Problematica qi scopul cursului de Circuite electronice fundamentale

Circuite electronice fundamentale

Evaluare:

Prezentl curs 10"

Activitate laborator 20o (nota minimi 5 la laborator condi{ioneazi
participarea la evaluarea finali)
periodice
Evaluiri 10"
Proiect l0oh (nota minimi 5 la proiect condi{ioneazil participarea
la evaluarea finali)

Evaluare finali 507o (scris)

Biblografie

1. M. Rdducu, Electronicd analogicd. Teorie Si aplicalii, Editura MATRIX ROM, BucureSti,

2009.
z. E. Sofron, Dispozitive electronice cu semiconductoare, Ed. MATRIX ROM, Bucuregti,
2008.
s. E. Sofron, Bazele electronicii analogice, Ed. MATRIX ROM, Bucureqti ,2009.
+. David Comer, Donald Comer, Fundqmentals of Electronic Circuit Design, John Wiley &
Sons,Inc., USA, 2003.
s. Thomas L. Floyd, Dispozitive electronice, Ed. Teora,2003.
o. E. Sofron, s. a. , SPICE, Ed. Militard, Bucureqti,1994.
z. D. Dascdlu, s.a., Dispozitive qi circuite electronice, Ed. didactici gi pedagogicd, Bucuregti,
1982.
e. D. Dascdlu, s.a., Dispozitive Si circuite electronice. Probleme, Ed. didacticd gi pedagogicd,
Bucureqti, 1982.
g. A. Rusu , Gh. $tefan, Gh. Brezeanu,Dispozitive Si circuite electronice - culegere de probleme
pentru proiectare, Centrul de multiplicare al I.P. Bucuregti, Bucureqti, 1991
10. Gh. Brezeanu, Gh. Dilimof, Fl. Mitu, Fl. Drdghici, Probleme de dispozitive qi circuite
electronice , partea { Bucureqti, Ed. Rosetti, 2001 .
11.Gh. Brezeanu, Fl. Mitu, Fl. Drdghici, Gh. Dilimo!, Circuite electronice fundamentale.
Probleme, Ed. ALL BECK, Bucuregti, 2005.
 Circuite electronice fundamentale

Capitolul 1

Problematica qi scopul cursului de CEF

1.1. Principalele tipuri de circuite electronice

Disciplina CEF conline cAte un capitol pentru fiecare din clasele importante de circuite analogice.
Astfel, structura cursului este urmdtoarea:
Amplificatoare de semnal mic cu tranzistoare bipolare (TB) gi unipolare (TLI)
Amplificatoare de semnal mic cu reactie
Etaje finale de amplificare
Stabilizatoare electronice de tensiune $i surse de curent constant
Redresoare monofazate
Oscilatoare armonice

Capitolele subliniate fac parle din tematica de licen{d.

Scopul cursului
Circuitele electronice sunt circuite electrice care conlin gi dispozitive electronice.
Scopul proiectdrii gi construirii unui circuit electronic este si rcalizeze o funclie. Exemple de func{ii
r ealizate de c ircuitele e lectronice (funcf ii electronice)
:

- amplificare;
- generarea de oscilafii armonice;
- redresarea;
- stabilizareatensiunii:
- modularea;
- demodularea;
- limitareaamplitudinii.

Func{iile electronice se pot clasifica in:

a) Funcfii pentru controlul qi conversia energiei (exemplu: redresarea);
b) Func{ii pentru prelucrarea gi transmiterea semnalelor electrice (exemplu: amplificarea, modularea).

1.2. Modalitnfi de analizil gi caracterizare fizicd

in general, circuitele electronice sunt neliniare, ceea ce constituie un mare inconvenient. De la cursul
de Dispozitive electronice se gtie cd dispozitivele studiate au caracteristici neliniare. Dioda semiconductoare,
TB, TEC-J, TEC-MOS au caracteristici neliniare Ca urmare, circuitele ce confin aceste dispozitive vor fi
neliniare. Totugi, caracteristicile dispozitivelor electronice pot fi considerate liniare pe porliuni mici. Rezultd
ca necesard ?ndeplinirea condiliei de semnal mic. Exemplu, la TB, amplitudinea semnalului aplicat intre bazd
qi emitor sd fie mult mai micd decAt tensiunea termic6, V1, c&ro este aproximativ 26mY la temperatura de
300K (27 "C).
Liniarizarea caracteristicii dispozitivului electronic pe o porliune aflatd in jurul unui punct mediu de
func{ionare (punct static de funclionare - PSF) permite utilizarea unui model liniar pentru dispozitiv.

