3.

TRANSMISIA SEMNALELOR NUMERICE

st   k
#

 Eşantionarea (E):transmformă semnalele continue st  în semnale discrete sn  snT 

- dacă perioada de eşantionare este
 constantă eşantionare uniformă
 difera de la un eşantion la altul  eşantionare neuniformă
- eşantioanele sn  snT  R
 Cuantizarea (Q): restrânge domeniul sn R de la mulţimea numerelor reale la un alfabet
finit bk  AM cu M niveluri discrete
 introduce zgomotul de cuantizare care nu poate fi eliminat
 Codarea numerică (N) – transformă semnalul cuantizat bk  AM într-un şir de biţi k 

3.1. EŞANTIONAREA G 

g t   G ; G   0,    M
g t  R  G    G *  


 M M
3.1.1. Eşantionarea ideală
(A) Forma în timp

 
g(t) g(t)
g t   g t    t  nT    g nT   t  nT 
n  n 
T(t)
g t , g nT 

t
0 T 2T 3T

1  jket 2
sau g t   g t   
T n
e , e 
T

(B) Reprezentarea în frecvenţă

 1 
G     G  ne 
T n

G  
1
G    e 
1
G    e 
1
T T T

-  e  M -  e  e  M  M M  e  M  e e  M 

(C) Refacerea semnalului : FTJ ideal cu M  c  e  M .

 semnalul poate fi refăcut din eşantioane f:

e  2 M  Te  (Criteriul lui Nyquist)
M
sin c t  c
 FTJ ideal are funcţia pondere ht    sincc t 
t 
 semnalul la ieşire
   

ue t   g  t * ht     g nT    t  nT  * ht    g nT   c sincc t  nT  
n  n   
c
ue nT   g nT 

 Problema impuls purtator de durată infinită nu poate fi fizic realizat..

Exemplu!

3.1.2. Eşantionarea uniformă (sample & hold)- Uniform PAM

(A) Forma în timp g(t) g(t) gMIA-U(t)

 p(t)
g PAM U t   g t * p t    g nT  p t  nT 
n   T(t)
 dacă =T  sample & hold
g t , g PAM U nT 

t
0 T 2T 3T
(B) Spectrul în frecvenţă

 j   1 
GPAM U    G    P    e 2
sinc   G  n e 
 2  T n
  T  1 
T
 j
  T GPAM U    Te 2
sinc   G   ne 
 2  T n  

G()


-Max Max
UMIA-U()
1

0.9

0.8

0.7

0.6

0.5

0.4

0.3

0.2

0.1

0
-4 -3 e
--2 -1- Max 0 Max1 
2
e
3 24e

 pentru sample & hold

 T  1 
T
 j
GPAM U    2e 2
sinc   G  n e 
 2  T n

(C) Refacerea semnaului din eşantionate : FTJ-I cu M  t  e  M & filtru de compensare cu

H C   
T 1 1
T ,   M
 P   j

  
e 2 sinc 
 2 

H C    T
1
 T ,   M
 T 
T
 j
e 2
sinc 
 2 

3.2. CUANTIZAREA

 restrânge domeniul sn R la un alfabet finit bk  AM cu M niveluri

 Problema :zgomotul de cuantizare  nu poate fi eliminat
 Se definesc :
- limitele de cuantizare : ak  AM 1 , ak 1  ak  ak 1 k
- semnalul cuantizat :
 ak 1  ak
daca ak 1  g n  ak atunci Qg n  bk   AM
2

zgomot de
cuantizare

a0  U MAX a1 a2 a3 aM 1
g n
a4 aM  U MAX

b1 b2 b3 b4 bM

 zgomotul
- în interiorul  U MAX , U MAX  zgomotul de cuantizare
z q t   g n  Qg n
- în afara domeniului  U MAX , U MAX   zgomot de limitare

3.2.1. Cuantizarea uniformă

(A) Caracteristica de cuantizare

 pasul de cuantizare = constant

 k    const
 daca
sn  U MAX ,U MAX    
2U MAX
M
 atunci
 M
 a0   2  U MAX
a k  2k  M  , k  0,1, ... M   
2 a  M  U
 M 2
MAX

 M  1
ak  ak 1  b1  
bk   2k  1  M  , k  1, ... M    2
2 2 b  M  1
 M 2

 caracteristica de cuantizare penru M=8

 8 6 4 2 2 4 6 8
   
2 2 2 2 2 2 2 2
7
b8
2
5
b7
2
3
b6
2

b5 sn
2

b4 
2
3
b3 
2
5
b2 
2
7
b1 
2
a0  U MAX a1 a2 a3 a4 a5 a6 a7 a8  U MAX

Exemplu M=16? 4?

