CODAREA SEMNALELOR IN COMUNICATIILE DINTRE SISTEMELE DISTRIBUITE DE CONTROL

3.1 Introducere

Orice sistem de comunicatie poate fi reprezentat la modul general de o structura

de tipul celei din figura 1.
Perturbatii

Emitator Canal de comunicatie Receptor

Fig. 1. Structura generala a unui sistem de comunicatie

Pentru a asigura transmisia informatiei de la emitator la receptor, aceasta trebuie

codificata pe un semnal purtator, in asa fel incat sa se asigure compatibilitatea cu
canalul de comunicatie si o cat mai buna imunitate la perturbatii.
In functie de natura informatiei care trebuie transmisa si de tipul semnalului
purtator, distingem urmatoarele situatii posibile:

a. Informatie digitala si semnal digital (exemplu – doua computere conectate pe

o linie seriala)
b. Informatie digitala si semnal analogic (exemplu –doua computere conectate
printr-un modem pe o linie telefonica)
c. Informatie analogica si semnal digital (exemplu – un semnal PWM contine
informatie analogica codificata pe un semnal digital)
d. Informatie analogica si semnal analogic (exemplu transmisiile radio)

In continuare se vor trece in revista succint principalele scheme de codare

folosite in tehnica pentru fiecare din situatiile de mai sus.

3.2 Cazul cand se transmite informatie digitala si semnal digital

3.2.1 Codificarea NRZ-L

Denumirea este un acronim de la Non Return to Zero, Level si semnifica un

semnal in care un bit zero este codificat prin nivel de tensiune zero, iar un bit 1
este codificat prin nivel de tensiune pozitiva.
Este cel mai simplu si mai intuitiv mod de codare (vezi fig. 2)

1
 0 1 0 1 1 0 1 0 0 0 1 1 1

Fig. 2 Codarea NRZ-L a secventei de biti 0101101000111

Observati ca si in acest caz este necesar ca emitatorul si receptorul sa “convina”

asupra timpului de bit, respectiv asupra intervalului de timp intre doua momente
consecutive in care se face esantionarea liniei de date.

3.2.2 Codarea NRZI (NRZ Inverted on ones)

In aceasta schema de codare, zero logic este definit ca lipsa oricarei tranzitii pe
durata timpului de bit, iar unu logic este definit ca o tranzitie (din low in high, sau
invers, in functie de starea anterioara a liniei) la inceputul timpului de bit.

0 1 0 1 1 0 1 0 0 0 1 1 1
NRZ-L

NRZ-I

Fig. 3 Exemplu de codare NRZ-I

NRZ-I este un exemplu de “codare diferentiala”. Prin codare diferentiala, se

intelege acel tip de codare in care extragerea informatiei se face prin compararea
elementelor adiacente de semnal si nu prin masurarea valorii absolute a
semnalului si compararea cu un prag. Codarea diferentiala are o mai buna
imunitate la perturbatii.
Codarea NRZI este folosita de USB.

3.2.3 Codarea de tip Bipolar AMI

Denumirea vine de la “Alternate Mark Inversion” (inversare alternativa la 1).

In aceasta schema de codare, un bit zero este definit prin nivel de tensiune zero
pe linie, iar un bit 1 este codificat prin tranzitii alternative la nivele de tensiune
pozitiva si negativa. (vezi fig. 4)
Se observa ca, in cazul codarii bipolar AMI, exista trei nivele de tensiune pe linie:
zero, tensiune pozitiva si tensiune negativa. Din acest motiv, sistemele de codare
de acest gen se numesc “multilevel binary”.
Si acest sistem de codare este de dip diferential.
Tranzitiile intre diverse nivele de tensiune au loc la inceputul timpului de bit.

