Capitol: Gestiunea memoriei virtuale (L6B)

18 Sã se dea un exemplu de obþinere a adresei fizice cu ajutorul

tabelului de descriptori la un sistem de memorie cu segmentare (fãrã
paginare) având cuvinte pe 16 de biþi, dacã este vorba despre un
segment local de tip vector întreg, accesibil pentru R/W dar
inaccesibil pentru execuþie, aflat într-o librãrie dinamicã, dar
absent din memoria principalã. Sã se reprezinte registrul selector ºi
structura descriptorului. Toate valorile neprecizate sunt la alegerea
programatorului.
Numarul de intrari intr-unul din tablourile GDT/LDT: 0000000000000
1 - LDT
Nivelul de protectie: 1 - Accesibil pt R/W, inaccesibil pentru Ex
-> Registrul selector: 0000000000000 1 01
Adresa de baza segment: 01001110
G - marimea segmentului in octeti: 0 - fara paginare
D- tipul de cuvinte: 0 - cuvinte de 16b
X - valoare indiferenta, 0/1
Marimea segmentului (4b) 0000
P - prezenta in memoria principala 0 - segmentul nu este in MP
Pr - nivelul de prioritate - 2 - librarie dinamica
Tipul segmentului + nivelul de protectie: 0000
Adresa de baza: 00001010
Descriptorul este:
01001110 0 0 0 0 0000 0 10 01111 00001010
12 Sã se dea un exemplu de obþinere a adresei fizice cu ajutorul
tabelului de descriptori la un sistem de memorie cu segmentare ºi
paginare având cuvinte pe 16 de biþi, dacã este vorba despre un
segment global de tip procedurã, accesibil pentru R/W ºi pentru
execuþie, prezent în memoria principalã într-un program de utilizator.
Sã se reprezinte registrul selector ºi structura descriptorului. Toate
valorile neprecizate sunt la alegerea programatorului.
0000000000000
0 - GDT
Nivelul de protectie: 0 - Accesibil pt R/W si pentru Ex
-> Registrul selector: 0000000000000 0 00
Adresa de baza segment: 01001110
G - marimea segmentului in octeti: 1 - fara paginare
D- tipul de cuvinte: 0 - cuvinte de 16b
X - valoare indiferenta, 0/1
Marimea segmentului (4b) 0000
P - prezenta in memoria principala 1 - segmentul nu este in MP
Pr - nivelul de prioritate - 3 - program utilizator
Tipul segmentului + nivelul de protectie: 0000
Adresa de baza: 00001010
Descriptorul este:
01001110 1 0 0 0 0000 1 11 10111 00001010

19 Fie un sistem de memorie cu 16 biþi de adresã, memorie fizicã

de 4 KB, memorie virtualã de 32 KB ºi pagini de 1 KB. Folosind tabela
de pagini, sã se formeze adresa din memoria fizicã pentru pagina
virtualã 19, cu deplasamentul în paginã 33 ºi referirea în memoria
fizicã în pagina 2.
010 (numar pagina virtuala) 000000100001 (deplasament)
04 Explicaþi, pe baza unui exemplu concret inspirat din rularea
aplicaþiei, care este diferenþa dintre algoritmii LFU ºi FIFO de
înlocuire a paginilor.
Vezi poze.
11 Fie un sistem de memorie cu 16 biþi de adresã, memorie fizicã
de 16 KB, memorie virtualã de 64 KB ºi pagini de 4 KB. Folosind tabela
de pagini, sã se formeze adresa din memoria fizicã pentru pagina
virtualã 7, cu deplasamentul în paginã 15 ºi referirea în memoria
fizicã în pagina 3.
Adresa din spatiul de adrese fizice:
011 (Numar pagina virtuala) 000000001111 (Deplasament)
01 În ce mod depinde alegerea dimensiunii paginii faþã de
alegerea dimensiunii memoriei fizice? Daþi douã exemple din aplicaþie.
Dimensiunea paginii este <= dimensiunea memoriei fizice.
Daca aleg 32K adr fizica, pot alege pagina 1 2 4 8 16 32k
Daca aleg 16k adr fizica, pot alege pagina 1 2 4 8 16k
20 Sã se dea un exemplu de obþinere a adresei fizice cu ajutorul
tabelului de descriptori la un sistem de memorie cu segmentare ºi
paginare având cuvinte pe 32 de biþi, dacã este vorba despre un
segment global de tip colecþie de variabile, inaccesibil pentru R/W ºi
pentru execuþie prezent în memoria principalã în nucleul SO. Sã se
reprezinte registrul selector ºi structura descriptorului. Toate
valorile neprecizate sunt la alegerea programatorului.
Vezi mai sus, de modificat anumite valori:
(3 la RW/executie)
Tip colectie: 111 -> 11111 la setul de jos
Pr - nivelul de prioritate: 0 - nucleul SO -> 00 acolo jos
Registru selector:
0000000000000 (index) 0 (GDT -global) 11 (inaccesibil la RW/executie)