(B) Caracteristica zgomotului de cuantizare

 pp. ca semnalul este mai întâi eşantionat şi apoi cuantizat  zgomotul este de tim Pam
uniform

z q t    g nT   Qg nT p t  nT ;
n  
T pT t    t    t  T 

 eşantioanele zgomotului de cuantizare


z n  g nT   Qg nT ; if g t   U MAX  xn 
2
 Iopteza legat de eşantioanele zgomotului de cuantizare zn
  
(1) zn – uniform distribuită z n   ,   functia densitate de probabilitate
 2 2

p  z n   , xn 
1
 2
- media Ez n   0
2
- varianta  2  E z n2    12
(2) intercorelaţia
Ez n z m   0, n  m
 Funcţia de autocorelaţie z q t  (pp. eşantionare uniformă)
r t ;   Ez q t   z q t   r   2
  Ez n z m pt    nT  pt  mT   12
n m

2
  pt    nT  pt  nT 
12 n
t
-T T
Cum r t;   r t  kT;   procesul este ciclostaţionar
 funcţia de autocorelaţie medie se determină prin medierea pe o perioadă T

 2   
 1  ,   T
T T
1 2
r    r t   ; t dt  pt    pt dt   12  T
1 

T 0 
T 12 0 

0 rest

 Densitatea spectrală medie de putere

 
W    F r   
2T  T 
sinc 2  
12  2  Hc()
 utilizând filtru de compensare
4.5

P 0
4


T
j
H c    T
1
 e 2 ;   M  e 3.5

PT    T  2
sinc 
3

 2  2.5

 după filtrare zgomotul devine alb (cu denistate spectrală 2

medie de putere constantă si de bandă limitată(nuGaussian) 1.5

2T 
1

W f    ,   M  e 0.5 
12 2 0
-0.8
-M -0.6 -0.4 -0.2 0 0.2 0.4
M
0.6 0.8

 Raportul semnal-zgomot de cuantizare

(A) valoarea medie a raportului semnal zgomot

U2
- puterea semnalului  pentru un semnal sinusoidal ut   U cosmt   Ps 
2
- puterea zgomotului
e
2
2
W  d 
1
Pzq 
2  12
 e
2

 raportul semnal zgomot mediu

2
P U 2 12 3 2 U 
RSZQ  s   M  
Pzq 2 2 U MAX 
M 2  U MAX 
2
2U MAX

M
3
RSZQ ,max  M 2 pt U  U Max
2

(B) valoarea instantanee a raportului semnal zgomot

 u t  
2

RSZ Q t  12 
  
Nota (1) RSZQ este proporţional cu pătratul valorii normate a semnalului  pentru valori reduse ale
amplitudinii semnalului puterea este foarte scăzută
Nota (2) Dacă numărul de niveluri de cuantizare se dublează (nivelul semnalului fiind constant) 
dacă numărul de niveluri de cuantizare se dublează problema rămâne în continuare
3. 2.2. Cuantizarea neuniformă

