TEMA PROIECTULUI

REALIZAREA UNUI TRADUCTOR DE TEMPERATURA CU SISTEM DE

AVERTIZARE LUMINOASA SI SONORA

-1-
 CUPRINS

CAPITOLUL 1 DEFINIREA PROBLEMEI

CAPITOLUL 2 ANALIZA PROBLEMEI

CAPITOLUL 3 PROIECTARE

3.1 DE BAZA
3.1.1 INTRODUCERE
3.1.2 UTILIZARE
3.1.3 SCHEMA BLOC

3.2 DE DETALIU
3.2.1 SCHEMA ELECTRICA
3.2.2 SURSA DE ALIMENTARE
3.2.3 SENZORUL DE TEMPERATURA
3.2.4 CIRCUITUL ADAPTOR
3.2.5 CIRCUITUL BASCULANT
3.2.6 CIRCUITUL DE AVERTIZARE OPTICA
3.2.7 CIRCUITUL DE AVERTIZARE SONORA

CAPITOLUL 4 REALIZARE

4.1 LISTA CU COMPONENTE

4.2 SCHITA CABLAJULUI

BIBLIOGRAFIE

-2-
 CAPITOLUL 1 DEFINIREA PROBLEMEI

CERINTE FUNCTIONALE

Dispozitivul realizat trebuie sa avertizeze optic si sonor asupra depasirii unei

temperaturi maxime stabilite pentru o incinta.
Prin avertizarea depasirii unei temperaturi se intelege:
 masurarea permanenta a temperaturii dintr-o incinta cu ajutorul unui
senzor;
 compararea valorii marimii electrice de la iesirea senzorului cu o
valoare de referinta;
 avertizarea optica, in cazul depasirii valorii de referinta, cu ajutorul unei
diode electroluminescente;
 avertizare sonora, in cazul depasirii valorii de referinta, cu frecventa de
1 kHz si la interval de 1 secunda.

Dispozitivul trebuie sa functioneze in gama de temperaturi cuprinse intre 0 si

100 C.
o

Dispozitivul proiectat trebuie sa functioneze in parametrii cu erori minime

(max. 1%).
Dispozitivul trebuie sa poata fi exploatat in conditiile de lucru normale
stabilite prin tema de cercetare-proiectare (24 ore/zi).

CAPITOLUL 2 ANALIZA PROBLEMEI

Dispozitivul realizat trebuie sa se alimenteze direct de la reteaua de 220 V ac.

Dispozitivul trebuie sa cuprinda urmatoarele blocuri functionale:
- sursa alimentare 12 Vcc;
- senzor de temperatura tip LM35;
- circuit adaptor a senzorului cu circuitul basculant;
- circuit basculant tip trigger Schmitt;
- circuit avertizare optica cu LED, care cuprinde:
-oscilator pe frecventa 1 Hz;
- circuit avertizare sonora, care cuprinde:
-oscilator pe frecventa 1 kHz;
-amplificator audio;
-traductor electromagnetic (difuzor).

