Capitolul 1.

INTRODUCERE IN ELECTRONICA DE PUTERE (continuare)

1.3. SINTEZA CONVERTOARELOR ELECTRONICE DE PUTERE
1.3.1. Rolul si caracteristicile unui convertor
1.3.2. Clasificari ale convertoarelor electronice de putere
1.4. APLICATIILE SI TENDINTELE DE DEZVOLTARE ALE ELECTRONICII DE
PUTERE
1.4.1. Aplicatiile EP
1.4.2. Tendinte actuale de dezvoltare ale EP

Capitolul 2. ELEMENTE DE ANALIZA A CIRCUITELOR IN COMUTATIE

2.1. ANALIZA ASISTATA DE CALCULATOR
2.1.1. Definirea marimilor specifice semnalelor periodice din electronica de
putere
2.1.2. Simularea PSpice a circuitelor de comutatie
2.1.2.1. Introducere in simularea asistata de calculator
2.1.2.2. Algoritmul general de simulare PSpice
2.1.3. Studiu de caz

CURS NR.2 (13 pagini)

Capitolul 1. INTRODUCERE IN ELECTRONICA DE PUTERE (continuare)

1.3. SINTEZA CONVERTOARELOR ELECTRONICE DE PUTERE

1.3.1. Rolul si caracteristicile unui convertor

Un convertor electronic de putere este un circuit electronic a carui schema include si
dispozitive semiconductoare de putere (DSP) cu functionare in comutatie si al carui rol este
de a face conversia (transformarea) formei si/sau parametrilor energiei furnizate de o sursa de
alimentare in vederea adaptarii ei la cerintele sarcinii (curent, tensiune, putere).

Fig.1.10. Schema bloc principiala generala a unei conversii de energie

Schema bloc principiala generala a unei conversii de energie din fig.1.10 cuprinde:
- canalul de putere cuprinde blocurile reprezentate de convertor, sursa de energie
electrica primara si sarcina;

C2 - 1
 - canalul de prelucrare a informatiei cuprinde blocurile de comanda si control,
blocul auxiliar de protectie si eventual stingere a DSP (numai pentru DSP-urile
controlabile unilateral) si blocul de prelucrare date;
Ca obiect de studiu, electronica de putere se limiteaza doar la blocurile convertor,
comanda si control si circuitelor auxiliare de protectie, stingere etc ale dispozitivelor
semiconductoare de putere.
In vederea asigurarii necesarului de energie al sarcinii, convertorul, ca bloc electronic
cheie plasat între sursa de energie şi sarcină, primeşte comanda de modificare a parametrilor
săi de la blocul de comandă şi control (reglare), pe baza calculelor efectuate de blocul de
prelucrare date (poate fi un circuit realizat cu componente discrete sau integrat analogic,
digital sau mixt, un circuit integrat specializat, un microprocesor, un microcontroler, un
procesor digital de semnale, calculator etc), care îşi ia la randul sau informaţiile necesare de la
sursă şi de la sarcină.
In fig.1.10 se observa ca blocul convertor are două intrări ( una provenind de la sursă
şi cealalta de la blocul de comandă şi control) şi o ieşire (sarcina). Pe baza lor pot fi definite
următoarele tipuri de caracteristici ale convertorului:
 caracteristici de intrare, ce leagă una dintre mărimile de intrare (Ui, Ii sau fi) de o altă
mărime de intrare:
U =U ( I )|
i i i f i , U0 , I 0 , f 0 , U c , I c , f c =constante
ex:
 caracteristici de ieşire, numite si caracteristici externe sau caracteristici de sarcina,
ce leagă una dintre mărimile de ieşire (Uo, Io sau fo) de o altă mărime de ieşire:
U =U ( I )|
0 0 0 U i , I i , f i , f 0 , U c , I c , f c =constante
ex:
 caracteristici de transfer, numite si caracteristici de sensibilitate, ce leagă matematic
si/sau grafic una dintre mărimile de ieşire (U o, Io sau fo) de una sau mai multe mărimi
de intrare (Ui, Ii sau fi):
U 0 =U 0 ( I i )|U i ,f i , I 0 ,f 0, U c ,I c ,f c=constante
ex:
 caracteristici de reglaj, ce leagă o mărime de ieşire de una de control (Uc, Ic, fc):
U 0 =U 0 (U c )|Ui , I i , f i , I 0 , f 0 , I c , f c=constante
ex:

