Băilescu Vlad Cosmin 412C - Inductoare

Laborator de Componente şi Circuite Pasive

Numele lucrării : Inductoare
Nume & Grupă : Băilescu Vlad Cosmin 412 C
Data efectuării experimentelor : 11 martie 1999
Data predării lucrării : 1 aprilie 1999

1.- Scopul Lucrării :

Stabilirea caracteristicilor principale ale componentelor pasive de tip inductor, precum şi

evidenţierea factorilor de influenţă a acestora.
Inductoarele reprezintă componente pasive capabile să acumuleze energie magnetică.
Mărimea caracteristică inductoarelor se numeşte inductanţă şi este definită ideal ca raportul dintre
fluxul magnetic prin suprafaţa pe care se sprijină firele inductorului şi curentul ce parcurge firele : L
=/I.
Dar, la creşterea frecvenţei curentului se pot amplifica şi alte efecte fizice (capacitiv şi
disipativ), până acum neglijate, ducând la modificarea inductanţei cu frecvenţa. Aceste efecte parazite
duc la reprezentarea inductoarelor prin următoarea schemă echivalentă:

Unde La = 1 / ( r2 Cv ) – inductanţa aparentă a circuitului;

Rs =  r La / Q – rezistenţa echivalentă serie;
 r = 2  fr – pulsaţia de rezonanţă;
Q – factorul de calitate (determinabil cu ajutorul Q-metrului);
Cp - capacitate parazită;
Cv – capacitatea de acord (condensator variabil).
Această schemă echivalentă permite studierea comportării în frecvenţă a inductoarelor.

2.- Măsurători efectuate :

Pentru primul inductor (conductor circular) se fixează valoarea condensatorului variabil

la 250 pF şi se caută frecvenţa de rezonanţă şi factorul de calitate corespunzător. Apoi se calculează
inductanţa aparentă şi rezistenţa echivalentă serie, după formulele de mai sus.
T.1.
Cv Q fr La Rs
250 pF 227 22,3 Mhz 2,037467  10-7 H 0,125762 

Notă : Pentru efectuarea tuturor calculelor s-a folosit programul MATHCAD.

În prealabil s-a verificat corectitudinea formulelor de calcul disponibile în fisierele
INDUCT.MCD şi CAPAR.MCD
1
 Băilescu Vlad Cosmin 412C - Inductoare

Păstrându-se frecvenţa constantă (f r = 22,3 Mhz), se fac aceleaşi măsurători pentru

inductorul L2 (în forma literei M), în condiţiile modificării mediului din apropierea conductorului:
T.2.
Inductor Mediul Cv Q La Rs
Aer 334 pF 194 1,52505 10-7 H 0,110146 
L2 Aluminiu 396 pF 147 1,28628 10-7 H 0,122603 
Alamă 416 pF 123 1,224439 10-7 H 0,139482 
Lemn 334 pF 190 1,52505 10-7 H 0,112464 
Ferită 1 307 pF 111 1,659175 10-7 H 0,209437 
Ferită 2 312 pF 90 1,632586 10-7 H 0,254166 

Se confirmă faptul că, pentru acelaşi circuit, inductanţa este direct proporţională cu
permeabilitatea magnetică a mediului din apropiere. Se observă creşterea inductanţei aparente
progresiv de la aer la alamă, aluminiu, lemn şi ferită. Deci : L ~ µ (1)
În aceleaşi condiţii de mai sus se fac măsurătorile şi pentru inductoarele L 1 (descris mai
sus) şi L3 (inductor tot circular dar având două spire):
T.3.
Inductor Mediu Cv Q La Rs
L1 Aer 250 pF 227 2,001406 10-7 H 0,124644 
Ferită 1 234 pF 128 2,138254 10-7 H 0,236163 
Ferită 2 238 pF 62 2,102317 10-7 H 0,479368 
Aer 334 pF 194 1,52505 10-7 H 0,110146 
L2 Ferită 1 307 pF 111 1,659175 10-7 H 0,209437 
Ferită 2 312 pF 90 1,632586 10-7 H 0,254166 
Aer 105 pF 280 4,765253 10-7 H 0,240597 
L3 Ferită 1 103,5 pF 230 4,834314 10-7 H 0,297146 
Ferită 2 103 100 4,857782 10-7 H 0,686753 

