13 Cum se poate determina puterea de al ul e esară rularii unui anumit algoritm? Exemplu.

Sistemul de benchmark Linpack masoara puterea de calcul in virgula mobila a

unui sistem de calcul prin rezolvarea unui sistem de ecuatii luneare de dimensiune n x n.

06 Ce influenta are arhitectura interna a unui procesor asupra rezultatelor unui test de tip
benchmark?

Cu cat numarul de instructiuni pe secunda in cazul unui procesor este mai mare,
cu atat testul de benchmark se va incheia mai rapid (durata testului va fi mai mica).
Cu cat dimensiunea memoriei interne este mai mare, cu atat putem creste
dimensiunea sistemului liniar (altgoritm Limpack) mai mult, si putem testa rezultatele
performantei pentru diferite valori ale lui suficient de mari (in limita capacitatii memoriei
interne).

11 De ce credeti ca pentru aplicatia de benchmark au fost alesi spre rulare tocmai cei trei algorimi
implementati?

Pentru ca toti au in comun evaluarea performantei in virgula mobila

09 Cum se explica diferentele care pot sa apara intre rezultatele unui test din foaia de catalog a
unui procesor si cele obtinute în cazul rularii programului benchmark (pentru acelasi algoritm)?

Diferentele depind de calculatorul pe care sunt rulate diversele teste si de viteza acestuia

14 Dati cel putin doua exemple de softuri specializate in testarea performantelor unui procesor.

PassMark Software, HWMonitor, SiSoftware Sandra Lite

15 In afara de mflops, care sunt marimile care ar putea interesa in evaluarea performantelor unui
procesor?

Viteza, rata maxima de transfer(debitul binar) , numarul liniilor de adresa, numarul

liniilor de date, frecventa de lucru, numarul ciclurilor de data transformate per perioada
de ceas.

01 Definiti diferentele dintre procesoarele CISC (x86) si RISC. Exemplu.

Procesoarele RISC au inaugurat un nou set de principii arhitecturale: setul de

instructiuni sa fie simplu, instructiunile trebuie sa ruleze la cea mai mare viteza posibila,
notiunea de pipeline este mai importanta decat dimensiunea stului de instructiuni,
tehnologia compilatorului este un element critic intr-un procesor RISC. Punctele relevante
ale arhitecturii RISC reprezinta si diferentele dintre procesoarele CISC, insa azi
majoritatea procesoarelor au numar de intructiuni ca si cele CISC (numar mare de
instructiuni) .

10 De ce nu se recomanda ca in aplicatia de benchmark sa se selecteze numarul maxim de

procesoare spre comparatie?

Un numar mare de procesoare duce la o scadere a performantelor sistemului

 16 In afara de viteza, care sunt parametrii specifici functionarii unui procesor care contribuie la
evaluarea performantelor acestuia?

rata maxima de transfer(debitul binar) , numarul liniilor de adresa, numarul liniilor de

date, frecventa de lucru, numarul ciclurilor de data transformate per perioada de ceas.

17 Propuneti optimizari ale aplicatiei existente de benchmark procesor.

O solutie de optimizare poate fi folosirea unui algoritm mai eficient decat cei 3 prezenti in platforma
de laborator, cu un grad ridicat de paralelism.

07 Cum se modifica rezultatele produse prin rularea unui test de performanta pentru procesoare
daca se dubleaza memoria instalata a sistemului de calcul? Exemplu.

Marirea spatiului de memorie se realizeaza, bineinteles, in limita numarului maxim

de adrese pe care il poate accesa procesorul. Voi considera altgoritmul Linpack, pentru o
valoare n data, astfel incat dimensiunea memoriei sa fie suficienta pentru stocarea
datelor necesare. Prin dublarea capacitatii memoriei, se poate marii dimensiunea n a
sistemului liniar, si se pot testa performantele pentru diferite valori ale lui n suficient de
mari .

02 Explicati cum s-a transat rivalitatea dintre arhitecturile RISC si CISC.

Rezultatele cercetarilor privind punctele relevante ale filosofiei RISC au dat

nastere unei arhitecturi mai simple caracterizate de instructiuni mai putine ,mai multe
registre ,acces simplificat pentru incarcarea si depozitarea datelelor in memoria principala
si posibilitatea executiei intr-o singura perioada de ceas. Odata cu evolutia
microprocesoarelor RISC, s-a descoperit ca avantajul acestora nu consta numai in
micsorarea setului de instructiuni, ci si in simplitatea acestora. Azi majoritatea
microporcesoarelor RISC au cam acelasi numar de instructiuni ca si cele CISC , de aceea
vechea rivalitate CISC-RISC si a pierdut semnificatia.

05 Cu se o ţi e valoarea MIPS î azul algorit ului de ge erare a atri elor?

Inainte de procedura de masurare a matricelor se extrage data sistemului la nivel

de milisecunda ,iar dupa terminarea procedurii se extrage data actuala a sistemului si se
compara cu prima valoare.
Odata obtinut numarul de milisecunde necesar pentru generarea aleatoare a
numarului de matrice predefinit se calculeaza numarul de instructiuni total efectuate si se
raporteaza la durata determinata anterior.