1.3.2. Clasificari ale convertoarelor electronice de putere (CEP)

Exista mai multe criterii de clasificare a convertoarelor electronice de putere:
a) dupa natura energiei sursei de alimentare si a energiei furnizate sarcinii, exista:
 convertoare ce transforma energia electrica de c.a. (furnizata de reteaua
nationala de alimentare etc) sau de c.c. (provenita de la baterii, acumulatoare,
sisteme solare etc) tot in energie electrica de c.a sau c.c. de alta forma sau de
alti parametri;
 convertoare ce transforma energia electrica in energie neelectrica, in aceasta
categorie fiind incluse instalatiile tehnologice pentru incalzire inductiva (de
exemplu, a materialelor din industria chimica), tratament termic, comanda
numerica a masinilor unelte, actionarea masinilor electrice de c.c. si c.a. etc;
 convertoare neconventionale, ce transforma energia neelectrica in energie
electrica, care in prezent sunt cele mai mult studiate si dezvoltate avand in
vedere actuala criza energetica mondiala ce necesita gasirea rapida de noi surse
alternative de energie celor conventionale (de natura fosila – petrol, gaze
naturale, carbune - si nucleara). Este vorba de “energia verde”, “energia
regenerabila”, “energia curata” sursele de energie neelectrice actuale putand

C2 - 2
 fi: panouri fotovoltaice, pile de combustie cu hidrogen, turbine eoliene,
salinitatea lacurilor, forta apei (geotermala, hidrocentrale, a mareelor, a
valurilor etc), biomasa etc.
In cadrul acestui curs in continuare ne vom ocupa doar de primul tip de convertoare.
b) dupa natura puterii electrice furnizate sarcinii, exista:
 convertoare cu iesire in c.c., acestea subclasificandu-se la randul lor in:
- convertoare c.a.-c.c. (convertoare cu intrare in c.a. si iesire in c.c.),
numite pe scurt redresoare;
- convertoare c.c.-c.c. (convertoare cu intrare in c.c. si iesire in c.c.),
 convertoare cu iesire in c.a., acestea subclasificandu-se la randul lor in:
- convertoare c.c.-c.a. (convertoare cu intrare in c.c. si iesire in c.a.),,
numite pe scurt invertoare;
- convertoare c.a.-c.a. (convertoare cu intrare in c.a. si iesire in c.a.),
O reprezentare grafica a acestei clasificari se poate vedea in fig.1.11.

Fig.1.11. Clasificarea convertoarelor dupa natura puterii furnizate sarcinii

c) dupa valoarea puterii solicitata de sarcina, exista:

 convertoare pentru sarcini de puteri mici, numite si convertoare directe sau
variatoare (c.a.-c.a., respectiv c.c.-c.c.), ce realizeaza conversia energiei prin
intermediul unui singur convertor, de tipul celor prezentate la clasificarea de la
punctul b) imediat anterior;
 convertoare pentru sarcini de puteri medii si mari, numite si convertoare
indirecte, ce realizeaza conversia folosind doua convertoare directe legate unul
dupa altul (in cascada). Acestea sunt de doua tipuri (fig.1.12):
- convertoare indirecte c.a.-c.a. cu faza intermediara de c.c., obtinute
prin montarea in cascada a unui redresor (ce realizeaza conversia c.a.-
c.c.) urmat de un invertor (ce realizeaza in continuare conversia c.c.-
c.a.);
- convertoare indirecte c.c.-c.c. cu faza intermediara de c.a., obtinute
prin montarea in cascada a unui invertor (ce realizeaza conversia c.c.-
c.a.) urmat de un redresor (ce realizeaza conversia c.a.-c.c.).

C2 - 3
 a) schema bloc principiala a unui convertor b) schema bloc principiala a unui convertor
indirect c.a.-c.a. cu faza intermediara de c.c. indirect c.c.-c.c. cu faza intermediara de c.a.
Fig.1.12. Tipuri de convertoare indirecte pentru sarcini de puteri medii si mari
d) dupa conectarea sau nu la reteaua nationala de c.a, exista:
 convertoare conectare la retea, numite si convertoare neautonome (de
exemplu, redresoarele);
 convertoare neconectate la retea, numite si convertoare autonome (de exemplu,
invertoarele).
e) dupa sursa de energie utilizata in realizarea procesului de comutatie
Comutatia (fig.1.13) este un proces comun tuturor convertoarelor si consta in
tranzitia curentului dintr-o latura de circuit in alta latura de circuit intr-un interval de
timp tc numit interval de comutatie. Ideal, acest interval este nul deoarece DSP-urile
sunt considerate comutatoare ideale (CS1 si CS2); in realitate, datorita inertiei DSP-
urilor, tc ≠0. Procesul de comutatie este initiat de tensiunea de comutatie uc=u2-u1.
Comutatia este naturala in acest caz deoarece anularea curentului i 1 simultan cu
cresterea curentului i2 in intervalul de comutatie se desfasoara de la sine, fara a fi
necesara introducerea in circuit a unei surse auxiliara de energie.

