Dispozitive electronice Aplicații

5. Redresoare monofazate

Aparatura de laborator:

1. Macheta pentru realizarea montajului

2. Rezistență decadică
3. Ohmetru
4. Voltmetru de curent alternativ
5. Voltmetru de curent continuu
6. Miliampermetru de curent continuu
7. Osciloscop

5.1. Consideraţii teoretice

Procesul de redresare constă în transformarea energiei electromagnetice de
curent alternativ în energie electromagnetică de curent continuu. Schema bloc a unui
redresor monofazat este prezentată în figura 5.1.

T R F Rs
~

Fig. 5.1. Schema bloc a redresorului monofazat.

Transformatorul T are rolul de a separa consumatorul de reţea şi de a

modifica tensiunea reţelei la valoarea necesară pentru a obţine o anumită tensiune
continuă. Redresorul R este un circuit care conţine cel puţin un element neliniar,
capabil să transforme tensiunea alternativă într-o formă de undă cu componenta
continuă diferită de zero. Filtrul F are rolul de a atenua ondulaţiile tensiunii redresate.

5.1.1. Redresoare monoalternanţă fără filtru

Schema electrică a redresorului mono-alternanţă fără filtru este prezentată în
figura 5.2. Dacă se consideră un transformator fără pierderi de flux, alimentat în
primar cu tensiunea :

31
 Dispozitive electronice Aplicații

e1  E1 sin(t ) (5.1)

în secundar vom obţine :

e2  E2 sin(t ) (5.2)

Rezistenţa de pierderi a transformatorului poate fi calculată cu formula :

2
n 
RT  r2   2   r1 (5.3)
 n1 

Unde r1 și r2 sunt rezistențele electrice ale înfășurării primare, respectiv

secundare, iar n1 și n2 sunt numărul de spire din primar, respectiv din secundar.

iD D iS
n1 n2
r1 r2 Rs
e1 e2 vs

Fig. 5.2. Schema electrică a redresorului monoalternanţă fără filtru.

Într–un redresor, dispozitivul semiconductor lucrează la semnal mare,

neliniarităţiile dispozitivului producând efectul de redresare. Pentru redresorul
prezentat în figura 5.2, pe alternanţa pozitivă a tensiunii din secundarul
transformatorului, dioda D este polarizată direct permiţând trecerea curentului prin
sarcină, iar pe alternanţa negativă dioda D este blocată, ceea ce înseamnă că doar
alternanța pozitivă se va regăsi la ieșirea circuitului, iar cea negativă va fi eliminată.
În figura 5.3 sunt reprezentate tensiunea din secundarul transformatorului
(neredrersată) și tensiunea de la ieșirea redresorului (redresată monoalternanță).

32
 Dispozitive electronice Aplicații

e2

E2

t[ms]
0 10 20 30 40 50 60

vS

E2

t[ms]
0 10 20 30 40 50 60

Fig. 5.3 Formele de undă pentru un redresor monoalternanţă fără filtru.

Curentul prin sarcină se deduce analitic din figura 5.3.

is  I s max sin t  0  t  

, (5.4)

is  0   t  2
,

, unde Ismax reprezintă valoarea maximă a curentului prin sarcină şi are

valoarea :

E2 E2
I s max   (5.5)
RT  RD  RS Ri  RS

RD reprezintă rezistenţa diferenţială a diodei şi rezultă din liniarizarea

caracteristicii acesteia, iar Ri reprezintă rezistenţa internă a redresorului.

Tensiunea pe sarcina rezistivă Rs are expresia :

vs  Rs  is  RS  I s max  sin t  0  t  

, (5.6)

vs  0
,   t  2

33
 Dispozitive electronice Aplicații

Tensiunea medie (redresată) în sarcină este :

1 2 E2
Vo   E2  sin t  d t   (5.7)
2 0 

Tensiunea efectivă:

1 2 2
E2
Vef   E22  sin t  d t   (5.8)
2 0 2

5.1.2 Performanțele redresorului monoalternanță fără filtru

a. Caracteristica externă

Știind că valoarile medii ale tensiunii și curentului sunt

I s max E2
Vo  Rs  I o și Io  
   Ri  Rs 

E2
 Vo   Ri  I o
 (5.9)

Caracteristica externă a acestui redresor este prezentată în figura 5.4.