Se observă că, pe lângă influenţa mediului (remarcată la măsurătorile anterioare),

inductanţa aparentă a unui inductor este influenţată de geometria sa. Acest fapt era evident deoarece
inductanţa depinde de fluxul magnetic care trece prin suprafaţa pe care se sprijină firele inductorului.
Se remarcă faptul că inductorul circular are inductanţa mai mare (cercul este figura geometrică plană
cu aria maximă la un perimetru dat). Deci : L ~ S (2)
O altă observaţie este faptul că inductanţa depinde şi de numărul spirelor. Inductorul cu
două spire are inductanţă mai mare decât dublul inductorului cu o singură spiră. Deci :
L ~ Np ; p > 1 (3)
Pentru o frecvenţă fixată ( f = 21 MHz ) , respectiv o capacitate fixată ( C v max = 450 pF), se
determină capacitatea, respectiv frecvenţa, de acord, respectiv rezonanţă , pentru inductoarele L 4 şi L5
având acelaşi număr de spire, acelaşi mediu intern (aer) dar lungimi diferite:
T.4.
Frecvenţa Inductanţa CV Q La Rs
21 MHz L4 136 pF 223 4,223405 10 H
-7
0,249895 
21 MHz L5 171 pF 235 3,358966 10-7 H 0,188598 
11,8 MHz L4 Max = 450 pF 170 4,042628 10 H
-7
0,17631 
13,1 MHz L5 Max = 450 pF 200 3,280085 10 H
-7
0,134991 

Se remarcă faptul că, la frecvenţă şi capacitate parazită constantă, inductanţa depinde şi

de lungimea montajului invers proporţional: L ~ (1 / ) (4)
Se efectuează o măsurătoare şi pentru un fir drept, fixând capacitatea de acord la 450 pF:
T.5.
Frez =30 MHz Q = 70 CV = 450 pf L6 = 6,254394  10-8 H RS = 0,168418 

2
 Băilescu Vlad Cosmin 412C - Inductoare

Există şi în acest caz o inductanţă, chiar dacă este mai mică. Deci chiar pentru un
conductor simplu, liniar, apare o inductanţă şi o capacitate parazită.

În continuare s-a urmărit reprezentarea variaţiei inductanţei funcţie de frecvenţă. Pentru

inductorul format dintr-o bobină dispusă pe cablaj s-au variat capacităţile de acord şi s-a căutat
pentru fiecare din ele frecvenţa de rezonanţă şi inductanţa aparentă:
T.6.
Nr.: CV (pF) fr (Mhz) Q L ( 10 –6 H )
1 450 2,4 81 9,772491
2 400 2,55 95 9,738676
3 350 2,73 96 9,710619
4 300 2,92 98 9,902693
5 250 3,2 102 9,894647
6 200 3,55 105 10,04971
7 150 4,05 110 10,2953
8 100 4,9 118 10,54989
9 50 6,6 123 11,63007
10 20 9,1 130 15,29423

Graficul inductanţei în funcţie de frecvenţă este:

G.1.

1.80E-05

1.60E-05

1.40E-05

1.20E-05

1.00E-05

8.00E-06

6.00E-06 Inductanta

4.00E-06
Functia polinom iala de grd II
care aproxim eaza cel m ai
2.00E-06 bine graficul

0.00E+00
06

06

06

06

06

06

06

06

06

06
E+
E+

E+

E+

E+

E+

E+

E+

E+

E+
40

55

73

92

55

05

90

60

10
20
2.

2.

2.

2.

3.

3.

4.

4.

6.

9.

Se încearcă apoi calcularea capacităţii parazite a inductorului. Pentru aceasta se aleg două
frecvenţe ( f1 şi f2 ) şi inductanţele aparente, respectiv capacităţile de acord corespunzătoare lor ( L 1 şi
L2 , respectiv CV1 şi CV2 ). Formula de calcul a capacităţii parazite este :
Cp = ( CV1 – n2 CV2 ) / ( n2 – 1) unde n = f2 / f1 .
Alegând : f1 = 9.1 MHz , deci L1 = 15,29423  10-6 H şi CV1 = 20 pF
f2 = 2.4 MHz L2 = 9,772491  10 H
-6
CV2 = 450 pF

ajungem la rezultatul : CP = 12.14536 pF.

3
 Băilescu Vlad Cosmin 412C - Inductoare

La frecvenţe mari (probabil în jurul de 100 Mhz) inductorul va intra în regim capacitiv
datorită influenţei acestei capacităţi parazite. Atunci inductanţa va începe să scadă cu frecvenţa.
Frecvenţa la care inductanţa are un maxim se numeşte frecvenţa proprie de rezonanţă. Aceasta nu se
află în banda în care s-au efectuat măsurătorile, ci într-o bandă superioară.

4.- Răspunsuri la întrebări :

1. Cum depinde inductanţa de elementele constructive ale inductorului?

Aşa cum s-a observat la punctele (1) (2) (3) şi (4) se regăseşte formula inductanţei
solenoidului: L  (NP  S) /  ; p>1.
Deci inductanţa este influenţată de geometria bobinei, de natura suportului de bobinaj, de
numărul de spire şi de lungimea bobinei.