Problema : dorim RSZQ(t)= constant () u(t)  trebuie ca   u 

 u t 
 u t   u 
2

2
RSZQ t   M 2    const    u    const t
3
  3
2    
 U MAX u
 când valoarea instantanee a semnalului u  0  trebuie ca u   0 numărul de niveluri de
cuantizare tinde către 

 cum u  scade cu u  este necesar, la emisie, un circuit care să amplifice semnalele cu
amplitudine mică şi să le limiteze pe cele cu amplitudine mare (compandor)  la recepţie ne
trebuie un circuit care să facă funcţia inversă (expandor)


st  sc t   k sc t 
~
s t 
~
F u  # F u 
# 
Compandor Expandor

3.2.2.1. Caracteristica de compresie ideală

 Notăm semnalele normate de intrarea / ieşirea compandorului

xc  F  x 
u uc
x , xc  ,
U MAX U MAX
 pp t=nT  eşantionarea este transparentă din punct de vedere al operaţiilor de compndre /
expandare
0 2
 dacă impunem cuantizare uniformă pentru xc (pasul de cuantizare '0   este
U MAX M
u  x 
constant)  trebuie sădeducem acea funcţie F() a.i   const
u x
 
 a    0
  Q xc  
a bk ak
- daca xc   k , k 0
 
U  
MAX U MAX 
 
U MAX U MAX 2U MAX 4
xc
 xc1 xc 2 
 3

- folosind notaţiile 2


1

xc1  F x1  
ak
U MAX  F x2   F x1  '0
1

  0

ak   0  x2  x1 x 
xc 2  F  x 2   -1


-1
U MAX  -2

u  x 
  x  
1 x
- impunând   const  -3

u x k k -4

- pe de altă parte se poate utiliza aproximaţia

-1 -0.5 0 0.5 1

dF x  F x2   F x1  '0 1

    k'0
dx x2  x1  x  x
F x   C  k'0 ln x , x  0
 
F xmax   F 1  1 
 y  F x   1  k 0 ln x , x  0
'
- denormând şi aplicând simetria faţă de origine
  u 
U MAX  k 0 ln , 0  u  U MAX
  U MAX 
U MAX u c  y U MAX 
  u 
 U  k ln  , U MAX  u  0
 MAX 0
  U MAX 

3.2.2.2. Aproximaţii 1

0.9

 Ax 1
1  ln  A  Cx , 0 x 0.8

 A
Legea A y 0.7

1  ln  Ax  C 1  ln  Ax, 1
 x 1 0.6

 1  ln  A A A 0.5

y
for C=16  A=86.7 0.4

1  lnx 
0.3

Legea  y , 0  x 1
1  ln 
0.2
Legea A
Legea miu
0.1

=255 0
0 0.1 0.2 0.3 0.4 0.5 0.6 0.7 0.8 0.9 1
x

3. 3. Codarea

3. 3.1. Codarea pentru cuantizarea uniformă

 Codarea = operaţia de reprezentare binară a semnalelor cuantizate uniform

 dacă bk  AM , M  2 p iar semnalul este eşantionat cu rata fe rata de transmisie a semnalului
este
R  f e log2 M  p f e  2 p f M
 Exemplu: cuantizarea uniformă pe 8 biţi =23 niveluri de cuantizare  ne trebuie log28=3 biţi

bk Cod binar pur Cod binar repliat

+3 111 111
+2 110 110
+1 101 101
+0 100 100
-0 011 000
-1 010 001
-2 001 010
-3 000 011

3. 3.2. Codarea pentru cuantizarea neuniformă

(A) Compandor / Expandor analogic + cuantizare uniformă pe 8 biţi

st  sc t   k sc t 
~
s t 
~
F u  # F u 
# 
Compandor Expandor
cuantizare uniforma 8 biţi
(B) Cuantizare uniformă pe 12 (corespunzător părţii liniare a legii Ade compresie ) +compresie
numerică (reducere la 8 biţi)
 12 8 #
# 8 12 
12 biţi transcodare trunchiere 12 biţi
uniform uniform )

