ETAJUL DE

AMPLIFICARE CU EC.

Elaborat: Roșca Gheorghe

 Etajul de amplificare cu EC.
Etajul amplificator cu tranzistor bipolar în conexiune emitor
comun (în continuare etaj amplificator EC) este cel mai larg
folosit
Amplificatorul cu EC, este o schemă electrică de amplificare
echipată cu un tranzistor în care emitorul face parte atât din
circuitul de intrare, cât și din circuitul de ieșire sau, altfel spus, o
schemă de principiu în care excitația se face între bază și emitor
iar semnalul amplificat (de ieșire) se culege dintre colector și
emitor. Dacă emitorul este conectat la masă, acest montaj se
mai numește cu emitorul la masă (EM).
Fig. 1. Schema funcțională a etajului cu EC.
Valorile rezistenţelor de polarizare se calculează în funcţie de
parametrii tranzistorului folosit şi de clasa de funcţionarea dorită. Dacă
dorim amplificarea unor semnale mici sinusoidale, care la ieşire să fie
tot sinusoidale, punctul static de funcţionare se va alege astfel încât
amplificatorul să lucreze în clasă A.

Schema de polarizare în curent continuu se completează cu câțiva

condensatori de cuplaj (fig.1.). Din start trebuie făcută următoarea
precizare: tranzistorul va fi supus simultan acţiunii a două semnale,
semnalul continuu (static) care stabileşte punctul static de funcţionare
şi semnalul variabil în timp (dinamic) care va fi amplificat. De aceea se
poate vorbi despre două regimuri de funcţionare: regimul static şi
regimul dinamic.
Elementele principale ale etajului sunt:
 tranzistonii VT
 sursa de alimentare Ec
 rezistența Rs – de pe care este cules semnalul de ieșire.
Elementele auxiliare sunt:
 condensatoarele de cuplaj C1 și C2, blochează componenta continuă
din semnalul de intrare-ieșire.
 Rezistențele R1 și R2 formează divizor de tensiune, care asigură
componenta de c.c. a tensiunii Ube (Ube0) și determină regimul de
repaos la intrarea tranzistorului.
 Rezistența Re servește pentru stabilizarea termică, formând reacție
negativă serie în curent.
 Condensatorul Ce șuntează reacția negativă, adică Re în curent
 Principiul de funcționare a etajului: pe componentele de c.c. ale
tensiunilor și curenților în circuitul de intrare este suprapus semnalul
variabil, care condiționează apariția componentei variabile a
curentului colectorului. Ultima formează componentă de c.a. a
căderii de tensiune pe rezistența RC Semnalul variabil este cules
prin condensatorul de cuplaj C2 spre sarcina RS. Semnalul de ieșire
are amplitudine mai mare ca cel de intrare, deoarece impedanța de
ieșire a tranzistorului este mai mare ca impedanța de intrare.

Etajul ЕС este caracterizat de impedanță de intrare mică, impedanță de

ieșire mare și defazaj între semnalul de ieșire și cel de Intrare de 180°.
Etajul ЕС este etaj inversor.
Coeficientul de amplificare în curent Ai a etajului EC în lipsa sarcinii
se determină din: 𝐼 𝐶𝑚
𝐴 𝑖 ,𝑔 = = 𝛽≫1
𝐼 𝐵𝑚
Deoarece curentul de colector IC este cu întotdeauna mult mai mare ca
curentul de bază IB, valorile tipice ale amplificării în curent sunt de
ordinul zecilor sau sutelor.
Prezența sarcinii RS modifică curentul de ieșire respectiv formula de
calcul va deveni. 𝑅𝐶
𝐴 𝑖= β ∙ <β
𝑅 𝐶+ 𝑅 𝑆
Amplificarea își atinge valoarea maximă în condiția de scurtcircuit
(virtual) RC >> RS. Această valoare este egală cu β.
 Coeficientul de amplificare în tensiune Au în lipsa rezistenței de sarcină
𝑈 𝐶𝐸𝑚
RS se determină din formula: 𝐴 𝑢,𝑔 = ≫1
𝑈 𝐵 𝐸𝑚
¿ 𝑅𝑆 ∙ 𝑅 𝐶
numeric, acesta este egal cu zeci sau sute. Dacă vom nota: 𝑅 =
𝑆
𝑅𝑆 + 𝑅 𝐶
¿
Atunci în prezența sarcinii de ieșire amplificarea devine: 𝐴𝑢= 𝐴𝑢 ,𝑔 ∙ 𝑅 𝑆

Observăm că:
 tensiunea în colector este în antifază cu cea dată de generator (și cu semnalul
din bază);
 modulul amplificării este proporțional cu , care nu poate fi mărită prea mult
deoarece RC este limitat de căderea de tensiune continuă;
 mărimea amplificării este foarte sensibilă la condițiile de lucru (tensiunea de
alimentare, temperatură).
Ținând cont de faptul că, amplificarea în putere se determină ca
produsul amplificării în tensiune și curent rezultă:𝐴 𝑝 = 𝐴 𝑢 𝐴 𝑖
Amplificatoarele EC au cea mai mare amplificare în putere de ordinul
10/000.
𝑈 𝐵𝐸 𝑚
Rezistența (impedanța) de intrare a etajului EC: 𝑅𝑖𝑛 =
𝐼 𝐵𝑚

Rezistența de intrare a etajului EC are o valoare moderată (sute de Ω

sau kΩ). Etajul poate fi considerat fie atacat în tensiune, fie atacat în
curent.
 𝑈 𝐶 𝐸𝑚
Rezistența (impedanța) de ieșire a etajului EC: 𝑅𝑖𝑒𝑠 ≈
𝐼𝐶𝑚
Aceasta are valori de ordinul zecilor sau sutelor de kΩ.

 dacă RS << RC, atunci etajul lucrează aproape în scurtcircuit și furnizează

sarcinii un curent aproape egal cu curentul alternativ de colector;
 dacă dimpotrivă, RS >> RC, atunci etajul lucrează practic în gol și furnizează o
tensiune foarte apropiată de cea maximă pe care o poate da etajul la un semnal
de intrare precizat
Concluzie.
Cum în practică, etajul ЕС este des întâlnit în configurații de etaje ЕС așezate în
cascadă, deoarece rezistența de intrare este, de ordinul de mărime al rezistenței de
ieșire. De fapt, etajul are o amplificare importantă atât în curent, cât și în
tensiune, deci amplifică substanțial în putere și acesta este avantajul său principal.
Cu mai multe etaje ЕС așezate în cascadă se poate mări foarte mult puterea
semnalului.
Sarcina de lucru:
1) Conspectăm tema.
2) Care sunt avantajele etajelor EC?
3) Descrieți regimul static și dinamic de funcționare.
4) Cum depinde amplificare etajului EC cu cuplaj prin condensator de
frecvență?