a) ilustrarea procesului de comutatie pe un b) formele de unda ale evolutiei

exemplu de circuit cu 2 laturi curentilor prin cele 2 laturi de circuit
Fig.1.13. Ilustrarea principiului procesului de comutatie

In consecinta, dupa sursa de energie utilizata in realizarea procesului de comutatie,

convertoarele electronice de putere se clasifica in:
 convertoare cu comutatie proprie, care nu necesita surse suplimentare de
energie care sa forteze initierea procesului de comutatie, ci utilizeaza propria
tensiune de comutatie existenta oferita de retea sau, in cazuri speciale, chiar de
sarcina, astfel ele subclasificandu-se la randul lor in:
- convertoare cu comutatie naturala, cand in procesul de comutatie se
realizeaza prin alimentarea convertorului de la reteaua nationala de c.a.;
- convertoare cu comutatie de la sarcina, cand in procesul de comutatie
se foloseste in locul retelei de c.a. tensiunea furnizata chiar de sarcina,
acest tip de convertoare fiind utilizat mai rar decat cel cu comutatie
naturala;
 convertoare cu comutatie fortata, care necesita surse auxiliare de energie
pentru a obtine tensiunea de comutatie necesara initierii procesului de
comutatie. Ca surse auxiliare in industrie se folosesc condensatoare de stingere
sau DSP (TBP sau tiristoare de constructie speciala cu comutatie controlata) la

C2 - 4
 care se mareste rezistenta pentru a micsora curentul prin latura unde curentul
trebuie stins, pentru a forta procesul de comutatie;
 convertoare fara comutatie, cand nu are loc nici o comutatie propriuzisa ci o
intrerupere a fluxului de energie, reprezentate de intrerupatoare si de unele
variatoare de c.a. realizate cu DSP.
f) dupa fluxul energiei electrice intre porturile de intrare si iesire:
 convertoare unidirectionale, in care sensul de circulatie al energiei este de la
portul de intrare (sursa de alimentare) la portul de iesire (sarcina, numita si
consumator) – in acest caz notiunile de port de intrare si de port de iesire sunt
bine stabilite;
 convertoare bidirectionale, in care sensul de circulatie al energiei se face intre
cele doua porturi mentionate anterior in ambele sensuri (atat de la sursa la
sarcina, dar este posibila si inversarea sensului de circulatie al fluxului de
energie de la sarcina catre sursa) – in acest caz notiunile de port de intrare si de
port de iesire sunt reversibile.
De exemplu, daca sursa de energie este de c.a. si sarcina este de c.c., atunci cand
fluxul de energie curge dinspre sursa spre sarcina s-a obtinut regimul de redresor al
convertorului bidirectional, in timp ce daca sensul fluxului de energie se inverseaza se obtine
regimul de invertor neautonom (conectat la reteaua nationala de c.a.) al aceluiasi convertor.
Astfel, folosind aceeasi topologie (schema electronica) de convertor se poate realiza fie un
redresor, fie un invertor, evident daca si DSP-urile utilizate/grupurile de DSP-uri utilizate
permit conductia bidirectionala ca sa permita schimbarea sensului de curgere a fluxului de
energie. Mai mult, aceeasi topologie de convertor la care se modifica si comanda si/sau
filtrarea pe intrare/iesire poate indeplini functii electronice de putere distincte.
g) dupa parametrul modificat in realizarea conversiei, acest criteriu fiind prezentat in
detaliu in fig.1.14, care permite definirea fiecarui tip de convertor.
Mentionam ca variatorul c.c.-c.c. se regaseste in literatura de specialitate si sub
denumirea de chopper. Cicloconvertorul este un convertor direct c.a.-c.a. la care parametrul
modificat este frecventa, care devine mai mica pe sarcina decat frecventa sursei de alimentare,
in timp ce la variatoarele c.a.-c.a. parametrul modificat este amplitudinea tensiunii de c.a.

Fig.1.14. Tipuri de convertoare indirecte pentru sarcini de puteri medii si mari

C2 - 5
1.4. APLICATIILE SI TENDINTELE DE DEZVOLTARE ALE ELECTRONICII DE
PUTERE

1.4.1. Aplicatiile EP
Aplicatiile EP s-au impus de-al lungul timpului in numeroase domenii:
 INDUSTRIE
- inregistrari magnetice;
- circuite de TV;
- controlul reactoarelor nucleare si a acceleratoarelor de particule;
- laseri industriali;
- pompe si compresoare;
- masini electrice (fig.1.15), magneti si electromagneti;

Fig.1.15. Utilizarea convertoarelor c.a.-c.c. (redresor) si c.c.-c.a. (invertor)

in controlul turatiei unui motor de c.a.