2. În ce condiţii efectul secundar capacitiv prezent la un inductor influenţează mai puţin

funcţionarea acestuia? Căutaţi soluţii pentru micşorarea acestui efect nedorit.

Efectull secundar capacitiv este mai puţin evident la frecvenţe joase. Totuşi, la frecvenţe
înalte, acest efect se poate diminua prin izolarea firelor bobinei sau prin mărirea distanţei dintre
acestea sau dintre straturile de bobinaj.

3. În ce măsură carcasa pe care se realizează bobinarea (suportul de bobinare)

influenţează parametrii inductorului? Precizaţi care dintre ei.

Suportul de bobinaj (aşa cum am arătat şi la punctul 1. ) are un rol important prin
valoarea permeabilităţii magnetice a materialului din care e realizat.

4. Pentru ce frecvenţe inductorul funcţionează ca un condensator (datorită efectului

capacitiv preponderent)?

Acest efect se manifestă pentru frecvenţe foarte înalte (de ordinul zecilor sau sutelor de
megahertzi).

5. Cum explicaţi diferenţa existentă la aceeaşi frecvenţă între factorii de calitate măsuraţi
în tabelul T.4.?

Cum ambele inductoare (de tip solenoid) erau identice până la lungimea solenoidului
format, evident rezistenţa de pierderi era egală pentru amândouă. Cum factorul de calitate era egal cu
produsul dintre pulsaţia de rezonanţă şi raportul inductanţă/rezistenţă, este evident că pentru
inductanţe diferite şi factorul de calitate ca fi diferit.

6. Ce concluzii se pot trage în urma măsurătorii efectuate la punctul 6 (conductor liniar

foarte scurt)?

Concluzia este clară: orice conductor are o rezistenţă internă, prin el trece un curent care
generează un flux magnetic (oricât de mic), deci are o inductanţă oarecare şi datorită diferenţelor de
potenţial faţă de masa circuitului sau alte componente sau datorită structurii interne neomogene
acumulează energie electrică, deci are o capacitate parazită.

4
 Băilescu Vlad Cosmin 412C - Inductoare

7. Stabiliţi o schemă electrică echivalentă pentru un traseu singular de cablaj imprimat.

În lumina celor afirmate la puncul anterior un traseu singular de cablaj ar putea fi

reprezentat prin următoarea schemă electrică echivalentă:

Notă: Capacitatea parazită proprie CP ‘ este reprezentată În paralel deoarece pentru C.C.
ea nu se manifestă.

8. Care este motivul petnru care în domeniul frecvenţelor ultraînalte (UIF) se utilizează
de regulă componente fără terminale sau cu ele foarte scurte?

Am arătat schema electrică echivalentă a unui conductor liniar. Iar terminalele sunt
conductori liniari. Deci la frecvenţe mari efectele parazite (inductiv sau capacitiv) ar putea disturba
serios funcţionarea circuitului (de la zgomote de fond, în domeniul audio, la ieşiri din frecvenţă în
domeniul transmisiunilor.

9. De ce inductoarele care iau naştere în mod nedorit (parazite) nu trebuie trecute cu

vederea?

Răspunsul la această întrebare se regăseşte în răspunsul de la punctul precedent.

10. Capacitatea parazită a unei bobine depinde de:

a).- izolaţia conductorului de bobinaj;
b).- forma bobinei;
c).- distanţa dintre spirel bobinei;
d).- suportul de bobinare.

11. Schema electrică echivalentă a unui inductor:

a).- este un montaj de laborator;
b).- este un circuit de măsură prezentat în cataloage
c).- reprezintă o încercare a fabricanţilor de inductoare de a minimiza efectele ce apar în înaltă
frecvenţă;
d).- reprezintă o schemă electrică echivalentă ce modelează un inductor real.

12. Inductorul:
a).- tinde asimptotic spre inductorul ideal odată cu creşterea frecvenţei;
b).- se îndepărtează de inductorul ideal odată cu creşterea frecvenţei;
c).- se manifestă în funcţionare doar ca element disispativ de energie;
d).- are flux de scăpări, pierderi ohmice şi pierderi magnetice.

13. Inductanţa aparentă paralel:

a).- poate fi identificată în C.C. cu inductanţa echivalentă;
b).- ia valori extrem de mari în modul în apropierea frecvenţei proprii de rezonanţă a inductorului;
5
 Băilescu Vlad Cosmin 412C - Inductoare

c).- este negativă pentru fecvenţe mai mari decât frecvenţa proprie de rezonanţă ;
d).- are valoare fixă ce poate fi obţinută măsurând inductorul cu orice punte de JF.