-3-
CAPITOLUL 3 PROIECTARE

3.1 PROIECTARE DE BAZA

3.1.1 INTRODUCERE

Temperatura este marimea neelectrica cea mai des masurata. Senzorii de

temperatura folositi in automatizari au o mare varietate, datorita gamei largi de
temperatura care se masoara, precum si preciziei cu care se masoara intr-un anumit
domeniu.
In sistemul international de unitati de masura, pentru masurarea temperaturii
corpurilor, se utilizeaza scara de temperatura termodinamica stabilita pe baza a sase
temperaturi fixe reproductibile definite de starile de echilibru ale unor materiale la
presiunea normala de 101325 Pa. In cadrul acestei scari, unitatea de temperatura
termodinamica este Kelvinul (K) definit ca fractiunea 1/273,16 din temperatura
termodinamica a punctului triplu al apei.
Eroarea de masura se datoreaza in primul rand, efectelor de schimb de caldura
dintre senzor si mediu. Evaluarea erorii de masurare se face prin calculul raspunsului
senzorului, aceasta eroare fiind cu atat mai mica cu cat conductanta termica senzor-
corp este mai mare. O alta sursa de eroare poate fi incalzirea senzorului datorita
curentului propriu care trece prin senzor (mai ales in cazul traductoarelor
parametrice).
Marea varietate a traductoarelor se mai datoreaza si caracteristicilor
constructive ale lor, care sunt determinate de mediile in care ele trebuie sa
functioneze.
Fenomenele care stau la baza functionarii senzorilor de temperatura prezinta la
fel o mare diversificare. Conversia temperatura-marime electrica, facuta de senzor,
se realizeaza pe baza efectelor produse de campul termic asupra diferitelor materiale
conductoare sau semiconductoare.
Efectele produse de temperatura asupra diferitelor corpuri cu care vin in
contact direct sau indirect sunt: dilatarea, modificarea dimensiunilor solidelor sau
modificarea volumului lichidelor, variatia conductivitatii electrice la materiale
conductoare sau semiconductoare, modificarea proprietatilor magnetice in cazul unor
materiale magnetizabile, aparitia si variatia unei tensiuni electromotoare (pentru
senzori activi), variatia intensitatii si a spectrului radiatiei emise de corp, precum si
modificarea frecventei de rezonanta proprie a materialului.
Traductoarele de temperatura, pe langa realizarea conversiei temperatura-
marime electrica, trebuie sa aiba si alte proprietati, cum sunt: sensibilitate,
reproductibilitate, timp de raspuns mic, liniaritate pe un domeniu cat mai mare,
montare si interschimbabilitate rapida si usoara. Ele trebuie sa fie protejate impotriva

-4-
unor eventuale actiuni distructive mecanice sau chimice. Aceste protectii, care se
adauga in timpul realizarii traductoarelor, duc la scaderea performantelor acestora.
3.1.2 UTILIZARE

Pentru a face o alegere corecta a senzorului de temperatura, trebuie analizate

prima data cerintele legate de intervalul de temperatura in care functioneaza, timpul
de raspuns, sensibilitatea, precizia cu care se stabileste temperatura, temperatura
maxima la care va fi supus senzorul, timpul de utilizare, daca sesizarea se face cu sau
fara contact si, nu in ultimul rand, costurile, care sunt direct proportionale cu precizia
senzorului si cu modul de montare al acestuia.

Foarte des sunt utilizati : termorezistentele, termistoarele, diferite tipuri de

termocupluri, care acopera o gama larga de temperatura.

In general, aparatele care servesc pentru masurarea temperaturilor sub 660 oC -

se numesc termometre, iar peste 660oC,- pirometre. Domeniul de utilizare a
principalelor aparate folosite pentru masurarea temperaturii sunt prezentate in tabelul
1.1.

Tabelul 1.1 Domeniile de utilizare ale unor aparate de masurat temperatura

Domeniul de Materiale Aparat de masurat

masura
o
C

- 30 ...  30 Mercur  
- 30 ...  500 Mercur si atmosfera de azot  
la 10 bar Termometre cu lichid
- 30 ...  600 Idem la 20 bar
- 30 ...  750 Idem la 70 bar
pana la  1000 Umplutura de galiu
- 60 ...  100 Aliaj de mercur cu taliu
- 70 ...  110 Umplutura de toluen
- 200 ...  30 Umplutura de pentan tehnic

