NUMĂRĂTORUL UNIVERSAL

Subiecte
4.1. Principiul de funcţionare
4.2. Schema bloc. Descrierea funcţionării
4.2.1. Măsurarea frecvenţei (funcţia FA)
4.2.2. Măsurarea perioadei (funcţia TB)
4.2.3. Măsurarea multiplului perioadei (funcţia NTB)
4.2.4. Măsurarea intervalului de timp (funcţia TA-B)
4.2.5. Măsurarea raportului a două frecvenţe şi a
multiplului acestuia (funcţia NfA/fB)
4.2.6. Numărarea
4.3. Erorile numărătorului universal. Micşorarea erorilor
prin utilizarea microprocesorului
4.3.1. Erorile generale ale numărătorului universal
4.3.2. Erori specifice la măsurarea frecvenţei
4.3.3. Erori specifice la măsurarea perioadei
4.3.4. Numărător universal cu microprocesor
4.4. Parametrii specifici numărătorului universal

Evaluare: 1. Răspunsuri la întrebările şi problemele finale

2. Discuţie pe tema: “Funcţionarea
numărătorului universal”

4.1. Principiul de funcţionare

Numărătorul universal a fost primul aparat numeric

utilizat pe larg în domeniul măsurărilor numerice datorită
faptului că permite, cu ajutorul unei tehnici relativ simple,
măsurarea unui mare număr de parametri de timp cu o precizie
remarcabilă. Precizia deosebită a numărătorului este o
consecinţă directă a faptului că erorile sale sunt determinate în
principal de un oscilator cu cuarţ, a cărui stabilitate poate fi
foarte bună.
Numărătorul universal permite, în general, măsurarea
următoarelor mărimi:

91
 Capitolul 4
Numărătorul universal
• frecvenţa;
• perioada;
• multiplii ×10, ×100 ×1000 şi ×10 000 ai perioadei;
• intervalul de timp dintre două impulsuri, pozitive sau
negative, cu posibilitatea selectării individuale a fronturilor
între care are loc măsurarea;
• raportul a două frecvenţe, precum şi multiplii ×10, ×100 ×
1000 şi ×10 000 ai acestuia;
• numărul de impulsuri aplicate aparatului între două
acţionări succesive ale unui comutator.
Măsurarea tuturor acestor mărimi se bazează pe
numărarea unor impulsuri într-un anumit interval de timp,
conform fig. 4.1.

Impulsuri de numărat Poartă principală

Intrare de
numărare
Numărător
T1 Intrare de
T2
comandă
Impulsuri numărate
Impuls de comandă

Fig. 4.1. Ilustrarea principiului de funcţionare al

numărătorului universal.

Poarta ŞI din figură este denumită poartă principală.

Cele două intrări ale sale au şi ele denumiri specifice, şi anume:
intrare de numărare şi intrare de comandă.
Dacă se notează cu f1 şi T1 frecvenţa şi, respectiv,
perioada impulsurilor aplicate intrării de numărare, iar cu T2
durata impulsului aplicat intrării de comandă, numărul Nx
contorizat de numărător arată de câte ori este mai mare T2 faţă
de T1, adică:

T2 (4.1 a)
Nx =
T1
sau
N x = f 1T2 .
(4.1 b)
92
 Capitolul 4
Numărătorul universal
Alegând în mod corespunzător frecvenţa f1 şi durata T2,
se pot măsura toţi parametrii de timp amintiţi mai sus. De
exemplu, dacă se ia f1 = fx şi T2 = 1 s, atunci Nx reprezintă
valoarea în Hz a frecvenţei semnalului adus la intrarea de
numărare a porţii principale. Măsurarea celorlalţi parametri de
timp este explicată în subcapitolul 4.2.

• În fig. 4.1 a fost considerat cazul particular în care T2

este un multiplu al lui T1. Analizaţi ce se poate
întâmpla în caz contrar! (Indicaţie: consideraţi diferite
defazaje între impulsurile aplicate celor două intrări
ale porţii principale!)

