ETAJUL DE

AMPLIFICARE CU CC.

Elaborat: Roșca Gheorghe

 Etajul de amplificare cu CC.
Dacă ieșirea amplificatorului este de la terminalul emitorului, iar intrarea
se aplică pe bază, circuitul se numește cu colector comun sau repetor
pe emitor. Tensiunea de la ieșire este întotdeauna ușor mai mica decât
tensiunea de la intrare, datorită căderii de tensiune dintre emitor și bază
deci de unde vine denumirea de repetor (se repetă tensiunea de la
intrare la ieșire).

Faţă de sarcina pe care debitează energie, amplificatorul reprezintă o

sursă de tensiune. Pentru ca ea să fie cât mai apropiată de o sursă ideală
este necesar ca rezistența sa de ieşire să fie cât mai mică posibil. Un
amplificator cu această calitate este repetorul pe emitor a cărui schemă
este prezentată în fig.1.
Fig. 1. Schema funcțională a etajului cu CC.
Colectorul tranzistorului este conectat la masă din punctul de vedere al
semnalului (borna de alimentare este masă de semnal) și de aceea
circuitul se numește și amplificator cu colectorul la masă, cu intrarea în
baza tranzistorului și ieșirea preluată din emitor. Generatorul de semnal
și rezistența de sarcină sunt conectate prin condensatoare suficient de
mari ca să poată fi considerate scurtcircuite pentru semnalele de ca.

Spre deosebire cazul în care tensiunea de ieșire se obține din colector,

atunci când tensiunea de ieșire se obține din emitor aceasta este in
faza cu semnalul de intrare Uin. În acest caz U0 și Uin vor avea o
variației în timp identică, deci valorile maxime pozitive și negative sunt
la aceleași momente de timp. Conexiunea repetor pe emitor este
frecvent folosita pentru adaptarea de impedanță. Acest tip de
amplificator are o impedanta mare la intrare si o impedanță mică la
ieșire.
 Parametrii amplificatorului se determină exprimând tensiunea de
ieșire și de intrare funcției de curentul de bază (mărimea de legătură
între ieșire și intrare, care apare atât în circuitul de ieșire cât si în cel
de intrare):
𝑈 𝑖𝑒𝑠 = 𝑅 𝐸 𝑖 𝐸 = 𝑅 𝐸 ( 𝑖 𝐵 +𝑖𝐶 )= 𝑅 𝐸 ( 𝛽+1 ) 𝑖 𝐵

𝑈 𝑖𝑛= 𝑈 𝐵𝐸 +𝑈 𝑖𝑒𝑠 =h11 𝑖 𝐵 + 𝑅 𝐸 ( 𝛽+1 ) 𝑖𝐵

Amplificarea în tensiune în gol rezultă subunitară deoarece tensiunea de

intrare este mai mare decât cea de ieșire (pe care o include):
𝑈 𝑖𝑒𝑠 𝑈 𝑖𝑒𝑠 ( 𝛽+1 ) 𝑅 𝐸 1
𝐴 𝑈 0= = = = <1
𝑈𝑖 𝑛 𝑈 𝐵𝐸 +𝑈 𝑖𝑒𝑠 h11 + ( 𝛽+1 ) 𝑅 𝐸 h11
1+
( 𝛽+1 ) 𝑅 𝐸
Valoarea amplificării este apropiată de unitate, pentru:
h11 ≪ ( 𝛽 +1 ) 𝑅 𝐸 → 𝐴 𝑈 0 ≅ 1
Faptul că tensiunea din bază se repetă în emitor este o proprietate generală a unui
tranzistor care lucrează în RAN si care are o rezistență conectată în emitor (chiar
dacă colectorul nu este conectat la masă).
La conectarea sarcinii, cele două rezistențe din emitor apar în paralel (în c.a.).
Rezistența de emitor în c.a. și amplificarea în tensiune devin:
𝑈 𝑖𝑒𝑠 ( 𝛽+1 ) 𝑅𝑒 1
𝑅𝑒 = 𝑅 𝐸 ∨¿ 𝑅 𝑠𝑎𝑟𝑐 , 𝐴 𝑈 = = =
𝑈 𝑖𝑛 h11 + ( 𝛽+1 ) 𝑅 𝑒 h11
1+
( 𝛽+1 ) 𝑅𝑒

Deoarece rezultă ; amplificarea scade în prezența sarcinii.

