Sunteți pe pagina 1din 20

Cap. 7. Sisteme de bare articulate

7.A. Sisteme plane de bare articulate

A. Caracteristici principale ale elementului barǎ articulatǎ planǎ (Fig. 7.1):

ale elementului barǎ articulatǎ planǎ ( Fig. 7.1):  Fig. 7.1: Elementul bară articulată în plan

ale elementului barǎ articulatǎ planǎ ( Fig. 7.1):  Fig. 7.1: Elementul bară articulată în plan
ale elementului barǎ articulatǎ planǎ ( Fig. 7.1):  Fig. 7.1: Elementul bară articulată în plan

Fig. 7.1: Elementul bară articulată în plan

1.

este generatǎ de douǎ noduri I şi J;

2.

are douǎ grade de libertate pe nod (GLN = 2), translaţii X şi Y (UX, UY);

3.

este bară dreaptă, încărcată axial la capete (nu poate prelua încovoiere), cu

proprietăţi uniforme de la un capăt la celălalt;

4. elementul poate fi folosit pentru a modela bara articulată plană, arc în plan

etc, (funcţie de aplicaţie);

5. matricea de rigiditate în coordonate globale este:

[K

e

]


l

2

lm

m

2

lm

m

2

EA

L

lm

  

l 2

lm

în care: l = cos; m = sin.

l

2

lm

l

2

lm

lm

m

lm

2


,

m

2

(7.1)

6. uzual elementul este denumit TRUSS, ROD sau LINK.

B. Date legate de element

1. aria transversală a secţiunii barei - A.

C. Date despre materialul elementului

1. modulul de elasticitate longitudinal - E;

(2). coeficientul de dilatare termică - ; (3). densitatea materialului - ; (4). acceleraţia gravitaţională - g sau greutatea specifică - = g.

7. Sisteme de bare articulate

D. Date despre încărcări

1. blocaje în direcţia X-BX şi în direcţia Y-BY;

2. forţe la noduri în direcţia X-FX şi Y-FY;

(3). deplasări impuse pe orice direcţie; (4). temperaturi în noduri sau în elemente; (5). forţe de inerţie generate de câmpul gravitaţional (pentru care sunt necesare ca date de intrare , g direcţia şi sensul gravitaţiei), sau generată de mişcarea de rotaţie uniformă (pentru care trebuie precizate axa de rotaţie şi viteza

unghiulară ).

E. Rezultatele rezolvării

1. deplasările nodale - UX, UY;

2. eforturile şi tensiunile în bare: N, SIGMA;

(3). reacţiunile din legăturile cu exteriorul.

F. Structura fişierului cu date de intrare

1. Date generale

NN NE

2. Date despre noduri

NI

BX

BY

X

Y

3.

Date despre elemente

EI

I

J

A

E

4.

Date despre încărcări cu forţe

NF NIF FX FY

G. Programul de lucru

ARTPLw_ref.EXE Acest program a fost conceput astfel încât lucrează cu noţiunile (datele) de la punctele B-E care nu sunt incluse între paranteze. Programul este de fapt implementarea metodei deplasărilor (metoda de calcul exactă) pentru sisteme de bare articulate în plan.

H. Schema logică a programului se prezintă în Fig. 7.2. Sistemul de ecuaţii care se rezolvă este stocat în memoria RAM a calculatorului sub formă de matrice bandă. Dimensiunea maximă a problemelor ce pot fi rezolvate rezultă din numărul

57

7. Sisteme de bare articulate

necunoscutelor şi lăţimea de bandă. Pentru a rezolva probleme de dimensiuni mari se impune reconsiderarea gestionării resurselor hard (memoria extinsă).

ges tionării resurselor hard (memoria extinsă). Fig. 7.2: Schema logică a programului ARTPL.EXE Aplicaţii

Fig. 7.2: Schema logică a programului ARTPL.EXE

Aplicaţii

ARTP1. Un sistem de susţinere (vezi Fig. 7.3) este format dintr-o sârmă de oţel de diametru 6 şi o baretă de plastic de secţiune dreptunghiulară 2015 [mm]

58

7. Sisteme de bare articulate

articulată în punctul A. Ştiind că sistemul susţine o forţă verticală de 1 kN, modulul de elasticitate al oţelului este E OL =2.10 5 MPa iar al plasticului E plastic =1.10 4 MPa, se cere deplasarea punctului B şi tensiunile din materiale.

