Compensarea erorilor datorate fenomenului de respingere a sculei n

cazul frezarilor cu frez cilindro-frontal

Abstract.

Aceast lucrare prezint compensarea erorii de suprafa datorat fenomenului de

respingere a sculei indus de for de achiere ntr-un proces de frezare.

Cuvinte cheie: erori de suprafa, respingerea sculei, eroare de compensare, frezare

cilindro- frontal.

1. Introducere

n societatea tehnologic modern produsele au devenit o parte important a vieii noastre

private ct i profesionale.C urmare, abilitatea indivizilor,companiilor ct i a societilor de a
opera i prosper depinde considerabil de calitatea produselor realizate. Fr calitate avem cel cel
mai ru lucru produs poate fi disconfortul, sau mai ru, calitatea proast poate duce la accidente
sau chiar dezastre.

Ideea de mbuntire a calitii a primit un interes enorm din partea industriei n ultimele
2 decenii. Motivul este acela c obinerea calitii n termeni de calitate nalta pe pia i costuri
reduse ale calitii n interiorul companiei, este un factor major al competiiei pe pia
internaional. Aadar, multe companii cheltuiesc cantiti mari de resurse pentru implementarea
i folosirea diverselor abordri ale managementului calitii; unele companii o fac deoarece
exist o recompens iar pentru alii a devenit o problema de supravieuire.

Aceast introduce discuia de ce calitatea este un factor strategic aa de important i de ce

companiile au numeroase probleme n atingerea calitii dorite n ciuda eforturilor considerabile
din managementul calitii. Este dovedit faptul c procesul de dezvoltare a produsului este cel
mai important factor la obinerea calitii (ct i a problemelor de calitate) n toate fazele ciclului
devia a produsului.
 2. Compensarea erorilor
2.1. Obiectiv

Aceast lucrare prezint compensare erorii de suprafa datorat fenomenului de

respingere a sculei indus de for de achiere ntr-un proces de frezare.

Figura 1 Tip de geometrie complex

n cazul geometriilor pieselor complexe (Figura 1) [1,2], atat geometria proceselor cat si
fortele de achiere au artat c sunt dependente de forma piesei de prelucrat i au variaii ale
erorilor de suprafa dealungul liniei de achiere.

Figura 2
 Astfel, aici va fi nevoie de o strategie diferit de compensare a erorilor fat de cea normal
utilizat n cazul prelucrarilor mecanice ale suprafetelor geometrice drepte.
 Acest lucru este evidentiat in cele 2 figuri. n figura 2. a contactul este realizat n lungul
flancurilor frezei cilindro-frontale, iar in figura 2b contactul este realizat pe o suprafat mult mai
mic.
Lucrarea de fa este o ncercare de a mbunati precizia n prelucrarea mecanica a
geometriilor curbe prin utilizarea compensarii offline a traiectoriei sculei.

Rezultatele bazate pe experimente de prelucrri mecanice realizate pe o varietate de

geometrii arat c precizia dimensionala pooate fi mbuntit semnificativ n cazul frezrii
periferice a geometriilor curbe.
n ultimii ani au existat multe ncercari n literatura de specialitate pentru a msura i
compensa erorile legate de procesele operaiilor proceselor mecanice.
n cazul frezarilor periferice a componentelor prelucrate, erorile datorate fenomenului de
respingere a sculei reprezint cea mai mare problema n atingerea unor precizii ridicate.

O serie de metode au fost utilizate n trecut pentru depairea acestei probleme, metode ce
pot fi clasificate in 3 grupe majore [3-6]:

metoda design-ului de proces,

metoda de control adaptiv online,
metoda de compensare a traiectoriei sculei offline.
n astfel de cazuri compensarea traiectoriei sculei offline devine o unealt veritabi n
reducerea erorilor de suprafat. La utilizarea aceastei metode, traiectoria sculei este modificata
bazandu-se pe estimarile fenomenului de respingere a sculei i a erorilor de suprafat rezultate
fara a sacrifica productivitatea mainii-unelte.

Astfel n acest caz este nevoie de predicii sau msuratori ale erorilor de suprafat cu
ajutorul unor metode viabile naintea aciunii de compensare.

Compensarea erorilor de suprafa din masurarea componentelor predecente nu este o

metoda de abordare generica dar poate fi folosita in acele situaii n care producia este de serie
mare.
Eforturile de cercetare din trecut cu privire la estimarea si compensarea erorilor de
suprafata datorate fenomenului de respingere sculei sunt axate doar pe prelucrarea suprafetelor
geometrice drepte.

Desi prelucrarea geometriilor de curburi variabile cum ar fi palete de turbin, rotoare cu

palete, ventilatoare cu palete profilate, came, etc, este foarte frecvent n foarte multe domenii de
activitate, ncercarile de a se studia compensarea erorilor induse de fora de achiere n frezarea
periferica a geometriilor complexe este nca timid. Frezarea periferic a geometriilor complexe
este diferit n comparaie cu cea a geometriilor drepte sau circulare deoarece curburile
semifabricatului afecteaz geometria procesului ct i forele de achiere.

Un studiu de caz industrial este prezentat n finalul lucrarii pentru a prezenta rezultatele
compensarii erorilor.
 2.2. Compensarea fenomenului de respingere a sculei
n cazul prelucrarii geometriilor complexe, att forele de achiere ct si erorile de
suprafat variaz continuu dealungul traiectoriei de achiere depinznd de forma
semifabricatului.

