. Daca se leaga intrarea
LO cu masa, atunci avem din nou un DVM nor-
mal legal la rnasa. La masurarea tensiunilor .os-
cilante", trebuie sa fim atenti ca tensiunea de
sincronism sa fie cuprinsa intre -3 V ~i +3 V.
287 Alsrmii hidro
Hidrocultura este un concept cunoscut de
mulla vreme tuturor iubitorilor de flori. In special
acelora pentru care stropitul des, aproape zilnic,
este prea complicat. La hldrocuhura se intervine
doar saptarnanal sau chiar mai rar; planta ab-
soarbe dupa necesitaf apa de care are nevoie.
Trebuie totusi sa fim atenti: daca rezervorul de
apa se gole~le, trebuie umplut din nou. in caz
contrar, dupa catva limp se usuca ~i cele mai
frumoase hidroculturi. Montajul prezentat aici
sernnalizeaza la limp ca trebuie cornpletata re-
zerva de apa si irnpiedica pierderea unor plante
frumoase, care pot fi si scumpe.
Cum lucreaza montajul? Triggerul Schmitt
N 1 tunctloneaza ca oscilator si produce 0 frec-
venia de circa 1 kHz. Daca In rezervor este inca
suncisnta apa, atunci tensiunea alternativa ajun-
ge de la electrodul Ala electrodul C. Dupa re-
OSZllLATQR; I kHz
330
lrnpedanta de intrare este deterrninata de
R 1 9i este de 1 M Q. Daca se utilizeaza divizo-
rul de tensiune din fig. 3, atunci se renunta la R1.
Pentru rezistentele R2 ... R9 se poate uti-
liza 0 rezistenta Array (arie de rszistente) lncor-
po rata imr-o carcasa OIL cu 16 pini sau rezis-
tents individuale cu pelicula rnetalica cu toleranta
de maximum 1%. Inca doua recomandari pen-
tru constructie. Se pretera introducerea menta-
jului tntr-o carcass de metal care se leaqa la
borna de rnasa a montajului. Toate leqaturile
trebuie sa fie cat mai scurte posibil, pentru evi-
tarea perturbatiilor.
dresarea cu diodele 01 ~i 02, la pinul13 allui
N4 ajunge prin 03 un ,,0" logic. Prin aceasta,
oscilatorul de sunet N4 si buzerul sunt deco-
nectate.
Daca nivelul apei scade intr-o asemenea rna-
sura Incat electrodul C nu mai este in contact
cu apa, atunci se suspends blocarea lui N4 ~i
buzerul incepe sa sune la intervale regulate ..
Ourata alarmei este deterrninata de oscuatorul
N3 si de eondensatorul C6. 0 alia valoare pentru
C6inseamna 0 alia durata pentru alarrna.
Alarma inceteaza imedial ce S8 umple rezer-
vorul si electrodul C este din nou in contact eu
apa. La umplere, nivelul apei nu trebuie sa uree
prea mult. Aceasta sarcina 0 indeplineste trig-
gerul Schmitt N2. Daca se actioneaza tasta S1
inainte de urnplere.d.Elr-ul 05 se aprinde ime-
diat ce apa ajunge la electrodul B. 05 se slinge
9 vte» mA
4-IC1::4093
dupa circa 10 s. pentru a nu incarca prea mult
alimentarea. Acest timp este mai lung daca se
mareste valoarea lui ca.
Ca electrozi se pot utiliza buca] de sarrna.
Oeoarece supravegherea nivelului se face cu
te siune alternativa, oxidarea electrozilor este
redusa.
Tensiunea de alimentare poate f cuprinsa
288 Comutator pentru diierente de temperatura
Utilitatea acestui montaj crests odata cu
pretul energiei. Acest comutator poate rnasura
temperaturile in doua locuri diferite si, In tunc-
lie de diterenta dintre ele, sa conecteze sau sa
deconecteze un releu. Poate fi deci utilizat
foarte bine pentru comanda lncalzir!i, Aseme-
nea comutatoare sunt folosite si in instalatiile
de utilizare a energiei solare. Comanda pompei
de tncatztre, publicata In Elektor Tn noiembrie
1980, poate f de asemenea sirnplificatacu acest
montaj. Un senzor de temperatura In circuitul
de Tntoarcere si un altul, cat mai aproape de
circuitul de apa calda, dau intorrnatiile nece-
sare pentru punerea in Iunctiune a pompei.
Secretul montajului este ca atat diterenta
de temperatura dorita cat si histerezisul se pot
regia complet independent una de altul si nu
se lntluenteaza reciproc. In atara de acaasta,
reglajele sunt aproape liniare, astfel Incat poten-
tiometrsle pot fi Tnzestrate user cu 0 scala
precisa, Un LED indica anclansarea releului.
Orept senzori de temperatura servesc ooua
circuite integrate de tipul LM 335. Acest circuit
intre 5 si 15 V. Daca se alege 0 tensiune de ali-
mentare mai redusa decal cea data, de 9 V,
atunci supratata electrodului C trebuie sa fie
CLl mult mai mare decat cea a electrodului B.
Acest I ucru este necesar deoarece exista pier-
deri ale semnalului de la electrodul C In dio-
dele 01 ... 03.
integrat este echivalent, prin comportamentul
sau, unei diode Zener, a carei tensiune de sta-
bilizare creste cu 10 my/oK. La temperatura
camerei (20°C), tensiunea mascara deci
293°K'10 mVf'K = 2,93 V.
Oeoarece senzorii de temperatura au 0 in-
trare de .schulbrare", tensiunea calculate mai
sus poate f reglata user. Irnprastierea valorilor
caracteristice este posibila intotdeauna. Se
poate lasa 0 intrare de echilibrare deschisa ~i
apoi sa se regleze tensiunea de iesire a celuilalt
senzor ln functie de aceea a celui neechilibrat.
Rezulta 0 simplificare trnportanta a procesului
de echilibrare.
Tensiunile senzorilor sunt comparate intra
ele de amplilicatoruloperationatK.t. Acest circuit
integrat este conectat pe rol de comparator.
Dacii temperatura lui Z1 devine mai mare
decat cea a lui Z2, atunci LEO-ul se .aprinde ~i
releul anclanseaza. Daca P1 nu este rotit pana
la zero, atunci se poate comuta abia la 0
tensiune mai ridicata decat cea de la Z1. Un
mic calcul arata de ce pe 01 exista 0 cadere
ZI,22 - LM315
01,03·DUS
11.1' .eCS410
ICl·tf~.lF-lS7
331
de lensiune de circa 0,6 V. Prin aceasta, pe
P1 rarnane 0 cadere de tensiune de aproxirna-
tiv 100 mV, ce corespunde la o°C. Domeniul
de reglaj al lui P1 mascara deci WoC. Acesta
poate Ii reglat precis eu P3. Dadi P1 esle rotit
complel, atunci Z1 trebuie sa fie deja cu WOK
mai cald decal Z2 pentru ca releul sa co-
necteze.
Daca pompa esle consctata, atunci se
poale lntarnpla sa deconeeleze din nou din
cauza curen!ului de apa introdus. Tnaces! mo-
ment scade de exemplutemperaturacolectorului
solar. Acest elect nedorit se lnlatura prin intro-
ducerea in monlaj a unui histerezis, EI se re·
gleaza cu ajutorul lui P2 la maximum 5°K. Cu
P2 in pozitie de mijloc ~i cu P1, de exemplu, la
SOK,releul anclanseaza la 0 diterenta de tern-
perature de 5°K ~i deolanseaza di~ nou la 0
289 Circuit pentru imbunatatirea
, fronturiJor semnaleJor TTL
[n prezent, rnontajelor TTL Ii se impun con-
ditii adeseori exagerate. Extrem de critica esle
situalia cand sarcina capacitiva la iesire esle
deosebit de mare si S8 cornanda prin ea circuite
integrate MOS. Circuiteleintegrate MOS nu con-
stituie 0 sarcina capacitiva mare, tnsa starea
,,1"la TIL este tocmai la limita interioaraa ceea
ce circuitele MOS Inca recunosc a Ii starea ,,1".
Din fotografie se poate observa usor felul
cum 0 sarcina capacitlva, in acest caz 220 pF,
acnoneaza asupra semnalului. Fronturile neqa-
tive Inca sunt acceptabile, deoarece 0 iesire
TIL permite trecerea unui curent la rnasa mai
332
cadere de temperatura de 2,5°K. Atunci cane
cursorul lui P2 esle in pozitia superioara, his-
terezisul este maxim. D2 este un LED rosu cu
o tensi une de strapunqere de circa 1,3 V.
Tensiunea de alimentare nu este critica ~i
poats diferi cu cativa volf in plus sau in minus
la!§. de valoarea de 12 V. Acest montaj se
conectsaza la un releu de 12 V care, din cau-
za lui T2, poate absorbi maximum 100 mA
Pentru alte caracteristici nominale ale releului
(tensiune, curent) poate fi nscasara 0 alta di-
mensionare.
Montajul poate f utilizat :?ica terrnornetru.
in acest caz, tensiunea este rnasurata sirnplu,
printr-un senzor. Celalalt potential al aparatului
de masura Irebuie sa lie toarte stabil la 0
valoare de 2,73 V (corespunzatoarepentru Q0C).
81560
mare decal livreaza ea din tensiunea de alimen-
tare pozitiva, Curentul poziliv crests desigur eu
tensiunea de iesire, astfel incat frontul poziliv se
aplatizeaza In acseasi rnasura Pentru circuitele
integrate MOS aceasta evolufie esle destul de
nedorita, deoarece Iabricantn unor asemenea
circuite pretind ca pragul de comutare sa fie la
circa jurnatate din tensiunea de tunctionare.
Apare astlel 0 intarziere considerabila,de circa
40 IlS. in atara de aceasta, frontul plat la in-
trare are ca urmare un front la ie~ire necores-
punzator,
Tn fotografie se poate vedea ca esle posi-
bila 0 panta mai mare a fronturilor, cu 0 rezis-
tenia la iesirea lensiunii de alimentare, 0 asa·
zis~ rezistenta.pul-up". Desigur, nivelul ,,0"este
impins aeum in apropiereadomeniului interzis.
 o rezolvare idsala a acestei probleme se
realizeaza cu ajutorul modernelor VFET. in
timpul flancului pozitiv VFET-ul sprijina In ega-
la masura iesirea 1 -L. Rezultatul (vezi mijlocul
fotografiei) vorbeste de la sine: nivelul maxim
este egal cu tensiunea de alimentare, iar Iron-
290 Releu de timp cu constents mare
Circuitul integrat 555 s-a dovedit de mult
apt penlru realizareatimpilor de comutare lungi.
Ca alternativasirnpla si tiabila, se poate rnicsora
frecventa unui oscilator "lent" al divizoarelor
binare intr-o asemenea rnasura lncat sa rezulte
o durata a perioadei de mai multe ore:
. Deoarece perioada se dubleaza dupa
fiecare etaj de divizare, sunt suliciente relativ
putine multivibratoare pentru a ajunge de la 0
trscventa relativ mare, In domeniul perioadelor
lungi. Frecventa oscilatorului$i perioada releului
sunt Tntotdeaunaintr-un raport fix, datonta divi-
zari: exacte, astfel tncat poate Ii obtinut orice
interval de timp ($i saptarnani. luni sau chiar
ani) printr-o modificare notnsemnata a free-
ventei.
Divizorul cu mai multe etaje CD 4060 se
preteaza, din acest motiv, la constructia unui
UB
2:2'1.1
25v
t:>-_1,2 Mn
03 Qa 05 06 07 08
7 5 4 6
.,
• FFl.FF2 = IC2' 4013
tul crescator este .superabrupt", ln ciuda sarci-
nii capacitive.
Osciloscopul a fost reglat dupa cum urmea-
za: 2 V/div. vertical, 100 ns/div. orizontal. Sem-
nalul a avut 0 frecventa de 4 MHz!
asemenea .,releu alternativ", deoarece el con-
line deja un oscilator care, prin componentele
sale exterioare, Ii deterrnina frecventa. Cu C1,
C2, R1, R2 si P1 se poate varia perioada
oscilatorului Intra 2,5 9i 25 s.
Deoarece lntre iesirea celui de al optulea
multivibrator !?i intrarea celui de al nouatea
exista doar 0 legatura interna, trecventa la ie-
sirea celui de al saptelea divizor Irebuie lmpar-
!ita prin T1 de un circuit integrat suplimentar
exterior.
Releul poate Ii pornit printr-un front pozitiv
aplicat la intrarea de tact a rnultivibratorului 1.
Statile ,,1" si ,,0" logic, de lungimi diferite, apar
alternativ la iesirlle A ... Kale lui IC1 cu pe-
rioada stabilita prin divizoarele binare.
o legatura intre ieslrlle divizoarelor $i pinul
"clear" al multivibratorului face posibila oprirea
"2
OO!)
14 13 lS
US.5 15V
333
numaratorului exact atunci cano inforrnatia ..1"
logic apare la ie9irea corespunzatoare. Oe-abia
un nou semnal de start pune numaratorut din
nou In functiune La 0 legatura intra A 9i X este
posibita 0 temporizare tntrs 20 secunde si 3
1/2 minute. Temporizarea poate fi calculata
printr-o formula sirnpla pentru fiecare iesire a
divizorului. Notarn cu T durata temportzarti si
cu M factorul de divizare egal cu 2" (n este
nurnarul iesirii, adica A = 1, B '" 2 s.a m.d.,
291 Preavertizare pentru ciideree tensiunii
Acest montaj este capabil sa avertizeze cu
putin timp inainte de caderea tensiunii de ali-
rnentare si poate aduce seNicii utile, Intre altele,
In legatura cu sisteme de microcalculatoare.
2
o
® JV---------------- ...
~ 5V----------------------+---------~
O-----------------------r--------~--~~-=
334
plus nurnarul 2, deoarece frecventa oscilato-
rului la iestrea A este Impaqita In raportul 1/8).
T = (M - O,S)'(R2 + P1)'2S'10-" siD.
Daca se introduce iesirea K In formula (M =
2'3), atunci se obtine fimpul maxim de tern-
pori are de 60 de oral In timpul lucrului, la ie-
sirea Q a multivibratorului 1 predornina starea .,1"
logic, care poate Ii utilizata pentru scopuri de
cornanda.
La cadsrea tensiunii de rstea montajul furnizea-
zii un semnal ,,1" logic cu putln timp inainte de
oprirea tensiunii de tunctionare de 5 V a siste-
rnului. Aceasta preavertizare poate f suficientii
, f
81530·2
pentru a se lua masurile necesare, de exemplu
pentru salvarea continutului registrelor cu ajuto-
rul unui RAM LOW POWER alimental eu baterii.
In schema montajului se recunosc deasu-
pra liniei Intrerupte doua exemple pentru obis-
nuitul alimentator de 5 V, care se preteaza la
conectarea preavertizorului de cad ere a tensiu-
nii. Functionarea: In punctul B se gase~te tell-
siunea de alimentare nestabilizata, In punctul
A - tensiunea secundara redresata a transfer-
matorului. A9a cum se poate recunoaste din
fig. 2, tensiunea In punctul A este, la fiecare
10 rns, mai mica dedit lensiunea In punctul B.
Prin aeeasta, tranzistorul T1 ~i, ca urmare, si
T2 sunt excitate periodic, monostabilul IC1
primeste continuu impulsuri trigger. Deoarece
constanta de limp a monostabilului este de circa
15 rns, iesirea Q rarnane pe ,,0". Daca ten-
siunea de relea cade, atunci tensiunea in
punctul A scade imediat sub valoarea tensiunii
ln punctul B. Datorita capacitatii de inmaqazt-
nare a condensatorului de lncarcare. punctul B
mai furnizeaza tensiune un timp. IC1 tnsa nu
mai prirneste nici un impuls trigger, dupa cel
mult 15 ms iesirea Q treee 'in starea ,,1" \)i
avertizeaza astfel inainte de inevitabilul "black
out" al alimentatorului.