Atenfie!
Un dispozitiv electronic poate fi inlocuit cu modelul sdu liniar de semnal mic (circuit echivalent la
semnal mic) dacd:
- este polarizat in regiunea de lucru activd (ex. TB in RAN, TU in regiunea de saturalie);
- se indeplinegte condilia de semnal mic.
Modelul de semnal mic al TB este cel din fie. 1.1.
 Problematica qi scopul cursului de Circuite electronice fundamentale

1.3. Relaf ia func{ionali circuit-dispozitiv-semnal

Un dispozitiv singular nu poate realiza o funcfie. De

exemplu, un TB poate realiza amplificare de semnal ?ntr-un
circuit ce mai cuprinde qi rezistoare de polarizare, sursd de B
alimentare, etc. Funcfionarea circuitului poate ft analizatil
numai dacd se aplicd semnal. Modelarea dispozitivului
electronic se face in funcfie de parametrii semnalului. De
exemplu, la semnal mic, frecvenfe joase se pot neglija
capacitdlile parazite ale modelului TB din fig. 1.1. Dacd insi
E
frecvenla semnalului este mare (> lMHz), atunci aceste
Fig. 1.1. Modelul natural al TB pentru
capacitdli parazite nu trebuie neglijate. Dacb nu se indeplinegte
semnal mic, frecvenle inalte.
condilia de semnal mic, atunci va trebui sa folosim un model
de semnal mare (Ebers - Moll).
 Amplificatoare de semnal mic cu tranzistoare bipolare qi tranzistoare unipolare

Capitolul2

Amplificatoare de semnal mic cv tranzistoare bipolare gi tranzistoare

unipolare

2.1. Introducere
Amplifi catoare electronice
xi(t)
Un amplificator electronic este un bloc func{ional, la intrarea cdruia se

aplica semnalul xi(t), ob{inAndu-se la iegire semnalul x"(t), aga cum s-a ilustrat in fig.
2.1. x1(t) qi x"(t) pot fi
tensiuni sau curen{i. Parametrul cel mai imporlant al unui Fig.2.l. Bloc de
amplificator este amplificarea, notatd cu A. intre semnalul de intrare gi cel de iegire amplificare.
existd relalia:
x,,(t) = A' x,(t - r) (2.r)
In rela{ia anterioar[ r reprezintdintdrzierea dintre cele doud semnale. De remarcat cE x1 (t) gi x" (t) au aceeaqi
formd, insd puterea semnalului de ieqire este mai mare dec6t a celui de intrare.

Amplificatoare de semnal mic. Distorsiuni

Proporlionalitatea iegire-intrare se realizeazd doar dacd amplificatoarele func{ioneazd liniar. Cum

dispozitivele electronice funclioneazd liniar doar la semnal mic, rezultS ci este necesar sd se indeplineascd
condilia de semnal mic.
Distorsiunile neliniare apar din cauza neliniaritdtii caracteristicii dispozitivelor electronice.
Distorsiunile liniare pot sd apard gi la semnal mic. Ele sunt cauzate de amplificarea diferitd a
componentelor spectrale ale unui semnal qi /sau de defazarea diferitd a acestora.
Pentru ca:
x"(t) : A' x,(t - r)
e necesar ca:
a) : cst. pentru orice co din spectrul semnalului;
A(o)
:
b) dq/dt cst. x,, (/) = A ' x i(t - r) .

Dacd a) nu se indeplineqte, atunci vor apdrea distorsiuni de amplitudine.

Dacd b) nu se indeplinegte, atunci vor ap5rea distorsiuni de fazd (intArziere).

Banda de frecven(i a unui amplificator

Fie A(jro) amplificarea in funclie de frecven{d a unui

amplificator (a : 2nf). Reprezentarea graficd pentru lAl :
lA(lo)1, fig. 2.2, se numegte caracteristica de frecvenld a
amplificatorului. in mijlocul benzii de lucru a

amplificatorului, modulul amplificlrii este As. Not[m cu:

6
2
Fig.2.2. Caracteristica de frecven{d a
Banda de frecvenld a amplificatorului este caracterizatd de:
unui amplificator.
I A(iat)lr- o4
 Dispozitive electronice qi electronici analogici

In relalia anterioard, egalitatea are loc la frecvenle joase pentru { (frecvenla inferioard din banda
amplificatorului) qi la frecvenle inalte pentru f, (frecven{a superioard din banda amplificatorului), aga cum s-
a ilustrat in fig.2.2. in concluzie, banda amplificatorului - numitd qi banda la 3 dB (decibeli) - este:

Btan :l"f ,, "f,l

Amplificarea in tensiune se poate exprima in decibeli, caz in care se mai numeqte gi cAgtig in
tensiune - G,. Notalia provine din limba englezd,, Gu - gain voltage.

