1.22.

Un motor asincron trifazat cu rotorul bobinat şi cu statorul conectat în conexiune

Stea are următoarele date nominale:
Pn  10 kW,
nn= 1450 rot/min,
U1n= 380 V,
I1n= 22 A,
U20= 315 V,
I2n =20,4 A,
cosφn=0,825,
M max
  2,2 ,
Mn
 n  84 %,

Rezultatele încercărilor în gol şi în scurtcircuit ale motorului sunt următoarele:

 I 0  10%  I1n

 P0  637,50 W
 .
 Psc  1294,313 W
U sc  20%  U1n


Se cer următoarele:
1. Parametri schemei echivalente în „T” a motorului asincron, considerând valabile
aproximaţiile:
 PCu1  1,2  PCu 2

 X 1  X '2 .
2. Să se determine momentul nominal la arborele motorului şi alunecarea nominală
în condiţiile unei sarcini nominale.
3. Determinaţi pierderile de putere din motor şi componentele acestor pierderi.
4. Determinaţi momentul maxim al motorului şi alunecarea critică corespunzătoare.
5. Determinaţi momentul la pornire al motorului.
6. Trasaţi caracteristica cuplului motorului asincron.
7. Se execută o pornire în trepte a motorului, cerându-se calculul valorilor treptelor
rezistive necesare. Să se deseneze schema electrică a pornirii în trepte şi să se
traseze diagrama acestei porniri.
8. În ce condiţii se poate atinge la pornire un moment egal cu cel maxim?
9. Se execută o frânare în contracurent atunci când motorul funcţiona în condiţii
nominale. Să se calculeze rezistenţa necesară din circuitul rotoric astfel ca
0,8  M max . Să se traseze
momentul la frânare să nu depăşească valoarea de
caracteristica mecanică a frânării.
 dr. ing. Robert PECSI - Culegere de probleme de maşini electrice
Pagina: 2 din 15

REZOLVARE:
1. Pentru a calcula parametrii schemei echivalente în „T”, se va ilustra mai întâi, în
figura 1.22.1 schema echivalentă în „T”, pe fază, a maşinii asincrone:

R1 X1 I1 R' 2 /s N X'2 I' 2

I0

Rm
U1

Xm

Figura 1.22.1: Schema echivalentă în T, pe fază a maşinii asincrone trifazate

Tensiunea nominală a unei maşini electrice trifazate este întotdeauna tensiune de linie.
Atunci când maşina este alimentată cu statorul în conexiune stea, conform figurii 1,22,2,
tensiunea de pe înfăşurare este egală cu:

U1  1 U L  1 U n , (1.22.1)
3 3

Figura 1.22.2: Înfăşurările statorice, legate în conexiunea stea

La funcţionarea în gol, turaţia motorului este foarte apropiată de turaţia de sincronism,

R'
ceea ce conduce la o alunecare foarte apropiată de zero. Dacă s  0  2   şi
s
schema echivalentă devine:
 dr. ing. Robert PECSI - Culegere de probleme de maşini electrice
Pagina: 3 din 15

R1 X1 I0

Rm
U 1N

Xm

Figura 1.22.3: Schema echivalentă în T, pe fază a maşinii asincrone trifazate, simplificată pentru
funcţionarea în gol

Pe cele trei faze puterea de mers în gol:

P0  3R1  Rm I 02 , (1.22.2)

iar din legea lui Ohm:

U 1n
 Z0  R1  Rm 2   X 1  X m 2 . (1.22.3)
Io

Din aceste două relaţii se deduce:

P0 637,50
R1  Rm    43,9  . (1.22.4)
3I 0 3  2,2 2
2

2 2
  P0 
2
U  220 
X 1  X m   1N    2      43,9  89,85  (1.22.5)
2
 3I 
 I0   0  2, 2 

La încercarea în scurtcircuit, motorul este alimentat cu tensiune redusă astfel încât

curentul absorbit să fie nominal, ceea ce va da un curent de magnetizare neglijabil.
Astfel, se poate aproxima schema echivalentă în modul următor:
 dr. ing. Robert PECSI - Culegere de probleme de maşini electrice
Pagina: 4 din 15

R1 X1 I 1N

R' 2
U sc

X'2

Figura 1.22.4: Schema echivalentă în T, pe fază a maşinii asincrone trifazate, redusă, pentru încercarea
în scurtcircuit

In mod similar, exprimând puterea activă consumată şi legea lui ohm pentru circuitul din
figura 1.22.4, se obţin relaţiile:

Psc 1294,31
R1  R'2    0,89  . (1.22.6)
3I12N 3  22 2
2 2
U   Psc  2
X 1  X '2   sc    2    44   0,892  1,79  (1.22.7)
 
 I1 N   3I 1 N   22 

Dar:

X 1  X '2  X 1  X '2  0,9   X m  88,95  . (1.22.8)

Din raportul pierderilor în cupru rezultă:

pCu1 3  R1  I12n 3  R1  I12n 3  R1  I12n R

1,2      1 .
pCu 2 3  R2  I 22n 3  R  k  I
2  1n 
2
3  R2 'I1n R2 '
2 (1.22.9)

În consecință, se poate deduce din sistemul format din ecuația (1.22.4.), ecuaţia (1.22.6)
şi ecuaţia (1.22.9):

 1,2
 R1  2,2  0,89  0,49 

 1
 R2 '   0,89  0,40  , (1.22.10)
 2,2
 Rm  43,9  0,49  43,81 


 dr. ing. Robert PECSI - Culegere de probleme de maşini electrice
Pagina: 5 din 15
2. Momentul nominal se obţine sub forma raportului dintre puterea nominală la
arbore şi viteza unghiulară nominală, iar viteza unghiulară, ce se măsoară în radiani pe
secundă se calculează pe baza turaţiei exprimate în rotaţii pe minut, ca o transformare
de unităţi de măsură:

Pn Pn 10000  60
Mn     65,89 Nm. (1.22.11)
 2 n 2  n2 n 2  1450
60

Pentru a putea determina alunecarea nominală a motorului este necesară turaţia sa de

sincronism. Cunoaştem expresia acesteia:

60  f 1 3000
n1   rot/min, (1.22.12)
p p

p fiind numărul de perechi de poli. Se ştie, de asemenea că turaţia de sincronism este

mai mare decât turaţia nominală a motorului, ea fiind foarte apropiată de aceasta. Dacă
se dau valori – numere naturale - numărului de perechi de poli se obţine mulţimea
valorilor discrete pe care n1 le poate lua. Dintre acestea, 3000 şi 1500 satisfac condiţia
de a fi mai mare decât n2 N  1450 rot/min, iar cea mai apropiată este valoarea de:
n1  1500 rot/min. Ca atare, alunecarea nominală va fi:

n1  n2 n 1500  1450
sN    0,033 . (1.22.13)
n1 1500

3. Puterea absorbită de la reţea pe la cele trei faze statorice este:

U 1n
P1  3  U fn  I1n  cos  n  3   I1n  cos n  3  220  22  0,825  11979 W. (1.22.14)
3

Pierderile totale de putere din motor sunt, deci:

P  P1  Pn  1979 W. (1.22.15)

Componentele acestor pierderi de putere sunt: pierderile Joule în stator şi în rotor:

 PCu1  3  R1  I12n  711,48 W


 pCu1 . (1.22.16)
 PCu 2  3  R2 'I1n   592,9 W
2

 1,2
 dr. ing. Robert PECSI - Culegere de probleme de maşini electrice
Pagina: 6 din 15
Pierderile în fier rotorice în general se pot neglija datorită frecvenţei foarte mici a
curenţilor din rotor:

p1   2  p  1
f2   sN   s N  f1  0,033  50  1,65 Hz, (1.22.17)
2 2

iar celelalte două componente – pierderile în fier statorice şi pierderile mecanice – se

pot deduce din faptul că suma lor reprezintă diferenţa dintre totalul pierderilor de putere
şi componentele determinate anterior:

P  pCu1  pCu 2
Pm  PFe1   337,31 W. (1.22.18)
2

M max
4. Momentul maxim al motorului se poate determina cu ajutorul raportului    2,2 :
Mn

M max    M n  144,96 Nm , (1.22.19)

Pentru determinarea alunecării critice, se va scrie ecuaţia lui Kloss, mai precis, se va
utiliza ecuaţia lui Kloss pentru punctul nominal de funcţionare:

Mn 2
 .
M max s n sc (1.22.20)

sc sn

Caracteristica ce se obţine prin trasarea ecuaţiei de mai sus se numeşte caracteristica

cuplului şi are alura din figura 1.22.5.