- cuptoare cu incalzire dielectrica si prin inductie;

- sisteme de ventilatie;
- controlul iluminarii (aprindere electronica, variatoare de c.a.);
- aparatura de sudura;
- surse neinteruptibile de tensiune (UPS-Uninterruptible Power Supply) folosite pentru
protectia PC-urilor (fig.1.16), centrelor de date, echipamentelor de telecomunicatii etc

Fig.1.16. Utilizarea unui convertor c.c.-c.a. (invertor)

intr-o sursa neinteruptibila de tensiune (UPS – Uninterruptible Power Supply)

 TELECOMUNICATII
- relee, sisteme de inalta tensiune, sisteme de transmisie de inalta frecventa;
- surse autonome de alimentare, surse de incarcare baterii
 AERONAUTICA
- surse de alimentare avioane si sateliti;
- surse autonome de energie pentru sistemele spatiale (fig.1.17)

C2 - 6
 Fig.1.17. Utilizarea convertoarelor c.c.-c.c. in alimentarea navelor spatiale,
folosind panouri fotovoltaice ca sursa de alimentare primara cu energie regenerabila
 TRANSPORTURI
- controlul traficului rutier;
- metrou, locomotive electrice, autovehicule rutiere conventionale;
- constructie si surse de incarcare baterii pentru vehicule hibride si electrice;
- sisteme de alimentare pentru radar si sonar
 SISTEME UTILITARE
- surse regenerabile de energie (eoliene, fotovoltaice, celule de combustie cu hidrogen
etc);
- sisteme de stocare a energiei;
- pompe pentru sisteme de incalzire a apei;
- ventilatoare cu directionarea curentului de aer
 COMERT
- surse de alimentare pentru xerox;
- reclame luminoase, iluminat stradal;
- sisteme de ridicare/coborare (lifturi, macarale etc);
- incalzire, ventilatie, aer conditionat;
- calculatoare si echipamente de birou
 APLICATII CASNICE
- alarme de apartament;
- incalzirea casei, garajului etc;
- alimentarea aparaturii casnice in zonele geografice izolate (insule, varf de munte etc);
- aer conditionat;
- alimentarea calculatoarelor personale (fig.1.18)

Fig.1.18. Utilizarea unui convertor c.a-c.c. (redresor) si a unui convertor c.c.-c.c intr-o sursa
de tensiune cu functionare in comutatie pentru alimentarea PC-urilor

1.4.2. Tendinte actuale de dezvoltare ale EP

C2 - 7
 Directiile de dezvoltare ale componentelor electrice (pasive) si electronice (active) de
putere, precum si a convertoarelor electronice construite cu acestea sunt urmatoarele:
 COMPONENTE PASIVE
- perfectionarea tehnologiei de fabricatie in vederea reducerii dimensiunilor, posibilitatii
de implementare si integare pe placutele de cablaj imprimat (cu referire speciala la
bobine si transformatoare, de exemplu cele realizate in tehnologie planara) pentru
cresterea randamentului;
- utilizarea de materiale dielectrice (necesare fabricarii condensatoarelor) si magnetice
(necesare fabricarii bobinelor si transformatoarelor specifice EP) performante,
caracterizate prin permitivitate/permeabilitate ridicata, tensiuni de strapungere mari si
domenii largi de temperatura a mediului ambiant in care acestea lucreaza
 COMPONENTE ACTIVE (DSP)
- fabricarea de noi DSP controlabile bilateral de puteri foarte mari, comparabile cu cele
mai puternice dispozitive clasice necontrolabile (diodele de putere) sau controlabile
unilateral (tiristoare conventionale), ce in prezent ating valorile maxime de
5000V/5000A;
- cresterea valorilor nominale ale curentului si tensiunii prin dispozitiv, deci implicit a
puterii maxime admisibile;
- utilizarea noilor materiale (carbura de siliciu SiC si carbura de sodiu NaC) in fabricatia
noii generatii de DSP de putere mare (diode si tranzistoare);
- scaderea puterii disipate in comutatie;
- cresterea vitezei de comutatie ON si OFF, deci implicit a frecventei de comutatie prin
scaderea timpilor de comutatie;
- reducerea gabaritului si a pretului;
- cresterea rezistentei la suprasolicitari
 CONVERTOARE ELECTRONICE DE PUTERE
- cresterea gradului de integrare a componentelor convertorului in vederea realizarii lui
in final sub forma de circuit integrat specializat;
- cresterea randamentului energetic peste 95-98%, cat este maximul atins in prezent;
- cresterea densitatii puterii electrice (putere/arie de cablaj sau putere/volum-spatiu pus
la dispozitie)
- sa se urmareasca evolutia circuitelor de comanda in timp, care a fost urmatoarea:
 circuite discrete analogice (de exemplu, oscilatorul de relaxare cu TUJ);
 circuite integrate analogice specializate pentru comanda DSP (de exemplu,
βAA145);
 comanda software cu calculatoare personale (PC-uri)
 microprocesoare, microcontrollere, procesoare digitale de semnal
(DSP_Digital Signal Processors), adica tendinta este de trecere spre o comanda
digitala exclusiva