G,ldBl= z0'lgl A,(ia)l (2.2)

Pentru f: f, sau f : t: ( echivalent cu 0): {D, sau o: o,), cAqtigul in tensiune este:

t:
G,(jat,)=G,(jco,)=zo'lglA,(io,)l=20'1gA,o'a=20'lgA,n+20 lgl!=20'lgAuo-3dB
L

Ca urmare, banda la 3 dB este banda de frecven{i in care ciqtigul in tensiune nu scade cu mai
mult de 3 dB fa{[ de ciqtigul in tensiune in mijlocul benzii.

Clasificarea amplificatoarelor in func{ie de banda de frecvenld in care lucreazi

a) Amplificatoare de audiofrecventd (20 Hz, 20 kHz);

b) Amplificatoare de videofrecven{d sau de sau de bandd largd (c6{iva Hz, c?\iva MHz sau zeci de
MHz); dacd limita inferioard abenzii tinde cdtre 0 Hz, atunci amplificatoarele sunt de c.c;
c) Amplificatoare de radiofrecvenld (selective) - au banda foarle ingust6.

2.2. Conectarea in cascadi a etajelor de amplificare

Oblinerea unei amplificdri mari in tensiune, cu un

singur etaj de amplificare nu este intotdeauna posibild. Ca rl Etaj 1 Etq 2 Etaj 3
urmare'trebuiescutilizatemaimulteetajedeamplificare + Art IV' Arz +\ Ars I vl
conectate in cascadd. Pentru amplificatorul de tensiune
din fig. 2.3,realizatprin conectarea in cascadd a trei etaje Fig'2'3' Etaje de amplificare conectate
de amplificare, amplificarea in tensiune qi cAqtigul in in cascad6.
tensiune sunt exprimate prin relaliile urmdtoare:
V^ V. V, VN
A, = ] =
' j = A,t. 4r. 4,,
vJ =.
v_! =.
I/2 v-1

G, I dB J = 20 'lg I A, l: 20 'lg I A,, l'l A,' l'l A,' l=

= 20' lg I A", | +20' lg I A", | +20' lg I A,, l= G,, I dB ] + G,2 [ dB J + G I I dB J

Cdgtigul in putere are expresia:

p
G pldBl= I 0' lg I An l= 10' lg--c-

Cuplarea etajelor de amplificare

a) Cuplarea directd (in c.c.).

b) Cuplarea prin condensator sau cuplaj RC. R gi C formeazd un filtru trece sus - FTS, caracterizat
de o frecvenld I ce depinde de valorile pentru R gi C. Semnalul sinusoidal furnizat de primul etaj va ajunge
 Amplificatoare de semnal mic cu tranzistoare bipolare gi tranzistoare unipolare

la intrarea celui de al doilea numai dacd are frecvenla f > fi. Etajele nu sunt cuplate in c.c., cea ce inseamnd
cd dispozitivele din primul etaj au PSF-urile independente de cele din al doilea etaj. Masa etajelor este insd
comuni.
c) Cuplaj prin transformator. in c.c. etajele sunt izolate. Acest tip de cuplaj se utilizeazd in
amplificatoarele de putere (AP) qi in cele de radiofrecvenld (ARF) pentru adaptarea de impedan{d.

2.4. Modelarea amplificatoarelor cu ajutorul parametrilor de cuadripol

Un amplifrcator poate fr considerat ca fiind un bloc electronic cu doud borne de intrare qi

doud borne de iegire (un cuadripol). Se considerd:
II - curentul prin bornele de intrare:
IV - tensiunea intre bornele de intrare;
f
I - curenlul nrin bornele de iesire:
IV - tensiunea intre bornele de ieqire.
Modelarea acestui bloc electronic se poate face folosind parametrii de cuadripol. In
continuare sunt prezentate circuitele echivalente gi ecualiile corespunzdtoare pentru cei mai utllizalt
parametri de cuadripol in modelarea amplificatoarelor.