Înlocuind numeric, se obţine următoarea ecuaţie de gradul doi:

s c2  0,1452  s c  0,0011  0 , (1.22.21)

ecuaţie ce are soluţiile: sc1  0,1376 şi sc 2  0,0076 . Numai prima soluţie este potrivită
acestei probleme deoarece alunecarea critică este mereu mai mare decât alunecarea
nominală.
 dr. ing. Robert PECSI - Culegere de probleme de maşini electrice
Pagina: 7 din 15

Figura 1.22.5: Alura caracteristicii cuplului maşinii asincrone trifazate

5. Se scrie acum ecuaţia lui Kloss pentru punctul de pornire, când, turaţia fiind nulă,
alunecarea devine unitară s p  1 :
Mp 2 2
   0,275 .
M max 1 sc

1
 0,14
(1.22.22)
sc 1 0,14

6. Pentru trasarea curbelor solicitate, se întocmeşte un tabel, în care se calculează

valorile diferitelor puncte de funcţionare, folosind relaţia de definire a alunecării şi
ecuaţia lui Kloss:

 n1  n
s  n
 1

 2  M max . (1.22.23)
M s   s s
  c
 sc s

Tabelul realizat cu ajutorul unui program de calcul tabelar este:

n (rot/min) 1.485 1.462 1.425 1.387 1.350 1.275 1.200 1.050 900 750 600 450 300 150 -
s 0,01 0,03 0,05 0,08 0,10 0,15 0,20 0,30 0,40 0,50 0,60 0,70 0,80 0,90 1,00
M (Nm) 20,61 50,19 91,86 120,71 137,16 144,66 136,24 111,13 90,42 75,30 64,17 55,77 49,24 44,05 39,82

Caracteristica cuplului trasată pe baza acestui tabel este prezentată în figura 1.22.6:
 dr. ing. Robert PECSI - Culegere de probleme de maşini electrice
Pagina: 8 din 15

Figura 1.22.6: Caracteristica cuplului maşinii asincrone trifazate

7. Aşa cum se poate observa din graficul din figura 1.22.6, cuplul la pornire al maşinii
asincrone are o valoare mică, mai mică decât valoarea nominală. Având în vedere faptul
că, de multe ori, motorul are la arbore sarcina şi în momentul pornirii şi că la
dimensionarea maşinii, se alege de obicei un motor cu cuplul nominal egal sau doar
puţin mai mare decât cuplul rezistent al sarcinii, valoarea mică a cuplului de pornire
poate reprezenta o serioasă problemă, ce se poate manifesta chiar prin calarea rotorului
(întrucât cuplul dezvoltat de motor este mai mic decât cuplul rezistent) şi intrarea în
regim de scurtcircuit la tensiune nominală.
Un alt dezavantaj la pornirea directă a maşinii asincrone trifazate îl reprezintă valorile
ridicate ale curentului absorbit de la reţea.
Aceste două dezavantaje se pot elimina în cazul motorului cu rotor bobinat prin
introducerea unor rezistenţe în circuitul rotoric.
Din analiza caracteristicii cuplului se observă faptul că valoarea maximă a momentului
nu depinde de rezistenţa din circuitul rotoric, în timp ce alunecarea critică creşte odată
cu rezistenţa totală a circuitului rotoric. Aşadar, alegând o valoare convenabilă pentru
rezistența de pornire inserată în circuitul rotoric, se poate obţine un moment la pornire
egal chiar cu momentul maxim, obţinându-se o caracteristică artificială, precum cea
ilustrată în figura 1.22.7:
 dr. ing. Robert PECSI - Culegere de probleme de maşini electrice
Pagina: 9 din 15

Figura 1.22.7: Caracteristica cuplului naturală şi artificială, pentru a rezistenţă în circuitul rotoric, ce
determină o valoare a cuplului de pornire egal cu cuplul maxim al motorului

În general, pornirea se face în trepte rezistive conectate în circuitul rotoric, trepte

convenabil alese pentru ca pe tot timpul pornirii momentul dezvoltat de motor să varieze
într-un interval situat deasupra momentului nominal al maşinii şi sub momentul maxim al
acesteia – deasupra momentului nominal pentru ca în fiecare clipă din timpul procesului
de pornire cuplul dezvoltat de motor să fie mai mare decât cuplul rezistent al sarcinii, ce
poate fi egal cu cuplul nominal şi mai mic decât cuplul maxim pentru a evita
instabilitatea dată de punctul de inflexiune reprezentat de valoarea maximă a cuplului.
Se aleg cel mai adesea ca limite ale momentului de pornire următoarele valori:

M p min  1,1  1,4   M n

 (1.22.24)
M p max  0,8  0,9   M max
.

