DETERMINAREA EXPERIMENTALA A TENSIUNII ELECTROMOTOARE

ȘI A REZISTENȚEI INTERNE
PENTRU O SURSĂ DE CURENT CONTINUU
POSTOLACHI Valentina, Catedra Fizică Teoretică și Experimentală
PLĂMĂDEALĂ Octavian, student, UST
Tensiunea electromotoare (t.e.m.) a sursei, E, este egală cu raportul dintre lucrul
efectuat de forțele secundare la deplasarea sarcinii electrice prin circuit și mărimea
acestei sarcini [1].
Tensiunea electromotoare este o caracteristica constructiva a sursei care nu
depinde de elementele circuitului exterior. Pe sursele folosite în viața cotidiană putem
citi valorile respective: 1,5V; 4,5V; 6V; 9V etc.
Sursa are un circuit interior, caracterizat prin rezistenta electrica internă r.
În manualul de fizică, clasa 11-a este descrisă lucrarea de laborator nr.1* (pag.208)
referitor la determinarea rezistenței interne și a t.e.m. a unei surse de curent [1].
Formula de calcul pentru r este (relația 5.34):
𝑈1 − 𝑈2
𝑟= (1)
𝐼2 − 𝐼1
Noi ne propunem o metodă grafică de determinare a rezistenței interne a sursei de
curent. Pentru a măsura tensiunea electromotoare si rezistența internă ale unei surse se
realizează un circuit ca cel din figura de mai jos.

Fig. 1. Schema circuitului electric pentru determinarea rezistenței

interne a unei surse de curent continuu

Voltmetrul conectat la bornele generatorului, când întrerupătorul este deschis,

măsoară tensiunea U1, care este aproximativ egala cu tensiunea electromotoare E a
sursei.
Atunci când circuitul este închis, voltmetrul măsoară tensiunea la borne, U2
a)Circuitul deschis. Scriem legea lui Ohm pentru o porțiune de circuit si pentru
întregul circuit.
 (2)
b)Circuitul închis
Se calculează rezistenta echivalenta a circuitului si se scriu legile lui Ohm pentru
acest circuit.

(3)

Din sistemul de ecuații (2) și (3) rezulta:

(4)
Deoarece U1, r si E sunt mărimi constante, se observa ca 1/U2 depinde liniar de 1/R,
adică

, iar (5).
Pentru a nu influența funcționarea circuitelor in care sunt introduse, voltmetrele au
rezistente mari. Astfel putem considera ca si aplicând aceasta condiție in
ecuația (2) rezultă .
Din ecuația (5) se calculează r, astfel:
. (6)
Materiale necesare
 Sursa de tensiune;
 Cutie cu rezistoare de diferite valori;
 Întrerupător;
 Voltmetru;
 Fire de conexiune.
Mod de lucru
Se realizează montajul conform schemei.
Se măsoară tensiunea U1 cu întrerupătorul deschis (𝑈1 ≈ 𝐸).
Se închide întrerupătorul si se măsoară U2 pentru diferite valori ale rezistoarelor.
Se trec rezultatele măsurătorilor in tabelul 1.

Se reprezintă grafic dependența .

Se determina valoarea 𝑡𝑔𝛼 din grafic.
Se calculează r cu ajutorul expresiei (6).
Se determina erorile si cauzele lor.
Tabelul 1. Valori experimentale
Nr. U1≈E, Em, R, U2, 1 1 tgα r, rm, Δr,
, ,
(V) (V) (Ω) (V) 𝑈2 𝑅 (Ω) (Ω) (Ω)
(𝑉 −1 ) −1
(Ω )
1. 4,52 6 3.90 0.256 0.166 0.95 0,02
2. 4,49 8 4.02 0.249 0.125 0.94 0,01
3. 4,48 4.50 10 4.09 0.244 0.100 0.93 0
4. 4,50 12 4.18 0.239 0.083 0,22 0.92 0,93 0,01
5. 4.51 15 4.25 0.235 0.066 0.92 0,01
6. 4.50 18 4.28 0.233 0.055 0.93 0

graficul dependentei
0,26
0,255
0,25
0,245
0,24
0,235
0,23
0 0,05 0,1 0,15 0,2

Valoarea rezistenței interne determinate după expresia (6) este de 0,99 Ω, ceia
ce coincide aproape cu mărimea din pașaportul sursei de curent (1,0 Ω)
Surse de erori
 Pierderi de tensiune din cauza rezistentei electrice a conductoarelor;
 Variații ale valorilor măsurate datorate efectului termic al curentului electric
(efectul Joule);

Bibliografie:
1. Mihai Marinciuc, Spiridon Rusu. Fizică 11. Știința, 2014.