Parametrii impedan tdt (z)

Yi=zi .I, +z..Io

Yo =zt .I, +zo.Io F ig. 2.4. Modelarea unui
amplificator cu parametri impedanld

Parametrii admitan{n (y) IJi

Ii = yi .V, * y. .Vu
lo =yr.t+y".V"
Fig. 2.5. Modelarea unui
amplifi cator cu parametri admitanld

Parametrii hibrizi (h)

V, =h, .I, + h. .Vo

Io =hr .I, +h".V"
Fig. 2.6. Modelarea unui
amplificator cu parametri hibrizi (h).
 Dispozitive electronice qi electronici analogici

Parametrii g

Ii=gr.V,*g. L
Vo =9r 'Vi * go Io

ig. 2.7 . Modelarea unui

F
amplificator cu parametri g.
2.3.Etaje de amplificare cu TB

In aceast5 secfiune se vor prezenta etajele de amplificare cu un singur TB, clasificate dupd tipul de
conexiune a dispozitivului:
. Etaj de amplificare cu TB in conexiunea emitor comun;
. Etaj de amplificare cu TB in conexiunea sarcini distribuiti (uneori inclusi in conexiunea anterioard);
. Etaj de amplificare cu TB in conexiunea colector comun;
. Etaj de amplificare cu TB in conexiuneabazil comuni.
Tipul de conexiune al TB intr-un etaj de amplificare se stabilegte pe schema de curent alternativ qi
este determinat de borna ce se afld conectatd la masi. Excep{ie face conexiunea sarcind distribuitd, la care
TB nu are nici o bornd conectatd la masi in schema de c.a.
in analiza de curent alternativ, la semnal mic a etajelor de amplificare cu TB se va considera
func{ionarea la frecvenle medii. Ca urmare, capacitSlile de cuplare qi de decuplare vor fi considerate C-, iar
capacitSlile parazite ale dispozitivelor se vor neglija. Aceste simplificari vor permite o estimare rapidd a
parametrilor etajelor de amplificare prin calcul manual. Rezultate mai precise, valabile intr-o bandd de
frecvenld mai largd se pot obline prin simularea circuitului in SPICE.
Pentru TB se vautiliza modelul cu parametrii hibriziin conexiunea EC, neglijdndu-se parametrul h...

2.3.1 Etajul de amplificare cu TB in conexiunea emitor comun (EC)

hr..iu

rr
Ri Rir
ll
Ror Ro

Fig. 2.8. Etaj de amplificare cu TB in EC: a) schema de principiu;

b) schema de c.a.; c) Schema echivalentd la semnal mic, frecvenle medii.
 Amplificatoare de semnal mic cu tranzistoare bipolare gi tranzistoare unipolare

In fig. 2.8 sunt ilustrate: schema de principiu, schema de c.a. qi schema echivalentd la semnal mic,
frecvenle medii pentru un etaj de amplificare cu TB in conexiunea emitor comun.

Determinarea rezistentei de intrare

Ro, =(R, llR')= &'R'
' R, +R,

R, :+= R'
ti
ll h,"
=
h," (2.3)

Uzual, Rss or valori de ordinul zecilor de kO iar h1" de ordinul kO, motiv pentru care s-a ftcut aproximarea
din relalia anterioarb.

Determinarea rezisten(ei de iegire

Dacd Rs apa(ine circuitului, atunci rezistenla de iegire, Ro este:

"l
&=+l =&'llh"J =k Q.4)
,o
ly,=g

deoarece fu are valori uzuale de ordinul kQ, iar h"jare valori uzuale de ordinul zecilor de kQ.

Determinarea amplificirii in tensiune

Qr =-
v^ - h ,i-ir. .(h;,' llR(. ll R/ )

vi fl,r'lb
Dacd se neglijeazd h,) , rezultd:
auv-E^ '(R,, llRr) (2.5)

Determinarea amplilicdrii in curent

Ro,'. 'h.'=:t
_ io _ i,, i, i,,- - "5b ,.
^ <hu
R,.
.: a,:+:+.+.'') R,, + R.
Q.6)
ii i, it i, Ruu + h* 'tE 1'

Primul termen din expresia ai poate fi aproximat cu 1. De remarcat cd amplificarea in curent pentru acest
' circuit nu poate depdgii ft72.
in concluzie, etajele de amplificare cu TB in conexiunea EC se pot caracteriza astfel:
o rezistentd de intrare qi rezistenfd de iegire moderate, uzual de ordinul kf);
r amplificare in tensiune qi amplificare in curent mari, uzual de ordinul multe zeci pAnd la cAteva sute.