211 210 29 28 27 26 25 24 23 22 21 20 27 26 25 24 23 22 21 20
+/- +/-
s0 1/0 0 0 0 0 0 0 0 x3 x2 x1 x0 1/0 0 0 0 x3 x2 x1 x0
s1 1/0 0 0 0 0 0 0 1 x3 x2 x1 x0 1/0 0 0 1 x3 x2 x1 x0
s2 1/0 0 0 0 0 0 1 x3 x2 x1 x0 x 1/0 0 1 0 x3 x2 x1 x0
s3 1/0 0 0 0 0 1 x3 x2 x1 x0 x x 1/0 0 1 1 x3 x2 x1 x0
... ..... .... ....
s7 1/0 1 x3 x2 x1 x0 x3 x2 x1 x0 x x 1/0 1 1 1 x3 x2 x1 x0

detalii care se pierd nr. segment poziţia în

segment

(C) Compandor / Expandor +cuantizare uniformă pe 8 biţi

 #
# 
8 biţi neuniform 8 biţi neuniform
 se poate utiliza aproximarea numerică  aproximează legea A-law utilizând caracteristica
poligonală cu 13 segmente
y

1
7
p=1/4
7/8
p=1/2 6
6/8
p=1 5
5/8
p=2 4
4/8
p=4 3
3/8
p=8 2
2/8
1
1 / 8 p=16
0
1 1 1 1 1 1 x
3216 8 4 2
1 1

64 A
 - domeniul [0,1] se împarte în 8 segmente egale pe aza x şi în 7 segmente egale pe scara
logaritmică pe axa y (fiecare segment corespunde variaţiei cu o octavă a semnalului)
- se alege panta primului segment C=16 ceea ce corespunde A=64. Diferenţa faţă de
A=86.7 corespunzător caracteristicii analogice se corectează pe parcursul aproximării;
- din octavă în octavă panta celorlalte segmente scade cu un factor de 2 astfel încât
segmentul 7 are panta 1/4
- prin această caracteristică pasul de cuantizare x  se dublează la trecerea de la un
segment la altul în sensul creşterii semnalului.