Pornirea în trepte reostatice conectate în circuitul rotoric se realizează după următorul

algoritm:
A) Se porneşte motorul cu o rezistenţă a circuitul rotoric astfel aleasă încât la pornire
M p max
momentul să fie egal cu . Calculul valorii acestei prime trepte de pornire se
As  1, M  M p max 
face ţinând cont de relaţia lui Kloos scrisă pentru punctul . Din
ecuaţia lui Kloos se determină alunecarea critică pe această primă caracteristică
artificială sc1 , de unde se deduce valoarea primei trepte rezistive de pornire,
ţinând cont de aproximativa proporţionalitate dintre alunecarea critică şi
rezistenţa totală din circuitul rotoric.
 dr. ing. Robert PECSI - Culegere de probleme de maşini electrice
Pagina: 10 din 15
2
M p max 2 M max  M 
  sc1    max  1
M max 1 sc1 M p max M  (1.22.25)
  p max 
sc1 1 .

S 
R p1  R2  c1  1 (1.22.26)
 sc .
În cazul de faţă, vom alege valorile limitelor intervalului de cupluri de pornire, după cum
urmează:

M p max  0,9 M max 130 Nm

 . (1.22.27)
M p min  1,2  M n  80 Nm

Rezistenţa rotorică se determină din relaţia de definiţie a rezistenţei rotorice raportate la

stator:

2
U 
R2 '  k  R2   1n
2
  R2  R2  0,28  .
 (1.22.28)
 U 20 

În mod corespunzător, se obţine pentru valoarea primei valori a alunecării critice pe

caracteristica artificială şi a primei trepte rezistive:

s c1  1,59
 . (1.22.28)
R p1  2,9 

B) Motorul se va ambala pe această primă caracteristică artificială întrucât momentul

dezvoltat de el este mai mare decât momentul rezistiv al utilajului acţionat (mai
mic sau egal cu momentul nominal al motorului), iar atunci când momentul a
M p min
scăzut la valoarea de , se cuplează cea de a doua treaptă rezistivă (mai
mică decât prima) în circuitul rotoric. Pentru a calcula valoarea celei de a doua
trepte rezistive, se scrie relaţia lui Kloos pe prima caracteristică artificială în
B s B , M p min 
punctul pentru a afla alunecarea la care se face schimbarea treptelor
rezistive s B , după care se scrie Kloos pe cea de a caracteristică artificială în
D s B , M p max 
punctul pentru a afla alunecarea critică pe cea a doua caracteristică
sc 2 . De aici se deduce valoarea celei de a doua trepte rezistive.
 dr. ing. Robert PECSI - Culegere de probleme de maşini electrice
Pagina: 11 din 15
 2 
M p min 2  M  M  
  s B  S c1   max   max   1   0,49 .
(1.22.29)
M max s B s c1  M p min 
  M p min   
s c1 s B  

 2 
M p max 2  M  M  
  sc2  s B   max   max   1   0,78 .
(1.22.30)
M max s B sc2  M p max 
  M p max   
sc2 s B  

S 
R p 2  R2  c 2  1  1,28  . (1.22.31)
 sc 

C) Din nou, motorul se ambalează – de data aceasta pe cea de a doua

E s E , M p min 
caracteristică artificială – între punctele D s D , M p max  şi . Din Kloos în
E s E , M p min 
se deduce s E , sc3 şi Rp3.

 2 
M p min 2  M  M  
  s D  S c2   max   max   1   0,24 .
(1.22.32)
M max s D sc2  M p min 
  M p min   
sc2 s D  

 2 
M p max 2  M  M  
  s c3  s E   max   max   1   0,36 .
(1.22.33)
M max s E s c3  M p max 
  M p max   
s c3 s E  

S 
R p 3  R2  c3  1  0,43  . (1.22.34)
 sc 

D) Se schimbă din nou treapta din circuitul rotoric şi se trece în punctul F s F , M p max  ,
în care scriind Kloos se află sc 4 şi valoarea celei de a trepte rezistive.

