Pristanda este unul dintre personajele piesei de teatru O scrisoare pierdut de

I.L.Caragiale. Personajele lui Caragiale reprezinta anumite tipuri umane; numele nu sunt alese la
intamplare ci indica o insusire dominanta, definitorie pentru fiecare caracter. Astfel, Ghita Pristanda,
politaiul orasului, este tipul slugarnicului, prezent in piesa de la inceput pana la sfarsit in toate
momentele cheie ale actiunii.
Pristanda este i numele unui dans tradiional romnesc asemntor cu brul, n care se bate
pasul pe loc la stanga si la dreapta. Personajul, la fel ca si dansul, este caracterizat de o sovaire, data
de baterea pasului fara a pleca sau a ajunge undeva, lucru ce sugereaza caracterul sau slugarnic .
Comicul, categorie estetica construita prin contrastul dintre esenta si aparenta, se regaseste
atat in actiunile cat si in comportamentul personajului, contribuind la caracterizarea acestuia. Portretul
politistului este construit in mod indirect prin comportament si limbaj, singurul prilej de caracterizare
directa fiind oferit de didascalii. Prin didascalii si indicatii scenice autorul releva trasaturile personajelor
in mod direct. La Pristanda, dramaturgul mentioneaza "(naiv)", "(schimband deodata tonul, umilit si
naiv)", de unde reies principalele trasaturi ale personajului, prostia si servilismul.
Prin intermediul autocaracterizarii, Pristanda isi dezvaluie conditia sociala si statutul. Ca
angajat al statului, el este prost platit si duce o viata modesta: famelie mare, renumeratie mica, dupa
buget. Statutul financiar al personajului determina comportamentul sau slugarnic, acesta afirmand
catre Tipatescu ca este al dumneavoastra coane Fanica, si al conii Joitichii si al lui conu Trahanache.
Politaiul vrea sa para o autoritate oficiala, prea ocupata pentru a indeplini activitati mediocre("n-are si
el ceas de mancare, de bautura, de culcare, de sculare, ca tot crestinul..."), dar, in esenta, atributiile
sale se resting la indeplinirea ordinelor verbale ale prefectului.
Din relatiile cu celelalte personaje rezulta ca Pristanda abuzeaza de functia sa, incalcand legea,
pentru a fi pe placul prefectului si al prietenilor sai. Adesea, politistul incalca legea din dispozitia
superiorilor si-l aresteaza pe Catavencu, deoarece primiste ordin "verbal" de la conu Fanica: "curat
violare de domiciliu, da umflati-l!". Plotistul actioneaza ghidat de propriul enteres, ajustandu-si
atitudinea in functie de imprejurari. Lipsit de demnitate, slugarnic, il maguleste pe Nae Catavencu
pentru cazul in care acestuia i-ar izbuti santajul, dupa ce, anterior, ii perchezitionase casa in cautarea
scrisoarii de amor si il arestase:
"eu gazeta d-voastra o citesc ca Evanghelia totdeauna; ca sa nu va uitati la mine.. .adica
pentru misie. ..altele am eu in sufletul meu, dar de! n-ai ce-i face: famelie mare, renumeratie dupa
buget, mica..."
Pristanda actioneaza conform devizei nevestei sale: "Ghi, Ghi, pup-l n bot i-i pap tot,
c stulul nu crede la l flmnd...". Comicul de situatie este regasit in primul act, in scena numararii
steagurilor pe care ar fi trebuit sa le cumpere. Pristanda primiste bani pentru patruzeci si patru de
steaguri, insa cumpara doar "vreo paispce... cinspce". Pentru a evita acuzatiile lui Tipatescu, politistul
numara steagurile arborate de cate doua ori si aduna gresit astfel incat la socoteala ies "patruzeci si
patru, in cap...": "Doua la primarie, optspce, patru la scoli, douazeci si patru, doua la catrindala la Sf.
Niculae, treizeci". De asemenea, pentru a obtine o marire a renumeratiei, acesta apeleaza la mai multe
tehnici ale comunicarii orale: amana povestirea intamplarii gasirii scrisorii misterioase de catre
Catavencu, divagheaza vorbind de viata sa stramtorata, aproba cum ii canta altii.
Comicul de limbaj denota incultura personajului care afirma ca trebuie sa fie scrufulos la
datorie si deformeaza neologismele -"bampir", "famelie", "catrindala", "renumeratie". Ticul verbal
curat are rolul de a satiriza tipul uman reprezentat de politist, indicand servilismul acestuia sau
ridiculizandu-l: "curat misel", "curat murdar", "curat condei", "curat ca un caine", "curat violare de
domiciliu", "curat constitutional".