4.2. Schema bloc. Descrierea funcţionării

Schema bloc a aparatului este exemplificată în fig. 4.2

pentru cazul particular al numărătorului E0206.
Oscilatorul termostatat de 10 MHz constituie etalonul
de frecvenţă, care împreună cu decadele de divizare a frecvenţei
alcătuiesc baza de timp a numărătorului. La ieşirea acesteia se
obţin impulsuri având perioada cunoscută cu mare precizie.
Aparatul are două intrări, notate cu A şi B, care pot fi
legate împreună sau nu, în funcţie de mărimea care se măsoară
(după cum se va vedea mai jos). Semnalele aplicate intrărilor
sunt amplificate şi formate pentru a se obţine impulsuri drep-
tunghiulare cu fronturi foarte bune.
Impulsurile care trec prin poarta principală sunt
numărate de decadele de numărare. Rezultatul măsurării este
transferat într-o memorie tampon şi apoi afişat pe dispozitivul
de afişare. Dispozitivul de comandă coordonează funcţionarea
numărătorului.
Circuitul de selectare a funcţiei permite accesul
impulsurilor aduse la intrările 1-5 ale comutatorului logic către
intrările de comandă sau de numărare ale porţii principale.
Circuitul de selectare a rezoluţiei permite:
-selectarea rezoluţiei la măsurarea frecvenţei sau
perioadei;
-selectarea ordinului de multiplicare la măsurarea
multiplului perioadei sau al raportului a două frecvenţe.

93
 Capitolul 4
Numărătorul universal

94
 Capitolul 4
Numărătorul universal
4.2.1. Măsurarea frecvenţei (funcţia FA)

Semnalul de măsurat se aplică la intrarea A şi, după

amplificare şi formare, este adus la intrarea 1 a comutatorului
logic, care îi permite trecerea către ieşirea 1, deci către intrarea
de numărare a porţii principale.
Prin intermediul ieşirii 2 a comutatorului logic,
bistabilul porţii principale este menţinut în "1" (deci poarta
principală este deschisă) pe o durată egală cu perioada
semnalului furnizat de baza de timp (T2) şi adus la intrarea 4 a
comutatorului logic (K4 închis). Astfel, pentru T2= 1 s
conţinutul numărătorului va reprezenta valoarea în Hz a
frecvenţei. Rezoluţia măsurării este în acest caz de 1 Hz.
Rezoluţia măsurării se poate determina simplu rescriind ecuaţia
4.1 b sub forma:

rezolutie N x = rezolutie frecventa × T2 . (4.3)

Rezoluţia lui Nx este 1, astfel încât relaţia (4.3) devine:

1 (4.4)
rezolutie frecventa = .
T2

Pentru celelalte valori ale lui T2 (10 s, 0,1 s sau 10 ms)

se obţin multipli sau submultipli zecimali ai frecvenţei sau, cu
alte cuvinte, se obţin diferite rezoluţii - 0,1 Hz, 10 Hz şi,
respectiv, 100 Hz, după cum rezultă din aplicarea relaţiei (4.4).

4.2.2. Măsurarea perioadei (funcţia TB)

Semnalul de măsurat se aplică la borna B. După

amplificare şi formare acesta este adus la intrarea 2 a
comutatorului logic, care îi permite trecerea către ieşirea 2 (K7
închis). Bistabilul porţii principale este menţinut pe "1" pe o
durată egală cu perioada TB a semnalului de măsurat.
Semnalul furnizat de baza de timp (intrarea 3 a
comutatorului logic) este adus la ieşirea 1, adică la intrarea de
numărare a porţii principale (K3 închis). Astfel, numărătorul

95
 Capitolul 4
Numărătorul universal
numără, pe durata unei perioade a semnalului de măsurat,
impulsurile furnizate de baza de timp. De exemplu, pentru
f1=1 MHz conţinutul numărătorului va reprezenta perioada în µ
s a semnalului de măsurat. Rezoluţia măsurării este în acest caz
de 1 µs. Celelalte valori posibile ale frecvenţei f1 (10 MHz,
100 kHz şi 1 kHz) determină diferite rezoluţii (0,1 µs, 10 µs şi,
respectiv, 1 ms).

4.2.3. Măsurarea multiplului perioadei (funcţia NTB)

Funcţionarea este similară cu cea de la măsurarea

perioadei, cu deosebirea că impulsul dreptunghiular aplicat
intrării de comandă a porţii principale are durata egală cu NTB,
unde N este multiplul selectat al perioadei semnalului de
măsurat. Acest impuls se obţine prin divizarea, cu ajutorul bazei
de timp, a frecvenţei semnalului de măsurat. Ca urmare,
valoarea afişată - care reprezintă multiplul N al perioadei -
trebuie împărţită la N pentru a obţine valoarea perioadei.
Utilitatea funcţiei NTB va rezulta mai jos.