292 Lupa de tensiune cu LED-uri pentru alimentatoare de 5 V

Alimenlarea montajelor TrL si a sistemelor ±10% este totusi adrnisibila. Si In acest caz
microcomputer este cntlca In cele mai multe este valabila zic~la: Increderea este buna dar
cazuri. 0 oscilatie a lensiunii de tunctionare de controlul este 9i mai bun. Instrumentele mag-

IC1=LM3914

Tabel

Ub (V) Led aprins

4,51...4,60 01
4,61...4,70 02
4,71 4,80 03
4,81 4,90 04
4,91 5,00 05
5,01 5,10 06
5,11 5,20 07
5,21 5,30 08
5,31 5,40 09
5,41 5,50 010

335
neto-electrice nu sunt tocmai adecvate acestui
seop, deoareee preeizia !?i rszotutia lor lasa de
dorit in aceasta aplicatie. Un indicator de ten-
siune cu LED-uri are In schimb caractaristici
mai bune fa)a de acestea. In plus, constructia
devine un .ioc de copil" prin utilizarea unui cir-
cuit integrat special.
Voltmetrul da indicatli intr-un domeniu cu-
prins intre 4,5 ... 5,5 V; este deci 0 "Iupa"de ten-
siune. Circuitul integral specializat LM 3914
are aproape acelaasi lnsuslri ca ~i cunoscutul
LM 3915 (vezi Elektor, ianuarie 1981, pag. 58).
Singura deosebire este ca LM 3914 prszinta 0
variatie liniara a tensiunii de iesire pentru co-
manda sirului de LEO-uri. Lantul de rezistente
la ie~irea montajului este format din 10 rezis-
tente egale de care 1 kQ.
Cu P1, P2 ~i R4 ... R6, punctul de baza a1
divizorul ui tensiunii de iesire are potentialul de
1,5 V, iar punetul superior - 1,8 V. Prin aceasta
rszulta domeniul de indicatie, dat in label pentru
LED-urile D1 ... D10. Primul ~i uttimul LED ar
trebui sa fie rosii, pentru avertizare. Pentru a
rnariefectulse pot alege ~i alte culori.
Tensiunea de functionare a voltmetrului cu
LED-un este identica cu tensiunea montajului de
supravegheat.Voltmetrul absoarbe doar 20 mA.
D11 protejeaza montajul voltmetrului contra
conectarii inverse a tensiunii de intrare.
Pentru reglare sunt necesare doar un ali-
mentator reglabil ~i un DVM. Mai Tntai se ajus-
teaza alimenlatorul la exact 5,41 V. Voltmetrul
este conectat la acsasta tensiune, iar Pi se re-
gleaza in asa fel incat 09 ~i 010 sa lumineze
concomitent. Aeum se reqleaza alimentatorul
la 4,5 V $i P2 pana cano D1 tocmai se aprin-
de. Se rspeta acsasta procedura pana cane
reglajele nu se mai intluanteaza reciproc.

293 Deca/area reg/abita a fronturilor unui impu/s

'"
•
Rl
1a
Q
.J1JU1. Nl,N2: y, ICl : 4093
~
IC'
c.