2
 0 1 0 1 1 0 1 0 0 0 1 1 1
NRZ-L

Bipolar AMI

Fig. 4 Codare de tip Bipolar AMI

3.2.4 Codarea de tip Pseudoternar

Este o varianta de bipolar AMI, cu diferenta ca tranzitiile au loc pentru codarea

bitilor zero. Bitii cu valoarea unu logic sunt codificati prin nivel de tensiune zero
pe linie (vezi fig. 5)

0 1 0 1 1 0 1 0 0 0 1 1 1
NRZ-L

Pseudoternary

Fig. 5 Exemplu de codare de tip pseudoternar

3.2.5 Codarea de tip Manchester

In schema de codare Manchester, un bit unu este codificat printr-o tranzitie de la

nivel high la nivel low, iar un bit cu valoarea zero logic este codat ca o tranzitie
de la low la high. Tranzitiile semnificative au loc la mijlocul timpului de bit. Asta
inseamna ca pentru a transmite doi biti consecutivi cu aceeasi valoare, e nevoie
ca semnalul sa aiba o tranzitie suplimentara la inceputul timpului de bit.

0 1 0 1 1 0 1 0 0 0 1 1 1
NRZ-L

Manchester

Fig. 6 Exemplu de codare Manchester

3
La o privire mai atenta se observa ca semnalul codat Manchester este de fapt un
SAU EXCLUSIV intre negatul unui clock care defineste timpul de bit si o
secventa de date NRZ. (vezi figura 7)

CLOCK

CLOCK
0 1 0 1 1 0 1 0 0 0 1 1 1 DATA

MANCHESTER

Fig. 7 Logica de generare a unei secvente codate Manchester

Nota: Codarea Manchester prezinta un interes deosebit pentru ca este folosita

de retelele Ethernet (IEEE 802.3)

3.2.6 Codarea de tip Manchester diferential

Acest tip de codare defineste bitul de zero ca o tranzitie low-high sau high-low la
inceputul timpului de bit (in functie de starea anterioara a liniei) iar bitul unu logic
ca absenta a unei tranzitii la inceputul timpului de bit. In cazul unor secvente de
biti succesivi cu valoarea unu logic, se adauga o tranzitie la mijlocul timpului de
bit, in asa fel incat sa existe cel putin o tranzitie pe fiecare timp de bit.

0 1 0 1 1 0 1 0 0 0 1 1 1

NRZ DATA
Differential
Manchester

Fig. 8 Exemplu de codare Manchester diferential

Codarea Manchester diferential e folosita in retelele IEEE 802.5 (token ring), dar
este putin raspandita in prezent.

3.3 Cazul cand se transmite informatie digitala cu un semnal analogic

Exemplul tipic de astfel de transmisie este modemul de linie telefonica. Acesta

foloseste o purtatoare sinusoidala cu frecventa in banda de trecere a canalelor
telefonice (300Hz-3400Hz) modulata in amplitudine, in frecventa sau in faza.
O schita a semnalelor in cazul modulatiei de amplitudine (ASK=Amplitude Shift
Key), de frecventa (FSK=Frequency Shift Key) si de faza (PSK=Phase Shift Key)
este prezentata in figura 9.

4
Fig. 9. Tehnici de modulatie

Semnalul ASK are expresia:

 A cos ωt pentru 1 logic

s (t ) =  pentru 0 logic
0

Semnalul FSK are expresia:

 A cos ω1t pentru 1 logic

s (t ) =  pentru 0 logic
 A cos ω 2 t

5
Iar semnalul modulat in faza PSK are expresia:
pentru 1 logic
 A cos(ω t + π ) pentru 0 logic
s (t ) = 
 A cos ω t

3.4 Cazul cand se transmite informatie analogica cu un semnal digital

Un exemplu de codificare a unei informatii analogice pe un semnal digital este

semnalul PWM (Pulse Width Modulation). Trecand un astfel de semnal printr-un
filtru trece-jos se reconstituie semnalul analogic.

3.5 Cazul cand se transmite informatie analogica pe un semnal analogic

Este cazul transmisiilor radio si TV,. care nu fac obiectul acestui curs.