pana la  100 Umplutura de gaz lampant Termometre cu

pana la  350 Umplutura de mercur presiune de lichid

- 70 ...  30 Bioxid de carbon  

50 ...  180 Eter Termometre cu

-5-
- 30 ...  400 Hidrocarburi presiune de vapori

350 ...  650 Mercur  

20 ...  600 Invar cu continut de 36% Ni Termometre cu

dilatarea metalelor

pana la  150 Fier  

- 60 ...  150 Nichel  

- 50 ...  150 Cupru Termorezistente

pana la  400 Wolfram  

- 220 ...  500 Platina  

pana la  100 Bismut-platina Termoelemente

pana la  600 Cupru-constantan  

pana la  600 Argint-constantan  

pana la  700 Fier-constantan  

pana la  900 Manganina-constantan Termoelemente

pana la  1000 Nichelcrom-constantan  

pana la  1300 Nichel-nichelcrom  

pana la  1600 Platina-platinarodiu  

 700 ...  1400 (Cu diafragma) Pirometre de

 700 ...  2000   radiatie totala

 600 ...  1600   Pirometre de radia-

 600 ...  3000 ( Cu filtru fumuriu) tie monocromatica

 600 ...  2000   Con Seger

-6-
3.1.3 SCHEMA BLOC

Senzor de
tempera- Retea 220V c.a.
tura

Circuit de Sursa de
adaptare alimentare

Circuit
basculant

Circuit de
avertizare
optic

Circuit de
avertizare
sonor

-7-
Schema bloc a traductorului de temperatura

-8-
 3.2. PROIECTAREA DE DETALIU

3.2.1 SCHEMA ELECTRICA

S1 S2

D1 D3
Retea LS7 +12Vcc
TR
220Vac 812
D4 C1 C2
D2 GND

CN

DZ C3 R1 C R R R R
1 R4 R12 R16 R18 R19 C10
LM R7 5 10 11 D6 14 15 DIF
35 R8 T3
D5 R5 DZ C6 R13 C8 C9
R6 4 T4 C7 T7
DZ3 T2 T8 T9
R3 C4
T1 D7 T6
DZ2 R17 R20
R2 R9
OC T5 T10

-9-
 3.2.2 SURSA DE ALIMENTARE

Sursa simpla de alimentare genereaza o singura tensiune de iesire. Schema

unei astfel de surse este urmatoarea:
S1 S2

D1 D3
Retea TR LS7
+12Vcc
220Vac 812
D4 C1 C2
D2
GND
Schema sursei de alimentare

Se utilizeaza un transformator pentru reducerea tensiunii retelei de

alimentare la o valoare convenabila. Pentru dimensionarea transformatorului este
necesar calculul tensiunii si curentului pe care acesta trebuie sa o furnizeze in
secundar. Tensiunea la iesirea transformatorului (din secundarul transformatorului)
este o tensiune alternativa sinusoidala cu frecventa egala cu cea a retelei de
alimentare (50HZ). Valoarea acestei tensiuni este specifica fiecarui transformator si
este influentata de curentul consumat. In general, pentru transformatoare, tensiunea
secundarului (din datele de catalog sau cea inscrisa pe acesta) corespunde unui
curent consumat egal cu cel la care se obtine puterea nominala a transformatorului.
Redresorul utilizat pentru transformarea tensiunii alternative generata de
transformator intr-o tensiune continuua este unul clasic de tip "punte". El poate fi
realizat fie din 4 diode conectate conform schemei, fie se poate utiliza o punte
redresoare integrata.
Condensatorul conectat la iesirea redresorului are rolul de a "netezi"
tensiunea obtinuta din redresor. El reduce variatia tensiunii care se aplica
stabilizatorului la valori reduse de ordinul a 0.5...2 V. Acest condensator mai poarta
denumirea de condensator de filtrare sau mai simplu filtru.
Stabilizatorul de tensiune are rolul de a asigura o valoare constanta a
tensiunii furnizate de sursa indiferent de variatiile tensiunii retelei de alimentare sau
ale consumului. Stabilizatorul se poate realiza cu componente discrete sau se poate
utiliza un stabilizator integrat. Se recomanda utilizarea stabilizatoarelor integrate
datorita simplificarii pe care o aduc, a pretului scazut si nu in ultimul rind a
performantelor foarte bune pe care acestea le au. Cele mai cunoscute si utilizate
stabilizatoare de tensiune integrate sint cele din familia 78XX. In tabelul urmator
sunt prezentate caracteristicile circuitului stabilizator ales pentru acest proiect,
respectiv LS7812:

Tip circuit Tensiune iesire Domeniu tensiuni intrare Curent maxim Capsula
LS7812 12 V 14.5..35 V 1A TO220

- 10 -
 3.2.3 SENZORUL DE TEMPERATURA

Pentru acest proiect s-a ales ca senzor de temperatura, modelul LM35.