3. 4. MODULAŢIA ÎN BANDA DE BAZĂ

 Semnalele binare 0/1  pot fi reprezentate prinmai multe frme de undă  coduri de linie
 Alegerea suportului în banda de bază .
o Sincronizare:
 trebuie să asigure suficiente treceri prin 0 pentru a putea reface tactul la
recepţie
 este influenţat şi de carcteristicile statistice ale sursei  şiruri lungi de 0/1
pot duce la pierderea sincronizării sau a jitterului la recepţie
o componenta continuă:
 repetoarele utilizate în telefonie  cuplate c.a.  este de dorit să avem comp
continuă nulă
 dacă se utilizează semnale cu componentă c.c. importantă aceasta se pierde
 trebuie refăcută la recepţie
o Densitatea spectrală de putere & lărgimea de bandă
 trebuie să fie adaptată funcţiei de transfer a canalului  pt a evita distorsiuni
semnificative la recepţie
 deziderat  cea mai mare parte din energie să fie conţinută într-un domeniu
spectral cât mai îngust
o Monitorizarea performanţelor:
 se pot folosi coduri detectoare / corectoare de erori;
 acestea permit evaluarea capacităţii canalului când acesta este utilizat (fără a
elabora proceduri de testare speciale în absenţa semnalului pe canal)
o Probabilitatea de eroare :
 Probabilitatea de eroare medie trebuie să fie cât mai mică (10-3 -10-5)
 este o măsură a fiabilităţii codului de linie folosit
o Transparenţa:
 ideal  un cod de linie trebuie să permită toate combinaţiile de 0/1 posibile
 dacă o anumită combinaţie este nedorită din diverse considerente  trebuie
mapată pe o altă combinaţie alternativă, unică
 Exemple
Nume Nume/ Descriere
NRZ Non-return to zero (unipolar)
1 nivel +A pe durata de bit T
0 rămâne o
NRZ-L Non-return to zero level. (Bipolar)
Este logica standard pentru semnalele utilizate în dispozitivele digitale
1  nivel +A pe durata de bit T
0  nivel-A pe durata de bit T
NRZ-M Non-return to zero mark.
1 determină o tranziţie
 0 rămâne neschimbat
NRZ-S Non-return to zero space.
1  rămâne neschimbat
0  determină o tranziţie
RZ unipolar Return to zero - unipolar.
1  nivel +A pe jumătate din durata de bit (T/2)
0 rămâne 0
RZ Return to zero - bipolar.
Bipolar 1  nivel +A pe jumătate din durata de bit (T/2)
0  nivel -A pe jumătate din durata de bit (T/2)
Bifazic-L Manchester doi biţi consecutivi de acelaşi tip determină o tranziţie la începutul
(Manchester) următoarei perioade de bit
1 determină o tranziţie negativă la jumătatea perioadei de bit (T/2)
0 determină o tranziţie pozitivă la jumătatea perioadei de bit (T/2)
Bifazic-M Există întotdeauna o tranziţie la începutul perioadei de bit
(BMC) 1  determină o tranziţie la mijlocul perioadei de bit
0  rămâne neschimbat .
Bifazic-S Există întotdeauna o tranziţie la începutul perioadei de bit
(BSC) 1  rămâne neschimbat
0  determină o tranziţie la mijlocul perioadei de bit.
Differential Există întotdeauna o tranziţie la mijlocul perioadei de bit
Manchester 1  rămâne neschimbat
0  determină o tranziţie la începutul perioadei de bit
AMI Alternate Mark Inversion
....1  (+A/-A) alternativ
0  0 volţi
HDB3 High Density Bipolar of order 3  elimină şirurile lungi de 0
▲ De fiecare dată când apar 4 zerouri consecutive  vor fi înlocuite cu una din
combinaţiile {000-}, {000+}, {+00+}, {-00-}
▲ pentru a determina care din cele 4 combinaţii va fi utilizată  se numără
impulsurile (+) şi cele (-) de la ultima violare a regulei şi se scad una din
cealaltă
dacă rezultatul este un număr impar  se vor utiliza 000(-A) / 000(+A)
dacă rezultatul este un număr par  se vor utiliza (+B)00(+B)/(-B)00(+B)
▲ pentru a determina ce polaritate se utilizeză  se va urmări impulsul care
precede cele patru zerouri
pt formatul 000V  V copiază polaritatea ultimului puls
 pt formatul B00B  B va avea polaritatea opusă ultimului puls
CMI Code Mark Inversion
1 pastreaza nivel constant (+/-A) alternativ
0 forteaza o tranzitie pozitiva la mijlocul perioadei de bit
Miller Delay encoding
0  nu determină o schimbare în semnal daca nu este urmat de încă un 0 
în acest caz tranziţia la nivelul următor se va face l sfărşitul primei perioade de
bit ;
1  determină tranziţia de la un nivel la altul la mijlocul perioadei de bit
4 ASK 4 Amplitude Shift Keying în banda de bază  grupează simbolurile în
perechi de 2 biţi Ts=2Tb
 asociază 00 : -3A; 01: -A; 10 : A; 11: 3A;
 Exemplu AMI / HDB3

Date 101000010000110000111 0000111100001010000

AMI +0−0000+0000−+0000−+−0000+−+−0000+0−0000

HDB3 +0−+00+−000−+−−00−+−+000+−+−+−00−+0−+00+

(regula) +0−B00B+000V+−B00B+−+000B−+−+B00B+0−B00B

Consideraţiuni legate de bandă

● Miller
○ banda de frecvenţă  îngustă
○ c.c. redusă
● Bifazic
○ nu există c.c.
○ există o componetă importantă la 1/T
○ banda de frecvenţă  largă
● NRZ:
○ c.c.  importantă;
○ banda de frecvenţă  largă

5. MODULAREA TIP TRECE BANDĂ (ÎN

RADIOFRECVENŢĂ)

● modulăm purtătoarea A cos0t    in

amplitude / frecenţă / fază
● semnalul informaţional poate fi
○ binară  fiecare bit este transmis individual  BASK, BPSK, BFSK
○ pe M-niveluri un simbol este format din p biţi  M=2p niveluri posibile  pot
modula amplitudinea (M-ASK) / faza (MPSK) / frecvenţa (MFSK) purtătoarei
 Ts  pTb este perioada de simbol

5.1. Tehnici de modulaţie binare

ASK – on/ off binar

Date intrare Semnal la ieşire Semnal la ieşire (forma
restrânsă
dk  0 s0 t   0, kTb  t  k  1Tb 0
dk  1 s1 t   A cos0t , kTb  t  k  1Tb s1 t   A cos0t  pt  kTb 
unde pt    t    t  Tb 
 Luând în consideraţie toate simbolurile transmise

s ASK onoff t    Ad pt  kT 
k b
k 
● forma (în timp)