Io
Iosc

Vo - gol Vo
Fig. 5.4. Caracteristica externă a redresorului monoalternanță fără filtru.

Tensiunea de mers în gol a redresorului se obține pentru curent de sarcină

nul și este egală cu

E2
VOgol 
 (5.10)

34
 Dispozitive electronice Aplicații

Curentul de scurtcircuit (obținut pentru tensiunea de ieșire zero) are

expresia:

E2
I Osc 
  Ri (5.11)

b. Randamentul redresării

E22
P  2  Rs 4
  cc   2  40% (5.12)
Pca E2 2

4  Rs

c. Factorul de ondulație

E2
Vef 
  2   1,37 (5.13)
Vo E 2 2

d. Tensiunea inversă maximă pe diodă – tensiunea maximă din secundarul
transformatorului

VDinv ,max  E2 (5.14)

5.1.3 Redresoare dublă alternanţă fără filtru

Schema electrică a unui redresor dublă alternanță cu priză mediană este
prezentată în figura 5.5.

D1
i1 iS
n1 n2
r2 Rs
r1 e2 vs
e1 n2
r2 e2 D2 i2

Fig. 5.5. Redresor dublă alternanță cu priză mediană.

35
 Dispozitive electronice Aplicații

În alternanța pozitivă a tensiunii e2, conduce dioda D1 (dioda D2 este

blocată), iar în alternanța negativă conduce D2 (dioda D1 este blocată). Curentul prin
sarcină are același sens pe ambele alternanțe. Dezavantajul acestei configurații este
că tensiunea inversă maximă pe dioda blocată este dublul tensiunii maxime din
secundarul transformatorului. Acest dezavantaj este eliminat de redresorul dublă
alternanță în punte. Schema electrică a redresorului dublă-alternanţă în punte este
prezentată în figura 5.6.

iS

D2 D1

n1 n2
r1 r2 vs Rs
e1 e2

D3 D4

Fig. 5.6. Redresor dublă alternanță în punte fără filtru capacitiv.

Pe alternanţa pozitivă a tensiunii e2 conduc diodele D2 şi D4 (D1 şi D3 sunt

blocate), iar pe alternanţa negativă conduc diodele D1 şi D3 (D2 şi D4 sunt blocate).
Formele de undă ale tensiunii din secundarul transformatorului sunt prezentate în
figura 5.7.

36
 Dispozitive electronice Aplicații

e2

E2

t[ms]
0 10 20 30 40 50 60

vS

E2

t[ms]
0 10 20 30 40 50 60

Fig. 5.7. Formele de undă pentru un redresor dublă alternanță fără filtru.

Tensiunea medie (redresată) la ieşirea redresorului dublă alternanţă este :

2 E2
Vo  (5.15)


iar tensiunea efectivă:

E2
Vef  (5.16)
2

unde VSmax reprezintă valoarea maximă a tensiunii din sarcină și are

valoarea:

Rs  E2
Vs max  (5.17)
Ri  Rs

5.1.4 Performanţele redresorului dublă alternanţă fără filtru:

a. Caracteristica externă

2 E2
Vo   Ri  I o (5.18)


37
 Dispozitive electronice Aplicații

b. Randamentul redresării

Pcc 8
  2  80% (5.19)
Pca 

c. Factorul de ondulaţie

E2
Vef 
  2  1,11 (5.20)
Vo 2 E2 2 2


d. Tensiunea inversă maximă pe diodă – tensiunea maximă din secundarul

transformatorului.

VDinv ,max  2  E2
- pentru redresorul cu priză mediană (5.21)

VDinv ,max  E2 - pentru redresorul cu punte de diode (5.22)

5.1.5 Redresorul monoalternanță cu filtru capacitiv

Pentru a reduce pulsațiile tensiunii de ieșirea, aceasta este filtrată cu ajutorul
unui condensator electrolitic de capacitate mare montat în paralel cu bornele de
ieșire. Schema electrică a unui redresor monoalternanță cu filtru capacitiv este
prezentată în figura 5.8.

iD D iS
n1 n2 C
r1 r2 Rs
e1 e2 vs

Fig. 5.8. Redresor monoalternanță cu filtru capacitiv.

Formele de undă corespunzătoare circuitului din figura 4.8 sunt prezentate

în figura 5.9. De aici se poate observa că dioda D conduce doar o parte din alternanța
pozitivă, când tensiunea din secundarul transformatorului este mai mare decât
tensiunea de pe condensator. Condensatorul se încarcă spre vârful tensiunii e2 când
dioda conduce, interval în care vS=e2. Când dioda este blocată condensatorul se
descarcă prin rezistența de sarcină.

38
 Dispozitive electronice Aplicații

e2

E2

t[ms]
0 10 20 30 40 50 60

vS
E2

t[ms]
0 10 20 tc 30 40 50 60
iD

IDmax

t[ms]

0 10 20 30 40 50 60

Fig. 5.9. Formele de undă corespunzătoare unui redresor monoalternanță cu filtru

capacitiv: tensiunea din secundar, tensiunea redresată, respectiv curentul prin dioda
redresoare.
Timpului de conducție al diodei îi corespunde unghiul de conducție, definit
cu formula :

c    tC (5.23)

Notând cu VSmax amplitudinea tensiunii din secundarul transformatorului și

cu Vo tensiunea medie de pe rezistența de sarcină, variația tensiunii din sarcină se
poate scrie astfel :

Vo  2  E2  Vo  (5.24)

39
 Dispozitive electronice Aplicații

5.1.6 Performanţele redresorului monoalternanţă cu filtru

capacitiv:
Caracteristica externă – se determină punând condiția de regim staționar,
adică sarcina acumulată de condensator la încărcare să fie egală cu sarcina pierdută
la descărcare.

 Pentru încărcare :

𝛥𝑞 = 𝐶 ⋅ 𝛥𝑉𝑜 (5.25)

 Pentru descărcare :

2 I o
q  I o  T  tC   I o  T  (5.26)


Din aceste relații se obține caracteristica externă a redresorului

monoalternanță cu filtru capacitiv :


Vo  E2  I (5.27)
C o
b. Factorul de ondulație

Vo 2
 (5.28)
Vo   C  Rs

c. Raportul dintre curentul maxim prin diodă și curentul mediu prin

sarcină – se determină presupunând curentul maxim prin condensator
constant în intervalul de conducție al diodei.
 Pentru încărcare :

c
q  I Dmax  tc  I Dmax  (5.29)


 Pentru descărcare :

2 I o
q  (5.30)


40
 Dispozitive electronice Aplicații

Deci :

I Dmax 2
 (5.31)
Io c

d. Tensiunea maximă pe diodă – dublul tensiunii maxime din secundarul

transformatorului.

VDinv ,max  2  E2 - pentru redresorul cu priză mediană (5.32)

VDinv ,max  E2 - pentru redresorul c u punte de diode (5.33)

Diminuarea factorului de ondulație are ca efect creșterea curentului maxim

prin diodă.

5.1.7 Redresorul dublă-alternanță cu filtru capacitiv

La fel ca și la redresorul monoalternanță, și la redresorul dublă-alternanță, în
paralel cu ieșirea se conectează un condensator electrolitic de capacitate mare cu
scopul de a reduce ondulațiile tensiunii de ieșire. În figura 5.10 este prezentată
schema electrică a variantei cu punte redresoare.

iS

D2 D1

n1 n2 C
r1 r2 vs Rs
e1 e2

D3 D4

Fig. 5.10. Redresor dublă alternanță în punte cu filtru capacitiv.

Forma de undă obținută la ieșire poate fi văzută în figura 5.11. deoarece la

redresorul dublă-alternanță condensatorul are la dispoziție un timp mai scurt pentru
descărcare, ondulațiile tensiunii de ieșire sunt mai mici în comparație cu redresorul
monoalternanță. Pentru redresorul dublă alternanță cu filtru capacitiv, se deduce:

a. Caracteristica externă :

41
 Dispozitive electronice Aplicații


Vo  E2   Io (5.34)
2C

b. Factorul de ondulație :

Vo 
 (5.35)
Vo   C  Rs

e2

E2

t[ms]
0 10 20 30 40 50 60

vS

E2

t[ms]

0 10 20 tc 30 40 50 60
iD

IDmax

t[ms]
0 10 20 30 40 50 60

Fig. 5.11. Formele de undă corespunzătoare unui redresor dubă-alternanță cu filtru

capacitiv: tensiunea din secundar, tensiunea redresată și, respectiv, curentul prin
una din diode.