 2 
M p min 2  M  M  
  s F  S c 3   max   max   1   0,11 .
(1.22.35)
M max s F s c3  M p min 
  M p min   
s c3 s F  
 dr. ing. Robert PECSI - Culegere de probleme de maşini electrice
Pagina: 12 din 15
 2 
M p max 2  M  M  
  sc4  s G   max   max   1   0,165 .
(1.22.36)
M max sG sc 4  M p max 
  M p max   
s c 4 sG  

S 
R p 4  R 2  c 2  1  0,05  . (1.22.37)
 sc 

E) Acest algoritm se continuă până se ajunge la o alunecare critică mai mică decât
alunecare critică de pe caracteristica mecanică naturală sck  sc . Scriem aşadar
încă odată ecuaţiile de mai sus:

 2 
M p min 2  M  M  
  sH  Sc4   max   max   1   0,05 .
(1.22.38)
M max s H sc4  M p min 
  M p min   
sc 4 s H  

 2 
M p max 2  M  M  
  sc5  s I   max   max   1   0,075 .
(1.22.39)
M max sI s  M p max 
 c5  M p max   
s c5 s I  

S 
R p 5  R 2  c 2  1  012   0 !!! . (1.22.40)
 sc 

Având în vedere că din algoritmul de calcul cea de a cincea treaptă rezistivă de pornire
are valoare negativă, înseamnă că motorul are 4 trepte de pornire, cu valorile calculate
mai sus.

Figurile 1.22.8 şi 1.22.9 prezintă schema electrică şi, respectiv, diagrama pornirii în
trepte.

Se observă că prima treaptă a pornirii este formată din înserierea tuturor celor patru
rezistenţe din schemă ( R1  R 2  R3  R 4 ), a doua numai din ( R2  R3  R4 ), a treia numai
din R 4  R3 iar a patra numai din R 4 . Figura ilustrează o pornire în trei trepte rezistive în
circuitul rotoric. Identificând treptele rezistive calculate cu rezistenţele din această
schemă electrică, se obţine:
 dr. ing. Robert PECSI - Culegere de probleme de maşini electrice
Pagina: 13 din 15
R p1  R1  R2  R3  R4  R4  R p 4
 
 R p 2  R 2  R3  R 4 R3  R p 3  R p 4
  . (1.22.41)
R p 3  R3  R4  R2  R p 2  R p 3
R  R R  R  R
 p4 4  1 p1 p2

Figura 1.22.8: Schema electrică a pornirii în trepte a motorului asincron trifazat

8. Pentru calculul valorii rezistenţei care înseriată în rotorul maşinii asincrone conduce la
un cuplu egal cu cuplul maxim al acesteia – situaţie ilustrată în figura 1.22.7 - , se va
aplica în mod corespunzător ecuaţia 1.22.26:

1 
R px  R2   1  1,60  . (1.22.42)
 sc 

9. Pentru a uşura înţelegerea rezolvării acestui punct al problemei se vor ilustra

caracteristicile mecanice ale regimului motor şi ale regimului de frânare prin inversare –
figura 1.22.10.
Se va scrie formula lui Kloss pentru primul punct al noului regim de frânare, ţinând cont
de faptul că trecerea de la regim motor la regim frână se realizează la turaţie constantă.
Sensul acestei turaţii este invers sensului noului cuplu electromagnetic, dat de noua
succesiune a fazelor de alimentare a statorului. Alunecarea iniţială a rotorului în noul
regim este:
 dr. ing. Robert PECSI - Culegere de probleme de maşini electrice
Pagina: 14 din 15
n1   n 2 n  n1  n1  1  s n 
sF    2  s n  1,967 . (1.22.43)
n1 n1

Formula lui Kloss:

2  M max
0,8  M max 
s F S cF (1.22.44)

s cF sF

conduce la o ecuaţie de gradul doi pentru alunecarea critică din regimul de frână:

s cF
2
 4,9  s cF  3,87  0 , (1.22.45)

cu două soluţii pentru alunecarea critică din care numai prima are sens fizic (scF = 3,91.
Cum alunecarea critică este proporţională cu rezistenţa totală a unei faze rotorice, se
poate scrie:

s   3,91 
R F  R2  cF  1  0,26    1  7,00  . (1.22.46)
 sc   0,14 

Figura 1.22.9: Diagrama pornirii în trepte a motorului asincron trifazat. Pe porţiunile A-B, C-D, E-F şi G-H
motorul se accelerează, iar B-C, D-E, F-G ŞI H-I sunt tranziţiile de pe o caracteristică artificială pe alta şi,
respectiv pe caracteristica naturală.
dr. ing. Robert PECSI - Culegere de probleme de maşini electrice
Pagina: 15 din 15

Figura 1.22.10: Caracteristicile mecanice ale frânării prin inversare