® I 31-528-1<1
® ~

Oecalarea fronturilor pozitiv ~i negativ ale

unui impuls dreptunghiular este posibila cu
numaicateva cornponente.In fig. 1a este prezen-
1bC~ _j
tat montajul respectiv. In timpul frontului pozitiv
al semnalului de intrare, condensatorul C1 se + - - - - -=------..;.
UT+ -.- - - -
incarca prin dioda 01 si rszlstenta R1. Pragul UT" - - - - 1_
de comutare al triggerului Schmitt sste atins o
abia dupa un anumil tirnp, astiel tncat iesirea
Irece cu 0 anurnita intarziere de la ..1" la ,,0"lo-
gic. Triggerul Schmitt N2 invsrseaza semnalul
de la tesire allui N1. Atata timp cat tensiunea
de intrare este ,,1"logic, tensiunea pe C1 creste
pana cand ajunge la 0 valoare egala cu ten-
I
W
I
L
I
I
I---J
siuneade alimentare,minus tensiuneade prag a At'
lui D1.
Acum semnalul de intrare trece imediat de

336
 Tensiunea de alimentare Prag trigger Oecalajul frontului negativ este:
Us UT+ UT-
5V 3,3 V 2,3 V ~t- =-R2 C11n( 1- UT-) .
Ub -0,7 V
10V 7,OV 5,1 V
15 V 9,4 V 7,3 V Prin dimensionarea convsnabila a rezisten-
telor R1 ~i R2 ca ~i a condensatorului C1, fie-
la ,,1" logic la ,0" logic, iar condensatorul C1 care front poate Ii decalal cu un anumit limp.
incepe, odata cu frontul negativ, sa se descar- Timpul maxim de intarzisre al frontului pozitiv
ce prin R2 ~i 02. Abia atunci cane tensiunea nu ar trebui totusi sa fie mai mare de 80% din
pe C1 atinge pragul trigger inferior, cornuta inlreaga durata a irnputsulu! Aceste conside-
poarta N1. ratii sun! valabile ~i pentru frontul negativ cu
Pragurile trigger ale portilor Nt $i N2 sunt pauza urrnatoare.
dependente de tensiunea de alimentare apli- intre teorie ~i practlca exista adeseori 0
deosebire; la fel 9i aici. Din cauza tolerantalor
cata. La un circuit 4093 aceasta inseamna:
pragurilor trigger temporizarea reala poate sa
Oecalajul frontului pozitiv este:
dilere de cea calculata. Fig. 1 prezinta forma
semnaluluiTntrei puncte ale rnontajuiui:semnalul
~tT = -R1·C1.In(1- UT+ ) .
de intrare, semnalul pe condensatorul C1 si
Ub-O,7V
semnalul de iesire.

294 Tranzistor de putere ca rezistentii de sarcina

La testarea alimentatoarelor, acumulaloare- tranzistor poate fi reglat eu tensiunea Uv apli-

lor, bateriilor $i a altor componente ale alimen-
tarii Tnc.c., apare mereu necesilatea unei rezis-
tente de sarcina cu 0 putere suficient de mare
$i reqlabila dupa nevoi. Potentiometrele de pu-
lere se procura cu greu, iar rezistentele lixe de
mai mult de 10 W nu sunt tocmai ieftine si, in
plus, variatia sarcinii S8 lace foarte grosier in
aces! ullim caz. In acsasta situatie utilizarea
unui tranzistor de putere ca rezistenta de sar-
cina este foarte avantajoasa.
Fig. 1 arata cum un tranzistor 2N3055 cu 0
rezistenta de emitor de 1U I 5 W poate servi la
reducerea reqlabila a curentului. Curentul prin
cata pe baza dupa cum urrneaza:
IL = (Uv - USE)/RE
Tensiunea LJv se realizaaza eel mai bine
cu un mic alimentator cu tensiune de leslre
reqlabila. Un radiator CLi 0 rezistenta calorica
de 2 k I W permite tranzistorului 2N3055 disi-
parea unei puteri de circa 50 W (Ia tempe-
ratura mediului de circa 20"C), Diagrama din
fig. 2 prozinta curentii maximi admisibili in tunc-
tie de tensiunea pe tranzistorul - rezistenta de
sarcina din fig. 1. Acsasta tensiune poate fi
cuprinsa intre 5 $i 60 V. In locul ampermetrului
se poate utiliza ~i un voltmetru pentru rnasura-

1
I--
I
I
I
I
I
I
I
-'-
uv
1. 8V

337
 2 1(. 3
IAI 5
T

3
6F22

10 20 30 40 50 60
_·UAIVI
poate Ii utilizat cu succes. Pentru a comanda
rea curentului de sarcina; caderea de tensiune tranzistorul 2N3055 este suficienta 0 baterie
pe RE (1 Q) mascara 1 V / 1 A. Daca pentru re- de 9 V si un SO 139 ca amplificator de curent.
glarea tensiunii Uv nu avem la dispozitie nici un Curentul de sarcina se regleaza cu potentio-
alimentator potrivit, atunci montajul din fig. 3 metrul de 1 k.

295 Comparator binar cu convertor V/A

Reglarea turatiei unui motor dupa principiul tat aici ar putea Ii deosebit de interesant. Intra-
.conectat-deconectat" este suticienta in multe rile comparatorului de 4 bili 4063 sunt legate
situatii impreuna prin poarta EXOR 'in asa fel Incat
in cazul in care este nacssara 0 caracte- tensiunea de ie~ire corespunde (cu 0 precizie
ristica de reglaj .rnai liniara", montajul prezen- de 4 biti) diferentei dintre numerele binare

DATA

MSB csa
,
I
I
I
, t

BINAAY
COUNTERU-
f •....s:yst

81522

338
aplicate intrarilor circuitului 4063. lesirea compa-
ratorului poate fi utilizata Intre altele la conectarea
unui motor sau, in cazul in care este vorba de un
motor de c.c., pentru inversarea polaritatilor.
Un asemenea sistem de reglaj se pretaaza
296 Demodulator Kansas-City
Un demodulator Kansas City este utilizat aici
ca interfata casetofon ln sistemele microcom-
puter. Exista foarte multe montaje de acest gen.
Cel prezentat aici are particularilatea de a
utiliza 0 .pornpa de tncarcare". Nici 0 grija, nu
este vorba de 0 pornpa mscanica, ci de 0 teh-
nidi. speciata de comutare.
Mai Tntai 0 privire de ansamblu: fiecare
amplificator operational are alta tunctie. At lu-
crsaza ln regim de comparator 9i forrneaza ln
acest mod, din ceea ce it esle oterit de case-
tofon, un semnal dreptunghiular .curat". A2 este
.pompa de incarcare" care convertsste sem-
nalul comparatorului, cu 0 frecventa de 1200
sau 2400 Hz, lntr-o tensiune mica sau una
mare. A3 constituie un filtru trece-jos pentru
semnalul decodificat. In starslt, cu A4 se
construieste un al doilea comparator care fur-
nizeaza la issirea sa 0 tensiune dreptunghiu-
lara, Etajul constituit din T1 arata daca semnalul
de intrare este suficient de mare.
Aceasta a fost descrierea de ansamblu. 0
descriere dataliata esle de asemenea necesara,
deoarece amplificatoarele operationale utilizate
aici funcuoneazaoarecum altfel decat de obicei.
Circuitul integrat 3900 contins 4 amplificatoare
care nu reactioneaza la tensiunile de intrare, ci
la curentii de intrare lesirea primului compa-
rator Ai se gase9te, de exemplu, in starea de
de exemplu pentru acordul automat al unui
emitator, receptor sau al unei antene. Un con-
densator variabil cu actionare prin motor Inlo-
cuieste atunci diodele varicap, mai puun conve-
nabile din cauza caracteristicilor lor neideale.
repaus la potentialul masei. Curentul care intra
pe intrarea inversoare (prin R2), este in acest
caz mai mare decal cel care circula prin in-
trarea neinversoare (prin R3).
Pompa de incarcare (sarcina) functioneaza
astfel: daca la intrare exista un semnal, atunci
C4 se-cescarca prin R8. lesirea lui A2 se
qasesto deci la rnasa. Un front pozitiv al sem-
nalului de iesire al comparatorului are ca ur-
mare un scurt impuls de curent la intrarea ne-
inversoare a lui A2 (pin C3), La fel ca la orice
amplificator operational, se instalsaza :,;iaici 0
stare de echilibru care face ca prin intrarea
inversoare sa circule un curent la fel de mare.
Acest curent poate trece numai prin C4. EI
incarca partial acest condensator. Cu fiecare
nou impuls de curent C4 este tncarcat tot mai
mult, astfel Incat tensiunea de ieslre a lui A2
cre9te ln egala rnasura Condensatorul se des-
cares din nou prin R8, Cu cat patrund mai multe
impulsuri, cu atat devine mai mare tensiunea
de iesire a .pornpei de tocarcare". Fronturile
negative ale semnalelor de iesire ale cornpara-
torului contribuie 9i ele prin 01 la tncarcarsa lui
C4 si, cu aceasta, la marirea tensiunii de iesire
a lui A2.
A3 este un liltru trece-jos activo Frecventa
critica este astlel aleasa, inca: ea este mai
mare decat frecventa de 150 Hz a semnalului
339
aparut. Pentru larnurire, pe A3 exista date eu 0
rata de transmisie de 300 8d (1 8d = 1 bit/s).
La 300 Bd corespund 150 Hz!
Oeoarece semnalul deeodifieat are dupa
tiltrul trece-jos dear 0 amplitudine redusa, iar
fronturile lui au 0 panta mica, a fost introdus
comparatorul A4 ea formator de irnpulsuri Oaca
fazele semnalului de iesire nu eoincid, atunci
rezistenta R 14 trebuie sa fie consctata la in-
trarea inversoare, iar R 15 la intrarea neinver-
soare a lui A4.
Curentul absorbit de montaj depinde de
tensiunea de functionare (aceasta din urrna ar
trebui sa fie la fel de mare ca si eea a montajului
urrnator).
P1 se regleaza ln asa fel incat startle ,,0" sl
sa
,,1" logic fie la lei de .Iunqi" la un semnal de
intrare format din 8 perioade eu 2400 Hz si 4
perioade eu 1200 Hz. Aces! model de impuls
poate fi produs w~or, prin modulator, eu ajuto-
rul unui mic program.