Descriptor:
00000000 (adr de baza) 1 (paginare) 1 (32b) 0 0 0000 (mar segment) 1
(present in mem principal) 00 (present in SO) 11111 (tip colectie)
00000000 (adresa de baza)

13 Fie un sistem de memorie cu 16 biþi de adresã, memorie fizicã

de 32 KB, memorie virtualã de 64 KB ºi pagini de 8 KB. Folosind tabela
de pagini, sã se formeze adresa din memoria fizicã pentru pagina
virtualã 4, cu deplasamentul în paginã 27 ºi referirea în memoria
fizicã în pagina 1.
Adresa din spatiul de adrese fizice:
001 (numar pagina virtuala) 0000000011011 (deplasament)
06 Cum se foloseºte tabelul de descriptori în formarea adresei
fizice? Daþi un exemplu concret cu valori inspirate din rularea
aplicaþiei.
Vezi mai sus exemplul cu tablul de descriptori si adresa fizica.
09 Fie un sistem de memorie cu 16 biþi de adresã, memorie fizicã
de 8 KB, memorie virtualã de 32 KB ºi pagini de 2 KB. Folosind tabela
de pagini, sã se formeze adresa din memoria fizicã pentru pagina
virtualã 3, cu deplasamentul în paginã 31 ºi referirea în memoria
fizicã în pagina 2.
Numar pagina virtuala: 010 Deplasament: 000000011111

16 Sã se dea un exemplu de obþinere a adresei fizice cu ajutorul

tabelului de descriptori la un sistem de memorie cu segmentare ºi
paginare (1) având cuvinte pe 32 de biþi (1), dacã este vorba despre
un segment local (1 - LDT) de tip cod (000), inaccesibil pentru R/W
dar accesibil pentru execuþie (2 -> 10), prezent în memoria principalã
(1) într-un apel al SO (1). Sã se reprezinte registrul selector ºi
structura descriptorului. Toate valorile neprecizate sunt la alegerea
programatorului.
Registru selector: 0000000000000 1 10
Descriptor 00000000 1 1 0 0 0000 0 01 00010 00000000
17 Fie un sistem de memorie cu 16 biþi de adresã, memorie fizicã
de 8 KB, memorie virtualã de 64 KB ºi pagini de 4 KB. Folosind tabela
de pagini, sã se formeze adresa din memoria fizicã pentru pagina
virtualã 15, cu deplasamentul în paginã 21 ºi referirea în memoria
fizicã în pagina 0.
02 Explicaþi modul de realizare al unei paginãri simple, pentru
un exemplu concret cu parametri la alegere.
Nu stiu exact ce este paginarea, dar cred ca se poate gasi un raspuns
din exemplele de mai sus/poze.
05 Ce informaþii conþine registrul selector ºi unde se
utilizeazã acestea? Daþi un exemplu concret de registru selector
inspirat din rularea aplicaþiei.
Vezi mai sus cu informatiile.
Registrul selector indica o intrare intr-unul dintre cele doua tabele
de adrese, in care se afla zone ce contin descriptorii.
08 În ce condiþii este eficientã aplicarea compactãrii la
segmentare? Daþi un exemplu concret cu valori inspirate din rularea
aplicaþiei.
In pdf
14 Sã se dea un exemplu de obþinere a adresei fizice cu ajutorul
tabelului de descriptori la un sistem de memorie cu segmentare (fãrã
paginare) având cuvinte pe 16 de biþi, dacã este vorba despre un
segment local de tip date, accesibil pentru R/W dar inaccesibil pentru
execuþie, aflat într-o librãrie dinamicã, dar absent din memoria
principalã. Sã se reprezinte registrul selector ºi structura
descriptorului. Toate valorile neprecizate sunt la alegerea
programatorului.
Registru selector Selector
0000000000000 1 (ldt) 01 (acces RW, innacesibil ex)

