Franarea recuperativa a motorului asincron

1.Notiuni teoretice
Aceasta metoda de franare, numita si franare suprasincrona,se bazeaza
pe cuplul masinii asincrone in regim de generator. Functionarea in regim de
generator asincron este posibila numai daca reteaua de alimentare, prin care se
face si recuperarea energiei de franare, poate furniza energie reactiva necesara
pentru crearea campului electromagnetic al masinii.
Realizarea franarii recuperative se face in functie de tipul sarcinii. Astfel
pentru sarcini de tip reactiv franarea recuperativa este posibila la motoare
asincrone cu doua viteze, realizate prin comutarea numarului de poli.
Pentru sarcini de natura potentiala analiza procesului de franare la nivelul
caracteristicilor mecanice poate fi facuta dupa schema urmatoare:

C 4
B 3
1 A
2

-Mm -MB MA Mm M

Se considera motorul conectat pentru coborarea sarcinii. In acest caz

cuplul dezvoltat de motor este de acelas sens cu cel dat de sarcina, astfel ca
motorul se va accelera de la viteza 2 corespunzatoare punctului A de
functionare la o viteza 3, mai mare decat viteza de sincronism. Deci puctul de
functionare al masinii s-a deplasat din A in B, unde cuplul electromagnetic, acum
de semn schimbat va echilibra cuplul potential al sarcinii, coborarea efectuindu-
se la viteza constanta 3. In punctul B de functionare alunecarea masinii este
mai mica decat zero si masina functioneaza in regim de generator cu
recuperarea energiei de franare, prin transformarea acesteia in energie electrica
transmisa retelei.
Functionarea stabila in regim de franare este realizata numai pentru valori
ale cuplului potential al sarcinii mai mici decat cuplul maxim al masinii Mm.
Depasirea acestei valori duce la scaderea cuplului electromagnetic, generatorul
decroseaza, iar sarcina va cadea liber.
Daca in timpul franarii masina se gaseste pe o caracteristica artificiala
obtinuta prin introducerea unei rezistente in circuitul rotoric, atunci pentru acelasi
cuplu de franare MB masina va functiona la o viteza mai mare 4 (punctul C de
functionare).
 Desi metoda este avantajoasa din punct de vedere energetic, este putin
utilizata datorita vitezei mari la care are loc franarea, precum si faptului ca nu se
poate obtine oprirea motorului.
Franarea recuperativa se poate realiza, in conditii foarte avantajoase,
pentru orice viteze, inclusiv oprirea, la motoarele alimentate cu tensiune si
frecventa variabila prin convertoare c.a.-c.a.

2.Schema de montaj

3
==
A A A

W U
Rp

Ex Rc
n Ma Mcc

Aparatele de masura si reostatele se vor alege in functie de datele

masinilor, care in cazul acesta sunt urmatoarele:
Ma- motor cu rotorul in scurtcircuit; Mcc- motor curent continuu;
Pn=1,7Kw; Pn=1,3Kw;
380/220 V; 3,9/6,7 A; In=5,65 A;
n=1420[rot/min]; n=1430[rot/min];
cos=0,82; =81,5%.

3.Chestiuni de studiat
a) Se va urmari trcerea in regim de generator a matorului asincron;
b) Se varidica caracteristica de franare.
4.Modul de lucru
Se vor porni pe rand fiecare motor (cel aincron prin inchiderea
intrerupatorului va fi cuplat direct la retea, iar cel de c.c. cu reostatul de pornire in
circuitul indusului) pentru a verifica sensurile de rotatie a acestora (trebuie sa
coincida).
a) Se va porni mai intai m.c.c si apoi cel asincron. Prin intermediul reostatului de
camp Rc, motorul asincron va fi antrenat de cel de cc. La viteze din ce in ce
mai apropiate de cea de sincronism (se va urmari cum se modifica acul
indicator al wattmetrului) si apoi la o viteza mai mare ca cea de sincronism.
b) Pentru ridicarea caracteristicii de franare se va proceda ca la lucrarea
Franarea dinamica a motorului asincron.