297 Diapazon cu cristal de cuar,t

Cine nu are auzul bun, nu se poate deseur-

ca fara un mijloc ajutator atu nei cane canta la
un instrument: adica un diapazon. camerton
sau un generator electronic de 440 Hz. Osei-
latoarele care genereaza 0 frecventa de 440
Hz pot fi utilizate doar Tn anumite eondi\ii ca
.rfiapazoene electron ice" (de exemplu oseilator
dublu T) din cauza lipsei de stabilitate Tn free-
venta; de aceea, un oscilator otera rezolvarea
optima a problemei. Cristalele CB sunt ieftine ~i
pot Ii procurate relativ usor din cornert, Cuartul
ernltator din canalul 7 al benzii CB (27.035 MHz)
oscileaza cu 0 trecventa tundarnentala de

*Vezi,tcxtlll

T1 ." T2 -= SF 198, BI= 199, SF 494

340
Lists de componenle 8'1541
Rezistente
R1",100k
R2 '" 220 0.
R3 ",4,7 0.
R4 = 2k2
R5 = 4k7
R6 '" 47 U* vezi textul
Condensatoare
C1, C7, C8 '" 100 n
C2 = 330 P
C3 = 33 P
C4", 68 P
C5 '" 50 P trimer
C6 '" 68 n
C9", 10 11 ! 16 V

Semiconductoare
T1, T2 = BF 198, BF 199, BF 494
4
T3", BC 5478
T4 = BC 557C
IC1 '" 74LSOO
IC2 = 74LS90
IC3, IC4, ICS '" 74L893
IC6 = 78LOS
Diverse
L 1 = 100 !lH
X = cristal CB 27,035 MHz
(cu soclu)
81 = comutator unipolar
L8 = diluzor 8 o.! 0,2 W

9,012 MHz, frecventa care, prin lmpartire la 5 de alimentare (15 V).

~i apoi la 212, duce la 0 frscventa de sunet de
440 Hz. 0 divizare prin 212 (= 4096) poate f
reatizata prin conectarea a 12 multivibratoare
Tnseriate (IC3, IC4, IC5). IC2 Tmparte prin 5
semnalul oscilator. T2 ~i IC1 servesc la for-
marea impulsului. Tranzistoarele T3 si T4 per-
mit conectarea directa a unui difuzor de 8 n.
Rezistenta R6, marcata eu 0 stsluta, influen-
leaza intensitatea sunetuui ~i poate fi redusa
pana la 22 n. 0 tensiune mai mare a bateriilor
~i monta:rea difuzorului intr-o carcasa - rnaresc
de asemenea intensitatea sunetului. La 0 uti-
lizare ca modul formator, generatorul de 440 Hz
poate ti acticnat cu ramura pozitiva a tensiunii
Curentul absorbit este euprins intre 40 si
50 mA. In locul difuzorului, pentru conectare I~
un amplilieator, poate fi utilizata 0 mula de JF.
Cine dispune de un nurnarator de frecventa
suticient de precis, poate rnasura frecventa
oscilatorului la pinul 1 al lui IC2 sau la pinul 8
al lui IC 1 9i 0 poate acorda pe trecventa de
9,011667 MHz, cu ajutorul condensatorului tri-
mer C5. Trimerul de 50 p poate f adus In pozitia
modtana sau poate fi inlocuit printr-un con-
densator ceramic de 33 p. Frecventa sunetului
tara etalonare este de 440,02 Hz ±O,05 Hz,
adica mult mai pracisa decat eea a variantei
mecanice.

341
298 Sirena HiFi
Cine citeste titlul S8 gande~te poate la un
generator de semnal a la Kojak, sau poate: .nu
numai la 0 sirena". Urletul electronic venind
parca de pretutindeni actloneaza asupra nervi-
[or. Nici sirena HiFi nu face exceptie; ~i ea pro-
duce un sunet patrunzator, dar unul natural: ea
permite trairea sunetului produs de 0 rnaslna a
politiei echtpata cu 0 sirena, aflata in trecere.
Aceasta S8 obtine printr-o imitare a efectului
Doppler eu ajutorul unei varia!ii realiste a inten-
sitatii sonore. Lucrurile se petree asttsl: mai
intai sirena se aude toarte incet, din departare.
Odata eu apropierea vehiculului creste inten-
sitatea sunetului concomitent cu Inaf\irnea sa
datorlta efectului Dopp[er.Ambele ating un ma-
xim III momentullreeerii pe 13ngaascultator.apoi
inaltirnea sunetului face un salt in jos; vehieuluf
se indeparteaza, ceea ce are ea urmare scace-
rea intensitatiisi Illaftirniisunetului.
Tnschema rnontajului putem vedea cum se
obtine electronic acest comportament al inten-
sita!ii si inal!imii sunetului.
1
9 ... 15 V
R6
T2
TUN
342
Oscilatoarele N1 ~i N2 constituie 0 sirena
cu doua sunete. Tnstare de repaus tensiunea
bazei tranzistoruluiT4 si, cu aceasta, ~i tensiu-
nea de emitor a lui T5 sunt egale cu tensiunea
de alimentare; de aceea, prin difuzor nu circula
nici un cursnt, totul fiind inca linistit. Odata cu
apasarea butonului de start, scenariul acustic
!ncepe sa se deruleze. Multivibratorul N3/N4
basculeaza, tensiunea pe condensatorul C4
scade lent. Tensiunea de emitor a tranzisto-
rului T5 scade ;;i ea, prin dituzor incepe sa
circule un curent care este intrerupt periodic
de T6 sl T7 in tactul (cu frecventa) oscilatorului
Doppler Nf, N2. Odata eu scadsrsa tensiunii
pe C4, curentu[ prin difuzor, respectiv intensi-
tatea sunetului, creste continuu. Dupa catva
timp tensiunea condensatorului atinge pragul
de comutare inferior a[ portii N4, a carel iesire
trece prompt in starea ,,1 ".
In aces! moment intensitatea sunetului a
atins rnaximut. Starea ,,1" a iesirii lui N4 cau-
zeaza saltul tipic de trecventa, caracteristic
9 ... 15 \
ous
9 ... 15V
I
IC,
1
. N4 ~ IC' ~ 4093
81525
 2
etectului Doppler, al oscilatorului N2; in plus,
C4 lncepe sa se reincarce. prooucandscacerea
continuaa inlensitatiisunetului. Dad! tensiunea
eondensatorului alinge nivelul tensiunii de ali-
mentare, tranzistoareleT4/T5 trec Tn starea de
blocare iar vehieulul politiei s-a pierdul In de-
partare. Tranzisloarele T1 ~i T2 constituie un
montaj care .realizeaza" efectul de clstanta: el
are rolul de a face ca variatia intensltatii sune-
lului sa nu tie ConSlanta,' ci sa fie ienla la
inceput, iar apoi tot mai rapids. Acest elect
special poale Ii reglal eu P1, reqlajul putandu-se
face dupa dorin!a. _
Exista si 0 mica placa de circuit imprimat,
vezi fig. 2. Inca un cuvant despre consumul de
curent: el este determinat de R14. Pentru un
sunet puternic R14 poate Ii redus pana la mi-
nimum 27 n, curentul absorbit fiind mai mare
In acest caz. La 0 valoare de 100 n, la inten-
sitate sonora maxima, montajul absoarbe circa
60 mA (Us = 15 V); in stare de repaus curentul
absorbit este de numai cativa miliamperi.
. 343
Lista de componente
Rezistente T4, T6 = TUP
Rl = 1 M T5, T7 = BC 160
R2, R3, R6, R13, R16, R17 = 10 k ICl = 4093
R4 = 4k7
R5 = 330 k Condensatoare
R7 ... R9, R11 = 56 k Cl =11l/l6V
R10=220k C2 = 68 n
R12, R15 = 100 k C3 = 220 n
R14 = 100 n C4 = 100 III 16 V
Pl = 1 M potentiornetru semireglabil C5 = 10 11 I 16 V
C6 '" 100 III 25 V
Sem iconductoare
01 ... 04 = OUS Diverse
T1, T2 = TUN S1 = comutator monopolar
T3 = BC 557B LS = minidifuzor 8 n 10,5 W

299 Releu de timp pentru noapte

Este un obicei foarte raspandit ca inainte
de culcare sa mai citirn sau sa rnai ascultarn
racioul. Se Tntampla adesea sa adormim tara
sa f stins lumina sau sa fi inchis radioul. Risipa
de energie, dar nu numai atat. Mult mai rau este
taptul ca dormim prost. Releul prezentat aici
deconeeteaz3aparatul de radio sau veloza dupa
adorrnire;se pot imaginainsa 9i alte utilizari.
Cireuitul IC 4060 este un oseilator cu un
divizor Tn 14 trepte, la a carui iesire (pin 3). ne
sta la oispozltie un irnpuls eu perioada de 0
ora. Aceasta perioada poate Ii reglata eu semi-
reglabilulPl. Ea este proportionala cu valoarea
lui P1 9i invers proportionala eu valoarea lui
Cl. Impulsul orar produs la pinul 3 este foarte
scurt (100 ns). EI ajunge pe de 0 parte la nu-
maratorul 4017, iar pe de alta parte reseteaza
circuitul 4060 prin 08.
La nurnaratorul 4017, doar 0 singurii. iesire
este TntotdeaunaTnstarea ,,1"logic. lesirea 00
este Tnstarea ,.1" dupa un impuls de resetare,
iesirea 01 dupa primul impuls orar, ie9irea Q2

OI. __ D7~ lfD

08 __D10'O:JS
uti - 12 v Il!ifnA)