Capitolul 2. ELEMENTE DE ANALIZA A CIRCUITELOR IN COMUTATIE

2.1. ANALIZA ASISTATA DE CALCULATOR

2.1.1. Definirea marimilor specifice semnalelor periodice utilizate in electronica
de putere
Mărimile caracteristice oricărui semnal periodic x(t) - care in electronica de putere
poate fi un curent, o tensiune, o putere instantanee – sunt urmatoarele:
1. Valoarea medie (componente de c.c.)

C2 - 8
 def T
1 Aria x(t )
X = ∫ x(t )dt=
T0 T (2.1)
Obs:
1) Relatia (2.1) arata ca sunt 2 posibilitati de calcul a valorii medii, una fiind prin integrare
directa, cealalta fiind prin calcul de arii pentru forme geometrice plane a caror arie este usor
de calculat.
2) Interpretarea geometrică a valorii medii: valoarea medie X (numită şi „componentă de
c.c.”) este înălţimea dreptunghiului ce are aceeasi arie cu aria semnalului x(t), ambele
calculate o perioadă T.
2. Dezvoltarea în serie Fourier (SF) se poate scrie intr-una din urmatoarele forme:
 seria Fourier generalizată (SFG):
∞
x(t )=X+ ∑ x n (t )
n=1 , (2.2)
unde X este valoarea medie (componenta de c.c.) a semnalului x(t), iar x n(t) se numeşte
armonica de rang n a semnalului x(t) si poate fi teoretic orice functie matematica periodica.
Daca se precizeaza functia matematica periodica (de obicei, in electronica se folosesc
functiile trigonometrice sin si/sau cos), SFG se particularizeaza devenind:
 seria Fourier trigonometrică (SFT):
∞
x (t )=X + ∑ (an sin nωt +b n cosnωt )
n=1 (2.3)
sau:
 seria Fourier armonică (SFA):
∞
x (t )=X + ∑ X n sin(nωt +ϕ n )
n=1 , (2.4)
unde:
def T
1
X = ∫ x(t )dt
T0 (valoarea medie, numita si componenta de c.c.) (2.5)
def T
2
an = ∫ x (t )⋅sin nωt⋅dt
T0 (componenta în sinus a armonicii x ) (2.6)
n
def T
2
bn = ∫ x(t )cosnωt⋅dt
T0 (componenta în cosinus a armonicii xn)
(2.7)
X n =√ a 2n +b 2n (amplitudinea armonicii x )
n
(2.8)
bn
ϕn =arctg
an
(faza armonicii xn) (2.9)
Obs: 1) Armonica n=1 se numeşte fundamentala semnalului x(t);
2) Expresia matematica si graficul dependenţei X n = X n (nω ) se numeşte spectrul
(de amplitudini al) semnalului
3. Valoarea efectivă:

C2 - 9
 T

√
def
1
X ef = ∫ x 2 (t )dt
T 0
(2.10)
Obs: Daca se cunoaste dezvoltarea in SFA a semnalului x(t), valoarea efectiva se mai poate
calcula si cu formula alternativa:
def ∞
Xn
√
X ef = X + ∑ X 2n , ef
2

n=1
, unde √2
not
X n , ef =
(2.11)
4. Gradul de distorsiune THD (Total Harmonic Distorsion):
∞

THD =
def √ ∑ X 2n
n=2
⋅100 [ % ]
X1 (2.12)
Gradul de distorsiune (numit si coeficient de distorsiune) THD arata cat de mult difera
forma semnalului de la sinusoida perfecta ce are aceeasi frecventa cu cea a semnalului dat.
Obs: 1) Pentru orice semnal sinusoidal de forma x(t )=X 1 sin ωt avem THD = 0[%];
2) Pentru orice semnal diferit de cel sinusoidal, THD>0%, putand lua teoretic orice
valoare intre 0 si ∞, THD fiind cu atat mai mare cu cat forma semnalului este mai diferita de
forma sinusoidala.