Senzorul integrat LM35 este un senzor de temperatura de precizie, cu ieşire
analogica de tensiune proportionala liniar cu temperatura masurata in grade Celsius.
Ieşirea are impedanta scazuta, este liniara şi precizia implicita de calibrare simplifica
interfata de citire a ieşirii.
 Caracteristici generale:
- calibrat direct in °C;
- factor de scala liniar +10 mV/ °C;
- masurarea temperaturii in intervalul 0 °C ¸ +100 °C;
- tensiune de alimentare intre 4¸30 V – 20 V şi un curent de 60 µA;
- impedanta de ieşire 0,1 Ω pentru un curent de incarcare de 1 mA;
- propria incalzire introdusa este de 0,08 °C in aer.

+6Vcc de la circuitul adaptor

LM
35
Iesire catre circuitul adaptor

Schema senzorului integrat LM35

 
Nu necesita calibrare externa şi furnizeaza o precizie de ±0.25 °C la
temperatura de 25 °C şi ±0,75 °C pe tot domeniul de temperatura.
LM35 poate fi aplicat in mod uşor in interiorul altor senzori integrati de
temperatura. Prin lipire sau cimentare pe o suprafata temperatura citita poate fi
diferita cu 0,01 °C de temperatura suprafetei.
Aceasta presupune ca temperatura aerului inconjurator este aproape identica cu
temperatura suprafetei; daca temperatura aerului este mult mai mare sau mai mica
decat temperatura suprafetei, temperatura indicata de senzorul integrat LM35 va fi
una intermediara intre cea a suprafetei şi cea a mediului. Este valabil in special
pentru capsula de plastic TO92, unde terminale din cupru reprezinta calea principala
de evacuare a caldurii din circuit.
Problema poate fi rezolvata prin mentinerea traseului firelor de legatura ale
circuitului LM35 la aceeaşi temperatura cu cea a suprafetei masurate; firele pot fi
mentinute la aceeaşi temperatura cu suprafata prin lipirea lor de suprafata cu raşina
epoxidica.

- 11 -
 3.2.4 CIRCUITUL ADAPTOR

Circuitul adaptor realizeaza legatura/conectarea senzorului de temperatura cu

circuitul basculant, deoarece senzorul nu livreaza la iesire tensiunea necesara
bascularii circuitului comparator.
Concret montajul este un divizor de tensiune, iar senzorul ales livreaza la iesire
o tensiune de 10 mV/grad C fata de masa, iar circuitul basculant are pragul de
comutare fixat la 5,1 V. Prin insumarea tensiunii partii inferioare a divizorului cu
tensiunea livrata de senzor, va rezulta o tensiune apropiata de valoarea de intrare a
circuitului basculant.
Circuitul adaptor este format din:
- 2 diode Zenner;
- 1 dioda redresoare;
- 1 rezistenta.
Dioda DZ1 asigura alimentarea senzorului de temperatura, fiind conectata in
paralel cu acesta.
Dioda DZ2 stabileste pragul minim de tensiune pentru etajul basculant.
Dioda redresoare D5 stabileste pragul de tensiune, care este proportional cu
temperatura critica de avertizare aleasa prin tema de proiectare (stabilita la 30 oC).
Rezistenta R1 limiteaza curentul care trece prin acest circuit la o valoare de
functionare optima diodelor Zenner.

+12Vcc

R1

+6Vcc catre LM35

D5 Catre intrarea
Semnal de la iesirea
circuitului DZ1
LM35
Gnd catre LM35 basculant

DZ2

Schema circuitului adaptor

- 12 -
 3.2.5 CIRCUITUL BASCULANT

Circuitul folosit este de tip trigger Schmitt, fiind un circuit basculant cu o

comportare mai mult catre clasa circuitelor monostabile.
Acesta compara tensiunea de la intrare cu un nivel luat ca referinta, peste care
triggerul isi comuta starea iesirii in “1” logic (tensiunea de alimentare).
Circuitul este compus in principiu din 3 tranzistori:
- primul, T1, este limitator de histerezis;
- T2 si T3 intra in structura circuitului basculant propriu-zis (denumit si
circuit basculant cu cuplaj pe emitor).
Proprietatea de histerezis consta prin deosebirea dintre valorile de tensiuni de
intrare pentru care basculeaza circuitul, fata de starea la care triggerul ramane la
valoarea initiala.
Uiesire