344
dupa al doilea impuls orar s.a.rn.d. Cu ajutorul
cornutatorului S 1, nivelul tensiunii de la una
din iesirile 01 ... 06 poate ti condus mai de-
parte la baza tranzistorului Darlington BC 516.
Atat timp cat nivelul este ,,0" logic, tranzistorul
conduce, iar releul ramans conectat. Daca totusi
ie$irea selectata cu Sl este ,,1", atunci Iran-
zistorul se blocheaza, releul daclanseaza si
deconecteaza aparatul. Aparatul rarnane deco-
nectat, semnalul ,,1" ajunge concomitent la in-
trarea "enable" a lui 4017 ~i atenuoaza astfel
300 Dispozitivantifurt
Necesitatea protejarii proprletau: particulare
creste proportional cu valoarea acesteia. Este
evident! Deoarece nu este de glumit cand este
vorba de bani, Elektor nu s-a da! deoparte
cand s-a pus problema de 0 oleri protectia
necesara proprietatii multor cetatem cu ajutorul
unui mic montaj. Aici este vorba de autoturism.
Nu putem da 0 garan!ie contra spargerii, de-
oarece montajul nu Tmpiedica spargerea, ci
lace irnposibila pornirea.
Cele mai multe dispozitive antiturt exis-
tente in comart au dezavantajul important ca
hotul observa imediat despre ce este vorba. Un
asemenea "mana lunga" Indernanatic are inca
suficient limp pentru a neutraliza dispozitivul,
deoarece aceste montaje sunt cunoscute in
special tn cercurile interesate.
Hotii, care utihzeaza captura pentru 0 plim-
bare, 0 abandonsaza de cele mai multe ori
Rl
1a
01
1,.,,4148
toate irnpulsurile orare sosite. Releul anclan-
seaza din nou abia atunci cfmd numaratoruleste
adus ln starea inilialacu tasta reset (00 = ,,1").
LED-urile D1 ... D7 arata nurnarul de ore
(nu se indica minutele!?isecundele).Tensiunea
de alimentare poate f cuprinsa lntre 5 ~i 15 V.
Curentul absorbi! este de circa 15 mA (lara
curentul releului). Tranzistorul Darlington poate
furniza 400 mA.
(K. Sial)
intr-o stare de plans, astieI incat este cu atat
mai important sa nu iasarn rnasina sa cada pe
asemenea main!
Cum tunctioneaza aceasta siguranla?
Contactul normal lnchis al unui releu se
conscteaza la legi'ilura dintre bobina de aprin-
dere ~i condensatorul de 12 V de la contactul
delcoului.Atunci cand releulanclanseaza,aceas-
ta legatura este intrerupta. In fig. 1 rnontajuleste
prezentat in detaliu. Activarea lui se face prin
comutatorul S1.
Circuitul integrat 555 este utilizat ca multi-
vibrator astabil. Imediat dupa conectarea ten-
siunii de alimentare (si Sl), el furnizeaza 0 ten-
siune dreptunghiulara eu un raport impuls/pa-
uza de 50% si 0 trecventa de 0,1 Hz. Daca prin
12V
<IOOmA
345
 R2

1b Rl
01

lN4148 12V
<100mA

79566
80097

Fig. 1a. si 1b. Montajul simplu al unui dls-

I
pozitiv antifurt eficient. L _

scurtcirc itare se suntsaza broasca de con-'
tact, atunci motorul porneste.
Dupa 5 secunde releul anclanseaza, astfel
incat dsconsctsaza bobina de aprindere: motorul
.rnoare": Aile incercari de pornire sun! inutile.
Daca dorim sa-t sicanarn 9i mai mult pe
potential ul hot, atunci putem face a modificare
Fig. 2. Cablajul si modul de amplasare a
componentelor di'n 1ig.1a.
a montajului conform fig. 1b: R 1 este impartit
in doua rezistente de cate 47 k; P nctu' de lega-
tura al acestor doua rezistente se conecteaza la
pinul 7 allui ICi. Dupa ce motorul a murit prima
data, poate Ii pornit din nou dupa 5 secunde,
deoarece releul declanssaza. Dupa aceasta mo-
torul se opreste din nou s.a.rn.d.
Catsva indicatii practice: prin modificarea
valorilor lui R1 si C1 se poate schimba ritmul
de conectare al releului. Placa de circuit impri-

2 Usta de componente

Rezisten~e
Ri = 82 k
Condensatoare
c: =47il/16V
Semiconductoare
=
D1 1N4148
ICl = 555
.-i-i-AiM
Diverse
Re = releu V23027 -A0002-A 101,
- A 102, -A202, -401 (Siemens)
Comutator unipolar

346
mat 9i modul de amplasare sunt prezentate Tn
lig. 2. Releul dat In lista de componente are
loc rezervat pe placa. Se poate utiliza un releu
obisnuit pentru autovehicule. In acest caz, le-
gaturile trebuie facute cu conductoare flexibile
301 Dispozitiv de siguran!a contra supretensiunilor
Acest montaj foarte simplu, constand din
siquranta si 0 dioda Zener, poate irnpiedica, in
funcus de irnprejurari, pagube mari la cornpo-
nentele sensibile la supratensiuni,cum sunt cir-
cuiteleintegrateMOS.
Este vorba de protectia unui montaj la su-
pratensiuni. Tntoate caz~rile Tncare tensiunea
de alimentare trebuie rnentinuta precis, utiliza-
rea unui stabilizator de tensiune ln alimentator
ofera siquranta necesara. Totusi nu se poate
exclude laptul ca tensiunea de iesire a alimen-
tatorului poate creste peste valoarea reqlata.
Chiar si slabilizatoareleelectronice de tensiune
intsqrate sau discrete pot sa dea gre9 odata ~i
odata. Pagubele in alimentator, In aceasta
situatie, de cele mai multe ori nu sunt foarte
mari, In schimb, In montajul alimental, ele pot fi
considerabile. In atara de caderea totals a sta-
bilizatorului, varfurils de tensiune de scurta du-
rata de la relea sau de la deconectarea ali-'
mentatorului pot da lovitura de qratie unui
montaj. Dupa principiul "a prevedea sste mai
user decal a repara", se poate realiza un
dispozitiv suplimentar de siquranta cu 0 sigu-
ranla rapida si 0 dioda Zener conectate la ie-
sirea alimentatorului, ca In fig. 1.
Functionarea acestui dispozitiv este pe cat
de sirnpla, pe atat de eficienta.Tensiunea Zener
a diodei se alege cu circa 2 V mai mare decal
tensiunea de iesire a alimentatorului, dar tre-
buie sa tie mai mica decat tensiunea de ah-
mentare maxima admisibila (valoare limita abso-
tuta) a componentelor montajului. Un exemplu:
un montaj este alimental cu + 15 V. Valoarea
limita absolute a tensiunii de alimentare pentru
circuitele integrate din montaj este de +18 V.
Se utilizeaza 0 dioda Zener a carei tensiune
de strapunqers poate fi cuprinsa 'in domeniul
15,3+17,1 V.
litate. Intregul montaj se introduce tntr-o carca-
sa etansa, astfel incat hotul nu poate auzi de-
clicul releului.
(B. H_J Bennink)
circuit
L- ~1------1--1@
~ ~
8011-5
2
In mod normal, dioda Zener nu conduce.
Imediat Tnsa ce tensiunea de ie9ire a ali-
mentatorului creste inadmisibil de mult, dioda
Zener trece 'in starsa de conductie si lrnpiedtca
o crestere suplirnentara a tensiun'ii. In aces!
caz, prin dioda Zener trece un curent mai mare
care, In cazul unei durate mai lungi a supra-
tensiunii, permite reactia siqurantei. Pragul de
reactie al siguranlei rapide trebuie sa fie, desi-
gur, mai mare dedit curentul absorbit de mon-
taj In mod normal. Oioda Zener trebuie sa su-
porte pentru scurt iimp un curent mai mare.
Aceasta insearnna ca produsul dintre curenlul
de reactie al siqurantel 9i tensiunea Zener nu
trebuie sa depasaasca cu mai mull de 100%
pierderea de putere adrnisibila de durata a dio-
deiZener.
Oiodele Zener de putere trebuie racits pen-
tru a se Tmbunatali stabilitatea tsrrnica. Sigu-
ranta protejsaza concomitent ~i la scurtcircui-
tele din monlajul alimentat. Dioda Zener tnoe-
347
plineste ~i ea 0 tunctie suplirnentara de protec-
lie. La eoneetarea eu polaritate inversa a ten-
siunii de alimentare, ea Iimiteaza lensiunea la
circa 0,7 V. La curenti de reactie mai mari ai
sigurantei, dioda Zener de pulere corespun-
ZalOare' este relativ scumpa In acest caz,
declansarea siqurantei de catre un tiristor, asa
eu m se arata in jig. 2, este 0 alternativa con-
venabila ca pret, Imediat ce tensiunea de ali-
348
mentare devine prea mare, dioda Zener conduce
In circuitul poarta al tiristorului; tiristorul se
aprinde ~i provoaca un scurtcircuit care per-
mite reactia siqurantei, Rezisten!a R la poarta
tirislorului lirniteaza curentul prin acesta cat si
curentul Zener prin dioda 0 dioda consctata
antiparalel cu tiristorul protsjeaza montajul ali-
mental contra inversaru polarilalii tensiunii de
alimentare.
CI-MOS

4073

••
...co·

~~r
fOLLOo'P
SOLAC[ •

an...
",,,, "
........
~il\ •.••
"
~'"
COOA'U
\!COOUT v
Z DA.T~ IN
OUT
SIGI<AL , - C()t,AP •.•
•• PH •.",
C()l,O<> I
lEI'ER' QIJT
PHASE
... PU.s.ES
OUT

4046 4049 4054

~
~
?{" ~
"
""0
'"0
z••• y...
RESE r

CLOCI(
r '0
'<.'>

0
~{~
:> 0
0
>
ClUe" o 0
0
>

4023 4024 4027

4001 4011 4012 4013

349
0J
en
o
§ Voo H C ~ L
w

ou
Nota: Toate CI sunt vazute de sus, cu exceptia catorva,
de ex. CD 4001 (RCA), MC 14001 (Motorola), N 4001 (Signetics), SeL 4001 (Solid State Scientific), SIL 4001 (Siltek).
CATALOG DE TRANZISTOARE: tipuri universale sl JF

Tip

AC107
p, p UCEO
NPN

N .5
..
"'IVI max
(mA)
lc
Pn\(iX

(mW)
I:.ei
"FE"e
(mAl
om ple-
~.n'"
cu:
CaP.