0 1 1 0 0 1 1 1
1

0.8

0.6

0.4

0.2

-0.2

-0.4

-0.6

-0.8

-1

0 1000 2000 3000 4000 5000 6000 7000 8000

● Spectrul
○ densitatea spectrală de putere în banda de bază (forma generală)
2
A2 a2 2  2   2 
2

S BB    P    A2 ma2 2  P n     n 
T T k  T   T 
  
partea
continuala
partea unde T  Ts
disreta

S   S BB   0   S BB   0 
1 1
4 4
● Lărgimea de bandă Pentru ASK on off  lărgimea lobului principal : BASKonoff  2 f b

Binary PSK (BPSK)

Date intrare Semnal la ieşire Semnal la ieşire (forma
restrânsă
dk  0 s0 t   A cos(0t   ), kTb  t  k  1Tb s0 t   cos0t    pt  kTb 
dk  1 s1 t   A cos0t , kTb  t  k  1Tb s1 t   cos0t  pt  kTb 

sau
 
s BPSK t    A cos t  1  d  pt  kT 
k 
0 k b

● schimbând datele din {0,1} în {-1,1}  d k*  1  2d k semnalul se mai poate scrie ca fiind

s BPSK t    Ad *
k cos0t  pt  kTb 
k 

 Un semnal BPSK poate fi gândit ca un semnal BASK cu datele {-1,1}

1.5
0 1 1 0 0 1 1 1

0.5

-0.5

-1

-1.5
0 1000 2000 3000 4000 5000 6000 7000 8000

 Implementare Modulator / Demodulator BPSK

kTb
kTb
d*(t) x4
   dt
X X x5
V0
Acos0t
( )2
FTB
2f0
2
x1 x2 x3

 Lărgimea de bandă BBPSK  2 f b

Binary FSK
Date intrare Semnal la ieşire Semnal la ieşire (forma
restrânsă
d k  1 s0 t   A cos(0   )t , kTb  t  k  1Tb s0 t   cos0   t pt  kTb 
dk  1 s1 t   A cos0   t , kTb  t  k  1Tb s1 t   cos0   t pt  kTb 
sau

s BPSK t    A cos
k 
0  d k  t  pt  kTb 

2
Notă: valoarea minimă a   este  ,min  2f B 
Tb
 0 1 1 0 0 1 1 1
1

0.8

0.6

0.4

0.2

-0.2

-0.4

-0.6

-0.8

-1

0 1000 2000 3000 4000 5000 6000 7000 8000

 Implementare Modulator /Demodulator BFSK

p H t  B=2fb
A p H t  cos H t 
A cos H t  Detector
de
H anvelopă

FTB

s BFSK t 
sBFSK(t)
Comparator
B=2fb

Detector

A cos L t  A p L t  cos L t 
de
L anvelopă

FTB
p L t 

● Lărgimea de bandă BBFSK  2 f b  f  , BBFSK ,min  2 f b  f ,min  4 f b

5.2. Modulaţii digitale de ordin superior

M-PSK

● un simbol este format din N biţi  perioada de simbol este Ts  N Tb

● un converor S/P, urmat de un convertor D/A transformă cei N biţi în M=2N niveluri ale unui
semnal de comandă care va controla, prin intermediul VCO, faza semnalului PSK transmis.
s MPSK (t )  A  cos(0 t  m )  A cos m  cos 0 t  A sin m  sin 0 t
 
pi ( in faza) pq ( cuadratura)

pentru t  0, Ts , Ts  NTb


, m  0,1, ... , M  1
si m  (2m  1)
M
 Implementare Modulator / Demodulator
 0
Sursă de
1 semnal
d(t) Convertor Convertor v(sm) sinusoidal a
S/P D/A cărei fază este out
controlată de
v(sm)
N-1

Va determina faza
semnalului M-
PSK transmis

r(t) BPF cos(M0t) M

( )M Mf0

cos (0t)
sin (0t)