01 Definiti conceptele de benchmark si benchmarking. Exemplu.

Conceptul de benchmark reprezinta rezultatul rularii unui set de programe sau de

alte operatii atunci cand se doreste evaluarea performantei unui obiect cu ajutorul
aplicarii mai multor teste standard si incercari . Prin conceptul de benchmarking se
intelege evaluare performantelor si compararea acestora pe baza unei scari de masura
prestabilite. Cel mai adesea insa benchmarking-ul este ascociat evaluarii performantelor
carcateristice ale componentelor hard ale unui calculator.

12 Pe ce criterii sunt alesi algoritmii implementati pentru rularea aplicatiei de benchmark?

Dunno...
 08 Cum se explica diferentele obtinute prin rularea succesiva a aplicatiei benchmark pe acelasi
procesor? Exemplu.

Diferentele obtinute sunt evidente deoarece dupa un anumit numar de incarcari procesorul va
raspunde mai lent

02 Care este diferenta dintre un benchmark sintetic si unul aplicat?

Sistemele de benchmark sunt create astfel incat sa poata sa reproduca un anumit

tip de incarcare pentru o anumita componenta sau pt un anume sistem.
Benchmark-urile sintetice realizeaza aceasta prin programe speciale care le impun
incarcarea pe componente.
Benchmark-urile aplicate insa ruleaza programe in timp real.In timp ce sistemele
benchmark aplicate ofera de obicei o buna masurare a performantelor in aplicatii reale
pentrut un sistem dat ,cele sintetice se folosesc inca pentru testarea componentelor
individuale cum ar fi hardiskul sau placa de retea.
Capitol: Mecanisme de prelucrare paralelã
08 În ce constã diviziunea în timp cu proces dominant? Exemplu
numeric pe un caz concret la alegere.
Diviziunea in timp cu proces dominant reprezinta impartirea timpului de
executie al CPU intre toate procesele active, astfel incat unul dintre procese(cel dominant)
sa se termine inaintea celorlalte.
10 Explicaþi în ce situaþii se preferã existenþa unui proces
dominant. Exemplu pe un caz concret la alegere.
In situatia in care un proces are un grad de prioritate superior fata de
celelalte procese este de preferat ca sistemul de operare sa aloce procesului o
cuanta mai mare de timp, astfel incat procesul prioritar sa se termine primul (
inaintea proceselor mai putin prioritare).
02 Care este diferenþa între cele douã variante de afiºare în
aplicaþie la diviziunea în timp? Ilustraþi printr-un exemplu.
Diferenta intre cele doua variante de afisare in cazul diviziunii in
timp este ca in prima afisare procesele se termina aproximativ in acelasi
timp(fara proces dominant) iar in cealalta procesele nu se termina in
acelasi timp (exista proces dominant).
13 Care sunt considerentele pentru care s-au limitat în cadrul
aplicaþiei valorile numãrului unitãþilor fizice componente în cazul
soluþiilor hardware?
Marind numarul de unitati fizice componente in cazul solutiilor hardware,
dimensiunea cipului ar creste. Prin urmare apare o limitare hardware.
04 Cum se poate defini multiprogramarea ºi care este diferenþa faþã
de diviziunea în timp? Exemplu pe un caz concret la alegere.
Intercalarea operatiilor CPU cu operatii I/O pentru mai multe
programe.In cazul multiprogamarii se poate ca un proces cu prioritate mai
mare sa ocupe CPU mai mult timp, impiedicand executia procesoarelor, acest
lucru eliminandu-se la diviziunea in timp unde timpul de eecutie al CPU
este impartit intre toate procesele active.
01 Care este condiþia de eficienþã în cazul multiplicãrii ºi
specializãrii ALU? Daþi un exemplu numeric pentru un caz concret la
alegere.
Conditia de eficienta este ca timpul de executie de catre ALU al
unei operatii sa fie mult mai mare decat timpul de incarcare si
decodificare al unei instructiuni.
07 În ce constã diviziunea în timp fãrã proces dominant? Exemplu
numeric pe un caz concret la alegere.
Divizarea in timp fara proces dominant consta in terminarea in
aproximativ acelasi interval de timp a tuturor proceselor.
11 Care sunt operaþiile posibile în cadrul multiplicãrii ºi
specializãrii ALU? Exemplu.
Operatiile posibile in cadrul multiplicarii si specializarii ALU sunt:
adunarea , scaderea, inmultirea, impartirea, respectiv operatiile logice la nivel
de bit SI, SAU, NU.
06 Dacã timpii totali de lucru sunt aceiaºi în cazul tratãrii unui
set identic de procese prin multiprogramare ºi prin diviziune în timp, în
ce situaþii apar diferenþe între cele douã procedee? Exemplu.