2.1.2. Simularea PSpice a circuitelor de comutatie

2.1.2.1. Introducere in simularea asistata de calculator
SPICE – Simulation Program with Integrated Circuit Emphasis este un program de
simulare a circuitelor electrice şi electronice creat in anii ’60 la Universitatea Berkley din
California. Initial, el a fost creat pentru proiectarea circuitelor integrate digitale (deoarece
teoria si simularea dadeau rezultate aproape identice), iar apoi s-a extins pentru proiectarea
circuitelor integrate analogice prin introducere in biblioteca SPICE a dispozitivelor
semiconductoare de mica putere. In prezent, biblioteca SPICE contine si unele dispozitive de
mare putere (pentru cele care nu exista, deocamdata utilizatorii proiecteaza modele folosind
subprogramul Parts ce se bazeaza pe datelor de catalog si/sau utilizeaza subcircuite ale DSP),
fapt ce a permis extinderea proiectarii SPICE si in proiectarea circuitelor de comutatie din
care fac parte si convertoarelor electronice de putere.
Dintre multiplele variante de SPICE, programul PSpice elaborat de firma MicroSim
Corporation a devenit la ora actuală unul dintre cele mai folosite simulatoare de circuit.
PSpice poate fi considerat “masa de test” a inginerului proiectant de dispozitive şi circuite
electrice şi electronice deoarece permite: verificarea unei idei de circuit, fără a fi necesară
realizarea fizică a circuitului, realizarea de măsurători pe circuitul de test, care pe circuitul
real sunt dificile (datorită zgomotului electric), incomode (lipseşte echipamentul special de
test) sau nerecomandabile (circuitul s-ar putea autodistruge şi conţine componente scumpe sau
greu procurabile), simularea unui circuit de mai multe ori (variind valorile componentelor) cu
scopul de a găsi optimul circuitului, gama de toleranţe admisibile şi pentru a identifica
combinaţiile care dau cazul cel mai defavorabil. PSpice poate efectua următoarele tipuri de
analiză de circuit: analiza de c.c., analiza de c.a., analiza regimului tranzitoriu, analiza
spectrală şi a distorsiunilor, analiza de temperatura, analiza statistica Monte Carlo etc.

2.1.2.2. Algoritmul general de simulare PSpice

Algoritmul de simulare PSpice necesita parcurgerea urmatorii pasi:

C2 - 10
PASUL 1: Se deseneaza schema circuitului (in cazul nostru, a circuitului de
comutatie/convertorului electronic de putere);
PASUL 2: Se numeroteaza “nodurile” schemei desenate (mai putin nodul de masa, numerotat
automat de programul PSpice ca fiind nodul 0), astfel incat sa se asigure ca orice componenta
de circuit este plasata clar intre anumite noduri (puncte);
PASUL 3: Se scrie fisierul de intrare (avand extensia nume.cir) asociat schemei de la PASUL
1 intr-un program de editare ales (de exemplu, subprogramul Notepad);
PASUL 4: Se simuleaza fisierul de intrare nume.cir folosind subprogramul de simulare
propriuzis PSpice, rezultand fisierul de iesire (avand extensia nume.out). Daca fisierul de
intrare contine si instructiunea .PROBE, atunci programul PSpice va activa si subprogramul
Probe ce va genera fisierul de date necesar trasarii graficelor specifice circuitului de
comutatie analizat (avand extensia nume.dat);
PASUL 5: Se analizeaza si se interpreteaza rezultatele simularii;
PASUL 6: Se compara rezultatele simularii cu cele teoretice (matematice si grafice) si cu cele
practice (dorite), pe baza fisierelor de iesire si de date rezultate din analiza PSpice.
PASUL 7. Daca este necesar, se reproiecteaza schema in vederea apropierii rezultatelor
simulate de cele dorite a fi obtinute practic.

2.1.3. Studiu de caz

Exemplificarea se va face pentru circuit de comutatie reprezentat printr-un convertor
electronic de putere numit redresor monofazat monoalternanta comandat cu sarcina rezistiva.
PASII 1 si 2: Schema electrica a redresorului desenata si numerotata in vederea simularii
PSpice este prezentata in fig.2.1.

Fig.2.1. Convertor de putere pregatit in vederea analizei prin simulare Pspice

PASUL 3: Fisierul de intrare Pspice scris pe baza schemei electrice din fig.2.1 si denumit, de
exemplu, redmrt.cir, este:

Redresor monofazat monoalternanta comandat cu sarcina R

.LIB DC3EVAL.LIB
VS 1 0 SIN(0V 10V 50HZ)
VC 4 2 PULSE(0V 5V 2.5ms 0.1ms 0.1ms 1ms 10ms)
RC 3 4 100
X 1 3 2 2N1595
R 2 0 100
.TRAN 0.1ms 140ms 0ms 0.05ms
.FOUR 50Hz V(2)
.PROBE
.END

OBS: Sintaxa instructiunii PULSE pentru un impuls dreptunghiular este:

C2 - 11
 in care:

PASUL 4: Formele de unda specifice redresorului sunt trasate de PSpice pe baza fisierului de
date redmrt.dat creat in urma executiei instructiunii .PROBE. Specificarea timpului de
analiza maxim de 140ms prin instructiunea de efectuare a analizei de regim tranzitoriu:
.TRAN 0.1ms 140ms 0ms 0.05ms
indica calculatorului efectuarea simularii pe durata a 7 perioade ale retelei de alimentare
(deoarece 140ms/(1/50Hz)=7).