4.2.4. Măsurarea intervalului de timp (funcţia TA-B)

Numărătorul poate măsura intervalele de timp dintre

fronturile a două impulsuri aplicate intrărilor A şi B. Măsurarea
se poate efectua asupra unor impulsuri provenite de la aceeaşi
sursă (comutatorul COM/SEP în poziţia COM) sau de la surse
diferite (poziţia SEP). Semnalul aplicat la intarea A determină
începutul măsurării, iar cel aplicat la intrarea B determină
sfârşitul măsurării. În acest scop, frontul selectat (pozitiv sau
negativ) al impulsului de la intrarea A pune bistabilul porţii
principale pe "1" (prin închiderea lui K6), iar frontul selectat al
impulsului de la intrarea B îl readuce pe "0" (prin închiderea lui
K7). În acest fel poarta principală este deschisă pe durata
delimitată de fronturile selectate.
La intrarea de numărare a porţii principale se aplică
semnalul furnizat de baza de timp (K3 închis), corespunzător
rezoluţiei dorite.
_ _
Comutatoarele _| / |_ ale intrărilor A şi B se

96
 Capitolul 4
Numărătorul universal
poziţionează în funcţie de fronturile care trebuie să delimiteze
intervalul de măsurat. Astfel, pentru măsurarea duratei ti a unui
_ _
impuls pozitiv se pun A _| şi B |_ (fig. 4.3 a), iar pentru
_ _
măsurarea duratei tp a pauzei se pun A |_ şi B _| (fig. 4.3 b).

uA uA

ti tp t ti tp t
uB uB

t t
uA-B uA-B

TA-B t TA-B t

a b

Fig. 4.3. Măsurarea duratei impulsului (a) şi a pauzei (b).

4.2.5. Măsurarea raportului a două frecvenţe şi a

multiplului acestuia (funcţia NfA/fB)

Semnalul cu frecvenţa mai mare se aplică la intrarea A,

iar cel cu frecvenţa mai mică la intrarea B.
Pentru măsurarea raportului a două frecvenţe, la
intrarea de comandă se aplică - prin intermediul comutatorului
logic (K7 închis) - un impuls dreptunghiular având durata egală
cu perioada semnalului B, furnizat de baza de timp, iar la
intrarea de numărare se aplică semnalul cu frecvenţa mai mare
(K1 închis).
Pentru măsurarea multiplului N al raportului celor două
frecvenţe, impulsul dreptunghiular aplicat intrării de comandă
are durata egală cu N perioade ale semnalului aplicat intrării B.

97
 Capitolul 4
Numărătorul universal
Aplicând relaţia (4.1), în care f1 = fA, iar T2 = NTB,
pentru Nx se obţine:

fA , (4.2)
N x = f A NTB = N
fB

4.2.6. Numărarea

Aparatul numără impulsurile (sau perioadele

semnalului - dacă semnalul este periodic) aplicate la intrarea A
în intervalul de timp determinat de trecerea comutatorului
POARTĂ în poziţia START şi trecerea aceluiaşi comutator în
poziţia STOP (trecerea în poziţia START deschide poarta
principală, iar trecerea în poziţia STOP o închide).

• Explicaţi funcţionarea numărătorului universal!

• Explicaţi rolul bistabilului porţii principale!
• Explicaţi cum s-ar putea utiliza numărătorul universal
pe post de cronometru!
• Ce se poate întâmpla la măsurarea intervalului de timp
dintre două impulsuri dacă acestea au perioade
diferite?

4.3. Erorile numărătorului universal. Micşorarea

erorilor prin utilizarea microprocesorului

O caracteristică specifică numărătoarelor universale o

constituie posibilitatea obţinerii unor precizii ridicate ale
măsurărilor. Există însă multe situaţii în care, din diferite
motive, măsurarea este însoţită de erori mari, aşa cum se va
vedea mai jos.
Erorile care apar la utilizarea unui numărător universal
se împart în două categorii:
- erori generale, care afectează fiecare tip de măsurare;
- erori specifice măsurării diferiţilor parametri.

