Refacerea in sport reuneste o serie de mijloace naturale sau artificiale proveni

te din mediul intern sau extern, care vizeaza restabilirea capacitatii de perfor
manta dupa un antrenament sau dupa o competitie. Ea se adreseaza unui organism i
ntegru din punct de vedere morfo-functional, solicitat insa de efortul fizic si
este o parte componenta a antrenamentului sportiv.
Obiectivele refacerii sunt accelerarea recuperarii, prevenirea accidentarilor si
cresterea capacitatii de performanta a sportivului.
Mijloacele de refacere se pot clasifica astfel :
Dupa principalele substrate functionale solicitate de efort :
cardio-respirator
neuromuscular
neuropsihic
endocrinometabolic
Dupa apartenenta acestor mijloace:
hidro-fizio-balneoclimaterice
dietetice
farmacologice
psihice
odihna activa
odihna pasiva
In functie de modul de realizare, refacerea este de doua feluri:
1. Refacere spontana ( naturala )
2. Refacere dirijata
1. Refacerea spontana este acea reechilibrare a organismului care se produce dup
a o solicitare fara ca un factor din exterior sa actioneze asupra organismului r
espectiv
Exista o anumita ordine in ceea ce priveste refacerea organelor si sistemelor:
A) Parametrii vegetativi: aparat cardio-vascular, respirator revin la valorile d
e repaus in cateva minute ;
B) Parametrii metabolici: indicii biochimici revin in cateva ore. In timpul antr
enamentelor se consuma mari cantitati de energie; rezervele energetice trebuie r
efacute inainte ca urmatorul antrenament sa aiba loc. In absenta supraantrenamen
tului sau a unei diete sarace in carbohidrati, refacerea energetica se face in c
ateva ore.
C) Parametrii hormonali si enzimatici revin in cateva zile.
Importanta somnului in refacerea organismului ( odihna pasiva )
Somnul fiziologic este un fenomen ritmic legat de alternanta zi-noapte. In cadru
l refacerii spontane, el are un rol deosebit asupra capacitatii fizice si intele
ctuale. In timpul somnului scade activitatea scoartei cerebrale si are loc regen
erarea celulelor nervoase.
Somnul profund, odihnitor, se caracterizeaza prin adormire rapida si profunzime.
Durata somnului variaza n functie de necesitatile individuale ale sportivilor si
trebuie sa se desfasoare n conditii corespunzatoare: ntuneric, liniste, camere aer
isite, temperaturi moderate.
Somnul asigura refacerea completa pe toate planurile amintite anterior: cardiore
spirator, neuromuscular, neuropsihic si endocrinometabolic. Acest somn, impreuna
cu relaxarea, sunt fundamentale pentru regenerarea organismului, influentand ca
pacitatea de performanta.
Subiectii privati de somn acuza oboseala si o stare de discomfort. Dupa 48 72 de
ore de insomnie, performantele psiho-motorii diminua, se reduc tonusul si forta
musculara, apar mari dificultati de concentrare. Modificarile ritmului somn veg
he se repercuta negativ asupra performantei. Cel mai eficient este somnul noctur
n, somnul diurn nefiind la fel de odihnitor.
2. Refacerea dirijata ajuta refacerea naturala a organismului, o accelereaza. A
devenit o necesitate in sportul contemporan, prevenind riscul aparitiei manifest
arilor de suprasolicitare si supraantrenament, in urma unui program intensiv de
antrenamente.
Procedee de refacere dirijata:
A ) Procedee balneofiziohidroterapeutice:
- hidroterapia calda: dus la 15 minute dupa efort, cu temperatura de 32 -36 grad
e Celsius, cada, bazin, inot
- sauna stimuleaza sistemul imunitar, echilibreaza sistemul neuro-vegetativ si i
nduce o stare de relaxare mentala. Ea trebuie efectuata de una, doua ori pe sapt
amna, nu dupa un efort important, ci dupa un antrenament usor. Se realizeaza frec
vent n ziua imediat urmatoare concursului sau dupa o zi de antrenament dificil.
- masaj manual, hidromasaj, masaj subacvatic, masaj reflex, masaj cu gheata. Sco
pul masajului este acela de a reduce tensiunea musculara si de a relaxa tesuturi
le pentru o eliminare eficienta a toxinelor acumulate la acest nivel .
- acupunctura
- presopunctura
- jacuzzi
- aeroionizare negativa naturala in zona subalpina sau artificiala, prin care se
inspira aeroioni negativi ce sunt eliberati in camere speciale
- cura de crutare la joasa altitudine ( 600 800 m )
B ) Alimentatia de refacere adecvata specificului efortului ( hiperproteica, hip
erglucidica ), din care nu trebuie sa lipseasca produsele lactate, fructele si s
ucurile naturale, vegetalele;
C ) Psihoterapia mijloc important de refacere
D ) Farmacologice polivitamine, poliminerale, tablete energizante, sustinatoare
de efort, sustinand in special functia hepatica si pe cea psihica
E ) Odihna activa consta in solicitarea usoara a altor grupe musculare decat cel
e angrenate in efortul propriu-zis: alergare usoara, sedinta usoara de natatie,
jocuri distractive, sedinte la bicicleta ergometrica, mers, plimbari n aer liber
(de preferinta parcuri) sau lectura, alte sporturi (sah, biliard ). Acest tip de
efort trebuie sa fie ales de catre sportiv, sa fie placut si usor si nu trebuie
sa depaseasca 45 de minute. Astfel se scurteaza perioada de revenire dupa efort
: 30 minute prin refacere activa, 1 ora prin refacere pasiva.
In concluzie, refacerea:
-se adreseaza unui organism sanatos solicitat insa de efortul sportiv;
-este o componenta a antrenamentului sportiv;
-cea naturala si cea dirijata se completeaza reciproc;
-e influentata de NATURA, intensitatea si durata efortului;
-poate fi aplicata intraefort si postefort, zilnic, dupa un ciclu saptamanal sau
anual.
Utilizarea mijloacelor de recuperare dupa efort se face intotdeauna cumulativ, n
ici una dintre variante neputnd asigura de una singura revenirea rapida si totala
a functiilor organismului la valorile dinaintea efortului.
Refacere dupa efortul predominant anaerob schema orientativa:
1. Dus cald 32-36 grade, circa 15 minute sau cada/bazin (se poate adauga sare sp
eciala pentru relaxare, musetel, tei, frunze de nuc)
2. Sauna 8-10 minute
3. Masaj 15-20 minute ( manual sau instrumental )
4. Reechilibrare hidroelectrolitica 300 ml suc natural de fructe sau apa mineral
a usor alcalina + 15-20 g glucoza sau miere
5. Medicatie piracetam, aspartat de Mg, ginseng, antioxidante
6. Alimentatie corespunzatoare ( hiperproteica, hiperglucidica )
7. Odihna activa: plimbari, activitati relaxante
8. Odihna pasiva: somn