CUPLAJE PARAZITE PRIN TRASEUL DE

MASA IN AMPLIFICATOARE
Teoria lucrarii
Probleme. Problemele datorate cuplajului prin masa in amplificatoare se manifesta atat in curent continuu
(c.c.) si in curent alternativ (c.a.).
P.1. In curent continuu (c.c.) efectele pot fi
P.1.1. Aparitia unui offset (Uoff > 0 sau Uoff < 0) peste semnalul util, care in cazuri defavorabile poate duce la
limitari pe portiuni din alternantele semnalului util.
P1.1.1 Uoff > 0 , P1.1.2 Uoff < 0
P.1.2. Chiar saturarea amplificatorului (iesirea amplificatorului blocata in +E sau E). Dispare complet
semnalul util.
P.2. In curent alternativ (c.a.)
P.2.1 Zgomot suprapus peste semnalul util
P.2.2 Amplificatorul oscileaza Uzg >> Uutil
Masuratori fara H-H. Se considera schema simplificata pentru lucrare de mai jos.

E
R9 +
R6

In
Ms
R5
P2(osc)
R8
R12
AO1 AO2 TC
H H
E
+ +
+

Ue
RE
R11
R4 R7 R10 Ms

A P1 B

M D A1 A2 B1 B2 C1 C2

A 1 A2 B1 B2 C1 C2 C3-M

Pentru toate cazurile,

circuitul perturbator P <=> TC, IP = Ie
circuitul perturbat p: AO1 cu intrarea A, AO2 cu intrarea B.
M. In curent continuu, circuitul perturbator P este tranzistorul compus in conexiune Darlington (TC), deci
curentul perturbator IP = IE0 ~ 400mA.
Se induce zgomot pe masa subtire MS = M si C = M. Masa groasa este fara zgomot (fara IP prin M M).
M1. AO1 perturbat, AO2 neperturbat (A-A, B...C; B-B),
UAM > 0 , UP1 > 0, UP2 = Uoff < 0
M2. AO1 neperturbat, AO2 perturbat (A-A; B-A,B...C)
UBM > 0 , UP2 = Uoff > 0

Daca leg H-H, UBM = tensiunea de reactie (iesire intrare) pentru ca TC devine etaj final al amplif.
Reactia.
M1. Presupun IE0 . Rezulta UAM , UP1 , UP2 , Ue0 , IE0 (deci IE0 duce la IE0 ). Obtin reactie
negativa, Atotal , dar avem si Uoff < 0 (de mai sus).

UP2 fara cuplaj UP2 cu reactie UP2 cu reactie puternica

+E +E

5V t

<5V
-E -E

M2. Presupun IE0 . Rezulta UBM , UP2 , Ue0 , IE0 . Obtin reactie pozitiva: Atotal , Uoff > 0. Pentru
reactie puternica amplif. oscileaza.

UP2 fara cuplaj UP2 cu reactie + UP2 cu reactie + puternica

+E +E

5V t >5V
t

-E -E

Observatii.
M1 - punctul 3.1 din desfasurarea lucrarii
M2 - punctul 3.2 din desfasurarea lucrarii
Metode de reducere a cuplajului
legarea intr-un punct a intrarii
separarea traseelor de masa dupa nivelul curentilor (A,B masa subtire; C masa groasa)
ordonarea etajelor dupa nivelul curentului si plasarea Ms dupa etajul de IMAX
aplicarea semnalului de intrare in mod diferentiat
 Scopul lucrarii
Se studiaza influenta cuplajelor parazite prin traseul de masa asupra parametrilor
unui amplificator.

