Termotehnică –Cursul 1 – Anul universitar 2021-2022

TERMOTEHNICA

1 Introducere

Termotehnica este unul dintre capitolele fundamentale ale fizicii, fiind considerată ştiinţa
energiei sub forma cea mai generală, dar care studiază utilizarea căldurii în scopuri industriale sau
casnice.
Termotehnica provine din prescurtarea expresiei termodinamică tehnică, fiind totodată o
disciplină fundamentală pentru toate ramurile tehnicii.
Termotehnica studiază:
 mişcarea moleculară din interiorul corpurilor,
 fenomenele determinate de acţiunea particulelor elementare constitutive ale corpurilor,
 proprietăţile termice ale materiei,
 diferitele forme de manifestare a energiei,
 legile, principiile, precum şi mijloacele de producere, transformare, transmitere şi
utilizare a energiei sub formă de căldură şi lucru mecanic în maşini şi instalaţii termice.
Termodinamica studiază proprietăţile termice ale materialelor în stare de echilibru energetic.
Pentru determinarea acestor proprietăţi şi a condiţiilor de echilibru energetic (termodinamic) al
sistemelor fizice se utilizează două metode de cercetare: metoda fenomenologică (macroscopică) şi
metoda statistică (microscopică).
Metoda fenomenologică analizează fenomenele din natură şi din tehnică la scară
macroscopică, la nivel de ansamblu general al sistemelor fizice, în condiţii de echilibru, fără a lua în
considerare structura părţilor constitutive şi mişcarea acestora. Această metodă are dezavantajul că
nu permite explicarea naturii intime a fenomenelor studiate, dar stabileşte legi fundamentale, foarte
importante pentru practică şi teorie, pe cale experimentală. De exemplu legile gazului perfect au fost
descoperite prin această metodă, ca relaţii între mărimile direct observabile. Prin intermediul ei s-a
dezvoltat aşa numita termodinamică fenomenologică sau clasică, bazată pe principiul I şi II al
termodinamicii.
În ultimul timp termodinamica fenomenologică s-a împărţit în două părţi, termostatica în care
se studiază fenomenele termice care se desfăşoară cu o viteză infinitezimală, adică cvasistatic şi
termodinamica proceselor ireversibile, în care se studiază fenomene termice reale, desfăşurate cu o
viteză finită, însoţite întotdeauna de creşterea entropiei.
Metoda statistică studiază fenomenele la scară microscopică. Având în vedere numărul foarte
mare de particule elementare, în continuă mişcare şi în permanentă interacţiune reciprocă, cunoşterea
proprietăţilor acestor sisteme fizice se poate face numai printr-un studiu statistic, folosind în acest
scop calculul probabilităţilor, în care observabilele termodinamice sunt legate de valorile statistice
ale mişcării termice. Rezultă astfel caracterul statistic al legilor care determină mişcarea moleculară
internă şi formarea termodinamicii statistice.
Din punct de vedere al domeniului de utilizare s-au dezvoltat două ramuri tehnice care au
aceleaşi metode de studiu şi operează cu aceleaşi mărimi, dar care se aplică în domenii diferite şi
anume, termodinamica tehnică şi termodinamica chimică.

2 Istoria termotehnicii ilustrată

Istoria termotehnicii începe odată cu descoperirea focului, a conștientizării senzației de cald
sau frig, a utilizării focului pentru prepararea hranei, pentru încălzire etc.

1
 Ș.L. Dr. Ing. Lavinia SOCACIU

Figura 1 Descoperirea focului

https://bimandintegrateddesign.com/2011/05/16/first-fire-then-the-wheel-and-now-bim/
http://emotivestorytelling.com/storytelling-came-first-fire-came-later/

Sisteme de încălzire prin pardoseală

Ondol sau kang

Principiul pe care se bazează încălzirea în pardoseală a fost folosit prima dată în Coreea și
China, în urmă cu aproximativ 7.200 de ani. Cunoscut sub numele corean de ondol sau sub cel
chinezesc de kang, folosea ca agent termic fumul produs de arderea lemnelor şi suprafaţa de dedesubt
a unei podele de piatră.
Componentele ondolului tradițional sunt:
 cuptorul (agungi), accesibil dintr-o anexă a casei (bucătărie, dormitor sau poziţionat
chiar pe peretele exterior al camerei principale). Anexa în care se afla cuptorul era
construită cu aproape un metru mai jos decât camera ce trebuia încălzită. Diferenţa de
nivel permitea fumului şi aerului cald să circule pe sub pardoseala camerei.
 podeaua încălzită este susţinută de piloni de piatră (goimdol) pentru a distribui fumul,
şi este acoperită de lespezi de piatră (guduljang), lut şi un strat impermeabil din hârtie
cerată. Tunelele pentru aer cald şi fum, care făceau legătura între şemineu şi horn,
încălzeau podeaua.
 un coş vertical, aflat în afara casei și plasat mai jos decât acoperişul pentru a preveni
ca vântul să supraventileze focul.
De remarcat este faptul că, în Asia, acest sistem a continuat să fie folosit și chiar îmbunătățit
până în prezent. https://instalatoruldeiasi.wordpress.com/2018/01/03/citeva-consideratii-despre-
sistemele-de-incalzire-in-pardoseala/

Hypocaust
Romanii au inventat și ei un sistem asemănător pentru încălzirea caselor și a clădirilor publice,
sistem numit “hypocaust”. Podeaua era ridicată la aproximativ 20 de centimetri de suprafaţă (dar
înălţimea poate varia în funcţie de locuinţă), fiind susţinută de stâlpi construiţi din cărămidă şi ciment.
Se construia un furnal în colţul camerei, iar aerul fierbinte provenit din acesta circula în spaţiul de
sub podea. Acest tip de sistem era foarte greu de controlat și necesita muncă intensivă, pentru că cerea
o atentie constantă pentru a alimenta focul și a elimina cenușa. La începuturile sale, de acest tip de
încălzire în pardoseală beneficiau numai cei bogați, apoi romanii au perfectionat acest concept de
încălzire prin pardoseală pe scară largă, el devenind din ce în ce mai simplu, fiind folosit preponderent
în regiunile reci din imperiu.

2
 Termotehnică –Cursul 1 – Anul universitar 2021-2022

Figura 2 Ondol sau kand– sistem de încălzire prin pardoseală

Adaptat după:
http://members.efn.org/~finnpo/roc/Ondol%20Schemata%2001.jpg
https://permies.com/t/74790/RMH

3
 Ș.L. Dr. Ing. Lavinia SOCACIU

Figura 3 Sistemul hipocaust – vestigii arheologice

https://es.wikipedia.org/wiki/Hipocausto

Figura 4 Hypocaust
Adaptat după: http://quhist.com/hipocausto-calefaccion-antigua-roma/

4
 Termotehnică –Cursul 1 – