Dispozitive electronice Aplicații

6. Circuite de comparare și amplificare cu

amplificatoare operaționale

Aparatura de laborator:

1. Macheta pentru realizarea montajului

2. Sursă de alimentare diferențială
3. Generator de funcții
4. Osciloscop

6.1. Consideraţii teoretice

În 1968 firma Fairchild Semiconductor a introdus pe piață circuitul integrat
μA741 care conține un amplificator operațional folosit pe scară largă și la ora actuală.
Figura 6.1 prezintă varianta DIP (Dual In-line Package) de încapsulare a acestuia și
numerotarea pinilor.

Offset 1 8 NC
Intrare inversoare 2 7 V+
Intrare neinversoare 3 6 Ieșire
V- 4 5 Offset

Fig. 6.1. Capsula DIP a circuitului integrat cu 8 pini, μA741 (vedere de sus).

Pinii cei mai importanți pentru utilizator sunt:

 Intrare inversoare (2);

 Intrare neinversoare (3);
 Ieșire (6);
 Alimentare pozitivă (V+) (7);
 Alimentare negativă (V-) (4);

De cele mai multe ori, alimentarea circuitelor cu amplificatoare operaționale

se face diferențial, ceea ce înseamnă că este nevoie de trei borne de alimentare: borna
pozitivă, borna de masă și borna negativă. Aceasta se realizează prin utilizarea a
două surse de tensiune ca în figura 6.2.

46
 Dispozitive electronice Aplicații

+E
VP

VD
VN
-E VO

Fig. 6.2. Alimentarea diferențială a unui circuit cu amplificator operațional.

Relația care descrie funcționarea amplificatorului operațional este:

v0  A   vP  vN  (6.1)

Tensiunea de ieșire este de A ori mai mare decât tensiunea diferențială,

definită ca fiind diferența dintre tensiunea de la borna neinversoare VP și tensiunea
de la borna inversoare VN. Amplificarea în tensiune A este infinită dacă
amplificatorul operațional este considerat ideal, sau cel puțin 104 pentru
amplificatorul operațional real cu cele mai slabe performanțe, dar încă folosit în
industrie (741). Modelul electric al unui amplificator operațional este prezentat în
figura 6.3.

VP +

Zin VO
ZO
Avin
VN
-

Fig. 6.3. Modelul electric al unui amplificator operațional.

Curenții care intră în cele două borne de intrare (denumiți curenți de

polarizare), indiferent de ceea ce este conectat la aceste borne, sunt nuli în cazul
ideal, sau cel mult de ordinul zecilor de nanoamperi în cazul amplificatorului
operațional real. Rezultă o impedanță de intrare infinită pentru amplificatorul
operațional ideal și una de valoare de cel puțin câteva sute de MΩ în cazul real.
Curentul care circulă prin impedanța de intrare, dat de diferența dintre cei doi curenți

47
 Dispozitive electronice Aplicații

de polarizare și denumit curent de offset, este nul pentru un amplificator operațional

ideal și de maximum câțiva nanoamperi pentru un amplificator operațional real.

6.1.1 Comparator neinversor fără reacție

La intrarea circuitului din figura 6.4 se aplică un semnal sinusoidal cu
componentă continuă nulă. Se pune întrebarea: ce semnal se obține la ieșire?
Amplificatorul operațional se consideră ideal.

Vo

+E Vo_max
Vin
VO
0 Vin

-E Vo_min

a) b)

Fig. 6.4. Comparator neinversor fără reacție a) schema electrică; b) caracteristica

statică de transfer în tensiune.

Din relația (6.1) rezultă:

vP  vin  Vmax sin t 

(6.2)
vN  0V

adică

, vin  0
vo  A   vP  vN     vin  0     Vmax sin t   0    (6.3)
, vin  0

Dacă tensiunea de la borna neinversoare este mai mare decât tensiunea la

borna inversoare (adică Vin este mai mare decât zero) tensiunea de ieșire va avea
valoarea limită superioară, iar dacă tensiunea de la borna neinversoare este mai mică
decât tensiunea de la borna inversoare, adică tensiunea de intrare Vin este mai mică
decât zero, tensiunea de ieșire va avea valoarea limită inferioară.

Evident că tensiunea de ieșire nu poate ajunge la infinit ci se limitează la

tensiunea de alimentare ±E. În circuitele practice tensiunea de ieșire este cu 2÷3V

48
 Dispozitive electronice Aplicații

mai mică decât tensiunea de alimentare din cauza căderilor de tensiune din interiorul
circuitului integrat.