Identificarea montajului
Montajul utilizat este prezentat in figura 1. Este format dintr-un amplificator de

putere constituit dintr-un etaj repetor realizat cu tranzitoarele T1 si T2 si doua

amplificatoare operationale casacadate AO1 si AO2 . Amplificatorul de putere

reprezinta circuitul perturbator, iar cele doua amplificatoare operationale formeaza
circuitul perturbat. Se observa existenta in montaj a doua trasee de masa (unul gros si
altul subtire) care vor fi utilizate succesiv sau simultan in cadrul lucrarii. Punctele de pe
traseul subtire sunt notate cu caracterul (accent simplu), iar cele de pe traseul gros cu
caracterul (accent dublu).
In cadrul figurii se folosesc notatiile:
In - intrarea montajului (la care se aplica semnalul de la generator);
MS - masa sursei; M-M - traseul subtire de masa; M-M- traseul gros de masa;
A, B - intrarile neinversoare ale AO1 si respectiv AO2;

C - emitorul tranzistorului compus T1 , T2 ;

D - pin de legare la masa a condensatorului Cd1 ;

H-H - pini pentru conectarea intrarii repetorului (inchiderea buclei de reactie);

P1, P2 - iesirea primului, respectiv celui de-al doilea amplificator operational.
Alimentarea montajului se face intre 10V. Tranzistorul final este astfel
polarizat incat sa aiba IE 0,4Acc.

Desfasurarea lucrarii
1. Se face compensarea tensiunii de offset. Pentru aceasta se realizeaza urmatoarele
conexiuni: A-A , B-B , D-D . Intrarile fiind astfel scurtcircuitate la masa, se
regleaza tensiunea de compensare cu potentiometrul P, masurandu-se cu osciloscopul
tensiunea continua de iesire intre P2 si M astfel incat Ue = 0.

2
2. Se verifica daca este necesara decuplarea TABELUL 1
cu Cd a circuitului de offsetare. Pentru Nr. Conexiuni Conexiuni U
crt. fixe variabile (Vv-v)
aceasta se aplica in punctul H de la iesirea
B-B1 A-A1
de 75 a generatorului o tensiune de 1Vef
C-C3 A-A2
3.1
(citita de pe instrumentul acestuia) cu MS - M A-B1
frecventa de 20KHz. Se vizualizeaza A-B2
tensiunea de iesire in punctul P2 , intrarea A-A1 B-A2
C-C3 B-B1
generala fiind legata la masa prin rezistenta
*
3.2 H-H B-B2
R4.
MS-M B-C1
Se masoara amplitudinea tensiunii de B-C2
zgomot intre punctele P2 si M in doua A-A1 B-A2
C-C3 B-B1
situatii: 3.3
H-H B-B2
a) cu condensatorul Cd introdus prin
MS - M B-C1
conexiunea D-D ; A-A1 C-A1
b) fara condensatorul de decuplare **
3.4 B-C2 C-B2
(D-D decuplat). MS - M C-C1
3. Se pune in evidenta deplasarea nivelului A-A2 C-A1
3.5 B-B1 C-C2
tensiunii continue la iesirea AO2 datorita
MS - M -
cuplajului prin masa in curent continuu A-A1 -
intre repetorul (T1,T2) si amplificatoarele 3.6 B-B1 -
C-C1 -
AO1 si AO2 (curent perturbator IE din PSF-ul
MS M -
repetorului) . *)La pct.3.2. se vor desena formele de unda
Se masoara tensiunea de iesire Ue intre P2 si masurand si notand amplitudinea si perioada
M pentru diferite moduri de legare la masa a oscilatiilor
punctelor A, B, C. Se va varia si pozitia **)Se va folosi un fir lung pentru conectarea
punctului de legare a traseelor de masa la punctului C.
masa sursei MS . Se face legatura Se va observa:

permanenta D-D cu un fir scurt. Se fac - aparitia unei componente continue

apoi masuratorile pentru conexiunile negative importante (pana la E) la pct. 3.1.

indicate in tabelul 1. - Ue parazita pozitiva si chiar intrarea in

oscilatie la pct. 3.2.