Uintrare
Pragcomutatie in 1 logic
Pragcomutatie in 0 logic

Schema curbei de histerezis

Aceasta diferenta de potential este de 1 – 1,2 V si este de dorit ca potentialul

de comutatie sa fie acelasi cu cel de revenire, adica sa eliminam proprietatea de
histerezis. Acest fenomen il eliminam cu tranzistorul T1, care are o amplificare
foarte mare si care aduce repede la saturatie primul tranzistor din circuitul basculant.

+ 12 Vcc Iesire catre

R4 circuitul de
Intrare de la circuitul R7
R8 avertizare
adaptor T3
R5 optica
R6
DZ3 R3 T2
T1 DZ4 C4

R2 R9

Schema circuitului basculant

- 13 -
 3.2.6 CIRCUITUL DE AVERTIZARE OPTICA

Dispozitivele optoelectronice au proprietatea de a transforma un semnal

luminos intr-unul electric (dispozitive fotosensibile) sau de a emite lumina atunci
cand sunt parcurse de un curent electric (dispozitive emisive).
Circuitul de avertizare optica cu intermitenta din acest proiect este compus
dintr-un oscilator pe frecventa de 1Hz, iar ca element de atentionare o dioda
electroluminiscenta (LED).
Circuitul de avertizare este conectat la circuitul basculant (tip trigger Schmitt)
cu ajutorul unui element optocuplor (releu fotoelectric), pentru a nu afecta parametrii
functionali ai acestuia. Optocuplorul este un ansamblu format dintr-un dispozitiv
emisiv (LED) si unul fotosensibil (fototranzistor), aflate la o distanta foarte mica
unul fata de celalalt (in capsula comuna), care izoleaza galvanic partea de intrare fata
de cea de iesire, informatia transmisa nefiind afectata.
În tehnica de calcul, automatică şi radioelectronică, paralel cu oscilaţiile
sinusoidale (armonice), se folosesc pe larg şi semnale periodice dreptunghiulare.
Aceste semnale pot fi produse cu ajutorul unor circuite basculante care se pot afla în
două stări: de blocaj şi de conducţie. Trecerea dintr-o stare în alta se face cu
aplicarea sau fără aplicarea din exterior a unor impulsuri de comandă. Un model de
oscilator este circuitul basculant astabil, care nu are nici o stare stabilă
corespunzătoare conducţiei, respectiv blocării unei ramuri. Trecerea dintr-o stare în
cealaltă se face fără a fi necesar vreun impuls de comandă din exterior. Cea mai
simplă metodă de obţinere a semnalelor electrice periodice dreptunghiulare, folosita
si in prezentul proiect, la care se adauga optoculplorul si LED-ul, este reprezentata in
figura urmatoare:

+12Vcc
C5 R10 R11 R12 D6

C6 R13 Iesire catre

T4 C7 circuitul de
avertizare
Intrare de sonora
la circuitul T5
basculant OC

Schema circuitului de avertizare optica

- 14 -
 3.2.7 CIRCUITUL DE AVERTIZARE SONORA

Circuitul de avertizare sonora este un generator de semnal acustic, in banda

frecventelor percepute de urechea umana si cu o valoare mare a intensitatii sunetului.
Generatorul de semnal acustic este un oscilator, iar valoarea intensitatii
sunetului este obtinuta cu ajutorul unui amplificator si a unui traductor
electroacustic. Oscilatorul (descris la subcapitolul 3.2.6) din blocul de avertizare
sonora, este reprezentat de un circuit basculant astabil pe frecventa de 1 kHz,
respectiv amplificatorul de semnal foloseste un circuit darlington, cu doua
tranzistoare si are puterea de iesire de 0,2 W.
In proiectul de fata, circuitul de avertizare sonora este conectat la circuitul de
avertizare optica, pentru a fi sincronizat cu acesta. In acest scop conexiunea intre cele
doua circuite nu se va face direct, ci cu ajutorul unui montaj de separare. Montajul de
separare, compus din tranzistor si dioda are rolul de a nu permite afectarea
functionarii oscilatoarelor pe frecventele de lucru.