Coeficientul de amplificare în curent Ai a etajului CC în lipsa sarcinii se
determină din: 𝑖𝐸 𝑖𝐶 +𝑖𝐵
𝐴 𝑖 0= = = 𝛽+ 1=𝛾 ≫ 1
𝑖𝐵 𝑖𝐵
Deoarece jul cu CC asigură practic aceiași amplificare ca și conexiunea EC.
Valorile tipice ale amplificării în curent sunt de ordinul zecilor sau sutelor.

Se observă cu regula divizorului de curent că:

iar curentul de ieșire

Astfel amplificarea în curent este

Amplificarea își atinge valoarea maximă în condiția de scurtcircuit (virtual)

R1>>h11. Această valoare este egală cu β+1.
Rezistența de intrare este rezistența văzută de generatorul de semnal în prezența
sarcinii:
𝑈 𝑖𝑒𝑠
𝑅𝑖𝑛 = 𝑅 1∨¿ 𝑅𝑖𝐵 , 𝑅 𝑖𝐵= =h11 + ( 𝛽 +1 ) ( 𝑅 ¿ ¿ 𝐸 ¿∨𝑅 𝑠𝑎𝑟𝑐 )=h 11 + ( 𝛽 +1 ) 𝑅 𝑒 ¿
𝑖𝐵

Dacă sarcina lipseste, atunci va fi înlocuită cu o rezistență infinită Rsarc=∞ și

rezultă RE||Rsarc=Re. Valoarea rezistenței de intrare este relativ mare și depinde de
rezistența conectată în emitorul tranzistorului.
Rezistența văzută în baza unui tranzistor este rezistența totală din bucla
emitorului multiplicată cu factorul (β+1). Rezistența de intrare are valori de
ordinul zecilor sau chiar sutelor de KΩ
 Rezistența de ieșire este rezistența sursei Thévenin echivalente, adică
rezistența văzută de sarcină după pasivizarea surselor independente (ug=0):
𝑈 𝑖𝑒𝑠
𝑅𝑖 𝑒𝑠 = = 𝑅 𝐸 ¿∨ 𝑅0 𝑒
𝑖 𝑖𝑒𝑠
Rezistența văzută în emitorul tranzistorului R0e (de ieșire din emitor) este
rezistența sursei Thévenin echivalente (văzută de rezistența RE). Pentru calculul
acestei rezistențe se presupune aplicată o tensiune u0 (de c.a.) și se pasivizează
sursa ug. Căderea de tensiune pe bucla bazei este tensiunea Uies, iar curentul spre
emitorul tranzistorului este inversul sumei curenților prin bază și colector:
𝑈 𝑖𝑒𝑠 − h11 𝑖 𝐵 − ( 𝑅 1+ 𝑅 𝑔 ) 𝑖 𝐵 h11 + ( 𝑅1+ 𝑅𝑔 )
𝑅𝑖 𝑒𝑠 = = =
𝑖 𝑖𝑒𝑠 − 𝑖𝐵 − 𝛽 ∙ 𝑖𝐵 𝛽+1
Rezistența de ieșire din repetorul pe emitor este relativ mică (sute de Ω sau
unități de kΩ) și depinde de rezistența internă a generatorului conectat la intrare.
Rezultatul obținut se poate exprima ca fiind regula de reflectare a rezistențelor
din baza în emitorul unui tranzistor, regulă care se enunță astfel: Rezistența
văzută în emitorul unui tranzistor este rezistența totală din bucla bazei divizată
cu factorul (β +1).
Deoarece rezistența de intrare a amplificatorului depinde de sarcină iar
rezistența de ieșire depinde de rezistența internă a generatorului, modelul
general al amplificatorului de tensiune trebuie folosit cu precauție, deoarece
repetorul pe emitor nu este o entitate independentă, parametrii lui depinzând și
de circuitul exterior.
Modalitatea practică de lucru este următoarea:
 dacă se analizează circuitul la ieșire, atunci trebuie considerat generatorul
conectat la intrare,
 dacă se analizează circuitul la intrare, atunci trebuie considerată sarcina
conectată la ieșire.
Concluzie
Repetorul pe emitor se comportă ca un transformator de impedanțe
(în c.a.) cu o amplificare în tensiune aproximativ unitară, o rezistență
de intrare mare și o rezistență de ieșire mică. La prima vedere, o
amplificare unitară este lipsită de interes practic. Repetorul pe emitor
este util în cazul în care sarcina are o valoare mult mai mică decât
rezistența internă a generatorului de semnal.
Sarcina de lucru:
1) Conspectăm tema.
2) Descrieți relația dintre tensiunea de intrare și ieșire a etajului CC?
3) Formulați teorema lui Thévenin?
4) Unde practic poate fi utilizat repetorul pe emitor?