Fig.2.2. Formele de unda specifice redresorului simulat Pspice

PASUL 5: Pe forma de unda a tensiunii de iesire V(2) se pot citi:

- valoarea medie avg(V(2))=2,54V, calculata de PSpice pe durata celor 7 perioade
ale retelei de alimentare desenate mai sus;
- valoarea efectiva rms(V(2))=4,4764, calculata de PSpice pe aceeasi 7 perioade.
Din fisierul de iesire redmrt.out selectam doar rezultatele dezvoltarii in serie Fourier
ale tensiunii V(2) pentru primele n=9 armonici, calculate ca urmare a instructiunii .FOUR
50Hz V(2) in care nu s-a precizat numarul de armonici dorite, precum si rezultatul calculului
gradului de distorsiune THD:

Tabelul 2.1. Rezultatele simularii pentru dezvoltarea in Serie Fourier Armonica (SFA) pentru
redresorul monofazat monoalternanta comandat pe sarcina rezistiva din fig.2.1.
FOURIER COMPONENTS OF TRANSIENT RESPONSE V(2)
DC COMPONENT = 2.474048E+00 (valoarea medie a tensiunii V(2))
FOURIER NORMALIZED
FREQUENCY (Hz) PHASE
HARMONIC NO COMPONENT COMPONENT NORMALIZED
n·f (DEGREE)
n Xn Xn/X1 PHASE (DEG) φn-φ1
(aici, f=50Hz) φn
(aici, Un) (aici, Un/U1)
1 5.000E+01 4.255E+00 1.000E+00 9.326E+00 0.000E+00
2 1.000E+02 2.567E+00 6.033E-01 1.058E+02 -9.648E+01
3 1.500E+02 8.432E-01 1.982E-01 1.746E+02 1.839E+02
4 2.000E+02 5.056E-01 1.188E-01 1.765E+02 -1.672E+02
5 2.500E+02 5.960E-01 1.401E-01 1.149E+02 1.242E+02
6 3.000E+02 2.916E-01 6.854E-02 6.074E+01 7.006E+01
7 3.500E+02 3.267E-01 7.679E-02 4.306E+01 5.239E+01
8 4.000E+02 3.223E-01 7.574E-02 2.426E+01 -1.493E+01
9 4.500E+02 1.866E-01 4.386E-02 6.410E+01 -5.477E+01
TOTAL HARMONIC DISTORSION= 6.7445548E+01 PERCENT (THD)

PASUL 6: Se calculeaza marimile specifice tensiunii de iesire V(2) teoretic si din rezultatele
simularii astfel:

C2 - 12
1) Valoarea medie (componenta de curent continuu):
Aplicand relatia (2.1) particularizata pentru tensiunea de iesire V(2) se poate calcula
cu exactitate (teoretic) valoarea medie a acesteia:
def T ωT π
1 1 1 9,4 √2
U = ∫ u (t )dt= ∫ u(ωt )d ( ωt )= ∫ 9,4⋅sin ωtd ( ωt )= ⋅ 1+ ≃2 ,5537 V
T0 ωT 0 2 π π /4 2π 2 ( )
Conform rezultatelor simularilor de la PASUL 5, valoarea medie simulata a fost:
DC COMPONENT = 2.474048E+00.
2) Dezvoltarea in serie Fourier armonica:
Pe baza relatiei (2.4) particularizata pentru tensiunea de iesire V(2) astfel:
∞
u(t )=U + ∑ U n sin(nωt +ϕn )
n=1
si a Tabelului dezvoltarii in serie Fourier de mai sus, seria Fourier armonica pentru primele
n=9 armonice calculata de PSpice este:
9
u( t )=U + ∑ U n sin( nωt + ϕn )=U +U 1 sin( ωt +ϕ1 )+U 2 sin( 2 ωt +ϕ 2 )+. ..+U 9 sin( 9 ωt + ϕ9 )
n=1
in care ω=2πf (unde f=50Hz), iar amplitudinile U n si fazele φn ale armonicelor
un ( t )=U n sin ( nωt+ ϕn ) unde n=1, 2, …9 se completeaza cu valorile numerice din Tabel.
Armonica n=1 este fundamentala tensiunii V(2).
3) Valoarea efectiva:
Aplicand relatia (2.10) particularizata pentru tensiunea de iesire V(2) se poate calcula
cu exactitate (teoretic):
T ωT π π

