Bazele sistemelor de achiziție de date (BSAD) - Dr. Ing.

Vlad-Cristian Georgescu

Laborator 1 – Senzori de temperatură

1. Scopul lucrării
Lucrarea are drept scop familiarizarea studenților cu noțiunile necesare pentru a
alege și utiliza diferiți senzori de temperatură.
În Fig. 1 este prezentată platforma cu care se va lucra. Aceasta are 8 zone cu
senzori și 3 zone auxiliare.
1. senzor de temperatură de tip circuit integrat (IC) A. incintă încălzită
2. senzor de temperatură de tip termistor B. amplificator
3. senzor de temperatură de tip termorezistor (RTD) C. alimentare
4. senzor de temperatură de tip termocuplu
5. marcă tensometrică (strain gauge)
6. senzor capacitiv
7. senzor de distanță de tip ultrasonic
8. transmisie infraroșu

Fig. 1. Platforma Lab-Volt

1
2. Tipuri de senzori de temperatură
Senzorii transformă o mărime fizică într-una electrică. Aceasta din urmă poate fi:
tensiune sau curent (senzori generatori); rezistență, capacitate sau inductanță
(senzori parametrici). În Fig. 2 este prezentat modul în care acești senzori sunt
introduși în schemele circuitelor electronice: ca surse sau parametri variabili.

Fig. 2. Tipuri de senzori în circuite electronice

În circuitele electronice, semnalul provenit de la senzori poate fi legat direct la
echipamentele de achiziție de date sau poate fi introdus prin circuite suplimentare de
condiționare a semnalelor (ex.: amplificări, liniarizări, reducere de zgomot).

În Fig. 3 sunt prezentate 4 tipuri de senzori de temperatură, fiecare cu răspunsul

lui electric. Legătura dintre mărimea fizică și cea electrică este reprezentată în Fig. 4.

Fig. 3. Senzori de temperatură

Fig. 4. Răspunsul senzorilor de temperatură

Q1. Care senzori au răspuns liniar? Dar doar pe anumite porțiuni?

Q2. La care senzor parametrul electric scade în valoare atunci când temperatura
crește (coeficient negativ al temperaturii)?

2
3. Măsurare cu senzorul de tip IC
Senzorul de temperatură de tip circuit integrat (IC)
funcționează ca o sursă de curent, a cărei valoare depinde
de temperatură, cu sensibilitatea S = 1µA / ⁰K. Senzorul
are 2 pini (+ și -) deși este încapsulat într-un package TO-
92, cu 3 pini, din care cel din mijloc este neconectat.
Avantaje Dezavantaje
răspuns liniar domeniu de măsură redus (-20 ~ 150⁰C)
cost redus

În Fig. 5 este prezentat circuitul electronic din în care este introdus senzorul.

Fig. 5. Circuitul de măsură al senzorului de tip IC

Q3. Unde se află senzorul de temperatură în Fig. 5?
Q4. Care este curentul pe care ar trebui sa îl furnizeze senzorul la 40 ⁰C ?
Q5. Cea mai simplă variantă de a măsura temperatura este să folosim doar partea
de circuit marcată cu roșu. Cum?

În cazul în care senzorul se decalibrează în timp, restul componentelor asigură o

posibilitate de a calibra senzorul. În loc să calculăm temperatura folosind direct
valoarea provenită de la senzor, o vom calcula folosind valoarea măsurată a tensiunii
VOUT, din partea dreapta sus a schemei.
VOUT (T) = 0,5 x ( T – 30) [⁰C] sau VOUT (T) = 0,5 x ( T – 303) [⁰K] (3.1)
Doar pentru ETTI:
Q6. Demonstrați formula (3.1), știind că VOUT (0⁰C) = 0 V. (cine este Vout?; faceți
Kirchhoff în punctul din stânga RFB; calculați RCAL; reintroduceți RCAL în VOUT).

3
4. Măsurare cu senzorul termorezistor (RTD)
Senzorul de temperatură RTD de pe placă este fabricat din
platină (Pt), având o valoare de 1 kΩ la 0 ⁰C, numindu-se astfel
Pt1000. Este încapsulat într-un package cu 2 pini, fiind realizat
dintr-un strat de platină depus cu precizie pe un substrat izolant.

Avantaje Dezavantaje
răspuns foarte stabil sensibilitate slabă
răspuns relativ liniar cost mai ridicat
precizie foarte bună are nevoie de alimentare
domeniu de măsură bun
(-50 ~ 500⁰C)
Deși cvasi-liniară pe porțiuni, corespondența între
rezistență (RT) și temperatură (T) este de obicei tabelată.
Alăturat tabelul și coeficientul de variație cu temperatura (α).

Q7. Care este valoarea așteptată a RT la 100 ⁰C?

5. Măsurare cu senzorul termistor (Th)

Senzorul de temperatură termistor este tot un rezistor a cărui rezistență este
dependentă de temperatură, dar a cărei variație este neliniară. Există termistoare de
tip NTC sau PTC (Negative/Positive Temperature Coefficient), în funcție de sensul
variației.
Avantaje Dezavantaje
timp de răspuns scăzut (rapid) răspuns neliniar
răspuns relativ liniar mai fragil
precizie foarte bună domeniu de măsură mic (-40 ~ 80⁰C)
are nevoie de alimentare

4
 Variația poate fi cvasi-liniară pe porțiuni mici, iar sensibilitatea este mai mare
decât ce a RTD, după cum se poate vedea mai jos.

Q8. Termistorul din lucrare este de tip NTC sau PTC?