6.1.2 Comparator inversor fără reacție

La intrarea circuitului din figura 6.5 se aplică un semnal sinusoidal cu
componentă continuă nulă. Ce semnal se obține la ieșire? Amplificatorul operațional
se consideră ideal.

Vo

+E Vo_max

VO
Vin 0 Vin

-E Vo_min

a) b)

Fig. 6.5. Comparator inversor fără reacție a) schema electrică; b) caracteristica

statică de transfer în tensiune.

Din relația (6.1) rezultă:

vP  0V
(6.4)
vN  vin  Vmax sin t 

adică

, vin  0
vo  A   vP  vN     0  vin    0  Vmax sin t     (6.5)
, vin  0

Dacă tensiunea de la borna VN este mai mare decât tensiunea la borna VP,
adică Vin este mai mare decât zero, tensiunea de ieșire va avea valoarea limită
inferioară, iar dacă tensiunea de la borna VN este mai mică decât tensiunea de la
borna VP, adică tensiunea de intrare Vin este mai mică decât zero, tensiunea de ieșire
va avea valoarea limită superioară.

Evident că tensiunea de ieșire nu poate ajunge la infinit ci se limitează la

tensiunea de alimentare ±E.

49
 Dispozitive electronice Aplicații

În circuitele practice, tensiunea de ieșire este cu 2÷3V mai mică decât

tensiunea de alimentare din cauza căderilor de tensiune din interiorul circuitului
integrat.

6.1.3 Comparator neinversor cu reacție

Dacă la comparatoarele fără reacție exista un singur prag de comparare, la
comparatoarele cu reacție există două praguri de comparare. Pentru ca ieșirea
comparatorului să își schimbe starea e nevoie ca tensiunea de intrare să depășească
ambele praguri.

Schema electrică a circuitului și caracteristica de funcționare sunt prezentate

în figura 6.6.

R2 Vo

Vo_max

R1 +E
Vin

VO
VP1 0 VP2 Vin
-E

Vo_min
a) b)

Fig. 6.6. Comparator neinversor cu reacție a) schema electrică; b)caracteristica

statică de transfer în tensiune.

Se pune problema determinării celor două praguri de basculare (tensiunile

de prag VPrag1 și VPrag2). Potențialul de la borna neinversoare VP este egal cu
potențialul de la borna inversoare VN doar când tensiunea de intrare vin este egală cu
una din cele două tensiuni de prag (vin = {VPrag1, VPrag2}). Se determină separat VP și
VN. Potențialul față de masă al bornei neinversoare VP se determină cu teorema lui
Millman, iar potențialul bornei inversoare VN este nul, deoarece această bornă este
legată la masă. Circuitul fiind comparator, tensiunea de ieșire nu poate lua decât
valorile +E sau -E.

50
 Dispozitive electronice Aplicații

vin vo 

R1 R2 
VP  
1 1 

R1 R2   V  V  VPr ag   E  0  V R1
 E 
 Pr ag1,2 
P N
(6.6)
VN  0  R1 R2 R2

vin  VPr ag 
vo   E 


6.1.4 Comparator inversor cu reacție

Schema electrică a circuitului și caracteristica statică de transfer în tensiune
sunt prezentate în figura 6.7.

R2 Vo

Vo_max

R1 +E

VO
Vin VP1 0 VP2 Vin
-E

Vo_min
a) b)

Fig. 6.7. Comparator inversor cu reacție a) schema electrică. b) caracteristica de

transfer în tensiune.

Pentru determinarea tensiunilor de prag se procedează ca și la comparatorul

neinversor. Pentru determinarea tensiunii VP de la borna neinversoare se aplică
teorema lui Millman, iar tensiunea VN de la borna inversoare este chiar tensiunea de
intrare vin. Bascularea tensiunii de ieșire are loc numai când tensiunea de intrare este
egală cu tensiunea de prag, iar tensiunea de ieșire poate avea doar valorile +E sau -
E.

51
 Dispozitive electronice Aplicații

0 vo 

R1 R2 
VP   E
1 1 

R1 R2   V  V  R2  V  V R1
   E  (6.7)
 Pr ag1,2 

P N Pr ag
 1 1 R R
VN  vin  1 2
 R1 R2
vin  VPr ag 
vo   E 


Se poate observa că, deoarece comparatorul este de tip inversor, ciclul de

histereză este parcurs în sens opus trigonometric.