Aplica{ia 2.1

Pentrucircuituldinfig.2.Sasecunoagte: Vcc:12V,Rr:&:20kQ,Rc:4kO,RE:5,4kf),
Rr.:4 kO; Cr, C2 qi C3 sunt C- la frecvenla de lucru; T (hr": Bp: 100, Vss:0,6 V,Icno:0, ho": h*:0).
Se cere:
a) PSF-ul gi regimul sdu de funcfionare pentru T;
b) Parametrii dinamici pentru T;
c) Schema electricd de curent alternativ;
d) Schema electricd echivalentd la semnal mic qi frecvenle medii;
e) Parametrii de circuit in curent alternativ: rezistenla de intrare, rezistenla de ieqire, amplificarea in curent gi

amplificarea in tensiune;
f; Rezultate ob{inute cu SPICE in curent continuu gi regimul dinamic ?n banda de frecvenfd lHz- lGHz.
 Dispozitive electronice qi electronici analogicd

Rezolvare

a) Se scriu urmdtoarele ecuafii de c.c.:

Ecua{ia de transfer: Ic = Fr'Ia

Ecuatia de intrare: Van = Ran.Iu +Vuu + RE.IE
unde, conform echivaldrii Th6venin a circuitului din fig. 6.5a:

v,, =R, R,
+R,
.l/... R"" =
Rt 'Rz
R, +R,
Ecualia de legdturS: I" = I, + Iu

Ecuatia de iesire: Vcc = k.I, +Vr, + Rr'Io

Pebaza ecualiilor anterioare, rezultd expresiile analitice ale parametrilor:

T_ Fr'(vuu -vur)
Ruu+(Fo + t).R"

Vcn =Vcc - Rr'1, - Rt It

Evaluare numericd:

T_ 1oo.(6 - 0,6)
=0,972 mA=7 mA
to+(too +t)-5,4
Vru
=
12 - 4' | - 5,4' | = 2,6 V

T (V"r = 0,6 V, Vcp = 2,6Y qi Ic = I mA) se afld in regiunea activd normald (RAN).
b) Parametrii dinamici: s^ =:+=40'
K.t
I, =40'1=40 mAlV
q

h,^ 100
h," =; 40
=2.5 kQ
DM
R'
c) Schema electricd de curent alternativ este prezentatd in fig.
2.8.b.
Ig
d) Schema echivalenti la semnal mic gi frecvenle medii este
prezentatdin fig. 2.8c.
R,
e) Rezistenla de intrare gi cea de iegire se determini cu relafia ^2
(2.3 ), respectiv (2.4):

A Rnn'h'" 10'2'5
' ii = R"" ll
R, = p.- - -
Ruu + h," 10 +2,5
=2lc{) Fig.2.9. Echivalarea
Th6venin.

Ro: Rc = 4lifil
Amplificarea in tensiune gi cea in curent se determind cu relafia (2.5), respectiv (2.6):

a, z -8. (& ll R) = -.40 #= -80

cti = hr".
re
L= . --
lo^ .1gg.-3- : 49
=!w=-
Roo+h," &+R, l0+2,5 4+4
 Amplificatoare de semnal mic cu tranzistoare bipolare qi tranzistoare unipolare

Observa(ii
I Rezistenfa de intrare gi cea de ieqire au valori moderate.
2 Tranzistorul T fiind in conexiunea emitor comun, circuitul amplificd at6t in tensiune c6t gi in curent.

Rezultate ob{inute prin simularea in SPICE

in fig. 2.10 este prezentatdschema etajului cu TB in conexiunea EC, folosit pentru simulare.

Analiza de curent continuu

Potenlialele continue ale nodurilor

aferente

Nodul Potenlialul [V]

v(2\
v(l) 0.000000e+000
v(2) 0.000000e+000
v(3) 5.888 128e+000
v(4) 8. I 68305e+000
v(5) 5.233199e+000
v(6) 0.000000e+000
v(7) 1.200000e+001
v(8) 0.000000e+000 -:=-=
v(e) 0.000000e+000 Fig. 2.10. Schema etajului cu TB simulat in SPICE.

Din potenlialele prezentate se obfine urmdtorul PSF pentru T(V"r : 0,655 V, VcE :2,935 V, Ic : 0,969 mA).
Rezultd cd T este in RAN.

Analiza de curent alternativ

v1FM2 V(2)/ (V3) 6. FFECIII\D/ in l-k

Fig. 2.11. intrare.

2.1 1. Impedan{a de intrare. Fig.2.12. Amplificarea in curent.

in fig.2.11 este ilustratd dependen{a de frecvenfd a impedanfei de intrare. Se observd cd pentru

frecvenle cuprinse intre zeci de Hz gi 100 kHz, impedanla de intrare este de aproximativ 2 kf), aqa cum s-a
obfinut gi prin calcul. La frecvenfe mici, impedan,ta de intrare este mai mare deoarece capacitdlile C1, Cz $i C:
nu mai sunt C-. La frecvenle mari, peste 100 kHz in acest caz, capacitdlile parazite ale tranzistorului nu mai
pot fi neglijate, acestea determinAnd o scddere a impedan{ei de intrare.