Cercetări ale deformaţiilor şi tensiunilor

Echipamente şi metodologie utilizate

În cadrul acestui paragraf, studiul tensiunilor s-a realizat prin tensometrie

electrică rezistivă, pe material din oţel OL 32 ce are dimensiunile:
- lungime L = 115 mm;
- lăţime l = 50 mm;
- grosime g = 1,5 mm,
pe suprafaţa cărora au fost fixaţi relativ simetric 5 traductori electrotensometrici
rezistivi (TER), pentru a urmări fidel deformaţiile, ca în fig.1.

2 1 4
5 3

Fig. 1 Epruveta cu dispunerea traductorilor electrotensometrici rezistivi

Prin această dispunere s-a studiat evoluţia tensiunilor ce apar pe suprafaţa

epruvetei pe care se aplică forţa, în timpul alungirii semifabricatului.
Alegerea tensometriei electrice este consecinţa importantelor avantaje pe care
aceasta le prezintă:
- metoda este nedistructivă;
- permite executarea măsurătorilor în condiţii reale de funcţionare;
- asigură o precizie şi o sensibilitate mare, datorită folosirii aparatajului
electronic;
- permite măsurarea şi înregistrarea fenomenelor cu variaţie rapidă.
În condiţiile de temperatură şi umiditate, în care s-au efectuat determinările
experimentale, se utilizează traductori electrotensometrici rezistivi din fir de
constantan, pe suport de material sintetic.
Caracteristicile principale ale traductoarelor tensometrice rezistive utilizate la
determinarea tensiunilor sunt:
a) tipul reţelei fir;
b) dimensiunile reţelei sunt prezentate în fig.2;
 Fig. 2 Principalele dimensiuni ale traductorului electrotensometric rezistiv
(TER)
unde:
- l0 – lungimea părţii active a reţelei (bază de măsurare) l0 = 10 mm;
- b – lăţimea părţii active a reţelei b = 4,9 mm.
c) materialul suportului este din răşină epoxidică;
d) dimensiunile suportului sunt prezentate în fig. 2;
unde:
- c – lungimea suportului c = 18,5 mm;
- d – lăţimea suportului d = 9,5 mm.
e) rezistenţa electrică a traductorului R = 120 Ω;
f) constanta k a traductorului (coeficient de tensosensibilitate) k =2,0 este dată
de relaţia:

(4.5)
unde:
- R – rezistenţa iniţială a firului;
- ΔR – variaţia rezistenţei electrice;
- ε – deformaţia specifică a firului traductorului.
g) domeniul de temperatură: de la – 700C la + 2000C.
Pentru realizarea măsurărilor de precizie se foloseşte montajul în punte al
traductoarelor. Datorită variaţiei de rezistenţă ΔR foarte mici este dificil să se
măsoare cu precizie ridicată, folosind ohmmetrul obişnuit. Datorită acestui fapt, se
impune utilizarea unui montaj electric în punte, montaj ce poate să asigure precizia
dorită. Puntea reprezintă elementul principal al oricărui aparat pentru măsurări
tensometrice. În fig. 3 s-a reprezentat cel mai simplu tip de montaj în punte (puntea
Wheatstone).

Fig. 3 Puntea Wheatstone

 Scala instrumentului de măsură este etalonată direct în valori ε, datorită
proporţionalităţii dintre alungirea ε şi variaţia ΔR, şi datorită proporţionalităţii
rezultate din admiterea liniarităţii relaţiei de legătură dintre variaţia de rezistenţă şi
intensitatea Ig.
Dacă intensitatea Ig = 0 puntea este echilibrată. Apariţia unei deformaţii
provoacă un curent Ig care deviază acul indicator al instrumentului de măsură.
Valoarea lui ε se va citi direct pe cadranul instrumentului de măsură.
Pentru compensarea efectelor temperaturii mediului ambiant de lucru, se
utilizează un traductor de compensare. Această metodă realizează şi compensarea
variaţiei cu temperatura a factorului k (constanta traductorului). Traductorul de
compensare se conectează într-un braţ al punţii, aşa cum se vede în fig. 4.

Fig. 4 Conectarea în punte a traductorului de compensare

Traductorul R1 este traductor activ, care măsoară deformaţiile structurii S fiind

aplicat pe aceasta.
Traductorul R2, este identic cu traductorul R1 şi se lipeşte cu acelaşi adeziv pe o
piesă P separată, care este confecţionată din acelaşi material ca şi structura S.
Piesa P cu traductorul de compensare R2 nu este solicitată mecanic, însă este
plasată astfel încât R2 să sufere aceleaşi variaţii de temperatură ca şi traductorul activ
R1.
Traductorul activ R1, ca şi cel de compensare R2, fiind identici şi suferind
aceleaşi variaţii de temperatură, vor avea aceeaşi variaţie de rezistenţă ΔR.
Traductorii R1 şi R2 se montează în punte în braţe adiacente, iar conform celor arătate
anterior puntea va rămâne echilibrată. Puntea se va dezechilibra doar în momentul în
care structura va suferi solicitări mecanice, solicitări sesizate de traductorul activ.
Pentru realizarea determinărilor, a fost necesar utilizarea unui dispozitiv de
încastrare a epruvetei pe lăţimea „l”. Acest dispozitiv este prezentat în fig. 5.
 A
A-A

Fig. 5 Dispozitiv de încastrare a epruvetei pe lăţimea „l”

În fig. 6 se prezintă dispozitivul de fixare pregătit pentru efectuarea

determinărilor experimentale.