Rezolvare

Deoarece legăturile din B şi C pot fi considerate articulaţii (sârma nu preia încovoiere decât dacă este foarte groasă) putem încadra problema în categoria barelor articulate plane. Se alege sistemul global de axe cu originea în punctul A, unităţile de măsură folosite se aleg [mm] pentru dimensiuni; [N] pentru forţe şi rezultă [mm 2 ] pentru arie, [MPa] pentru tensiuni. Fişierul cu date de intrare artp1 construit interactiv este:

3

2

cu date de intrare artp 1 construit interactiv este: 3 2 Fig. 7.3: Problema ARTP1 1

Fig. 7.3: Problema ARTP1

1

1

1

0.0000000000E+00

0.0000000000E+00

2

1

1

0.0000000000E+00

3.5000000000E+02

3

0

0

5.0000000000E+02

3.5000000000E+02

1

2

3

2.8260000000E+01

2.0000000000E+05

2

1

3

3.0000000000E+02

1.0000000000E+04

1

3

0.0000000000E+00

-1.0000000000E+03

Atenţie! Fişierul nu trebuie să conţină linii goale nici la începutul fişierului nici între datele intermediare. Pentru separarea datelor în cadrul liniei se foloseşte cel puţin un spaţiu (blanc). Discretizarea se poate urmări în Fig. 7.4 (imagine reprodusă de pe ecran).

poate urmări în Fig. 7.4 (imagine reprodusă de pe ecran). Fig. 7.4: Discretizare ARTP1 59 Fig.

Fig. 7.4: Discretizare ARTP1

59

poate urmări în Fig. 7.4 (imagine reprodusă de pe ecran). Fig. 7.4: Discretizare ARTP1 59 Fig.

Fig. 7.5: Deformata ARTP1

7. Sisteme de bare articulate

Rulând programul se obţine listingul:

NOD BX

BY

X

Y

1

1

1

0.0000000000E+00

0.0000000000E+00

2

1

1

0.0000000000E+00

3.5000000000E+02

3

0

0

5.0000000000E+02

3.5000000000E+02

ELEM

I

J

A

E

1 2.8260000000E+01

2

3

2.0000000000E+05

2 3.0000000000E+02

1

3

1.0000000000E+04

NOD

FX

FY

1 0.0000000000E+00

2 0.0000000000E+00

3 0.0000000000E+00

0.0000000000E+00

0.0000000000E+00

-1.0000000000E+03

NUMAR DE ECUATII NEC= 2 SEMIBANDA MATRICII DE RIGIDITATE LB= 2

DEPLASARI NODALE

NOD

UX

1 0.0000000000E+00

2 0.0000000000E+00

3 1.2637751491E -01

UY

0.0000000000E+00

0.0000000000E+00

-7.9917086714E -01

EFORTURI SI TENSIUNI IN ELEMENTE

ELEM

N

SIGMA

1 1.4285714286E+03 5.0551005965E+01 2 -1.7437936594E+03 -5.8126455313E+00

Interpretarea rezultatelor

60

7. Sisteme de bare articulate

Rezultatele se pot citi din listă, nodul B este nodul numărul 3, deci deplasarea lui este 0,126 mm pe orizontală spre dreapta şi 0,799 mm pe verticală în sus (invers sensului axei Y întrucât valoarea este negativă). Tensiunea din bara de oţel, (elementul numărul 1) este întindere de valoare 50,55 MPa iar în bara de plastic (elementul numarul 2) este de compresiune cu 5,81 MPa. Valorile obţinute pentru deplasare sunt foarte mici, ceea ce justifică calculul liniar. Tensiunile obţinute sunt acceptabile. Deformata structurii se prezintă în Fig. 7.5. Faza de interpretare a rezultatelor este importantă pentru o primă confirmare

a rezultatelor. Pentru aplicaţiile care urmează această fază cade în grija celui care rezolvă problemele.

ARTP2. Pentru sistemul de bare articulate din Fig. 7.6 se cere să se determine forţa capabilă F cap şi deplasarea ei ştiind că barele sunt din oţel cu E=2,1.10 5 MPa; A=100 mm 2 ; a=0,1 m; a = 150 MPa (tensiunea admisibilă).

Fig. 7.6: Problema ARTP2
Fig. 7.6: Problema ARTP2
= 150 MPa (tensiunea admisibilă). Fig. 7.6: Problema ARTP2 Fig. 7.7: Discretizare ARTP2 Rezolvare Se observă

Fig. 7.7: Discretizare ARTP2

Rezolvare Se observă ca problema prezintă simetrie geometrică şi de încărcare (întrucât reacţiunile verticale din C şi D sunt egale iar reacţiunea orizontală din reazemul C este nulă), deci putem adopta rezolvarea unui model pe jumătate din structură. Forţa

F se împarte egal pe cele două jumătăţi, ca şi aria barei din axa de simetrie. Stiind că

A N ), şi eforturile din bare sunt funcţie

de F, se adoptă iniţial o valoare oarecare pentru F (spre exemplu F=1 N) şi din tensiunile maxime corespunzătoare acestei forţe se poate determina forţa capabilă funcţie de tensiunea admisibilă. Discretizarea cu condiţiile la limită se poate urmări în Fig. 7.7 (sau pe ecranul monitorului dacă se ruleaza fişierul artp2). Fişierul cu datele de intrare este:

3

relaţia dintre tensiune şi efort este liniară (

σ

3

1

1

0

0.00

100

61

7. Sisteme de bare articulate

2

1

0

0.00

200

3

0

1

200

0.00

1

1

2

100

2.1E5

2

2

3

100

2.1E5

3

1

3

100

2.1E5

1

1

0.00

-0.50

Rezultatele rulării sunt:

DEPLASARI NODALE

NOD

UX

UY

1 0.0000000000E+00 -9.0018468776E-05

2 0.0000000000E+00 -8.5256564014E-05

3 5.8319162825E -05

0.0000000000E+00

EFORTURI şi TENSIUNI IN ELEMENTE

ELEM

N

SIGMA

1

1.0000000000E+00

1.0000000000E-02

2

-1.4142135624E+00

-1.4142135624E-02

3

1.1180339888E+00

1.1180339888E-02

σ

max|F 1

Tensiunea maximă (în valoare absolută) se atinge în bara 2 şi este

2 MPa. Dacă forţa creşte tensiunea maximă în această bară

1,4142 10

poate

F

cap =

atinge

150

a ,

1,4142 10

2

deci

forţa

=10607 N.

capabilă

poate

creşte

de

σ

a

σ

max|F 1

ori,

deci

Deplasarea pe verticală a nodului 1 este -9,001846.10 -5 pentru F=1, pentru F cap deplasarea va fi UY(1)F cap = -0,954 mm pe verticală şi UX(3)F cap = 0,618 mm pe orizontală. TEMĂ: Trataţi problema fără a ţine seama de simetrie pentru a verifica rezultatele de mai sus.

62

7. Sisteme de bare articulate

ARTP3. Un cadru dreptunghiular cu diagonale format din bare articulate este solicitat ca în figura 7.8. Ştiind că barele sunt din oţel cu E=2,1.10 5 MPa, şi toate au arie A=200 mm 2 ; a=0,5 m; a =100 MPa şi F=13 kN, se cere să se facă verificarea solicitării în bare şi să se determine deplasarea relativă între punctele A şi C.

Rezolvare

Fig. 7.8: Problema ARTP3
Fig. 7.8: Problema ARTP3

Aşa cum este dată problema deşi în echilibru, structura are “mişcare de solid rigid” şi nu poate fi rezovată decât dacă se impun deplasări (de obicei blocaje) unor noduri ale modelului. În plan numărul gradelor de libertate mecanică sunt trei (două translaţii şi o rotaţie), prin urmare se impune blocarea a minim trei grade de libertate din model astfel încât să nu se modifice problema iniţială. Unele modele pot arăta ca în Fig. 7.9.

iniţială . Unele modele pot ar ă ta ca în Fig. 7.9. Fig. 7.9: Modele pentru

Fig. 7.9: Modele pentru problema ARTP3

Modelele a, b, c introduc trei blocaje care asigură înlăturarea mişcării de solid rigid, modificarea aparentă a încărcărilor b, c nu modifică problema întrucât calculând reacţiunile din reazeme, acestea sunt egale cu forţele din încărcare. Modelul d, deşi are trei blocaje conduce la matrice de rigiditate singulară întrucât poate avea mişcare de rotaţie în jurul punctului D (vezi Fig. 7.8). Modelul e modifică problema întrucât impiedică deplasarea relativă între A şi C. Modelul f modifică problema prin introducerea de elemente suplimentare, dar dacă rigidităţile acestor elemente, sunt neglijabile faţă de cele ale barelor reale atunci se poate obţine un

63

7. Sisteme de bare articulate

rezultat foarte aproape de cel real. Aceasta metodă (“a rigidităţilor adiţionale”) poate fi folosită şi pentru înlăturarea mişcării de mecanism. Pentru problema de mai sus sunt suficiente trei sau chiar două bare în locul celor patru din colţuri. Uneori modificarea rigidităţilor poate duce la obţinerea de rezultate false, deoarece matricea de rigiditate rezultă slab condiţionată. E posibil ca programul să ruleze şi fără condiţii la limită în deplasări şi uneori se pot obţine rezultate acceptabile datorită faptului ca procedura de rezolvare folosită în program (Gauss), nu face toate verificările necesare rezolvării corecte a unui sistem de ecuaţii. Dacă se adoptă pentru rezolvare modelul din Fig. 7.9.f, alegând pentru modulul de elasticitate al elementelor suplimentare valoarea E = 1 MPa, iar pentru arie se păstrează A=200 mm 2 (se pot modifica E şi A în sensul scăderii valorilor şi L în sensul creşterii), cu discretizarea din Fig. 7.10 fişierul datelor de intrare este:

8

10

1

0

0

0.00E+00

0.00E+00

2

0

0

1.00E+03

0.00E+00

3

0

0

1.00E+03

5.00E+02

4

0

0

0.00E+00

5.00E+02

5

1

1

-2.50E+02

-2.50E+02

6

1

1

1.25E+03

-2.50E+02

7

1

1

1.25E+03

7.50E+02

8

1

1

-2.50E+02

7.50E+02

1

1

2

2.00E+02

2.10E+05

2

2

3

2.00E+02

2.10E+05

3

3

4

2.00E+02

2.10E+05

4

4

1

2.00E+02

2.10E+05

5

1

3

2.00E+02

2.10E+05

6

2

4

2.00E+02

2.10E+05

7

5

1

2.00E+02

1.00E+00

8

6

2

2.00E+02

1.00E+00

9

7

3

2.00E+02

1.00E+00

10

8

4

2.00E+02

1.00E+00

4

1

0.00E+00

1.30E+04

2

2.60E+04

0.00E+00

3

0.00E+00

-1.30E+04

4

-2.60E+04

0.00E+00

Rezultatele rulării sunt:

3 0.00E+00 -1.30E+04 4 -2.60E+04 0.00E+00 Rezultatele rul ă rii sunt: Fig. 7.10: Discretizare ARTP3 64

Fig. 7.10: Discretizare ARTP3

64

7. Sisteme de bare articulate

DEPLASARI NODALE

NOD

UX

UY

1 3.314931E -01

-3.80460E -01

2 5.336515E -01

4.84683E -01

3 -3.314931E -01

3.80460E -01

4 -5.336515E -01

-4.84683E -01

5 0.000000E+00

0.00000E+00

6 0.000000E+00

0.00000E+00

7 0.000000E+00

0.00000E+00

8 0.000000E+00

0.00000E+00

EFORTURI SI TENSIUNI IN ELEMENTE

ELEM

N

SIGMA

1

8.490E+03 4.245E+01

2

-8.754E+03 - 4.377E+01

3

8.490E+03 4.245E+01

4

-8.754E+03 -4.377E+01

5

-9.492E+03 -4.746E+01

6

1.957E+04 9.788E+01

7

-1.958E -02

-9.793E -05

8

-1.958E -02

-9.793E -05

9

-1.958E -02

-9.793E -05

10

-1.958E -02

-9.793E -05

-02 -9.793E -05 10 -1.958E -02 -9.793E -05 Fig. 7.11: Deformata ARTP3 Deformata structurii se poate

Fig. 7.11: Deformata ARTP3

Deformata structurii se poate urmări în Fig. 7.11, iar reprezentarea tensiunilor pe elemente în Fig. 7.12. Un anumit tip de linie precizează tensiune între valoarea imediat superioară şi inferioară din legenda tensiunilor, spre exemplu bara 3 se încadrează între tensiuni cuprinse între 39,74 şi 54,45 MPa, adică mai precis (din lista tensiunilor) 42,45 MPa. Cea mai mare tensiune în valoare absolută este în bară numărul 6 şi are valoare 97,88 MPa inferioară tensiunii admisibile. Pentru a afla deplasarea relativă A - C se calculează lungirea barei 5 adică:

 

9492,85

1000

2

500

2

     

2,1 10

5

 

200

 

0,252

(X

 

UX

 

X

 

UX )

J

2

(Y

I

UY

I

 

Y

J

 

UY )

J

2

I

I

J

N

5

L

5

E

A

δ

IJ

I J    N 5   L 5 E A δ IJ 

AC =

calcul a deplasării între două noduri:

mm sau se poate folosi relaţia de

65

7. Sisteme de bare articulate

care dă acelaşi rezultat.

7. Sisteme de bare articulate care dă acelaşi rezultat.  (X I  X ) J

(X

I

X )

J

2

(Y Y )

I

J

2

,

(7.2)

 (X I  X ) J 2  (Y  Y ) I J 2

Fig. 7.12: Distribuţia tensiunilor ARTP3

ARTP4. O grindă cu zăbrele se sprijină pe trei arcuri identice ca în Fig. Cunoscând forţa F = 5 kN, aria secţiunilor barelor A = 500 mm 2 ; E = 2.10 5 MPa; a = 0,3 m, iar pentru arcuri: raza spirei de

înfăşurare R = 40 mm; diametrul sârmei d = 10 mm; numărul spirelor i = 12; modulul de elasticitate transversal G = 8,1.10 4 MPa se cer tensiunile maxime în bare şi în arcuri precum şi săgeata maximă a arcurilor.

bare şi în arcuri precum şi săgeata maximă a arcurilor. 7.13. Rezolvare Fig. 7.13: Problema ARTP4
bare şi în arcuri precum şi săgeata maximă a arcurilor. 7.13. Rezolvare Fig. 7.13: Problema ARTP4

7.13.

în arcuri precum şi săgeata maximă a arcurilor. 7.13. Rezolvare Fig. 7.13: Problema ARTP4 Arcurile spirale

Rezolvare

Fig. 7.13: Problema ARTP4

Arcurile spirale după cum se ştie lucrează în principal la răsucire, dar din punct de vedere al rigidităţii cu care participă la structură poate fi considerat o bară. Dacă ţinem seama de relaţia dintre săgeată şi forţa pentru un arc:

(7.3)

şi de relaţia dintre lungire şi forţă pentru o bară de lungime L:

(7.4)

64R i

F

arc

,

3

f

arc

Gd

4

ΔL

L

EA

N

,

66

7. Sisteme de bare articulate

rezultă că între rigidităţile unui arc şi ale unei bare există relaţia:

(7.5)

Dacă alegem pentru bara echivalentă arcului E=2.10 5 MPa şi L = a = 300 mm rezultă pentru secţiunea barei care modelează arcul (din relaţia 7.5) aria:

EA

64R Gd i

3

4

L

.

A

4

Gd L

3

64ER i

8,1 10

2 10

4

4

10

40

300

64

5

3

12

2,47192 10

2

mm 2 .

Discretizarea se prezintă în Fig. 7.14. Blocajul nodului 2 pe orizontală se introduce pentru înlăturarea posibilităţii de pendulare a cadrului (mişcare de mecanism).

Fişierul

artp4 este:

cu

date

de

intrare

d e mecanism). Fişierul artp4 este: cu date de intrare 11 16 1 1 1 0.0000000000E+00

11

16

1

1

1

0.0000000000E+00

2

1

0

0.0000000000E+00

3

0

0

3.0000000000E+02

4

0

0

3.0000000000E+02

5

1

1

6.0000000000E+02

6

0

0

6.0000000000E+02

7

0

0

6.0000000000E+02

8

0

0

9.0000000000E+02

9

0

0

9.0000000000E+02

10

1

1

1.2000000000E+03

11

0

0

1.2000000000E+03

1

2

3

5.0000000000E+02

2

2

4

5.0000000000E+02

3

3

4

5.0000000000E+02

4

3

6

5.0000000000E+02

5

3

7

5.0000000000E+02

6

4

7

5.0000000000E+02

7

6

7

5.0000000000E+02

8

6

8

5.0000000000E+02

9

7

8

5.0000000000E+02

10

7

9

5.0000000000E+02

11

8

9

5.0000000000E+02

Fig. 7.14: Discretizare - ARTP4

0.0000000000E+00

3.0000000000E+02

3.0000000000E+02

5.1000000000E+02

0.0000000000E+00

3.0000000000E+02

5.1000000000E+02

3.0000000000E+02

5.1000000000E+02

0.0000000000E+00

3.0000000000E+02

2.0000000000E+05

2.0000000000E+05

2.0000000000E+05

2.0000000000E+05

2.0000000000E+05

2.0000000000E+05

2.0000000000E+05

2.0000000000E+05

2.0000000000E+05

2.0000000000E+05

2.0000000000E+05

67

7. Sisteme de bare articulate

12

8 11 5.0000000000E+02

2.0000000000E+05

13

9 11 5.0000000000E+02 2.0000000000E+05

14

1 2 2.4719238000E -02 2.0000000000E+05

15

5 6 2.4719238000E -02 2.0000000000E+05

16

10

11

2.4719238000E -02

2.0000000000E+05

1

4

0.0000000000E+00

-5.0000000000E+03

Rezultatele rulării sunt:

DEPLASARI NODALE

NOD

UX

UY

1

0.0000000000E+00

0.0000000000E+00

2

0.0000000000E+00 -1.7697610689E+02

3

1.2499184595E -02

-1.3911275317E+02

4

-2.6524018051E+01 -1.3911712857E+02

5

0.0000000000E+00

0.0000000000E+00

6

1.6068982437E -02

-1.0115888525E+02

7

-2.6536517235E+01 -1.0116238605E+02

8

1.9638780288E -02

-6.3220382696E+01

9

-2.6538302134E+01 -6.3219508095E+01

10

0.0000000000E+00

0.0000000000E+00

11

2.1423679168E -02

-2.5272405030E+01

EFORTURI şi TENSIUNI IN ELEMENTE

ELEM

N

1 4.1663948650E+03

2 -5.0857329184E+03

3 -2.0835234872E+03

4 1.1899326140E+03

5 3.6332351749E+03

6 -4.1663947729E+03

7 -1.6670470636E+03

8 1.1899326171E+03

9 -7.2624892174E+02

10 -5.9496625909E+02

11 4.1647642363E+02

SIGMA

8.3327897300E+00

-1.0171465837E+01

-4.1670469745E+00

2.3798652279E+00

7.2664703499E+00

-8.3327895457E+00

-3.3340941272E+00

2.3798652342E+00

-1.4524978435E+00

-1.1899325182E+00

8.3295284726E-01

68

7. Sisteme de bare articulate

12

5.9496629309E+02

1.1899325862E+00

13

-7.2624890507E+02

-1.4524978101E+00

14

-2.9164763376E+03

-1.1798407126E+05

15

-1.6670470402E+03

-6.7439256834E+04

16

-4.1647639651E+02

-1.6848270020E+04

Tensiunea maximă în bare este -10,17 MPa în bara 2. Săgeata maximă a arcului corespunde cu deplasarea pe verticală a nodului 2 şi este 176,97 mm. Tensiunile din barele care modelează arcurile sunt false, pentru a afla tensiunea din arcuri folosim relaţia:

(7.6)

Forţa din arcul 14 (modelat ca bară) este forţa maximă care încarcă un arc, deci tensiunea maximă în acest arc este:

16F

arc

R

τ

arc

πd

3

.

τ arc

16 2916 40

π 10

3

594,1

MPa.

ARTP5. Să se dimensioneze cu secţiune circulară barele structurii din Fig. 7.15, ştiind că: a = 1 m; E = 7.10 4 MPa; F=100 kN; a = 200 MPa, şi să se calculeze deplasarea totală a punctului de aplicaţie al forţei F.

Indicaţie.

rezultă că trebuie să fie de

Se alege iniţial A=1 mm 2 , A nec

ori mai

σ

max|A 1

σ

a

mare.

A=1 mm 2 , A n e c ori mai σ max|A 1  σ a

Fig. 7.15: Problema ARTP5

Raspuns: A=161,7 mm 2 , deci 14,38 şi 20,29. În practică se aleg valori rotunjite

superior. δ

UX 2  UY 2  3,586 2  4,285 2
UX
2
UY
2
3,586
2
4,285
2

F

5,588

mm.

ARTP6. Pentru grinda cu zăbrele (în consolă) din Fig.7.16 se cere distribuţia tensiunilor în elementele structurii şi săgeata maximă a grinzii ştiind că: a = 0,4 m; F=6 kN; toate barele sunt din oţel cu E=2.10 5 MPa şi au aceeaşi arie a secţiunii

69

7. Sisteme de bare articulate

A=400 mm 2 . Numerotaţi diferit nodurile şi constataţi care sunt modificările în rulare şi rezultate.

Răspuns:

v max = -5,069 mm. Pentru distribuţie vezi Fig.7.17.

m a x = -5,069 mm. Pentru distribuţie vezi Fig.7.17. Fig.7.16: Problema ARTP6 Fig.7.17: Distribuţia de

Fig.7.16: Problema ARTP6

distribuţie vezi Fig.7.17. Fig.7.16: Problema ARTP6 Fig.7.17: Distribuţia de tensiuni - ARTP6 ARTP7 . Grinda

Fig.7.17: Distribuţia de tensiuni - ARTP6

ARTP7. Grinda cu zăbrele din Fig.7.18 este formată din bare de secţiune circulară 60. Se cunosc E=2,1.10 5 MPa; a =250 mm şi a = 150 MPa. Pentru încărcarea din figură se cere forţa maximă capabilă F cap de încărcare a grinzii, deplasarea pe orizontală a reazemului din dreapta şi bara cea mai solicitată.

a reazemului din dreapta şi bara cea mai solicitată. Fig.7.18: Problema ARTP7 Răspuns: F c a

Fig.7.18: Problema ARTP7

Răspuns: F cap = 159,042 kN; u = -0,46875 mm.

70

7. Sisteme de bare articulate

ARTP8. Structura din Fig.7.19 este formată din bare de oţel (E = 2,1.10 5 MPa) de secţiune pătrată 20x20 fixate cu bolţuri la capete. Stiind că a = 0,4 m; F = 70 kN si a = 150 MPa să se verifice barele.

F = 70 kN si  a = 150 MPa să se verifice barele. Fig.7.19: Problema

Fig.7.19: Problema ARTP8

= 150 MPa să se verifice barele. Fig.7.19: Problema ARTP8 Fig.7.20: Problema ARTP9 Indicaţii : Modelul

Fig.7.20: Problema ARTP9

Indicaţii: Modelul se poate face pe jumătate din structura, dar pentru înlăturarea mişcării de mecanism (aparută prin tăierea barelor centrale) se mai adaugă două elemente cu rigidităţi neglijabile. Este utilă tratarea în paralel a celor două modele, cu întreaga structură şi pe jumătate.

Răspuns: max = 134 MPa.

ARTP9. Să se determine forţa capabilă la care rezistă structura din Fig.7.20, şi deplasarea relativă între punctele de aplicaţie ale forţelor (pentru forţa capabilă) ştiind că: A = 250 mm 2 ; E = 2,1.10 5 MPa; a = 0,2 m; a =100 MPa. Ce se întâmplă dacă lipsesc cele două reazeme ?

Indicaţii: Modelul se poate alege pe un sfert de structură întrucât structura are două axe de simetrie.

Răspuns: F cap = 77936 N; = 0,7569 mm.

ARTP10. Pentru podul din Fig.7.21 se cunosc E=2,1.10 5 MPa; a = 1 m; F=120 kN şi a =150 MPa. Să se dimensioneze barele podului ştiind că barele de la talpa inferioară podului au aria de 4 ori mai mare decât barele care formează talpa superioară, stâlpii din dreptul reazemelor au secţiunea de 6 ori mai mare decât barele tălpii superioare, iar restul stâlpilor au aria jumătate din cea a stâpilor din dreptul reazemelor, toate diagonalele au aria dublă tălpii superioare.

71

7. Sisteme de bare articulate

Să se studieze distribuţia de tensiuni şi să se precizeze dacă se poate neglija greutatea proprie (= 7800 Kg/m 3 , g = 10 m/s 2 ). Care este săgeata podului sub încărcarea dată ?

2 ). Care este săgeata podului sub încărcarea dată ? Fig.7.21: Problema ARTP10 Indicaţie : Se

Fig.7.21: Problema ARTP10

Indicaţie: Se lucrează pe jumătate şi se alege iniţial un parametru A = 1 mm 2 (aria tălpii superioare).

un parametru A = 1 mm 2 (aria tălpii superioare). Fig.7.22: Distribuţia de tensiuni - ARTP10

Fig.7.22: Distribuţia de tensiuni - ARTP10

Răspuns: A=1600 mm 2 . Greutatea unei bare de secţiune 4A din talpa inferioară

este: G

F (de încărcare într-un nod), forţa rezultată din greutatea proprie reprezintă 0,83%. Pentru estimarea corectă ar trebui determinată greutatea întregului pod raportată la forţa totală de încărcare, sau determinarea tensiunii şi deformaţiilor cu considerarea

N. Comparativ cu forţa

4A 2a

ρ g

4 1600 10

6

2 1 7800 10

998,4

72

7. Sisteme de bare articulate

greutăţii proprii, oricum greutatea proprie se poate neglija. Distribuţia de tensiuni este prezentată în Fig.7.22.

ARTP11. Stâlpul din Fig.7.23 suportă în vârf o forţa orizontală F=20 kN. Stiind că barele conţinute între cotele (0, 2a] au aria 300 mm 2 , cele între (2a, 5a] au aria 200 mm 2 , iar cele două bare de vârf au aria 150 mm 2 ; E=2.10 5 MPa şi a=0,5 m, să se afle tensiunea maximă în bare şi deplasarea punctului din vârful stâlpului.

în bare şi deplasarea punct ului din vârful stâlpului. Fig.7.23: Problema ARTP11 Fig.7.24: Problema ARTP12

Fig.7.23: Problema ARTP11

ului din vârful stâlpului. Fig.7.23: Problema ARTP11 Fig.7.24: Problema ARTP12 Indicaţie : Modelul problemei

Fig.7.24: Problema ARTP12

Indicaţie: Modelul problemei poate fi dezvoltat pe jumătate din structură, datorită simetriei geometrice şi antisimetriei de încărcare.

Răspuns: max = 210,8 MPa, u = 15,25 mm; v = 0.

ARTP12. Să se determine tensiunea maximă pentru structura din figura 7.24. Se cunosc E=2.10 5 MPa; a = 0,3 m; A=200 mm 2 ; F=10 kN. Ce se intamplă dacă dispare reazemul simplu ?

Răspuns: max = 106 MPa. Dacă dispare reazemul simplu problema nu se poate rezolva întrucât devine neliniară (vezi problema ARTP15).

ARTP13. Structura cu bare şi arcuri din Fig.7.25 este formată din bare de secţiune A=25 mm 2 ; modulul lui Young E = 2.10 5 MPa şi patru arcuri identice cu caracteristicile: R=6 mm; d=2 mm; i = 15 spire; G=8,1.10 4 MPa. Cunoscând a=20 mm si F=10 N să se calculeze deplasarea relativă între punctele 1 şi 2 precum şi tensiunea din arcuri.

73

7. Sisteme de bare articulate

Indicaţie:

repetitivă modelul se poate dezvolta pe o porţiune de bară şi o jumătate de arc (1/16 din structura) ca în Fig.7.26. Lungimea barei care modelează arcul este cunoscută 3a,

pentru modulul de elasicitate longitudinal se poate alege valoarea E=2.10 5 MPa şi rezultă din relaţia (7.5) A=1,875.10 -2 mm 2 .

Arcurile se modelează ca bare (vezi problema ARTP4). Structura fiind

modelează ca bare (vezi problema ARTP4). Structur a fiind Fig.7.25: Problema ARTP13 Răspuns:  1 -

Fig.7.25: Problema ARTP13

Răspuns: 1-2 = 14,4 mm; arc = 57,3 MPa.

ARTP14. O structură tip macara ca în Fig.7.27, formată din bare de oţel (E=2.10 5 MPa) de secţiuni egale A=4000 mm 2 , trebuie să reziste la solicitarea unei forţe înclinate F. Stiind că a = 1 m şi a = 150 MPa, să se afle forţa capabilă de încărcare fără a de depăşi tensiunea admisibilă şi să se calculeze deplasarea totală a punctului unde este aplicată forţa.

Răspuns: F cap = 161 kN.

δ

aplicată forţa. Răspuns: F c a p = 161 kN. δ  36,52 2 ( 59,78)

36,52

2

( 59,78)

 

2

70,05 mm.

ARTP15. Sistemul de două bare articulate prezentat în Fig.7.28, încărcat cu forţa F perpendiculară pe bare nu poate fi rezolvat cu acest program. Să se explice de ce? Dacă unghiul dintre cele două bare este foarte mic (aproximativ un grad) problema se poate rezolva ! Interpretaţi rezultatul.

74

problema se poate rezolva ! Interpretaţi rezultatul. 74 Fig.7.26: Model - ARTP13 Fig.7.27: Problema ARTP14
Fig.7.26: Model - ARTP13
Fig.7.26: Model - ARTP13

Fig.7.27: Problema ARTP14

rezolva ! Interpretaţi rezultatul. 74 Fig.7.26: Model - ARTP13 Fig.7.27: Problema ARTP14 Fig.7.28: Problema ARTP15

Fig.7.28: Problema ARTP15

7. Sisteme de bare articulate

Răspuns: Calculul fiind liniar echilibrul nodului central trebuie să poată fi scris în poziţia iniţială (nedeformată) ceea ce este imposibil. Problema este neliniară. Deşi pentru unghiuri mici programul poate fi rulat, rezultatele sunt false (deplasare exagerată pentru forţă F mică).

75