12 Daþi un exemplu de procesor vectorial cu patru componente ale

vectorilor de intrare.
Ardent Titan grphics supercomputer – 4 comp
 Alliant FX/8 – 8 comp
Nec SX-6 – 8 comp
Intel iPSC/d4 hypercube – 16 comp
Illiac IV – 64 comp
14 Care sunt considerentele pentru care s-au limitat în cadrul
aplicaþiei valorile duratelor etapelor în cazul soluþiilor software?
Marind durata unei cuante foarte mult, in cazul solutiilor software,
tehnica time- sharing se apropie de tehnica de prelucrare pe loturi.
05 Dacã aceleaºi procese sunt tratate prin multiprogramare ºi apoi
prin diviziune în timp, care este diferenþa dintre timpii totali de lucru
în cele douã cazuri? Exemplu numeric.
In ambele cazuri timpul total de lucru va fi acelasi.
09 Explicaþi în ce situaþii este avantajos ca procesele paralele sã
se termine (aproximativ) în acelaºi timp. Exemplu numeric pe un caz
concret la alegere.
In situatiile in care procesele au acelasi grad de prioritate ( acelasi
grad de egalitate) este de prefearat ca acestea sa se termine simultan.
03 Care este dezavantajul prelucrãrii pe loturi faþã de mecanismele
de paralelizare prin soluþii software? Cum poate fi minimizat acest
neajuns?

Dezavantajul este ca procesele au loc succesiv iar CPU (care executa operatiile de calcul) nu
este folosit eficient . Pentru a executa un proces trebuie sa se astepte finalizarea celui anterior, lucru
care nu se intampla folosind mecanismele de paralelizare.

Capitol: Multithreading si performante

12 Cum se manifestã avantajele multithreading în lucrul cu o bazã de
date, pe un exemplu obþinut din rularea aplicaþiei?
Multithreading-ul in cazul de lucru cu o baza de date prezinta performante
mai bune decat in cazul unui sitem fara multithreading. In cazul unui single
thread datele sunt proocesate pe acelasi fir de executie, pe cand in cazul
multithreadingului datele sunt procesate „simultan” pe mai multe fire de
executie.
07 Cum influenþeazã durata etapelor de intrare ºi ieºire asupra
diferenþei dintre timpii totali obþinuþi prin prelucrarea pe loturi ºi
multiprogramare? Exemplu.
Cu cat duratele etapelor de intrare si iesire sunt mai mici cu atat
prelucrarea pe loturi se apropie de multiprogramarea. Cu cat durata operatiilor
de intrare este mai mare cu atat timpul total este mai mic in cazul
multiprogramarii ( prelucrarea simultana a unei operatii de calcul si o operatie
de I/O).
14 Cum evolueazã timpii de lucru (cu ºi fãrã multithreading) în
cazul încãrcãrii unei baze de date din ce în ce mai mari? Exemplu.
In ambele cazuri timpul de lucru va creste insa, in cresterea
acestuia va fi mult mai mica in cazul executiei cu multithreading.
08 Cum influenþeazã durata etapelor de intrare ºi ieºire asupra
diferenþei dintre timpii totali obþinuþi prin prelucrarea pe loturi ºi
time sharing? Exemplu.
Cu cat duratele etapelor de intrare si iesire sunt mai mici cu atat
prelucrarea pe loturi se apropie de divizarea in timp. Cu cat durata operatiilor
de intrare este mai mare cu atat timpul total este mai mic in cazul divizarii in
timp.

03 Explicaþi care este diferenþa între noþiunile de thread ºi cea de

multithread pe un exemplu concret la alegere.
Un thread este un set de instructiuni sau o parte anume a aplicatiei care
se va executa independent in cadrul programului sau sistemului.Thread-urile sunt
entitati responsabile cu multitasking ul in cadrul unei singure aplicatii.
Multithreading ul presupune executia in paralel a mai multor procese ,pentru a
imbunatatii eficienta sistemului.
11 În cazul simulãrii pipe-line, identificaþi dupã schema
arhitecturii von Neumann ce resurse sunt implicate în fiecare din etapele
de execuþie ale unei instrucþiuni, pe un exemplu concret de proces cu 5
stagii.
Fetch- blocul de comanda si control ce furnizeaza semnal de citire catre
memoria interna pentru aducerea codului programului curent
Decodarea instructiunii- unitatea de decodare a CPU
Extragerea operanzilor- blocul de comanda si control ce furnizeaza semnale
de comanda memoriei interne
Prelucrarea operanzilor – unitatea ALU
Afisarea rezultatelor- procesoare specializate I/O
02 În ce situaþii se obþin rezultate eficiente în cazul aplicãrii
tehnicii pipe-line? Exemplu concret.
Rezultatele eficiente se obtin atunci cand se evita fenomenul de
strangulare(mai multe instructiuni utile cu acces la memorie)

13 Cum ar evolua timpii de lucru (cu ºi fãrã multithreading) în

cazul în care ar exista un numãr din ce în ce mai mare de fanioane în
competiþie? Exemplu.
In ambele cazuri timpul de lucru va creste insa, in cresterea
acestuia va fi mult mai mica in cazul executiei cu multithreading.