6.1.5 Amplificator inversor

Schema electrică a circuitului este prezentată în figura 6.8.

R2 Vo

Vo_max
R1 +E
Vin

VO
0 Vin
-E

Vo_min
a) b)

Fig. 6.8. Amplificator inversor a) schema electrică. b) caracteristica de transfer în

tensiune.

Din cauza reacției negative amplificarea circuitului scade, iar potențialele

electrice față de masă ale celor două borne ale amplificatorului operațional se mențin
egale (VP=VN). Se calculează separat cele două potențiale după care relațiile obținute
se egalează între ele. În acest fel, se obține relația de calcul a amplificării circuitului.

Tensiunea la borna inversoare se poate calcula folosind teorema lui Millman.

52
 Dispozitive electronice Aplicații

vin vo

R1 R2
VN  (6.8)
1 1

R1 R2

Borna neinversoare este conectată direct la masă, deci:

VP  0 (6.9)

Prin egalarea celor relațiilor (6.8) și (6.9) se obține:

vin vo

R1 R2
0
1 1

R1 R2
vin vo
 0 (6.10)
R1 R2
R2
vo    vin
R1

Amplificarea în tensiune a circuitului este:

vo R
Av   2 (6.11)
vin R1

Semnul minus din ultima relație ne arată că circuitul este inversor. Se

observă că alegând corespunzător valorile pentru rezistențele R1 și R2 se poate obține
și o amplificare în modul unitară sau chiar subunitară.

6.1.6 Amplificator neinversor

Pentru amplificatorul neinversor (semnalul de intrare este aplicat la borna
neinversoare) din figura 6.9 trebuie determinată amplificarea în tensiune.

53
 Dispozitive electronice Aplicații

R2 Vo

Vo_max
R1 +E

VO
Vin 0 Vin
-E
Vo_min

a) b)

Fig. 6.9. Amplificator neinversor a) schema electrică. b) caracteristica de transfer

în tensiune.

Și acest circuit este tot cu reacție negativă, deci pentru determinarea relației
dintre tensiunea de intrare și cea de ieșire se poate aplica aceiași metodă ca și la
circuitul anterior:

0 vo

R1 R2
VN  (6.12)
1 1

R1 R2

VN  vin (6.13)

Prin aplicarea egalității VP  VN (datorită reacției negative) se obține:

0 vo

R1 R2
 vin
1 1

R1 R2
 1 1 
vo  R2     vin (6.14)
 R1 R2 
 R 
vo  1  2   vin
 R1 

Amplificarea în tensiune pentru un amplificator neinversor este:

54
 Dispozitive electronice Aplicații

vo R
Av   1 2 (6.15)
vin R1

Se observă că la amplificatorul neinversor amplificarea nu poate fi decât

supraunitară.

6.2. Mersul lucrării

6.2.2 Comparatoare fără reacție
Se realizează montajul din figura 6.4.a) (comparator neinversor fără reacție)
selectând din biblioteca Draw\ActiveBuildingBlocs componenta OpAmp(real).
Montajul se alimentează diferențial de la ±12V. La intrarea neinversoare se aplică
succesiv un semnal sinusoidal cu frecvența de 100Hz și amplitudinea de 10V,
componentă continuă nulă. Se vizualizează și se desenează forma de undă de la
ieșirea circuitului.

Se repetă experimentul pentru montajul din figura 6.5.a) (comparator

inversor fără reacție).

55
 Dispozitive electronice Aplicații

Se modifică valoarea rezistenței de sarcină pentru a studia efectul curentului de ieșire

asupra valorii tensiunii de ieșire a amplificatorului operațional. În acest sens, se
modifică valoarea rezistenței de sarcină (10k, 1k, 100, 10 ohmi) și se măsoară
valoarea tensiunii de ieșire. Interpretați rezultatul!!!!!

Se modifică valoarea Slew-Rate al amplificatorului operațional și se studiază efectul

acestui parametru.

6.2.3 Comparatoare cu reacție

Se realizează montajul inversor din figura 6.7.a) (comparator inversor cu
reacție). Montajul se alimentează diferențial de la ±12V. La intrare se aplică un
semnal sinusoidal cu frecvența de 100Hz și amplitudinea de 10V. Se vizualizează
semnalele de intrare și de ieșire. Se determină pragurile de comparare și se compară
cu pragurile determinate teoretic.