8C 177 I
Tip

80131
PNP UCEO
NPN ma.

N
IVI
ma.
IAI
Ic
Pm;Jx
IWI
hFE,bei
tc
Compte-
mentar Cap.
eu:
80132 4
3 15 O,5A
> 110
Be loa
BC 109
N
N_
,0 100 300 2 Be 178
BC 179
1
I
BO 132
BOIJS -+-
N
45 f---- 80131
SO \36
4
4
8C "0 N 40 Be 160 1 8D 136 f' 00135 4
aC1Q1 N 60 eC161 1 60137 N
I 0,15,0.
80136 •4
BC 160
BC 161
P
P
40
60
1000 3700 >40 100
AC 140
Be \41
1
I
BO 138
80139 N
•
60 B >40
BO 137
BO 140 4
BCl77 P
p
45
>70
Be 107 1 80140
-+- 00139
80170
4
4
Be 11B
BC 179
Be 182
P
N~
25
20
100

1-
i> 110
BC 108
8CI09
BC212 +
1

2
BO 169
SO 170
SO 183
N

~
SO
1.5
15
20
117 > 20 3A
80169
-
4
5
BC 183 N > 100 Be213 2 60233 N 80234 4
30 45
BCl84 N BC214 2 ao 234 P 80233 4
BC21' P
200 s-w- Be 182 2 B023S N B02l6 4
Be 213 p ~30 300 >80 2 BC183 2 00236 p 60 2 25
40
O.15A
B023S 4
P BC 184 2 B0237 N B02la 4
8C 21.
Be 237 N pL
~ BC307 2 BO 238 P
80
80237 4
100 f-- B0240
Be 238 N > 110 ee30S 2 B0239 N
2 30 0.< A
6 21
BC 239 N
20
~ f---- Be 309 2 00240
~ so
239 6 21
Be 301 p 4" BC 237 2 B0241 N , A 00242 6 21
100 3 40 >2!)
p BC2JS 2 BO 242 80241 6
BC 30B
BC 309 p
25
20 '50
>?O
GC'J9 7 Of) 143 N ~ SO 244 6
11
21
45 6 65 > 30 0,3 A
BC32?
ac 328
P
p
45
25
I >100 100
Be 337
Be33S
2
2
80144
80245 N + 10 BO >40
00243
00246
6
7
21
21
BC 331
BC 338
N
N
45
25
50J BOD 8e327
Be32S
2
2
BO 246
80249 N
.s: 'A 80245
BD 250
7
7
21
21
BC4i4 N >100 - ? 80250 r
25 125 > 25 1,5 A
00249 7 11
Be416 F
p
50 100 1300 > 120 2
- 2
n
B0435 N
32
80<36 4
BC516
BC 517 N 30 400 I 625 > 30.000 20
BC517
BC516
2
2 11
B04;3.S
80431 N
P
45
>85
80435
B04JB
4
4
BC546 N 65 BC556 2 80438 P 80437 4
4 36 i--- 0,5 A
8C547 N f-1L > 110 eC5S7 2 B0439 N B0440 4
60
SC548 N Be55B 2 80440 P 80439 4
BC549 N
30 f---- - 2 80441 N
>40
80442 4
Besso N
p
~ 100 500
>200
f---- 2 - 2 80442 p 80
80441 4
aC5S6 65 BC 546 2 80643 N B06<4 7 11
BCS57 P
f-1L > 75 BC 547 2 B064. r 45 8 62.5 3A
80643 7 11
sc ssa
BCSSg
•• 30
......-s
r----
> 1:25
Be 548
--
2
2
BOG4S
80646
N
P
60
80646
f---- 80645
7
7
11
11
B(;560
tlC639 N
?
BC64Q + 3
BOG'S
B0676
N
P
45
>750 B0676
80675
•4 11
II
eC640 • 80 1000 1000 >40 ISO
BC6.19 3 60677
806)B
N
P
60
• 40 ~ ,5 A
60678
60677
•4 11
11
B0679 N B0680 4 11
80
Observatii: 80680 P B0679 4 II
TIP 31 N TI.32 6 21
J 40
1) Darlington

21 UCEO max.:
TIP 32
TIP33
TIP3' ?
~.• 10 SO
>20
TrP31
D,S •• TIP 34
TIP 3.3
,
6

7
21
21
21
.. A' 60V 40
TIP 35 TIP 36 7 21
... 8 = 80V llPJ6 ~ 25 125 >25 'A TIP35 7 11
... C·IOOV TIP41 "'N TIP 42 6 21
>20
TIP 42
TIP 122 N
• 6

B
65 - 0.5 A
TlP41
TIP 127
6
6
21
11
TIP 127
TIP 142 N +.-
100 >1000 f----
TIP 122
TIP 147
6
)
Ii
11
TIP 14'7 P
15 12~ "A TIP "42 7 11
TrP 2955
• ~
100
TIP JOSS 7
TI. JQ5~
2N3055
MJ 2955
N
P
+
70 10
I1S
>20 4A
TIP 2955
MJ 2955
2NJ055
7
5
5
2N2955 P 25 100m 03' >20 fOmA - 1

2 3 4 7

,
TO·IS TO·;l9 TO-92 T092Z TO·t26 5 10-3 TO·l20AH
lSOT-J2J
,1 iITIiil

l. i •
,~
•
,~e
~-~ £U~II c:

• c ,

351
 Am pliticatoare operationale Stabilizatoare de tensiune

30
3 a
709
741
7805
7806
7808
7812
;-0 7905
7906
7908
7912
7815 7915

.m.
CA3130
CAJI40 7818 7918
LF355/356/357 7824 7924
TL 071/081
'out ::;: o lout·
1A -IA

79M05

r"M~
79M06

-9
79M08
LM387 7~"2
'458 79M15
4558 "IE 542
79M1S
79M24
• 0
'out ~ 'out C

500mA -500mA

7SLOS 79LOS

1 1
7RL06 79L06
7SL08 79LOS
LM324 78L '2 79L12
TL074 RC4,36 78L 15 79L1s
TL084 78L 18 79LI8
78L24 o 79L24
lout '"" 'eut "
l00mA -loomA

LM309K Uout"'-5V
lou~~1A
'-~ ;....,.
,.-~. H~-·
~-~
'- ., ..08 t-
<l,-.9
~ 'I:=:
555 LM323K
'Out. 3 A
lout = -3 A

LM723
Uout = 1,2 v .. , 3'1 v
CA30RO LM 13600
LM317K
rout .•..1.5A

::!.*~~~
..'" 31 Vmax.

.-.
(pal de U,)

~n'
;:) uref = 7.15 V
Uout = 2.85 V ... 40 V

_~Z'6,2V
L200
'out::: 2 A
~::"'U'
. 0 ~I ';~~;~
.::"I
'0.. < •

n~fJ=-
.--
"'......
- _
' ....
.00(
/

Gama tensiunilor de intrare:

lntrare 0 7SOs- B V. _35 V 7905= -BV -35V
leslre • 7806' 9 V ... 35 V 7906- -9V -35V
7808= 11 V .. 35 V 7908- -11 v -35V
78'2= 15V ... 35V 7912- -15V _ -35V
Teate capsulele sunl vazute de 5uS 7815- 18 V . " 35 V 791S=-18V ... -3SV
7818= 21 V J5V 7918= -21 V _. _-35V
7824 - 27 V 40 V 7924' -27 V ... -40 V

352
...,
~
0
0
.•
...,
~
l>
.
Q
-I
-I
..., r-
~
0
w
...!.

I~!.'"Ol't QO(11
"' ." R'"1 R'D I

...,~
<J:)
In""",
"-l
•~
~
:-
'C.

...,
A
to
W
,.
''''''
0J
()1
.p..
O..••IP~I\
-.J
-.J
:. :.
...• ••
'" ""-J
•• '"
7Jc,.....A Of
C'40<' ( 'O(~
0
....• W
+ '" .,.
m

.,.
....•
o
(I)

-.J ...•
.,....•
::
0
+
::;
'"
~
••
~

....
••w
~ ~~~~~~~~~~ colector in gal

+ valabil ~i I" CMOS (cornpanbl Ie

pin cu pin) produse de Teledyne
Semiconductor ~i National
Semiconductor

'.
Index

Circuit nr.: Pag:

Accelerator clic-clac ", , ,......... .. , , .. ,169 191
Adaptor de curent constant " ,...... . , 249 285
Adaptor de nivel .. .. ".." " ,.., ,. .026 40
Adaptor la multimetru pentru rnasurareafrecventelor 178 202
Adaptor pentru rnasurarea PH-ului : ,,173 195
Alanna hidro " " " , ,.." " ,', ,.., ' , " , " , , , ,.., ,.., , ,.,..287 330
Alarrna la demontarea autovehiculelor .., ,.. . . .. . .. . ,.069 82
Alarms pentru temperatura ,..,.. . .. .. .. . .. . 257 293
Alimentare rnodulabila ..,..".., ".." ,,,., ,',..,, ,..,' , " , " " , , , ,062 72
Alimentare reqlabila0 30 V / 1 A ('-!.!., l.-:t_Z..~........... . ,093 106
Alimentator ,"',.,."." , '.' """""""""', ..,.., , 266 303
Alimentator automat pentru lncarcarea acumulatoarelor .." ".." 158 174
Alimentator de laborator 0 -+ 50 V /0..;- 2 A " " : .. 217 244
Alimentator protejat pentru acumulatoare 218 246
Alimentator simetric , " , ".." , , ,..,.., ,'..' , 098 111
Alimentator simetric simplu de curent ,' ,._ .._ _.235 266
Ampermetru auto _... .. ,.._.__,.._, "'..',, _ _ __ _, " 055 62
Amplificator de casca . .. . . . .." _ _ 075 89
Amplifieator de eurent dumping _ _,,'._ ; , 144 160
Amplifieator de rnasura universal pentru JF ".............. 250 286
Amplifieator de microfon eu electret ..___,._ .._ __ ._, . _ ,_ _' 013 27
Amplifieator de mierofon eu zgomot redus ".,,, _ ,.,, 264 301
Amplificator de modulatie reglat . . " " " _..083 96
Amplifieator de telefon _'.t.J:1.?.ft;:. ..", ,..,', ,.., " " ,.." , _.._ " ",.,237 268
Analizor logic ._. _ 154 171
Anemometru .._.__ . ..__
.__
._.__
..__
.__
.._ _. . , ,............................. . 187 213
Aparat de rnasura a eoefieientului de distorsiune 160 178
Aparat de rnasura a raportului frecventelor , ' 130 146
Aparat de rnasuradigital (DVM) _'... . 286 327
Aparat de rnasurare a freeventelor audio , " _,.__ ,..,", _,.._, 225 251
Aparat de masurars a nivelului de sunet .." " ,..".._ __ __ ,.."..166 187
Aparat de rnasurare a unghiului de inehidere _ ' ". 141 157
Aparat digital de rnasurarea contrastului " " "" 150 166
Aparat digital pentru masurarsa capacitatilor " " _ 045 54
Aparat pentru incarcat acumulatoare 206 230
Aparat pentru lncarcat aeumulatoare NiCd _ 228 255
Aparat pentru masurat inductante si capacitati 195 221
Atenuator de zgomote pentru Disk-Jockey . " _...........................................
. 159 177