Profilul prelucrat rezultat va fi diferit de profilul dorit, eroarea depinznd de un numar

mare de factori precum condiiile de achiere, materialul sculei, lungimea suportului n consol a
sculei, etc. Pentru a reduce eroarea dintre profilul real si cel dorit, se poate efectua un offset al
sculei catre suprafata prelucrata cu o valoare ce depinde de eroarea de suprafata local.
Cu alte cuvinte traiectoria compensata a sculei este o curba variabil decalata a
traiectoriei ideale a sculei.

Este necesara calcularea valorii de offset sau a compensarii dealungul ntregii traiectorii
de achiere. O metoda de calcul a traiectoriei de compensare este de a decala traiectoria ideal
local cu o valoare exact egal cu eroarea de suprafat prezis n acel punct, in direcie opus.
Valoarea cu care se va face aceast compensare este rezultatul diferenei dintre valoarea
masurata pe piesa obinut i valorea teoretic a profilului.
 3. Detalii. Experimente.
Experimentele au fost realizate pe un produs ce este compus din suprafee complexe
variabile pentru a evalua schema de compensare i pentru a cunoaste gradul de mbunataire
posibil in precizia pieselor prelucrate.

Experimentele prelucrarilor mecanice au fost realizate pe un centru de frezat vertical de

tip Emco PicoMILL 55, folosind o scul cilindro-frontal de 4 mm n diametru, cu 25 unghiul
elicoidal, din carbura metalic sinterizat cu lungimea cozii de 40mm iar partea activ de 30 mm.
Parametri de achiere alei pentru un process de frezare n adancime au fost :

Adancimea radial de achiere 3.5 mm

Adancimea axial de achiere 0,5 mm
Viteza de rotaie de 2600 RPM
Materialul ales piesei de prelucrat este un duraluminiu.

Utilizarea de freze cu un raport mare ntre lungime i diametru, care de multe ori
este necesar pentru prelucrri mecanice de mare adncime i suprafete complexe ntlnite la
tane, matrie sau piese din industria aeronautic, agraveaz fenomenul de respingere a
sculei.
Pentru realizarea studiului a fost aleas prelucrarea unei piese ce constituie partea activ a
unei matrie de injecie, aceast piesa fiind folosit n domeniul energetic.

Figura 3 Compensarea fenomenului de respingere a sculei

n continuare sunt prezentate rezultatele experimentelor prelucrarilor mecanice pentru o

geometrie tipica reprezentativa.

Variaia curburii piesei dealungul traiectoriei de achiere pentru aceast curb este
prezentata n figura 3. Pentru a studia formele concave ale geometriilor, suprafaa de mai sus a
fost prelucrat mai ntai far compensare. nainte de prelucrare, eroarea de suprafat a fost
masurat dealungul ntregii traiectorii de achiere. Erorile de suprafat masurate au fost
comparate cu valori estimate furnizate de programul Catia R5 V18.
 Figura 4 Compensarea respingere a sculei prin modificarea diametrului sculei
Compensarea fenomenului de respingere a sculei presupune 3 abordri diferite. Primul
const n modificarea diametrului sculei (Figura 4a inainte de compensare i Figura 4b dupa
compensare), ceea ce nseamna ca se modific traiectoria acesteia, al doilea consta in
modificarea adaosului de prelucrare ce trebuie sa ramana dupa prelucrare atunci cand este posibil
(Figura 5), iar al treilea consta in modificarea tolerantei de realizare a programului (Figura 6).

Aceleasi rezultate s-ar putea obtine si prin modificarea valorii adaosului de prelucrare sau
ale tolerantei de realizare a programului fata de profilul teoretic.

Figura 5 Compensarea respingere a sculei prin modificarea diametrului sculei

Figura 6 Compensarea respingere a sculei prin modificarea diametrului sculei

 4. Concluzii

Aceasta lucrare prezinta un studiu asupra problemei compensarii respingerii sculei

datorita fortelor de aschiere in frezarea periferica a geometriilor complexe. Spre deosebire de
cazul geometriilor drepte, aici variatia geometriei de proces a fortelor de aschiere si a erorilor de
suprafata aparute odata cu suprafata curbilinie sunt evaluate in scopul compensarii erorilor
aparute in urma respingerii sculei.

Asa cum am mentionat, metoda de compensare a traiectoriei utilizata in acasta lucrare

propune o abordare offline, ceea ce permite masurarea piesei si realizarea compensarilor in
functie de experienta programatorului.

REFERENCES
[1] J.W. Sutherland, R.E. DeVor, An improved method for cutting force and surface error prediction in

flexible end milling systems, ASME Journal of Engineering Industry 108 (1986) 269279.

[2] T. Matsubara, H. Yamamoto, H. Mizumoto, Study on accuracy in end mill operation (1st report), Bulletin
of the Japan Society of Precision Engineering 21 (2) (1987) 95100.

[3] C.G. Sim, M.Y. Yang, The prediction of the cutting force in ball end milling with a flexible cutter,
International Journal of Machine Tools and Manufacture 33 (2) (1993) 267284.

[4] Z. Yazar, K.F. Koch, T. Merrick, T. Altan, Feed rate optimisation based on cutting force calculations in 3

axis milling of dies and moulds with sculptured surfaces, International Journal of Machine Tools and

Manufacture 34 (3) (1994) 365377.

[5] Y. Altintas, Direct adaptive control of end milling process,International Journal of Machine Tools and
Manufacture 34 (4) (1999) 461472.

[6] K.M.Y. Law, A. Geddam, Error compensation in the end milling of pockets: methodology, Journal of

Material Processing Techniques 139 (2003) 2127.