POTENTIALUL SI CAMPUL DISPOZITIVULUI AB

In conformitate cu principiul suprapunerii liniare a starilor electrice, intr-un punct M din interiorul solului , potentialul normal al dispozitivului AB va fi dat de formula: ( Ecuatia suprafetelor echipotentiale: )

Densitatea de curent ntr-un punct oarecare de pe verticala dus n centrul dispozitivului AB se calculeaz cu ajutorul formulei . ( ), n care x=0, iar

In planul median , in lungul axei Oz, componenta Ex are valoarea: ( (( ) ) (( ) ) )

( f-densitate de curent ; F-Fluxul densitatii de curent

Date utilizate: a 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 z 0 0,2 0,4 0,6 0,8 1 1,2 1,4 1,6 1,8 2 2,2 2,4 2,6 2,8 3 3,2 3,4 3,6 3,8 4 Jx/Jo 1 0,942866 0,800411 0,63051 0,47614 0,353553 0,262371 0,196364 0,148876 0,114538 0,089443 0,070857 0,056896 0,04626 0,038047 0,031623 0,026537 0,022465 0,019172 0,016483 0,014267 z 0 0,2 0,4 0,6 0,8 1 1,2 1,4 1,6 1,8 2 1,8 1,6 1,4 1,2 1 0,8 0,6 0,4 0,2 0 x -2 -1,8 -1,6 -1,4 -1,2 -1 -0,8 -0,6 -0,4 -0,2 0 0,2 0,4 0,6 0,8 1 1,2 1,4 1,6 1,8 2 x+a -1 -0,8 -0,6 -0,4 -0,2 0 0,2 0,4 0,6 0,8 1 1,2 1,4 1,6 1,8 2 2,2 2,4 2,6 2,8 3 x-a -3 -2,8 -2,6 -2,4 -2,2 -2 -1,8 -1,6 -1,4 -1,2 -1 -0,8 -0,6 -0,4 -0,2 0 0,2 0,4 0,6 0,8 1 E -88,8889 -143,495 -262,985 -607,639 -2479,34 V 66,66667 89,28571 128,2051 208,3333 454,5455

2530,864 444,4444 664,0625 187,5 328,7982 95,2381 225,6944 41,66667 200 0 225,6944 -41,6667 328,7982 -95,2381 664,0625 -187,5 2530,864 -444,444 -2479,34 -607,639 -262,985 -143,495 -88,8889 -454,545 -208,333 -128,205 -89,2857 -66,6667

0 0 0.5 1 1.5 Adancime 2 2.5 3 3.5 4 4.5

0.2

0.4

Jx/Jo 0.6

0.8

1.2

Variatia densitatii de curent cu adancimea.

Curba de variatie a raportului J/Jo in functie de adancimea z ilustreaza faptul ca din cauza rapidei descresteri a densitatii de curent in adancime, cea mai mare parte din curent se distribuie in apropierea suprafetei solului. Cu ajutorul relatiilor de mai sus se poate demonstra ca 50% din curentul total I introdus in pamant prin intermediul dispozitivului AB se scurge printr-o suparafata semicirculara a carei raza este egala cu lungimea dispozitivului de emisie.

3000

2000

1000 V 0 -2.5 -2 -1.5 -1 -0.5 -1000 0 0.5 1 1.5 2 2.5 E

-2000

-3000 x

Distributia campului electric si a potentialului electric. Curentul injectat prin intermediul electrozilor AB se concentreaz n imediata vecintate a suprafeei solului, densitatea lui scznd foarte rapid n adncime, ceea ce face ca eventualele modificri ale distribuiei de curent provocate de eterogenitatea din subsol, situate la mare adncime s nu poat fi sesizate prin msurtori de suprafa. n cazul general, adncimea de investigaie depinde de un numr mare de factori dintre care, dimensiunea obiectului geologic, valoarea contrastului de rezistivitate i constituia litologic a formaiunilor acoperitoare joac un rol principal. Adancimea de patrundere a curentului este direct proportional cu lungimea dispozitivului de emisie.

MEDII ALFA

Cnd rezistivitatea mediului nu mai e constant pe poriuni, atunci ecuaia prospeciunii electrice n curent continuu nu se mai reduce la ecuaia lui Laplace, ci rmne sub forma unei ecuaii cu derivate pariale destul de complicate care n general nu are soluii analitice simple. Mediile neomogene care satisfac ecuaia urmtoare sunt cunoscute n literatura de specialitate sub numele de medii alfa. ( )

Pentru funciile i , Sabba tefnescu a propus denumirile de prendivitate i, respectiv, parapotenial.