355
 Circuit nr.: Pag:
Atenuator stereo de zgomot " '" _ "" " "" ", "."",, .. __"",,", ,,' ,.."",."" .."".,019 33
Auto-re::;et "',, "', .." ..,'"'''''' "'" " "" ..""' '" ", " "'" ".",, " ,.."",,, ,,,,,.,,,,,,,,_,278 318
Automat de lipit _, '" ," ..""".""." _ _"" """"""""."." "" ,,,,,,",,"" ",,255 291
Avertizor acustic pentru traversarile de cale terata miniatura .. ", " """"" ..",,.088 101
Baza de timp universala cu cristal de cuart ,f';M"M.J<,$.n~.. j.~~.H.c..61f(_l..""
108 121
Biliard electron ic ".".", ...,..,,'..,,""'"'' __,_'"'''''' ""'" ",',,,.,,,..,..,' """,,,,_, ..,,,,,..,,,,,,,,,..,,.,,,..,,...,.252 288 '
Biocontrol "'" '" _ ,",," " '" , " . """",.""""", ".. ,,' "" .."",,..,".", ' .. " ,143 159
Biofeedback prin rezistenta pielii "" ".' .. " ...' "...."" ....._.".. _ " '" '."'" ."" ...224 251
Blit auxiliar """. ", ".."." '"'''' " " ,,_ ""'" "" " " , ,_"...."",,...,,"_ _ ". '" ". ''' .....".. ,147 163
Bloc de siquranta pentru caile ferate rniniatura " ".._ ,,,.,,,,,,,,,,,," """" ..' ".," _123 140
Booster 50 W _ _ _ " ..," """".""",,. " '" .. , " , " _ " ".,', " ".,," ''''' ..''''''' .....".... " 246 283
Buffer sau inversor """'" ...."'" ..""" ..""" .."'''".",'' ..''''''' ..''''',,.''''''' ,','' ''""." ..'''.."..'" ....'''..' 204 229
Can tar pentru scrisori "'''".''',''." " ' " " ,"..""" "" ".."." ,,,."_,, '" ..,,''',..,,'''''' 267 304
Capacitate regl abila ,_,",,""..,,'''',....,''',..""' ..'"'"." __
".."'_" ,,',,' ""',.,,",..,.."'''' '"..'""'" _,, ,,__
082 96
190
g~:~ePoep~:~~ :'~,~,",_'"'''''''' ""-, _ '_:",_ ',',',.:',',',',',',',',',',',',',',",',',:":'
,',",,"',',',,,,:'.',,','.:','.',:',',',",',::',',','.'.',','.',',',',',',',','.',',',',:',
~~~ 193
Circuit de avertizare tensiune acumulator auto "'''.' " " " " """ ..".."..,," 078 93
Circuit de temporizare pentru semnale JF "'" "" '" ""''''''' ".." " '" _, 076 90
Circuit pentru imbunatatirea fronturilor semnalelor TTL '" " " "" .."..""" ..,,289 332
Circuit pentru nivel auto-triggerabil "'"'' '" , ..,...." ..." """''''', ".." " " .." """ .."" ..,,..,021 35
Clopotel de usa sensibil '" _" _ " .."..".." " __ " ".."" ..,..,,,,,,,..,,..,,,,,,..229 256
Coma'nda de avarie pentru aeromodele , , " " " " """ ,, " " "" .." ,,"... """" .." 151 168
Cornanda pentru sintetizator de frecvente " , " " " " '" "."" """,.063 73
Compararea rezistentelor .."" " "." ..",:,,' " , .." "",, "'" ""'" " _ ,,""_ 126 142
Compararea tensiunilor cu osciloscopul ..".." ,,_ "" " , ,.., " .. " ""_ " _ 067 79
Comparator binar cu convertor D/A " ..,' "'"'' " _ , ,,"", _ ,.. ".."" .." .." .."" ..",295 338
Compresor dinamic alimentat prin semnal '"'' " ' " '" '" "'. '" ,,017 32
Compresor dinamic rniniatura ",' ", ,,, ,, ,, "..' "" """ ",,' ,"", ,,' ", .""'''' 270 308
Compresor-expandor cu baza de timp " ,,"". "" , " ,,""" '" __.."" , 104 117
Com utator automat mono/stereo "" "'" ,,'"", ..,,',,",", """ ' __ " ," .."_" ..,.."...""',,..," 064 74
Comutator comandat prin vorbire pentru PA '"'' " "" ,,..... ".." _ ,,' "..""." ..",279 319
Comutator conectare-deconectare cu senzor ., ,,,.,,"'''''''.,,'''' ..'' ".." "....",,"." "" "." 118 133
Comutator cu 10 canale cu senzori de atingere (TAP) ",." "". __".. _ , .. , ""." " _135 151
Comutator cu doua canale pentru UAA 170 .. " "'" """".""",,._ ,,_..." """"" ..", .. ,027 41
Comutator cu senzor de atingere "" ""'" "",,"_" .." "...", "" ...."".,,",,".'" "" ... " ...'" "_,,034 45
Comutator cu senzor de atingere ..""'"."",,. """" " ... ""." "" ..""" "" " ..."""".,,",, ..,,'" ,,071 86
Comutator cu senzor de atingere, ieftin "".,," ...,,""" '" '" '" '" ' .... " ""'"'''''''''''''''''''' 106 120
Comutator de actionare ..,,' _ " " ...""". "" " '''' '" ". " "" ",,_ 281 321
Comutator de intervale comandat de turatie "" .. "'" """ .."..,,..,,",," '''''' .. '' ".. " '" 170 192
Comutator de semnal acustic .. , ,,_, ,,_.. ,,,:,,"""""""',,.,,"",,., "" ..." "...." , """" ".. ' ,,_'" 050 59
Comutator pentru diferente de temperatura,,, .._."."_ .."""", " _,""",,,,,,,,,,,,,,,,,,, ..288 331
Comutator secvential ",'""."'''''''"." ...,,',.,,'''''''',,.,''''''''.''''''' ..''' ,,"."'''''.''''''' ..'' '"'.''' ".._"_,,,,,172 194
Comutator serie .._,'"'''',''''''''''''''','''''''''',' ..",..,,'''''''''', ''''''' ..'''''' '.."" ," ,"""",_ _" ",,139 154
Conectare automata pentru amplificator final, '.""""."." "", ..",,",,.'" ,,",,' ",,,_,,__014 29
Controlul functionarii _,"",""""",,,.,, ..,,"""" ,,",, "''' ..'''''' ,,, ,,'''''''',, '',, "" .."" 282 322
Convertor 12 V c.c. / 220 V c,a. , " .., " .."'" ..,.." ,, , " """" " ", 194 220

356
 Circuit nr.: Pag:
Convertor analogic-digital .. .. . 105 118
Convertor de frecventa 50 Hz - 60 Hz . 185 211
Convertor de precizia tensiune-trecventa 008 20 l>\~
Convertor de tensiune 6/12 V . . .. 272 312
Convertor de tensiune de la 12 la 24 V . 247 284
Convertor presiune atrnosterica I tensiune . 146 162
Convertor semnal dreptunghiular - triunghiular .. . 107 120
Convertor semnale dreptunghiuiare - dinte de tsrastrau 059 67
Convertor simplu de tensiune 6/12 V 271 310
Convertor temperatura - tensiune . .. 036 46
Convertor tensiune - raport irnpuls/pauza .. .. 190 216
Convertor tensiune TTL . .. 041 50
Cuplaj pentru semnale video . .. 202 227
Decalarea reqlabila a fronturilor unui impuls 293 336
Demodulator Kansas-City 296 339
Detector de trscventa si taza 245 282
Detector de intrerupere (I't!.~ elf!:: .. -k'?:~. -/r!.~ ~~........ ..101 115
Detector de lichide 129 145
Detector de prezenta .. . 260 296
Detector de semnale cu semnalizator acustic de continuitate 261 297
Detector de umiditate . 136 151
Diapazon cu cristal de cuart " .. 297 340
Dispozitiv antifurt .. 300 345
Dispozitiv de avertizare pentru autovehicule .. . 243 278
Dispozitiv de slquranta contra supratensiunilor 301 347
Dispozitiv pentru desemnarea castiqatorului la concursuri 091 105
Dispozitiv pentru testat cabluri .. . 179 204
Dispozitiv vizualizare curbe caracteristice ale tranzistoarelor 181 206
Dublor de trecventa pentru chitara electrica . ..127 143
Dublor de tensiune de c.c. .. 042 51
Economizor pentru baterie . ..114 130
Eliminarea perturbatiilor la receptoarele de cornanda . 232 260
Etaj de mixare cu un tranzistor 024 39
Fantorna 005 15
Filtru 226 252
Filtru cu cristal de cuart pentru 4,4 MHz .. . . 182 208
Filtru CW .. .. . 227 254
Filtru CW 283 323
Filtru de brum 073 87
Filtru ieftin cu cristal de cuart . 084 97
Filtru selectiv cu circuit dublu T .. 020 34
Flautsza 016 31
Fluitron 066 78
Foe In carnin 010 21
Frecvantrnetru analogic 153 170

357
 Circuit nr.: Pag:
Generator cu factor de umplere ~i raport lrnpuls/pauza reglabile . 056 64
Generator cu frscventa independenta de raportul irnpuls/pauza 223 250
Generator cu raportul irnpuls/pauza de 50% " 253 289
.:<._ Generator de 1 Hz i,I?0.9. ~ ~.~.e.......... .221 249
Generator de acord . . 094 107
Generator de efecle sonore . . 174 197
Generator de electe sonore . .. .. 233 262
Generator de etalonare . .. .. . . .. 096 110
Generator de Iunctii CMOS .. .. 070 83
Generator de impulsuri cu CMOS. .. . .. 262 299
Generator de impulsuri cu raport irnpuls/pauza reglabil .. . 265 302
Generator de impulsuri reglabil . . .. .. .. .. .. . .119 134
i< Generator de semnale dreptunghiulare 9:.Y !!..9..... . 090 104
Generator de semnale pentruvanatoare de vulpi 254 290