+12Vcc
R14 R15 R16 R18 R19 C10
DIF
C8 C9
Intrare de la T7 T8
circuitul de T9
T6
avertizare D7 R17 R20
optica T10

Schema circuitului de avertizare sonora

- 15 -
 4. REALIZARE

LISTA CU COMPONENTE

Pentru realizarea practica a temei acestui proiect, s-au utilizat urmatoarele

componente:

Nr.
Indicativ Denumire Model Obs.
crt.

1 CI1 Circuit integrat LS7812

2 CI2 Circuit integrat LM35

3 T1 Tranzistor npn BC337

BC337
4 T2 Tranzistor npn
BC337
5 T3 Tranzistor npn
BC337
6 T4 Tranzistor npn
BC337
7 T5 Tranzistor npn
BC337
8 T6 Tranzistor npn
BC337
9 T7 Tranzistor npn
BC337
10 T8 Tranzistor npn
BC337
11 T9 Tranzistor npn

12 T10 Tranzistor npn BD441

13 DZ1 Dioda Zenner ZP6V2

Dioda Zenner
14 DZ2 BZX5V6
Dioda Zenner
15 DZ3 BZX5V1
Dioda Zenner
16 DZ4 BZX5V1
Dioda redresoare
17 D1 1N4007

- 16 -
 Dioda redresoare 1N4007
18 D2
Dioda redresoare 1N4007
19 D3
Dioda redresoare 1N4007
20 D4
Dioda redresoare
21 D5 1N4148

22 D6 Dioda electroluminiscenta LED

Dioda redresoare
23 D7 1N4148

24 OC Optocuplor PC-1711

25 R1 Rezistenta 0,25W 100Ω Bobinata

26 R2 Rezistenta 0,15W 3,6kΩ Oxid

27 R3 Rezistenta 0,15W 1kΩ Oxid

28 R4 Rezistenta 0,25W 100Ω Bobinata

29 R5 Rezistenta 0,15W 2kΩ Oxid

30 R6 Rezistenta 0,15W 20kΩ Oxid

31 R7 Rezistenta 0,15W 2,2kΩ Carbon

32 R8 Rezistenta 0,15W 56kΩ Oxid

33 R9 Rezistenta 0,15W 200Ω Carbon

34 R10 Rezistenta 0,15W 1kΩ Carbon

35 R11 Rezistenta 0,15W 100kΩ Carbon

36 R12 Rezistenta 0,15W 100kΩ Carbon

37 R13 Rezistenta 0,15W 1kΩ Oxid

38 R14 Rezistenta 0,15W 120kΩ Oxid

39 R15 Rezistenta 0,15W 1kΩ Oxid

- 17 -
40 R16 Rezistenta 0,15W 1kΩ Carbon

41 R17 Rezistenta 0,15W 100kΩ Carbon

42 R18 Rezistenta 0,15W 100kΩ Carbon

43 R19 Rezistenta 0,15W 1kΩ Carbon

44 R20 Rezistenta 0,15W 20kΩ Oxid

45 C1 Condensator electrolitic 2200μF

46 C2 Condensator electrolitic 470μF

47 C3 Condensator electrolitic 100μF

48 C4 Condensator electrolitic 100μF

49 C5 Condensator electrolitic 100μF

50 C6 Condensator electrolitic 10μF

51 C7 Condensator electrolitic 10μF

52 C8 Condensator electrolitic 15nF Stiroflex

53 C9 Condensator nepolarizat 15nF Stiroflex

54 C10 Condensator nepolarizat 100μF

55 TR Transformator monofazat 220Vca - 14Vca 7W

56 DIF Difuzor 0,2W / 8Ω

57 CBL Cablaj imprimat 100 x 50 mm Sticlotextolit

58 CN Conector 2 pini

59 CRC Carcasa 165 x 75 x 60 mm Plastic

60 CBA Cablu alimentare 2 x 1,5 mm2 Bifilar

- 18 -
SCHITA CABLAJULUI

- 19 -