56
 Dispozitive electronice Aplicații

Pentru a vizualiza caracteristica de tip histereză a circuitului semnalul aplicat

intrării se conectează și la intrarea X a osciloscopului, iar la intrarea Y se aplică
semnalul obținut la ieșirea circuitului. Osciloscopul se va pune în modul de lucru X-
Y, ceea ce înseamnă că pe ecranul osciloscopului nu vom vedea semnalul aplicat
intrării Y nu în funcție de timp ci în funcție de semnalul aplicat intrării X. Se măsoară
pragurile de comparare și se notează în caiet.

R2

+12
Vin R1

VO

-12
Vref

Fig. 6.10. Comparator neinversor cu reacție pozitivă și deplasare de histereză.

Pentru a deplasa histereza se conectează sursa de referință ca în figura 6.10.

Prin modificarea valorii tensiunii de referință Vref se pune în evidență deplasarea
histerezei.

6.2.4 Amplificatoare
La intrare circuitului din figura 6.9 (amplificator neinversor) se aplică un
semnal sinusoidal cu frecvența de 100Hz și amplitudine 3V. Se vizualizează pe
osciloscop simultan semnalul de intrare și cel de ieșire. Se determină amplificarea în

57
 Dispozitive electronice Aplicații

tensiune și defazajul introdus de circuit. Vizualizați semnalul de ieșire pentru situația

în care amplitudinea semnalului de intrare este mărită la 10V.

Se repetă experimentul pentru amplificatorul neinversor din figura 6.8.

6.2.5 Determinarea benzii de frecvență a unui amplificator

Pentru măsurarea benzii de frecvență a amplificatorului se realizează
circuitul repetor, care are amplificarea în tensiune egală cu unu (câștig unitar). La
intrarea circuitului se aplică un semnal sinusoidal cu amplitudine de 0,1V. Se
pornește cu o frecvență de valoare joasă de 1kHz după care se mărește valoarea
acesteia până când amplitudinea semnalului de ieșire începe să scadă. Valoarea
frecvenței pentru care amplitudinea semnalului de ieșire scade la 0,7V (3dB =
1/√2=0,7) reprezintă banda de frecvență a circuitului.

Se va realiza circuitul amplificator neinversor din figura 6.9, în care

R1=10kΩ și R2=90kΩ. Se calculează amplificarea circuitului. Se repetă
măsurătorile pentru determinarea benzii de frecvență. Se observă că banda de
frecvență se reduce cu același ordin de mărime cu care crește amplificarea
circuitului.

58
 Dispozitive electronice Aplicații

Întrebări și exerciții
1. Pentru circuitul din figura 8.4.a) se știe că la intrare se aplică semnalul
vin  t   7sin  2  50  t   mV  . Să se deseneze forma de undă obținută la ieșire.
Dar dacă semnalului de intrare i se adaugă o componentă continuă de -2,4V?

2. Să se deducă relația dintre tensiunile de intrare și tensiunea de ieșire pentru

circuitul din figură. Ce funcție realizează circuitul?

V1 R1
RN
V2 R2

R3 +E
V3
VO

-E

3. Care este expresia tensiunii de ieșire în funcție de tensiunea de intrare pentru

circuitul din figură?

R1 R2
R

R
R1
Vin Vo

R2

4. Determinați o expresie a amplificării în tensiune în funcție de α pentru

circuitul din figură; α ia valori între 0 și 1 în funcție de poziția cursorului
potențiometrului.

59
 Dispozitive electronice Aplicații

R1

Vin R1
Vo

αP

5. Pentru amplificatorul în punte din figură să se calculeze:

a) Amplificarea în tensiune;

b) Considerând vin(t)=5sin(ωt) [V], să se reprezinte grafic tensiunile

v1(t), v2(t) și vo(t) în funcție de timp;

c) Știind că alimentarea amplificatoarelor operaționale se face cu ±

15V și nivelele maxime de tensiune de la ieșire sunt de ± 14V, care
este valoarea maximă a tensiunii vo(t), fără ca semnalul de ieșire să
fie distorsionat?

Acest circuit este util în situațiile în care la ieșire se cere o tensiune a cărui
amplitudine vârf la vârf să fie mai mare decât decât tensiunea de alimentare.

R2

R1 10k

10k
V1
Vo
R4
RS

R3 20k
Vin
10k
V2

60