Q9. Care este valoarea așteptată a RT la 15 ⁰C?
Pentru o măsurătoare mai precisă, termistorul poate fi introdus într-o punte
Wheatstone, iar mai apoi ieșirea punții amplificată, pentru a obține o sensibilitate mai
bună. În Fig. 6 este prezentat circuitul electronic în care este introdus senzorul.
Folosind potențiometrul, se poate calibra ieșirea VOUT, astfel încât VOUT(30⁰C) = 0 V.
Valorile rezistoarelor sunt alese astfel încât sensibilitatea punții este S = 5 mV/⁰C.

Fig. 6. Circuitul de măsură al senzorului termistor

Q10. Unde se află senzorul de temperatură și potențiometrul în Fig. 6?
Doar pentru ETTI: echilibrarea punții la 30 ⁰C.
Q11. Într-o punte echilibrată (VOUT+ = VOUT-), raportul de rezistențe este
RX / RS = RA / RB. Cum RS = RB, cât trebuie să fie RA la 30 ⁰C?
Q12. Care este valoarea așteptată a VOUT la 40 ⁰C, dacă puntea a fost
echilibrată la 30 ⁰C?

5
6. Măsurare cu senzorul termocuplu (Tc)
Senzorul de temperatură termocuplu este alcătuit din două fire metalice diferite,
sudate la un capăt. Joncțiunea celor două produce o diferență de potențial ce
depinde de temperatura la care se află cele două metale. Diferite combinații de
metale (și astfel diferite termocupluri) produc diferite valori ale tensiunii electrice.
Avantaje Dezavantaje
răspuns în tensiune răspuns neliniar
rezistente sensibilitate mică
domeniu de măsură foarte bun (-100 ~ 2500⁰C) compensarea joncțiunii reci
Funcția de transfer temperatură-tensiune este de obicei tabelată, însă senzorul
(termocuplu de tip J) va fi folosit aici pe o zonă limitată, în care putem considera
variația liniară, cu coeficientul de temperatură α = 51 µV / ⁰C.

Compensarea joncțiunii reci reprezintă ajustarea tensiunii electrice introduse de

diferența de temperatură dintre capătul din zona unde măsurăm (joncțiunea caldă) și
cel unde legăm firele în aparat, pentru că, în loc să măsurăm o tensiune
proporțională cu diferența de temperatură între zona de interes și 0 ⁰C, măsurăm o
tensiune proporțională cu diferența de temperatură dintre cele 2 joncțiuni.
Compensarea se face prin măsurarea temperaturii la joncțiunea rece și introducerea
unei tensiuni egale cu diferența între aceasta și 0 ⁰C.
Compensarea joncțiunii reci este realizată cu circuitul din Fig. 7.

Fig. 7. Circuitul de măsură al senzorului termocuplu

Q13. Unde sunt termocuplul și al doilea senzor de temperatură în Fig. 7? De ce nu
folosim direct al doilea senzor de temperatură pentru măsurarea în zona de interes?
Q14. Pentru o compensare corectă, al doilea senzor de temperatură trebuie să se
afle în același loc cu zona de interes sau cu modulul de achiziție?
Q15. Care este valoarea așteptată a VOUT la 40 ⁰C? Scrieți formula VOUT(T).
6
7. Desfășurarea lucrării
1. Desenați tabelul de mai jos:
Temp IS (IC) VOUT (IC) RT (RTD) RT (Th) VOUT (Th) VOUT (Tc)
[⁰C] [µA] [V] [kΩ] [kΩ] [V] [mV]
35
40
45
50
2. Măsurați Is și VOUT pentru senzorul de tip IC la temperatura ambiantă și
calculați pentru fiecare din cele 2 măsurători valoarea temperaturii.
3. Urmărind indicațiile cadrului didactic, realizați măsurătorile pentru a completa
tabelul de la pct 1. Așteptați ca LED-ul roșu să se aprindă și să se stingă de
2 ori înainte de a începe măsurătorile la o temperatură nouă.
4. Pentru fiecare valoare măsurată la 35 ⁰C, calculați diferența față de
valoarea tabelată sau calculată teoretic.
5. Pentru fiecare coloană realizați un grafic cu 4 puncte (axa Ox – Temp).
Doar pentru ETTI:
6. Lăsați circuitul să funcționeze la 50 ⁰C. Conectați canalul 1 al osciloscopului la
borna CTRL și reglați baza de timp la 1 sec / div și amplitudinea la 2 V / div.

Doar pentru ETTI:

8. Circuitul de control ON/OFF al temperaturii în incinta încălzită
Schema bloc a circuitului de control este prezentată în Fig. 8 și 9.

Fig. 8. Schema bloc a circuitului de control

Comparatorul: 0 >< V(T)/RL + (-5)/RSP 0 >< I(T) - ISP ISP >< I(T)
ISP > I(T) → ieșirea ”1” logic → curent prin heatere → încălzire incintă → creștere I(T)
ISP < I(T) → ieșirea ”0” logic → heatere oprite → răcire incintă → scădere I(T)

7
 Fig. 9. Schema bloc a circuitului de control

În Fig. 10 sunt prezentate formele de undă VOUT (sus) și VCOMP (jos), fără (stânga)
și cu (dreapta) condensator în paralel cu RI. Fără condensator se văd efectele inerției
termice. Condensatorul limitează vârfurile de tensiune.

Fig. 10. Formele de undă fără sau cu condensator în circuit

7. Observați semnalul CTRL pe osciloscop și sincronizarea cu starea LED-ului.

Q16. De ce așteptam să se aprindă și stingă LED-ul roșu de două ori înainte de a
face măsurătorile?

Bibliografie
1. ”F.A.C.E.T – Industrial Electronics Transducer Fundamentals, Student
Wokrbook, Edition 4”, ISBN 0-86657-289-9
2. ”Lucrarea 5 – Traductor T” – lucrare de laborator ”Senzori și circuite de
condiționare a semnalelor”, Fac. ETTI, Dep. DCAE, UPB București