√ √ √ √
def
1 1 1 9,4 2 1−cos 2 ωt
U ef = ∫ u2 (t )dt= ωT
T 0
∫ u2 (ωt )d ( ωt ) = ∫
2 π π /4
9,4 2⋅sin2 ω td ( ωt ) == ∫
2 π π /4 2
d ( ωt )≃5 , 4814 V
0
De asemenea, pe baza relatiei (2.11) de calcul a valorii efective particularizata pentru
tensiunea de iesire V(2) astfel:
9
U 2n
√
def ∞
U ef = U + ∑
√ 2

n=1
U 2n, ef = 2
U +∑
n=1 2
si folosind rezultatele Tabelului dezvoltarii in serie Fourier de mai sus pentru primele n=9
armonice, se poate calcula cu a doua formula valoare efectiva trunchiata a tensiunii de iesire
V(2), anume:
def
4, 2552 +2 ,567 2 +0 , 84322 +0 ,59562 +0 ,596 2 +0 , 29162 +0 , 32672 +0, 32232 +0 ,1866 2
√
U ef = 2, 4740482 +
4) Gradul de distorsiune (THD):
2
= 4 ,39253 V

Aici, avand in vedere ca au fost calculate doar primele n=9 armonici, Psice a calculat
THD folosind o formula trunchiata a relatiei (2.12)l, anume:
9

√
∞

THD =
def ∑
n=2
Un √
⋅100 [ % ] =
∑ Un
n=2
2

⋅100 [ % ] =67 , 46658[ %]

2

U1 U1
PASUL 7: Comparand valorile teoretice cu cele obtinute prin simulare se remarca si se
explica urmatoarele diferente astfel:
 cu ajutorul calculatorului valorile exacte ale marimilor specifice nu se pot determina
deoarece acesta are un anumit pas de calculare si de trasare a graficelor, deci nu
poate trata semnalele sinωt si sin2ωt ca pe semnale continue, asa cum sunt ele din
punct de vedere matematic cand se fac operatiile de integrare;

C2 - 13
  calculele valorii efective, a dezvoltarii in serie Fourier armonica (SFA) si a gradului de
distorsiune s-au facut doar pentru cele n=9 armonice implicite (in niciun caz nu se
poate atinge valoarea ∞!) luate in calcul prin instructiunea:
.FOUR 50Hz V(2)
Evident, calculele efectuate de programul PSpice in urma simularii vor rezulta mai
apropiate de valorile teoretice, daca se mareste numarul de armonice. De exemplu,
daca se doreste analiza pentru n=27 armonici ale tensiunii V(2), instructiunea
anterioara implicita se completeaza astfel:
.FOUR 50Hz 27 V(2)
Evident, in urma calcului cu relatia (2.11) trunchiata pentru 27 de armonici valoarea
efectiva va creste catre valoarea calculata teoretic, iar THD se modifica devenind:
TOTAL HARMONIC DISTORTION = 6.884493E+01 PERCENT
 Reluand simularea pentru 30 de perioade ale retelei de alimentare, pe forma de unda
a tensiunii de iesire V(2) se pot citi:
- valoarea medie avg(V(2))=2,49V;
- valoarea efectiva rms(V(2))=4,432V,
care sunt mai apropiate de valorile teoretice.
Ca o ultima observatie, chiar in conditiile in care simularea circuitelor de comutatie nu
se ridica la acelasi grad de precizie ca simularea circuitelor integrate digitale datorita
particularitatilor EP si a faptului ca simularea SPICE a circuitelor de putere este de data cea
mai recenta, in zilele noastre nu este de conceput o analiza circuitelor de comutatie fara
programe matematice si de simulare ajutatoare (PSpice, PSIM, Simultink din MatLab etc),
unele dintre acestea fiind obiectul cursului de Analiza Asistata de Calculator a Circuitelor
Electronice de Putere (AACEP) din anul IV semestrul II.

SUBIECTE DE EXAMEN:
TEORIE: definirea diverselor tipuri de convertoare (ex: redresor, invertor,
cicloconvertor etc), clasificari etc;
PROBLEME: Valculul unor marimi specifice CEP pe diverse scheme.

NU SE CER:
1.4. Aplicatii si tendinte de dezvoltate ale EII
2.1.2. Simularea PSpice a circuitelor in comutatie

C2 - 14