Medii alfa armonice

n cazul cnd f(M)=0, sistemul de ecuaii Helmholtz generalizate se reduce la un sistem de ecuaii Laplace de forma: =0 V=0, ale crui soluii de interes practic pot fi puse sub forma:

B i C reprezint constante arbitrare, iar A o constant ce poate fi determinat n funcie de condiiile reale ale problemei; R reprezint distana de la centrul de conductivitate la receptor, iar r reprezint distana de la surs la receptor. Mediile definite de relaiile de mai sus sunt cunoscute sub numele de medii alfa armonice. n jurul centrului de conductivitate, are distribuie sferic.

d reprezint distana dintre surs i centrul de conductivitate.

Problema determinrii potenialului unei surse punctuale aezate la suprafaa unui semispaiu n care se gsete un centru de conductivitate poate fi redus la o problem corespunztoare unui mediu infinit n care se gsesc dou surse de conductivitatea simetric aezate n raport cu un plan ce trece prin sursa de curent. n cazul a dou centre , prendivitatea i parapotenialul ntr-un punct arbitrar M vor fi date de relaia:

Cnd cele dou centre de conductivitate au aceeai putere (C1=C2=C) i sunt simetric aezate n raport cu planul median ce conine sursa O i punctul de msur M, rezult: ( )

-0.5

-0.5

-1

-1

-1.5

-1.5

adancime

adancime

-2

-2

-2.5

-2.5

-3

-3

-3.5

-3.5

-4 -2 -1.5 -1 -0.5 0 x 0.5 1 1.5 2

-4 -2 -1.5 -1 -0.5 0 x 0.5 1 1.5 2

Sectiune de rezistivitate aparenta Schl

Sectiune de rezistivitate aparenta Dipol

-0.5
-0.5

-1
-1

-1.5
-1.5

adancime

-2

adancime

-2

-2.5
-2.5

-3
-3

-3.5
-3.5

-4 -2 -1.5 -1 -0.5 0 x 0.5 1 1.5 2

-2 -1.5 -1 -0.5 0 x 0.5 1 1.5 2

Sectiune de rezistiv aparenta Wenner

Sectiune de rezisitivitate reala

-0.5

-1

-1.5

adancime

-2

-2.5

-3

-3.5

-4 -2 -1.5 -1 -0.5 0 x 0.5 1 1.5 2

Sectiune de rezistivitate combinata

1.5
1.5

0.5

0.5

-0.5

-0.5

-1

-1

-1.5

-1.5

-2 -2 -1.5 -1 -0.5 0 x 0.5 1 1.5 2

-2 -2 -1.5 -1 -0.5 0 x 0.5 1 1.5 2

Harta rezistivitate aparenta dipol z = -2

2

Harta rezistivitate aparenta Schl z = -2

1.5
1.5

0.5

0.5

-0.5

y
-2 -1.5 -1 -0.5 0 x 0.5 1 1.5 2

-0.5

-1

-1

-1.5

-1.5

-2

-2 -2 -1.5 -1 -0.5 0 x 0.5 1 1.5 2

Harta rezistivitate aparenta Wenner z = -2

1.5

Harta rezistivitate aparenta gradient

0.5

-0.5

-1

-1.5

-2 -2 -1.5 -1 -0.5 0 x 0.5 1 1.5 2

Harta rezistivitate reala

Pseudosectiunile au fost realizate intr-un mediu omogen si izotrop folosind geometria dispozitivelor Wenner, Schlumberger si Dipol. Facand media intre valorile de rezistivitate aparenta cu dispozitivele mai sus mentionate s-a obtinut raspunsul unui dispozitiv multielectrod. Desi mediul este acelasi, curbele de rezistivitate variaza in functie de geometria dispozitivelor. La Wenner, curbele sunt mai putin alungite pe vertical decat la Schlumberger si sunt mai dezvoltate pe orizontala, ceea ce sugereaza ca acest dispozitiv e mai eficient pentru a determina structure orizontale, pe cand Schlumberger este mai potrivit pentru masurarea structurilor vertical. Sectiunea de rezistivitate medie se aseamana cel mai mult cu cea de rezistivitate reala, ceea ce inseamna ca raspunsul dispozitivului multielectrod este cel mai apropiat de realitate.

PROFILARE CU DISPOZITIVUL WENNER DE-ASUPRA UNUI CONTACT VERITCAL (, , )

1. Dispozitivul Wenner (, , ) k=0,9

1) 2) 3) 4) 5) 6) ( * ( ( ) ( ( ( ) ) * ( ( ( ) * ) ) ) + * * )+ )+ + + * +

a=1 x=0,5

1) 2) 3) 4) 5) 6) ( * ( ( * * ) ( + + * ( )+ )+ * + ) ) * +

 1) 2) 3) 4) 5) 6) * * ( * ) ( ( ( ( ( * )+ )+ ( ) ) * ( ( )+ )+ * + ) ) + * * + +

25

20

15 Alfa 10 Beta Gama

0 -6 -4 -2 0 2 4 6