42
 Dispozitive electronice Aplicații

5.2. Mersul lucrării

5.2.1. Se realizează circuitul din figura 5.2 (redresor monoalternanţă fără
filtru capacitiv), unde ca sarcină se folosește o rezistenţă. Cu ajutorul osciloscopului
se vizualizează tensiunea din secundarul transformatorului şi cea de pe sarcină. Se
desenează în caiet tensiunea de sarcină.

V1 T

5.2.2. Se măsoară curentul redresat și tensiuniea redresată. Se modifică

valoarea rezistenţei şi se fac citiri succesive ale curentului redresat şi ale tensiunii de
pe sarcină. Rezultatele se trec în tabelul de mai jos.

43
 Dispozitive electronice Aplicații

Tabelul 5.1
Ro (Ohm) 1 10 20 50 100 200 500 1000
IoRMS (mA)
UoRMS (V)
Valorile din tabel se reprezintă grafic pentru a obține carcateristica de ieșire a
redresorului.

5.2.3. Se realizează montajul din figura 5.8 (redresor monoalternanţă cu

filtru capacitiv) prin introducerea condensatorului C1 (10μF) şi se vizualizează
tensiunea de pe sarcină, curentul prin condensator şi curentul prin diodă. Se
vizualizează curentul prin sarcină pentru cele trei valori ale condensatorului de
filtraj.

Ro (Ohm) 1 10 20 50 100 200 500 1000

IoRMS (mA)
UoRMS (V)

5.2.4. Se repetă punctul 5.2.3 pentru o valoare a rezistenței de sarcină de

500Ohm și pentru condensatoarele C2 = 100μF şi C3 = 1000μF şi se completează
tabelul de mai jos

C (μF) 10 100 1000

IoRMS (mA)
UoRMS (V)
ΔVo

5.2.5. Se realizează montajul din figura 5.6 (redresor dublă alternanță în

punte fără filtru capacitiv).

44
 Dispozitive electronice Aplicații

5.2.5. Se repetă punctul 5.2.2.

Ro (Ohm) 1 10 20 50 100 200 500 1000

IoRMS (mA)
UoRMS (V)

5.2.6. Se realizează montajul din figura 5.10 (redresor dublă alternanță în

punte cu filtru capacitiv) prin introducerea condensatorului C1 (10μF) şi se
vizualizează tensiunea de pe sarcină, curentul prin condensator şi curentul prin diodă.

5.2.7. Se repetă punctul 5.2.6. pentru condensatoarele C2 = 100μF şi C3 =

1000μF şi se completează tabelul:

45
 Dispozitive electronice Aplicații

C (μF) 10 100 1000

IoRMS (mA)
UoRMS (V)
ΔVo

Întrebări și exerciții
1. Să se ridice caracteristica externă a redresorului monoalternanță fără filtru
capacitiv și să se calculeze rezistența internă a acestuia.

2. Să se traseze caracteristica externă a redresorului dublă alternanţă fără filtru

şi a redresorului monoalternanţă cu filtru capacitiv. Să se calculeaze rezistenţele
interne a celor două redresoare.

3. Să se reprezinte grafic dependenţa raportului IDmax / IO în funcţie de

capacitatea condensatorul de filtraj.

4. Să se calculeze unghiul de conducție al unui redresor monoalternanță cu

filtru capacitiv care are curentul maxim prin diodă de 60mA și curentul mediu
redresat prin sarcină de 20mA.

5. Ce valoare trebuie să aibă condensatorul de filtraj al unui redresor

monoalternanță cu filtru capacitiv astfel încât pe o rezistență de sarcină de 1kΩ să se
obțină un factor de ondulație γ = 0,02.

46