13 Cum evolueazã timpii de lucru (cu ºi fãrã multithreading) în

cazul sortãrii unui set din ce în ce mai mare de numere? Exemplu.
In ambele cazuri timpul de lucru va creste insa, in cresterea
acestuia va fi mult mai mica in cazul executiei cu multithreading.

06 Realizaþi o analizã comparativã a modelelor de threading

suportate de sistemele win32.
Single thread model presupune rularea unui singur thread la un mom dat.
Single Thread Apartament Model (STA) are avantajul fara de primul ca poate
procesa simultan mai multe cereri ale utilizatorului. Free Thread Apartament
Model (FTA) se executa mai repede fata de STA deoarece este mai putin solicitat,
putand fi optimizat sa elimine timpii morti.
09 Daþi douã exemple de instrucþiuni pipe-line cu 6 etape ale
execuþiei unei instrucþiuni.
???
04 Care sunt avantajele procedeului de threading, evidenþiate pe un
exemplu concret la alegere?
Avantajele threading ului sunt urmatoarele :
-sarcinile care necesita mai mult timp de executie pt a fi rulate in background
-interfata aplicatiei poate fi realizata mai atragator si mai simplu de utilizat
-viteza aplicatiei poate creste
-thread-urile pot fi folositoare in situatiile in care exista decalaj intre
anumite evenimente, putandu-se astfel elibera anumite resurse care nu sunt
necesare la un moment dat.
01 Care este condiþia de aplicare a tehnicii pipe-line? Exemplu
concret.
Conditita de aplicare a tehnicii pipe-line este ca procesele la care se
aplica sa se afle intr-o faza diferita.
10 Daþi douã exemple de instrucþiuni pipe-line cu 7 etape ale
execuþiei unei instrucþiuni.
???
05 Care sunt modelele de threading suportate de sistemele win32?
Modelul thread ului unic (Single thread model)
Modelul Apartament Thread(Single Thread Apartament Model-STA)
Modelul Multithread Apartament( Free Thread Apartament Model – FTA)
Capitol: Tranzactii I/O
09 Care sunt limitarile uzuale in utilizarea resurselor unui
calculator? Dati doua exemple concrete desprinse din rularea
aplicatiei.
Limitarile uzuale sunt:
- niciun disc nu trebuie folosit mai mult de 80% din timp;
- niciun brat al discului nu trebuie sa caute mai mult de 60% din timp;
- nicio magistrala SCSI nu trebuie utilizata mai mult de 40%;
- nicio magistrala I/O nu trebuie utilizata mai mult de 75%.

04 Care nivel IRQ are prioritatea mai mare: IRQ3 sau IRQ10?
Explicati.
Nivelele IRQ cu prioriatatea cea mai mica sunt :IRQ3–IRQ8 ( porturi seriale,
porturi paralele, floppy, ceas de timp real ).

10 Cum influenteaza rata de transfer a discului sau a magistralei

I/O asupra performantelor sistemului? Exemple.
Cu cat rata de transfer ( debitul binar) a discului sau a magistralei I/O este
mai mare cu atat starea de asteptare a procesorului ( care functioneaza cu o viteza
mult superioara dispozitivelor periferice) va avea o durata mai mica. Prin urmare
performantele sisitemului vor creste.

08 Care este modalitatea de utilizare a tabelei vectorilor de

intreruperi (TVI)? Dati un exemplu concret.
Tabele vectorilor de intrerupere, furnizeaza adresa la care se afla numarul
canalului de intrerupere cerut. In continuare, prin citirea adresei din TVI, se poate
da controlul rutinei-driver aflate la adresa citita, rutina care raspunde de
activitatea dispozitivului care a emis semnalul IRQ;

03 Dati exemple de utilizari tipice ale unui transfer DMA.

In cazul PC-urilor, transferul DMA se utilizeaza pentru interfata de floppy
disk si pentru transferul serial pe bloc. Un canal DMA (canalul 0) este utilizat
pentru operatia de refresh a memoriei dinamice. In functie de numarul de ordine al
DMA-ului, un transfer DMA este utilizat pentru interfete precum : DMA-1 (Placa de
sunet, low DMA), DMA-2 ( floppy disk), DMA-3 ( liber), DMA-5 (placa de sunet,
high DMA), etc.