Fig. 6 Dispozitivul de fixare cu epruveta pregătită pentru efectuarea determinărilor

experimentale

Dispozitivul prezentat în fig. 6 este montat în instalaţia de încercat prezentată

în fig. 7.

Fig. 7 Instalaţia de determinare a tensiunilor pregătită pentru efectuarea

determinărilor experimentale
 Elementele componente ale instalaţiei sunt:
1 - masă suport fixă;
2 - masă mobilă;
3 - coloane de ghidare;
4 - masă suport mobilă;
5 - cric hidraulic;
6 - traductor de forţă HOTTINGER BALDWINMESTECHNIK tip C;
7 - punte tensometrică de măsură;
8 – comparator;
9 – poanson;
10 – amplificator;
11 – cutie de comutaţie;
12 – dispozitiv de fixare.
Determinările experimentale constau în aplicarea unor forţe ce variază lent,
continuu, progresiv, liniar şi fără şocuri pe direcţia verticală, pe o lungime egală cu
lăţimea poansonului tip ”Dinte - cuţit superior”, asupra epruvetei prezentate în fig. 1,
în drepul traductorului electrotensometric rezistiv nr. 5, după cum este prezentat în
fig. 8.

Fig.8 Dispunerea TER şi poziţia de aplicare a forţei

Aplicarea forţei se face pe direcţia si sensul prezentat in figura anterioară.

Valorile citite la amplificator şi valorile tensiunilor determinate pentru fiecare
traductor electrotensometric rezistiv în parte, în urma aplicării forţei, sunt prezentate
în tab. 1.
 Tab. 1 Valorile citite la amplificator şi valorile tensiunilor

Forţa [daN] 0 7,25 12,5 25 37,5 50 75 112,5 135

Citire aparat 15000 15195 15430 15540 15760 15850 16000 16465 16760

Deformaţia
TER 1

relativă ε 0 195 430 540 760 850 1000 1465 1760

[μm/m]
Tensiunea 0 409,5 903 1134 1596 1785 2100 3076,5 3696
σ [daN/cm2]
Citire aparat 15000 15175 15425 15540 15755 15855 15985 16475 16770
Deformaţia
TER 3

relativă ε 0 175 425 540 755 855 985 1475 1770

[μm/m]
Tensiunea 0 367,5 892,5 1134 1585,5 1795,5 2068,5 3097,5 3717
σ [daN/cm2]
Citire aparat 15000 15205 15410 15540 15600 15890 16160 16675 16850
Deformaţia
TER 2

relativă ε 0 205 410 540 600 890 1160 1675 1850

[μm/m]
Tensiunea 0 430,5 861 1134 1260 1869 2436 3517,5 3885
σ [daN/cm2]
Citire aparat 15000 15190 15385 15550 15600 15890 16165 16680 16890
Deformaţia
TER 4

relativă ε 0 190 385 550 600 890 1165 1680 1890

[μm/m]
Tensiunea 0 399 808,5 1155 1260 1869 2446,5 3528 3969
σ [daN/cm2]
Citire aparat 15000 14730 14415 13000 11130 10100 8610 8150 7650
Deformaţia
TER 5

relativă ε 0 -270 -585 -2000 -3870 -4900 -6390 -6850 -7350

[μm/m]
Tensiunea 0 -567 -1228,5 -4200 -8127 -10290 -13419 -14385 -15435
σ [daN/cm2]

În urma analizei valorilor din tab. 1 se constată următoarele:

- zonele în care sunt fixaţi traductorii 1, 2, 3 şi 4 se alungesc;
- zona în care este fixat traductorul 5 se comprimă;
- valorile tensiunilor date de traductorii 1 şi 3 sunt aproximativ egale
între ele, dar şi valorile tensiunilor date de traductorii 2 şi 4 sunt aproximativ egale
între ele, datorită simetriei montării traductorilor faţă de poziţia de aplicare a forţei;
- valorile tensiunilor date de traductorii 1 şi 3 sunt mai mici decât cele
date de traductorii 2 şi 4.
Ca urmare a diferenţelor de valori ale tensiunilor date de cele două perechi de
traductoare, zonele în care sunt fixaţi traductorii 1 şi 3 au o alungire mai mică în
comparaţie cu alungirea zonei în care sunt fixaţi traductorii 2 şi 4. Alungirile diferite
se datorează alinierii diferite a traductorilor faţă de poziţia de aplicare a forţei.