TS ATspi
 dt
0

(LPF) 0
Date
demo! estimate la
Convertor
A/D recepţie

N-1
TS

 dt
0 ATspq

2 fb 2 2
● lărgimea de bandă : BMPSK  2 f s   
N Ts NTb

● Exemplu 4PSK

N  2  M  2 2  4   m  2m  1 , m  0,1,2,3
4
Ts  2Tb 
Date intrare Semnal ieşire
00 
s0 t   A cos(0t  ), kTs  t  k  1Ts
4
01  3 
s1 t   A cos 0t  , kTs  t  k  1Ts
 4 
10  5 
s1 t   A cos 0t  , kTs  t  k  1Ts
 4 
11  7 
s1 t   A cos 0t  , kTs  t  k  1Ts
 4 
Exemplu 8PSK, 16 PSK?

M-FSK

● un simbol este format din N biţi  perioada de simbol este Ts  N Tb

● un converor S/P, urmat de un convertor D/A transformă cei N biţi în M=2N niveluri ale unui
semnal de comandă care va controla, prin intermediul unei surse de semnal sinusiodal
comandată în tensiune, frecvenţa semnalului FSK transmis.
 B=2fb

Detector
de
0 1 anvelopă 0
Sursă de
1 semnal FTB
d(t) Convertor Convertor v(sm) sinusoidal a SMFSK(t) Detector Convertor
S/P D/A cărei frecventa B=2fb Maxim A/D pe N
este controlată biţi
de v(sm)
N-1 Detector N-1
de
Va determina 2 anvelopă
frecvenţa FTB
semnalului M-
PSK transmis

B=2fb

Detector
de
N anvelopă
FTB

sMFSK (t )  A  cos(0  i )t for t  0,Ts , Ts  NTb

unde  i este ales dintr-un set de frecvenţe 1 ,2 , ... ,M 1  , pe vaza valorii vsm  de la ieşirea
convertorului D/A, determinată de cei N biţi de la ieşirea convertorului S/P.
Notă: diferenţa minimă de frecvenţă între două frecvenţe adiacente de salt este
1  0  2  1   3  2   ...  M 1  M 2   2f S  2
TS
 M 1
 Lărgimea de bandă BMFSK 
2
fb
 Lărgimea de bandă minimă BMFSK ,min  2Mf S  2 N 1 f S  2 N 1
N

● Exemplu 4FSK
p  2  M  2 2  4  i  2m  1 , m  0,1,2,3
Ts  2Tb 
Date intrare Semnal ieşire
00 s0 t   A cos(0t ), kTs  t  k  1Ts
01 s1 t   A cos0   t , kTs  t  k  1Ts
10 s1 t   A cos0  2 , kTs  t  k  1Ts
s1 t   A cos0  3 , kTs  t  k  1Ts
`11
diferenţa minimă dintre 2 frecvenţe este
2 
  2f S  f b  
TS Tb
Exemplu 8FSK, 16 FSK?

M-ASK
● un simbol este format din N biţi  perioada de simbol este Ts  N Tb

sMASK (t )  A  2i  M  1cos(0t ), for t  0, Ts , Ts  NTb

unde i  0,1, ... , M  1 depinde de cei N biti de la intrare
 0 A cos 0 t 
1
d(t) Convertor Convertor v(sm) cos 0 t  0
out
S/P D/A 1
sM-ASK(t) v(sm) Convertor Convertor
FTJ A/D P/S
N-1 out
Va determina
amplitudinea N-1
semnalului M-PSK
transmis

2 fb
● Lărgimea de bandă BMASK  2 f s 
N

● Exemplu 4ASK
p  2  M  22  4  i  0,1,2,3
Ts  2Tb 

Date intrare Semnal ieşire

00 s0 t   3 A cos(0t ), kTs  t  k  1Ts
01 s1 t    A cos0 t , kTs  t  k  1Ts
10 s1 t   A cos0 , kTs  t  k  1Ts
`11 s1 t   3 A cos0 , kTs  t  k  1Ts
Exemplu 8FSK, 16 FSK?