98
 Capitolul 4
Numărătorul universal
4.3.1. Erorile generale ale numărătorului universal

Erorile generale cuprind eroarea de cuantizare şi

eroarea datorată bazei de timp a aparatului (oscilatorului cu
cuarţ).
Eroarea de cuantizare apare inerent la orice măsurare
cu numărătorul universal datorită faptului că, în general, durata
cât poarta principală este deschisă nu este un multiplu al
perioadei impulsurilor care se numără.
În fig. 4.4 sunt prezentate două exemple în care, cu
toate că poarta principală este deschisă pentru un acelaşi
interval de timp (ceva mai puţin de 8 perioade), numărul
contorizat de numărător va fi 7, respectiv 8, adică poate să
difere cu o unitate faţă de valoarea adevărată. Pentru un semnal
dat această diferenţă poate să fie sau într-un sens sau în celălalt,
dar nu în amândouă. Întrucât însă nu se cunoaşte apriori semnul
diferenţei, se consideră că eroarea de cuantizare este de +1.
Eroarea de cuantizare are un caracter aleator, astfel încât este
posibilă micşorarea ei prin medierea rezultatelor mai multor
măsurări. Eroarea de cuantizare poate avea o pondere foarte
mare. Pentru micşorarea ei este necesară afişarea rezultatului cu
cât mai multe cifre semnificative.
uBT

Te ∫∫
ux t

Tx ∫∫ Tx
t
impulsuri
numărate

∫∫
t
Nx=7 Nx=8

Fig. 4.4. Explicativă pentru apariţia erorii de cuantizare.

99
 Capitolul 4
Numărătorul universal
Eroarea datorată bazei de timp a aparatului este
generată de instabilitatea frecvenţei oscilatorului cu cuarţ.
Cauzele acestei instabilităţi sunt: îmbătrânirea cristalului,
variaţiile temperaturii mediului, variaţiile parametrilor
circuitului şi variaţiile tensiunii de alimentare. Oscilatoarele cu
cuarţ termostatate prezintă o stabilitate a frecvenţei cuprinsă
între 0,1 ppb/zi = 0,0001 ppm/zi (mai rar) şi 0,1 ppm/zi
(curent).
Instabilitatea oscilatorului, ca eroare relativă, intervine
direct în eroarea relativă limită aferentă măsurării oricărui
parametru de timp. De exemplu, la măsurarea frecvenţei avem:

Nx
fx = = N x fe . (4.3)
Te

Pornind de la diferenţiala totală a lui fx:

df x = f e dN x + N x df e , (4.4)

şi atribuind diferenţialelor sensul de erori absolute, se obţine

următoarea expresie pentru eroarea absolută limită a frecvenţei
fx:
∆f xlim = f e ∆N x + N x ∆f e . (4.7)

Eroarea relativă limită este:

∆f xlim ∆N x ∆f e , (4.8)
δ fxlim = = +
fx Nx fe

în care ∆Nx este eroarea de cuantizare, deci +1, iar ∆fe/fe este
eroarea relativă a frecvenţei oscilatorului cu cuarţ (eroarea bazei
de timp).
Notând cu δc şi δosc eroarea de cuantizare, respectiv
eroarea bazei de timp, exprimate sub formă relativă, adică:

∆N x , (4.9)
δc =
Nx

100
 Capitolul 4
Numărătorul universal

∆f e , (4.10)
δ osc =
fe

relaţia (4.8) devine:

δ fxlim = δ c + δ osc . (4.11)

În practică, parametrul care se utilizează în calcule

pentru a desemna eroarea bazei de timp este stabilitatea
frecvenţei oscilatorului, specificată pentru un interval de 24 h
sau de un an. Valoarea care se consideră în calcule depinde de
intervalul de timp scurs de la ultima verificare metrologică a
numărătorului.
Aplicaţie. La măsurarea frecvenţei unui semnal,
numărătorul universal a indicat valoarea f=985,563 kHz.
Stabilitatea frecvenţei oscilatorului este de 0,2 ppm/zi şi 1
ppm/an. Să se evalueze incertitudinea de măsurare, ştiind că de
la ultima verificare metrologică a numărătorului s-au scurs 8
luni.
Soluţie. Pentru eroarea oscilatorului se consideră
valoarea de 1 ppm (de ce?):

δ osc = 1 ppm .

Eroarea de cuantizare este:

0,001 kHz 1
δc = = ≅ 1 ppm ,
985,563 kHz 985563

Aplicând relaţia (4.11), se obţine incertitudinea relativă

δ fxlim = 1 ppm + 1 ppm = 2 ppm,

ceea ce înseamnă că rezultatul măsurării se poate scrie sub

forma:

f = 985,563 kHz ± 2 Hz.

101
 Capitolul 4
Numărătorul universal
4.3.2. Erori specifice la măsurarea frecvenţei

La măsurarea frecvenţei pot să apară erori suplimentare

datorită reglării incorecte a aparatului.
Pentru a înţelege mai bine fenomenele, trebuie precizat
că formatoarele A şi B ale numărătorului universal (fig. 4.2)
sunt prevăzute cu câte un trigger Schmitt. Acesta are două
praguri de basculare, superior (PS) şi inferior (PI). Cu ajutorul
potenţiometrului notat NIVEL, se poate modifica componenta
continuă a semnalului adus la intrarea triggerului şi, prin
aceasta, plasarea semnalului în raport cu pragurile. Plasarea
incorectă a pragurilor în raport cu semnalul de măsurat poate
genera erori de măsurare, după cum rezultă şi din fig. 4.5
a, ..., f, în care pentru simplitate s-a considerat că pragurile pot
fi deplasate în raport cu semnalul.
Erorile de măsurare pot fi foarte mari. De exemplu, în
cazul semnalului din fig. 4.5 e şi f, prin plasarea incorectă a
pragurilor se măsoară o frecvenţă de trei ori mai mare decât cea
reală!
Având în vedere cele de mai sus, în anumite situaţii un
osciloscop poate fi util pentru a determina valoarea
aproximativă a parametrului de timp căutat şi corelarea acestuia
cu valoarea indicată de numărătorul universal.
Dacă valoarea vârf la vârf a semnalului perturbator este
mai mare decât diferenţa pragurilor (histereza), atunci numai
deplasarea pragurilor nu este suficientă pentru eliminarea
erorilor de măsurare datorate perturbaţiilor (fig. 4.6).
Pentru a elimina erorile de acest tip se efectuează o a
doua măsurare, atenuând semnalul de măsurat (şi implicit
perturbaţiile). Evident, dacă şi în acest caz nivelul perturbaţiilor
este mai mare decât histereza, erorile nu pot fi eliminate.
În concluzie, la măsurarea frecvenţei, dacă nu intervin
erori suplimentare specifice, din categoria celor exemplificate,
incertitudinea de măsurare (eroarea relativă limită) se
calculează cu relaţia (4.11).

102
 Capitolul 4
Numărătorul universal

Fig. 4.5. Erori specifice la măsurarea frecvenţei (a, c, e) şi eliminarea

acestora prin reglarea corectă a pragurilor (b, d, f).

103
 Capitolul 4
Numărătorul universal

ux

t
impulsuri
numărate

t
Fig. 4.6. Măsurare eronată, indiferent de poziţia pragurilor,
datorată nivelului mare al perturbaţiilor suprapuse peste
semnalul util.

4.3.3. Erori specifice la măsurarea perioadei

Pe lângă eroarea de cuantizare şi eroarea datorată bazei

de timp, la măsurarea perioadei apare şi eroarea de basculare.
Aceasta este cauzată de bascularea prematură (sau întârziată) a
triggerului Schmitt, ca urmare a unei perturbaţii suprapuse peste
semnalul util, situaţie ilustrată în fig. 4.7.
ux

A B
PRAG

0
t

∆t Tx

Fig. 4.7. Ilustrarea modului de apariţie a erorii de basculare.

104
 Capitolul 4
Numărătorul universal
În situaţia exemplificată în figură, deschiderea porţii
principale are loc în momentul corespunzător punctului A şi nu
lui B, ceea ce duce la apariţia unei erori ∆t. Notând cu Uzg
amplitudinea zgomotului şi cu S panta tensiunii ux=Umsinωt şi
aproximând ca liniară variaţia lui ux între A şi B, se poate scrie:

U zg
S= . (4.12)
∆t

Rezultă:

U zg U zg
∆t = = . (4.13)
S ωU m cos ωt

Eroarea minimă se obţine pentru cosωt =1 şi are

expresia:

U zg
∆t = , (4.14)
ωU m

Ţinând cont că această eroare poate să apară de două

ori, o dată la deschiderea şi o dată la închiderea porţii
principale, rezultă, în cazul cel mai defavorabil:

2U zg U zg
∆t max = 2 ∆t = = T. (4.15)
2πfU m πU m

Raportul Um / U zg reprezintă raportul semnal / zgomot

şi se notează cu S / Z . Ca urmare, eroarea de basculare, în
formă relativă, are expresia:

∆t max 1 1 (4.16)
δb = = .
T π S/Z

Eroarea calculată reprezintă o eroare minimă,

corespunzătoare reglării corecte a pragurilor (în porţiunea
semnalului unde panta este maximă). Reducerea în continuare a

105
 Capitolul 4
Numărătorul universal
acestei erori se poate obţine prin măsurarea unui multiplu cât
mai mare al perioadei. În această situaţie, la numitorul relaţiei
(4.16) în loc de T apare NT (N fiind multiplul selectat al
perioadei), iar numărătorul (∆tmax) rămâne neschimbat. Astfel,
de exemplu, la măsurarea multiplului N = 100 al perioadei,
eroarea de basculare se reduce de 100 ori faţă de situaţia
măsurării unei singure perioade.
În concluzie, la măsurarea perioadei incertitudinea de
măsurare (eroarea relativă limită) se calculează cu relaţia:

δ Tx lim = δ c + δ osc + δ b . (4.17)

4.3.4. Numărător universal cu microprocesor

Utilizarea microprocesorului în numărătorul universal

permite îmbunătăţirea performanţelor acestuia. Astfel, de
exemplu, este posibilă micşorarea ponderii erorii de cuantizare
şi menţinerea ei la o valoare constantă, indiferent de valoarea
măsurată. Principiul pe baza căruia se poate obţine aceasta
constă în măsurarea multiplului perioadei semnalului şi
determinarea prin calcul a frecvenţei acestuia. Implementarea
acestui principiu nu este legată neapărat de microprocesor, însă
utilizarea acestuia simplifică mult realizarea practică. Principiul
poate fi înţeles pe baza fig. 4.8 şi fig. 4.9.
Poarta ŞI 1 este menţinută deschisă pe o durată T1 (de
exemplu, 1 s), timp în care numărătorul 1 acumulează n
impulsuri u1 corespunzătoare semnalului a cărui frecvenţă fx
trebuie măsurată. Raportul n/T1 conduce la o valoare fx1 care
poate să difere de fx, datorită erorii de cuantizare, cu până la
+1/n (în formă relativă). Valoarea fx1 este cea care ar fi măsurată
cu un numărător de genul celui descris în subcapitolul 4.2.
Poarta ŞI 2 este deschisă pe o durată T2 determinată de
primul impuls u1 care apare după ce poarta ŞI 1 a fost deschisă
şi primul impuls care apare după ce aceasta a fost închisă. Ca
urmare, după cum se observă şi din fig. 4.9, durata T2 este
riguros egală cu nTx. Pe durata T2 numărătorul 2 acumulează un
număr de N impulsuri provenite de la baza de timp.

106
 Capitolul 4
Numărătorul universal

ux u1 u3
Circuit de Amplificator Poarta Numărător
intrare formator SI1 1
fx

u2 T1 n

Dispozitiv Dispozitiv de comandă

de afişare cu microprocesor

u4 nTx
N

u6
Oscilator u5 Poarta Numărător
cu cuarţ SI2 2

Fig.4.8. Schema bloc a unui numărător universal cu microprocesor.

ux

t
Tx
u1

u2 t

T1 t
u3

u4 t

T2=nTx t
u5

u6 Te t

t
N
Fig. 4.9. Diagrame de timp pentru numărătorul din fig. 4.8.

107
 Capitolul 4
Numărătorul universal
Se poate scrie relaţia:

nTx , (4.18)
N=
Te

unde Te este perioada impulsurilor furnizate de baza de timp.