05 Care nivel IRQ are prioritatea mai mare: IRQ2 sau IRQ9?
Explicati.
IRQ2 respectiv IRQ9 apartin aceluiasi nivel de prioritate, insa cel cu IRQ mai
mic este prioritar

07 Care nivel IRQ are prioritatea mai mCare nivel IRQ are
prioritatea mai mare: IRQ6 sau IRQ5? Explicati.
IRQ6 respectiv IRQ5 apartin aceluiasi nivel de prioritate, insa cel cu IRQ mai
mic este prioritar

06 Care nivel IRQ are prioritatea mai mare: IRQ4 sau IRQ7?
Explicati.
IRQ4 respectiv IRQ7 apartin aceluiasi nivel de prioritate, insa cel cu IRQ mai
mic este prioritar
 02 Dati exemple de nivele IRQ care nu pot fi definite de
utilizator.
Urmatoarele nivele IRQ nu pot fi definite de utilizator: IRQ-0 ( ceas de
sistem), IRQ-6 (floppy-disk) si IRQ-8 (ceasul de timp real).

01 Care sunt etapele unui transfer DMA şi ce entitati sunt

implicate în fiecare dintre acestea?
Un transfer DMA consta din urmatoarele faze:
- initializarea transferului;
- transferul efectiv de date;
- verificarea terminarii si a corectitudinii transferului.

Capitol: Transmisiuni seriale

01 Care este diferenta dintre transmisiunea sincrona cu caracter
de sincronizare si cea cu semnal de sincronizare? Exemple.
In cazul transmisiunii sincrone cu caractere de sincronizare se transmit
coduri speciale la inceput (de la dispozitivul care transmite catre cel care
receptioneaza) pentru a stabili sincronizarea, dupa care informatia este transmisa
intr-un flux continuu. Blocurile de date sunt grupate si separate dupa intervale
fixe. Acestea sunt in plus precedate de caractere speciale denumite syn sau
synchronous idle characters.
Dupa ce caracterele syn sunt receptionate de dispozitivul catre care se face
transmisiunea, ele sunt decodate si folosite pentru sincronizarea transmisiunii.
Abia dupa ce dispozitivele sunt corect sincronizate transmisiunea de date poate
incepe.
Transmisiunea sincrona cu semnal de sincronizare (vezi figura 2) presupune
ca atat expeditorul cat si destinatarul mesajelor impart acelasi ceas de
sincronizare sau ca expeditorul pune la dispozitie un semnal de sincronizare pentru
ca destinatarul sa stie cand sa „citeasca” urmatorul bit de date. Sincronizarea
perfecta intre dispozitivul transmitator si cel receptor (si faptul ca receptorul stie
intotdeauna ce primeste, caractere de sincronizare sau informatie) face ca ratele
de transfer sa fie foarte mari. De asemenea, receptorul poate sesiza orice abatere
pe care ar putea sa o sufere transmitatorul in ceea ce priveste semnalul de
sincronizare, cauzata de exemplu de variatia temperaturii.

07 Cum va arata textul UUUTTPPPP codat dupa standardul MNP5?

Identificati in textul codat marcile curente ale caracterelor.
U 110010101 U 0000 U 0000 [0] 0000 T 110010100 T 0001 P 110010000 P
0010 P 0010 [1] 0001

11 Sa se codeze textul BIO conform standardului MNP5.

Identificati in textul codat marcile curente ale caracterelor şi
determinati rata de compresie.
B 110100010 I 110101001 O 110101111
Rata compresie = 0.8888889

02 Explicati pe un exemplu concret la alegere modul de alocare

dinamica al frecventelor de aparitie pentru caracterele ASCII în
compresia MNP5.
La initierea compresiei, frecventele de aparitie pentru toate cele 256 de
caractere ale setului ASCII sunt zero. Totusi, caracterul cu valoare zecimala 0 se
considera cel mai frecvent, beneficiind de cea mai scurta marca. Caracterele cu
valori zecimale crescatoare sunt reprezentate prin marci succesive, astfel incat
caracterul 11111111 (valoare zecimala 255) se presupune a fi cel mai putin
frecvent.
La parcurgerea textului pentru compresie, fiecare caracter va fi inlocuit mai
intai prin marca aferenta, dupa care frecventa lui de aparitie va fi incrementata cu
o unitate. Daca in felul acesta caracterul respectiv depaseste in frecventa de
aparitie caracterul cu cea
mai scurta marca, atunci cele doua caractere vor face schimb de marci. Procedura
decurge similar pentru caracterele urmatoare, care in functie de o aparitie mai
frecventa vor primi marci mai scurte. Procesul se repeta pana cand nu mai este
necesara nicio schimbare de marci. In acest moment, corespondenta dintre
caractere si marci este corect adaptata frecventelor relative de aparitie ale
caracterelor.