Generator de semnale sinusoidaie cu cristal de cuart 212 237
Generator de tact .. .. ....'......................... 274 313
Generator de testare IF . . . .. 238 270
Generator digital cu cristal de cuart . .. .. 140 155
Generator digital de semnale sinusoidale . 183 209
Generator digital simplu de semnale sinusoidale "" 276 315
Generator etalon 001 . 9
Gong electronic 131 147
Greier electronic cu .Inirna" COS/MOS 002 11
lIuminare cale terata mlniatura __ 085 98
lluminat automat 115 131
lIuminat automat pentru bicicleta . __. .. .. ..199 225
Iluminal de siquranta automat 052 61
Iluminatul aleii din gradina . 220 248
Indicator acustic pentru starile logice din circuitele CMOS 122 139
Indicator clip :015 30
Indicator de acord cu LED-uri 037 47
Indicator de caders a tensiunii 081 95
Indicatorde continuitate .. .. 192 219
Indicatorde continuitate 222 249
Indicator de continuitate cu semnale sonore 240 275
Indicator de fermentare .176 199
Indicator de nivel pentru intertata RS232 .. 207 232
Indicator de pozitie pentru macaz . 109 123
Indicatordetensiune 275 314
Indicator de vart pentru difuzoare . .. 277 317
Indicator intermitent . . .. .. 155 172
Injector de semnal. .. .. .. .. 004 13
Instalatie de alarma universala 210 234
Instrument de rnasura a arnplificarii in inalta frecventa 103 116
Instrument de rnasura a directiei vantului : 145 161
Integrator neinversor . .. ,............. . 030 43

358
 Circuit nr.: Pag:
Incarcator acurnulator NiCd __ _ _ _ _044 53
Joe cu pietricele _ _.. _ _ _ 215 241
Joe de Indernanare _ _ . . _ __.164 185
Jucarie muzicala electrcnica _ , , 234 263
Larnpa spate de siquranta pentru biciclete , :.~ _ _ 186 213
LED cu domeniu mare de tensiune de alimentare __ _ 241 276
LED economic .. . . . _.................. _ 268 306
LED la 2.20 V ._._ _ 263 300
LED-ul ea dioda de relerinta , . . 029 42
Liniarizarea unui indicator cu LED _. _ 035 46
Lumina interrnitenta , "..".." _.__ , , ,'..' , ,"..239 272
Lumina lnterrnitsnta _._ _.. __ _. 269 307
Lumina intermitenta cu LED-uri _. _ 054 62
Lumina spate cu diode semiconductoare _ __ 197 223
Lumini pentru discoteca . . 121 137
Lupa de tensiune cu LED-uri pentru alimentatoare de 5 V _., , 292 335
Lupa de tensiune cu selectare automata _ 142 158
l.upa electronica 214 240
Masurarea frecventelor cu multimetrul . .. .. __ 012 24
Metronom , , __ " " , .., , , , , 124 141
Milivoltmetru de banda larga .., , , , , , , " 259 295
Milivoltmetru FET __.._.................................................
_ .._.__ _ 099 112
Mini-fazor ___ _..__
.._ , 072 86
Modulator FSK CMOS _ 087 100
Modulator sincron FSK ,........ _ __.._.._, _ 184 210
Monitor 1'nregistrare banda , " __._ , , , 006 17
Montaj cascoda hibrid _ ,', ,., _ 208 233
Montaj de efecte dinamice pentru chitarele electrice _ _ . _216 242
Montaj pentru economisire baterii ,_ 273 313
Mu Itiplicator de trecvente , , , _ , .' ," 137 152
Multiplicator In patru cadrane _ _ __175 198
Multivibrator RS cu inversor , , , , .031 43
Noduri electronice ._ _ _ _ __.048 56
Nurnarator 100 - 60 . 051 60
Nurnarator 12-24-60-100 _ _ _ , 057 65
Numarator de puncte , , _ " , , ,.., , 284 324
Oglinda de tensiune _ _ , : ,.. __.__.._092 106
Ohmmetru liniar ._. _.__ _ _ __ , , " , , .046 55
Oracol -..- , "." .." ,',..,.,',., " -.. --y-_.-di_', " " ",.."., "- , ,..".." ,,
,230 258
Orga de lumini cu EPROM +. ,_. t!.f..~~_I('-4 !l!;fJ'l:~-. ,..256 292
Oscilator CMOS cu semnale dreptunghiulare , 095 109
Oscilator comandat in curent (OCC) cu 4011 _ _.. 025 39
Oscilator dreptunghiular TIL _.. .._.._.......... .. _ 089 102
Oscilator In dinte de terastrau __ __
.. _ _.. 047 56

359
 Circuit nr.: Pag:
Oscilator LS-TTL cu semnale dreptunghiulare .. . 100 114
Oscilator pentru tensiuni de alimentare reduse 251 287
Osci\ator sinusoidal 138 153
Osci\ator stabil comandat In tensiune (VCO) 209 233
Oscilator start I stop stabil . . 102 116
Oscilator start/stop lrnbunatatit . 285 325
Pachisi . ..................................
125 141
Parcare- stinge luminile! 117 132
PLL cu 4011 &32 44
PLL cu CA3089 .. . 152 169
Preamplificator cu amplificatoare operationale 077 92
Preamplificator de microfon cu zgomot redus 018 33
Preamplificator pentru doza redare sunet 022 36
Preamplificator pentru microfon dinamic cu LM 387 191 217
Preamplificator stereo HiFi 244 279
Preavertizare pentru caderea tensiunii 291 334
Protector de siguran!a 280 320
Pupitru de mixaj comandat Tntensiune 074 88
Racordarea corecta a difuzorului .. 007 18
Receptor simplu CB - FM 242 277
Redresor de rnasurare rapid 097 110
Reglarea tensiunii pe dioda varicap cu ajutorul tensiunii CAF 189 215
Regulator de circulatie pentru cale terata rniniatura 177 201
Regulator de temperatura simplu pentru pistolul de lipit 086 99
Regulator de turatie pentru rnini-borrnasine 111 125
Releu de expunere pentru laboratorul foto 219 246
Releu de timp cu constants mare . 290 333
Releu de timp cu programare de lunga durata 049 58
Releu de timp pentru noaple . 299 344
Releu de limp pentru lelefon cu tact de 8 minule 258 294
Releu pentru incarcare acumulatoare 1'67 189
Releu pentru lncarcare acumulatoare NiCd 236 267
Repetor pe emitor complementar 028 42
Rezlstenta activa de sarcina ; 003 12
Semafor de circulatie auto.. . .. 112 127
Semnal In dinte de terastrau sincron cu reteaua 203 228
Semnalizare sonora a luminii intermitente la autovehicule 080 95
Semnalizatorpentru cutia postala 200 226
Servo-amplificator 161 180
Servo-inversor . 065 77
Siquranta 205 230
Siquranta de polaritate 058 66
Siquranta pentru difuzor 201 227
Sintetizator de trecvanta 110 124
Sirena !.:l.s.:
t<OJIJtt, c.0: ~.0. .. 180 205

360
 Circuit nr.: Pag:
Sirena cu circuit integrat . 248 284
Sirena HiFi . 298 342
Sonerie cu sunet de cimpoi .. 149 165
Sonerie rnuzicala > 116 131
~onerie ~urpriz~. i·~ :I ·
.. .. f·I..·..· ::. ..;:~ ·.. 7Uti·..~·;; ·:i" or 113 129
tarter e ectroruc pentru amp'1e cUi uo escenta.. .~~) ~.~ 156 172 ~
Super-Zener tt.rt.l..p.6:?7 :...: y.JI.!
y r...{ .i..1.~ -: ..f..V 033 44
Supravegherea curentului . 009 21
Supraveghetor de tensiune pentru acumulatoare auto....... . 157 173
Sursa de curent constant cu 723 011 22
Sursa de tensiune cu stabilitate mare la variatii de temperatura 061 71
Sursa de tensiune ieftina . 196 222
Sursa sirnpla de tensiune stabilizata 0 "" 15 V / 5 A 038 48
Surse de erori In sistemele audio..... .. 120 136
Tahometru digital pentru bicicleta 165 186
Temporizarea blitului .. . .. . 148 164
Temporizator de contact . . .. 079 94
Tensiune negativa din tenslune pozitiva . . . 040 50
Termometru .. 163 184
Termometru liniar 134 149
Tester de reactie 039 49
Tester functii logice TTL !?iCMOS 060 70
Tester logic acustic 043 52
Tester pentru circuitele integrate 555 . . .193 219
Tester pentru diode Zener 068 81
Tester pentru tranzistoare . . .128 144
Tester performant pentru tranzistoare . 132 148
Tester simplu pentru amplificatoare operaticnats 213 239
Tester simplu pentru tranzistoare . 053 61
Tranzistor de putere ca rezistenta de sarcina 294 337
Trei Intr-o serie : 231 259
Tremolo 023 38
Tremolo cu circuite integrate .. .. 198 223
Trigger reglabil .. . 188 215
Unitate universala de difuzor . . 211 236
Vizualizarea semnalelor digitale pe osciloscop 162 162
Voltmetru digital cu rnasa tlotanta 133 149

361