Rezultă:

n n (4.19)
fx = = fe .
NTe N

Spre deosebire de numărătorul universal prezentat în

subcapitolul 4.2, care pur şi simplu afişează conţinutul
decadelor de numărare, în cazul numărătorului cu
microprocesor acesta calculează valoarea frecvenţei fx conform
relaţiei (4.19). El determină, de asemenea, numărul de cifre cu
care va fi afişat rezultatul, astfel încât eroarea de trunchiere să
nu depăşească o anumită valoare fixată prin construcţie.
Precizia de măsurare a frecvenţei fx este limitată de
eroarea de cuantizare care apare la măsurarea intervalului
T2=nTx. Această eroare este de cel mult +Te, sau, în formă
relativă +Te/nTx. În cele ce urmează se analizează cum afectează
această eroare precizia de măsurare a frecvenţei fx.
Relaţia T2= nTx se poate scrie:

n , (4.20)
fx =
T2

de unde rezultă că eroarea relativă δfx aferentă frecvenţei fx este

egală cu eroarea relativă δT2 aferentă lui T2. Prin urmare:

Te f (4.21)
δ fx = δ T 2 = ± = ± x Te .
nTx N

Pe de altă parte, se observă că:

n , (4.22)
T1 ≅
fx

108
 Capitolul 4
Numărătorul universal
după cum rezultă din cele expuse mai sus.
Combinând (4.21) şi (4.22), rezultă:

Te 1 (4.23)
δ fx = ± =± .
T1 f e T1

Relaţia (4.23) arată că eroarea de cuantizare nu depinde

de valoarea măsurată, ci numai de frecvenţa fe a impulsurilor
furnizate de baza de timp şi durata T1 de deschidere a porţii ŞI 1. De
exemplu, pentru fe= 10 MHz şi T1 = 1 s se obţine:

δf = +10-7 = +0,1 ppm.

• Explicaţi apariţia erorii de cuantizare şi

necesitatea ca rezultatul măsurării să fie afişat cu
cât mai multe cifre semnificative!
• Determinaţi eroarea relativă de cuantizare la
măsurarea perioadei unui semnal pentru care
numărătorul afişează valoarea 485,2 µs!
• Explicaţi funcţionarea numărătorului universal cu
microprocesor!

4.4. Parametrii specifici numărătorului universal

După cum s-a văzut, intrările numărătorului sunt

prevăzute cu câte un trigger Schmitt pentru a limita erorile
produse de eventualele perturbaţii suprapuse peste semnalul de
măsurat. Pe de o parte, histereza triggerului Schmitt este bine să
fie cât mai mare, pentru ca numărătorul să fie cât mai insensibil
la perturbaţii. Pe de altă parte, trebuie avut în vedere faptul că
semnalul util trebuie să aibă valoarea vârf la vârf mai mare
decât histereza pentru a putea fi sesizat de numărător. Cu alte
cuvinte, numărătorul poate măsura numai semnale a căror
valoare vârf la vârf depăşeşte histereza triggerului Schmitt.
Aceasta reprezintă, prin urmare, sensibilitatea numărătorului.
Din raţiuni practice, sensibilitatea este specificată

109
 Capitolul 4
Numărătorul universal
-pentru semnale sinusoidale, exprimată în mVef, ca fiind
valoarea histerezei împărţită la 2 2 şi
-pentru impulsuri, ca valoare vârf la vârf, pentru o
anumită durată minimă a impulsului.
În general, sensibilitatea depinde de frecvenţă, în cartea
tehnică a fiecărui numărător fiind specificate două sau mai
multe valori ale sensibilităţii la tot atâtea frecvenţe (sau
intervale de frecvenţă).
Alte caracteristici importante ale numărătorului
universal sunt impedanţa de intrare şi banda de frecvenţe.

Rezumat
• Numărătorul universal permite măsurarea mai
multor parametri de timp: frecvenţa, perioada,
multiplul perioadei, raportul a două frecvenţe şi
multiplul acestuia, intervalul de timp dintre două
impulsuri, numărul de impulsuri într-un anumit
interval de timp.
• Precizia măsurărilor cu numărătorul universal poate
atinge în anumite condiţii valori de ordinul a 1 ppm.
Obţinerea acestor precizii presupune însă o bună
cunoaştere a aparatului, precum şi o oarecare
experienţă practică în domeniu.

TEMĂ:
• La intrările A şi B ale unui numărător universal se
aplică impulsuri dreptunghiulare cu frecvenţa de
1,01 kHz, provenind de la acelaşi generator.
Explicaţi valoarea 101 pe care numărătorul o
afişează la măsurarea multiplului 100 al raportului
celor două frecvenţe!
• Evaluaţi eroarea de basculare la măsurarea
multiplului 1000 al perioadei unui semnal având
raportul semnal-zgomot foarte mare!

110