3
- Reducerea cuplajului parazit prin separarea
traseelor de masa ale circuitelor perturbator
(repetorul) si respectiv perturbat (AO1, AO2)
la pct. 3.5.
- Eliminarea cuplajului prin ordonarea
etajelor pe traseul de masa in ordinea
crescatoare a curentilor si plasarea corecta a
punctului MS , la pct. 3.6.
4. Se determina influenta curentului
perturbator continuu IE al repetorului asupra
nivelului tensiunii de iesire Ue, pentru
situatia in care tensiunile de zgomot la
intrari sunt culese de pe traseul gros de
5. Se va studia influenta curentului
perturbator total iE al repertorului
(componenta continua si cea alternativa)
asupra formei si amplitudinii semnalului de
iesire Ue al amplificatorului, pentru diferite
moduri de legare la traseul de masa.
Se aplica la intrarea In un semnal cu
frecventa 1KHz si, se regleaza amplitudinea
tensiunii de iesire a generatorului astfel incat
Ue =3Vv-v pentru conexiunile A-A1 , B-B1,
C-C1, MS - M . Apoi se va masura Ue si
se vor desena formele de unda pentru fiecare

masa. Se va constata ca utilizand masa caz, marcand pe ordonata nivelele de 0 V si

groasa fenomenele parazite nu dispar ci doar de E conform tabelelor 3 si 4 . In primul

se diminueaza ramanand in continuare caz se observa efectul reactiei negative prin

importante. Se vor efectua masuratorile traseul de masa (scade amplificarea si apare
indicate in tabelul 2. o componenta continua negativa -U0 care
TABELUL 2 va fi masurata si notata pe ordonata).

Nr. Conexiuni Conexiuni TABELUL 3

U [Vv-v]
crt. fixe variabile
B-B1 A-A1 Conexiuni Conexiuni Forma de
fixe variabile unda
4.1 C-C2 A-B1
B-B1 A-A1
MS-M A-C1 C-C2 A-A2
A-A1 B-A2 H-H A-B1
4.2 C-C2 B-B1 MS-M A-B2
MS-M B-C1
TABELUL 4
A-A1 C-C2
4.3 B-B1 C-A1 Conexiuni Conexiuni Forma de
MS-M - fixe variabile unda
A-A1 - A-A1 B-A2
B-B1 - C-C1 B-B1
4.4
C-C1 - H-H B-B2
MS-M - MS-M

4
In al doilea caz (tab.4), datorita reactiei pozitive, creste amplificarea si apare o componenta
continua pozitiva +U0 care se va reprezenta pe desenul formai de unda.
In ambele cazuri este posibila si limitarea semnalului sau chiar saturarea iesirii0 in sursa
negativa, respectiv pozitiva,
6. Se studiaza posibilitatea compunerii cu adevarat derutante a semnalului util sinusoidal
aplicat de la generatorul de semnal cu autooscilatia amplificatorului.
Pentru nivele mici ale semnalului util, acesta apare la prima vedere ca zgomot suprapus peste
oscilatia proprie.
Se deseneaza forma semnalului de iesire al amplificatorului, notandu-se pe desen duratele
semnificative, pentru un semnal de intrare al carui nivel se creste continuu incepand cu 0V.
Se aplica la intrarea In semnal de la iesirea cu impedanta de 75 a generatorului,
comutatorul atenuatorului fiind succesiv pe pozitiile 1mV, 3mV.
Conexiuni MS -M, A-A1 , B-C1 , H-H si C-C2.
Se vizualizeaza formele de unda pentru doua frecvente ale semnalului de intrare:
50Hz 5KHz
Error!

Forma semnalului Forma semnalului

Intrebari
1. De ce trebuie decuplat circuitul de offsetare?
2. Explicati evolutia rezultatelor de la 3.2.; dece variaza frecventa oscilatiilor ?
3. Imaginati un set de conexiuni pentru care montajul ar oscila si pentru MS legata la M .
4. Explicati formele de unda obtinute la punctul 5 (pt. conexiunile din tabelul 3 si respectiv
din tabelul 4).
5. Comentati cele 2 situatii studiate la punctual 6 (observand diferenta intre frecventa de
autooscilatie si frecventa semnalului util, aplicat de la generator).
6. Care sunt solutiile corecte pentru legarea la masa a montajului studiat?
 E

Rd
R9 + E
R6
R1
In
Ms
R5

R8 R12 P2(osc)
AO1 AO2 T1
R3 H H + E
P + +

Ue T2
Cd1 Cd3
R11
R4 R7 R10 Cd4 Ms
Cd2
Cddp R
E

R2
D A P1 B
C

E
M D A1 A2 B1 B2 C1 C2

A1 A2 B1 B2 C1 C2 C3-M

Figura 1 - Schema montajului