03 Cat va dura transmiterea asincrona a textului LAB, daca

fiecarui caracter codat ASCII i se adauga un bit de paritate si un bit
de stop, la viteza de 9.600 bps?
0.0028125s

04 Cat va dura transmiterea asincrona a textului ALB, daca

fiecarui caracter codat ASCII i se adauga un bit de paritate şi doi
biti de stop, la viteza de 19.200 bps?
0.0015625s

06 Cat va dura transmiterea asincrona a textului LBA, daca

fiecarui caracter codat ASCII i se adauga un bit de paritate si doi
biti de stop, la viteza de 9.600 bps?
0.003125s

14 Sa se codeze textul CAS conform standardului MNP5.

Identificati in textul codat marcile curente ale caracterelor si
determinati rata de compresie.
Rata de compresie se calculeaza ca raportul intre numarul bitilor folositi initial
pentru stocarea unui text si numarul bitilor la care s-a ajuns dupa codare.
C 110000011 A 110000001 S 110000010
RATA: 0.8888889

08 Fie semnalul obtinut prin transmisia asincrona a textului ASC,

daca se foloseste paritate para si se adauga doi biti de stop. Care
este rata caracterelor, daca viteza transmisiunii este de 9600 bps?
0.003125s

13 Sa se codeze textul ISC conform standardului MNP5.

Identificati in textul codat marcile curente ale caracterelor si
determinati rata de compresie.
I 110001001 S 110000010 C 110000011
Rata compresie = 0.8888889

09 Fie semnalul obtinut prin transmisia asincrona a textului BIO,

daca se foloseste paritate impara si se adaugă doi biti de stop. Care
este rata caracterelor, daca viteza transmisiunii este de 4800 bps?
 Rata caracterelor = viteza transmisiune/nr de cadre(10 fara
bitii de paritate, dar cu 1 bit de stop) = 4800/12 = 400

05 Cat va dura transmiterea asincrona a textului BAL, daca

fiecarui caracter codat ASCII i se adauga un bit de paritate si un bit
de stop, la viteza de 4.800 bps?
0.005625

10 Sa se codeze textul ASC conform standardului MNP5.

Identificati in textul codat marcile curente ale caracterelor si
determinati rata de compresie.
A 110000001 S 110000010 C 110000011
Rata de compresie = 0,8888889

12 Sa se codeze textul OLD conform standardului MNP5.

Identificati in textul codat marcile curente ale caracterelor si
determinati rata de compresie.
O 110001111 L 110001100 D 110000100
Rata de compresie = 0,8888889
Capitol: Gestiunea memoriei virtuale (L6B)
18 Sã se dea un exemplu de obþinere a adresei fizice cu ajutorul
tabelului de descriptori la un sistem de memorie cu segmentare (fãrã
paginare) având cuvinte pe 16 de biþi, dacã este vorba despre un
segment local de tip vector întreg, accesibil pentru R/W dar
inaccesibil pentru execuþie, aflat într-o librãrie dinamicã, dar
absent din memoria principalã. Sã se reprezinte registrul selector ºi
structura descriptorului. Toate valorile neprecizate sunt la alegerea
programatorului.
Numarul de intrari intr-unul din tablourile GDT/LDT: 0000000000000
1 - LDT
Nivelul de protectie: 1 - Accesibil pt R/W, inaccesibil pentru Ex
-> Registrul selector: 0000000000000 1 01
Adresa de baza segment: 01001110
G - marimea segmentului in octeti: 0 - fara paginare
D- tipul de cuvinte: 0 - cuvinte de 16b
X - valoare indiferenta, 0/1
Marimea segmentului (4b) 0000
P - prezenta in memoria principala 0 - segmentul nu este in MP
Pr - nivelul de prioritate - 2 - librarie dinamica
Tipul segmentului + nivelul de protectie: 0000
Adresa de baza: 00001010
Descriptorul este:
01001110 0 0 0 0 0000 0 10 01111 00001010
12 Sã se dea un exemplu de obþinere a adresei fizice cu ajutorul
tabelului de descriptori la un sistem de memorie cu segmentare ºi
paginare având cuvinte pe 16 de biþi, dacã este vorba despre un
segment global de tip procedurã, accesibil pentru R/W ºi pentru
execuþie, prezent în memoria principalã într-un program de utilizator.
Sã se reprezinte registrul selector ºi structura descriptorului. Toate
valorile neprecizate sunt la alegerea programatorului.
0000000000000
0 - GDT
Nivelul de protectie: 0 - Accesibil pt R/W si pentru Ex
-> Registrul selector: 0000000000000 0 00
Adresa de baza segment: 01001110
G - marimea segmentului in octeti: 1 - fara paginare
D- tipul de cuvinte: 0 - cuvinte de 16b
X - valoare indiferenta, 0/1
Marimea segmentului (4b) 0000
P - prezenta in memoria principala 1 - segmentul nu este in MP
Pr - nivelul de prioritate - 3 - program utilizator
Tipul segmentului + nivelul de protectie: 0000
Adresa de baza: 00001010
Descriptorul este:
01001110 1 0 0 0 0000 1 11 10111 00001010

19 Fie un sistem de memorie cu 16 biþi de adresã, memorie fizicã

de 4 KB, memorie virtualã de 32 KB ºi pagini de 1 KB. Folosind tabela
de pagini, sã se formeze adresa din memoria fizicã pentru pagina
virtualã 19, cu deplasamentul în paginã 33 ºi referirea în memoria
fizicã în pagina 2.
010 (numar pagina virtuala) 000000100001 (deplasament)
04 Explicaþi, pe baza unui exemplu concret inspirat din rularea
aplicaþiei, care este diferenþa dintre algoritmii LFU ºi FIFO de
înlocuire a paginilor.
Vezi poze.
11 Fie un sistem de memorie cu 16 biþi de adresã, memorie fizicã
de 16 KB, memorie virtualã de 64 KB ºi pagini de 4 KB. Folosind tabela
de pagini, sã se formeze adresa din memoria fizicã pentru pagina
virtualã 7, cu deplasamentul în paginã 15 ºi referirea în memoria
fizicã în pagina 3.
Adresa din spatiul de adrese fizice:
011 (Numar pagina virtuala) 000000001111 (Deplasament)
01 În ce mod depinde alegerea dimensiunii paginii faþã de
alegerea dimensiunii memoriei fizice? Daþi douã exemple din aplicaþie.
Dimensiunea paginii este <= dimensiunea memoriei fizice.
Daca aleg 32K adr fizica, pot alege pagina 1 2 4 8 16 32k
Daca aleg 16k adr fizica, pot alege pagina 1 2 4 8 16k
20 Sã se dea un exemplu de obþinere a adresei fizice cu ajutorul
tabelului de descriptori la un sistem de memorie cu segmentare ºi
paginare având cuvinte pe 32 de biþi, dacã este vorba despre un
segment global de tip colecþie de variabile, inaccesibil pentru R/W ºi
pentru execuþie prezent în memoria principalã în nucleul SO. Sã se
reprezinte registrul selector ºi structura descriptorului. Toate
valorile neprecizate sunt la alegerea programatorului.
Vezi mai sus, de modificat anumite valori:
(3 la RW/executie)
Tip colectie: 111 -> 11111 la setul de jos
Pr - nivelul de prioritate: 0 - nucleul SO -> 00 acolo jos
Registru selector:
0000000000000 (index) 0 (GDT -global) 11 (inaccesibil la RW/executie)

Descriptor:
00000000 (adr de baza) 1 (paginare) 1 (32b) 0 0 0000 (mar segment) 1
(present in mem principal) 00 (present in SO) 11111 (tip colectie)
00000000 (adresa de baza)

13 Fie un sistem de memorie cu 16 biþi de adresã, memorie fizicã

de 32 KB, memorie virtualã de 64 KB ºi pagini de 8 KB. Folosind tabela
de pagini, sã se formeze adresa din memoria fizicã pentru pagina
virtualã 4, cu deplasamentul în paginã 27 ºi referirea în memoria
fizicã în pagina 1.
Adresa din spatiul de adrese fizice:
001 (numar pagina virtuala) 0000000011011 (deplasament)
06 Cum se foloseºte tabelul de descriptori în formarea adresei
fizice? Daþi un exemplu concret cu valori inspirate din rularea
aplicaþiei.
Vezi mai sus exemplul cu tablul de descriptori si adresa fizica.
09 Fie un sistem de memorie cu 16 biþi de adresã, memorie fizicã
de 8 KB, memorie virtualã de 32 KB ºi pagini de 2 KB. Folosind tabela
de pagini, sã se formeze adresa din memoria fizicã pentru pagina
virtualã 3, cu deplasamentul în paginã 31 ºi referirea în memoria
fizicã în pagina 2.
Numar pagina virtuala: 010 Deplasament: 000000011111

16 Sã se dea un exemplu de obþinere a adresei fizice cu ajutorul

tabelului de descriptori la un sistem de memorie cu segmentare ºi
paginare (1) având cuvinte pe 32 de biþi (1), dacã este vorba despre
un segment local (1 - LDT) de tip cod (000), inaccesibil pentru R/W
dar accesibil pentru execuþie (2 -> 10), prezent în memoria principalã
(1) într-un apel al SO (1). Sã se reprezinte registrul selector ºi
structura descriptorului. Toate valorile neprecizate sunt la alegerea
programatorului.
Registru selector: 0000000000000 1 10
Descriptor 00000000 1 1 0 0 0000 0 01 00010 00000000
17 Fie un sistem de memorie cu 16 biþi de adresã, memorie fizicã
de 8 KB, memorie virtualã de 64 KB ºi pagini de 4 KB. Folosind tabela
de pagini, sã se formeze adresa din memoria fizicã pentru pagina
virtualã 15, cu deplasamentul în paginã 21 ºi referirea în memoria
fizicã în pagina 0.
02 Explicaþi modul de realizare al unei paginãri simple, pentru
un exemplu concret cu parametri la alegere.
Nu stiu exact ce este paginarea, dar cred ca se poate gasi un raspuns
din exemplele de mai sus/poze.
05 Ce informaþii conþine registrul selector ºi unde se
utilizeazã acestea? Daþi un exemplu concret de registru selector
inspirat din rularea aplicaþiei.
Vezi mai sus cu informatiile.
Registrul selector indica o intrare intr-unul dintre cele doua tabele
de adrese, in care se afla zone ce contin descriptorii.
08 În ce condiþii este eficientã aplicarea compactãrii la
segmentare? Daþi un exemplu concret cu valori inspirate din rularea
aplicaþiei.
In pdf
14 Sã se dea un exemplu de obþinere a adresei fizice cu ajutorul
tabelului de descriptori la un sistem de memorie cu segmentare (fãrã
paginare) având cuvinte pe 16 de biþi, dacã este vorba despre un
segment local de tip date, accesibil pentru R/W dar inaccesibil pentru
execuþie, aflat într-o librãrie dinamicã, dar absent din memoria
principalã. Sã se reprezinte registrul selector ºi structura
descriptorului. Toate valorile neprecizate sunt la alegerea
programatorului.
Registru selector Selector
0000000000000 1 (ldt) 01 (acces RW, innacesibil ex)

00000000 0 (fara paginare) 0 (cuvinte de 16 biti) 0 0 0000 (marimea

segmentului) 0 (segmental nu este in MP) 10 (segmental e in libraria
dinamica) 00101 (tip date) 00000000
07 Consideraþi cã algoritmul FIFO (First In First Out) ar putea
fi folosit cu succes în politica de înlocuire a segmentelor?
Justificaþi pe baza unei situaþii concrete inspirate din rularea
aplicaþiei.
(Vezi pozelel mele)
 03 Consideraþi cã algoritmul LFU (Least Frequently Used) ar
putea fi folosit cu succes în politica de înlocuire a paginilor?
Justificaþi pe baza rezultatelor obþinute prin rularea aplicaþiei.
(Vezi pozele mele + pdf)
10 Sã se dea un exemplu de obþinere a adresei fizice cu ajutorul
tabelului de descriptori la un sistem de memorie cu segmentare (fãrã
paginare) având cuvinte pe 32 de biþi, dacã este vorba despre un
segment local de tip stivã, accesibil pentru R/W dar inaccesibil
pentru execuþie, prezent în memoria principalã într-o librãrie
dinamicã. Sã se reprezinte registrul selector ºi structura
descriptorului. Toate valorile neprecizate sunt la alegerea
programatorului.
Selector:
0000000000000 1 (local) 01 (acces RW, nu exec)

Descriptor:
00000000 0 (no paginare) 1 (32biti) 0 0 0000 1 (present in MP) 10
(librarie dinamica) 01001 (tip stiva) 00000000
15 Fie un sistem de memorie cu 16 biþi de adresã, memorie fizicã
de 16 KB, memorie virtualã de 32 KB ºi pagini de 2 KB. Folosind tabela
de pagini, sã se formeze adresa din memoria fizicã pentru pagina
virtualã 11, cu deplasamentul în paginã 13 ºi referirea în memoria
fizicã în pagina 7.
Adresa din spatial de adrese fizice:

111 (numar pagina virtuala) 000000001101 (deplasament)

Capitol: Nivelul microprogramat

Toate intrebarile cu n, w, m nu se pot rezolva...Nu stiu de unde plm
le-a luat, ca nu exista asa ceva in laborator.
03 Cum poate fi redus numãrul biþilor de comandã ai unei
microinstrucþiuni de la 61 (în formatul orizontal) la 32 (în formatul
mixt)?
???
09 Sã se precizeze care este câºtigul de memorie obþinut prin
folosirea nanoprogramãrii, pentru parametrii de intrare n = 512, w =
128 ºi m = 16.

02 Care este rolul registrelor RAD ºi RDA din schema maºinii

microprogramate în format orizontal? În ce condiþii ar putea acestea
sã lipseascã?
PDF
12 Sã se precizeze care este câºtigul de memorie obþinut prin
folosirea nanoprogramãrii, pentru parametrii de intrare n = 512, w =
32 ºi m = 8.
04 Care sunt diferenþele dintre memoria de program ºi memoria de
microprogram? Exemplu.
Vezi PDF
 11 Sã se precizeze care este câºtigul de memorie obþinut prin
folosirea nanoprogramãrii, pentru parametrii de intrare n = 256, w =
16 ºi m = 16.
06 Care sunt blocurile specifice din structura maºinii
microprogramate în format vertical ºi ce rol au acestea?
PDF
01 Care este rolul registrelor RTA ºi RTB din schema maºinii
microprogramate în format orizontal? În ce condiþii ar putea acestea
sã lipseascã?
pdf
08 Care este dezavantajul major al nanoprogramãrii? Exemplu.
PDF
07 Arãtaþi pe un exemplu concret cu valori la alegere în ce
condiþii este eficientã nanoprogramarea?
10 Sã se precizeze care este câºtigul de memorie obþinut prin
folosirea nanoprogramãrii, pentru parametrii de intrare n = 1024, w =
64 ºi m = 32.
05 Care sunt diferenþele dintre memoria de nanoprogram ºi
memoria de microprogram? Daþi un exemplu de dimensionare a acestora.
PDF