00000000 0 (fara paginare) 0 (cuvinte de 16 biti) 0 0 0000 (marimea

segmentului) 0 (segmental nu este in MP) 10 (segmental e in libraria
dinamica) 00101 (tip date) 00000000
07 Consideraþi cã algoritmul FIFO (First In First Out) ar putea
fi folosit cu succes în politica de înlocuire a segmentelor?
Justificaþi pe baza unei situaþii concrete inspirate din rularea
aplicaþiei.
(Vezi pozelel mele)
 03 Consideraþi cã algoritmul LFU (Least Frequently Used) ar
putea fi folosit cu succes în politica de înlocuire a paginilor?
Justificaþi pe baza rezultatelor obþinute prin rularea aplicaþiei.
(Vezi pozele mele + pdf)
10 Sã se dea un exemplu de obþinere a adresei fizice cu ajutorul
tabelului de descriptori la un sistem de memorie cu segmentare (fãrã
paginare) având cuvinte pe 32 de biþi, dacã este vorba despre un
segment local de tip stivã, accesibil pentru R/W dar inaccesibil
pentru execuþie, prezent în memoria principalã într-o librãrie
dinamicã. Sã se reprezinte registrul selector ºi structura
descriptorului. Toate valorile neprecizate sunt la alegerea
programatorului.
Selector:
0000000000000 1 (local) 01 (acces RW, nu exec)

Descriptor:
00000000 0 (no paginare) 1 (32biti) 0 0 0000 1 (present in MP) 10
(librarie dinamica) 01001 (tip stiva) 00000000
15 Fie un sistem de memorie cu 16 biþi de adresã, memorie fizicã
de 16 KB, memorie virtualã de 32 KB ºi pagini de 2 KB. Folosind tabela
de pagini, sã se formeze adresa din memoria fizicã pentru pagina
virtualã 11, cu deplasamentul în paginã 13 ºi referirea în memoria
fizicã în pagina 7.
Adresa din spatial de adrese fizice:

111 (numar pagina virtuala) 000000001101 (deplasament)

Capitol: Nivelul microprogramat

Toate intrebarile cu n, w, m nu se pot rezolva...Nu stiu de unde plm
le-a luat, ca nu exista asa ceva in laborator.
03 Cum poate fi redus numãrul biþilor de comandã ai unei
microinstrucþiuni de la 61 (în formatul orizontal) la 32 (în formatul
mixt)?
???
09 Sã se precizeze care este câºtigul de memorie obþinut prin
folosirea nanoprogramãrii, pentru parametrii de intrare n = 512, w =
128 ºi m = 16.

02 Care este rolul registrelor RAD ºi RDA din schema maºinii

microprogramate în format orizontal? În ce condiþii ar putea acestea
sã lipseascã?
PDF
12 Sã se precizeze care este câºtigul de memorie obþinut prin
folosirea nanoprogramãrii, pentru parametrii de intrare n = 512, w =
32 ºi m = 8.
04 Care sunt diferenþele dintre memoria de program ºi memoria de
microprogram? Exemplu.
Vezi PDF
 11 Sã se precizeze care este câºtigul de memorie obþinut prin
folosirea nanoprogramãrii, pentru parametrii de intrare n = 256, w =
16 ºi m = 16.
06 Care sunt blocurile specifice din structura maºinii
microprogramate în format vertical ºi ce rol au acestea?
PDF
01 Care este rolul registrelor RTA ºi RTB din schema maºinii
microprogramate în format orizontal? În ce condiþii ar putea acestea
sã lipseascã?
pdf
08 Care este dezavantajul major al nanoprogramãrii? Exemplu.
PDF
07 Arãtaþi pe un exemplu concret cu valori la alegere în ce
condiþii este eficientã nanoprogramarea?
10 Sã se precizeze care este câºtigul de memorie obþinut prin
folosirea nanoprogramãrii, pentru parametrii de intrare n = 1024, w =
64 ºi m = 32.
05 Care sunt diferenþele dintre memoria de nanoprogram ºi
memoria de microprogram? Daþi un exemplu de dimensionare a acestora.
PDF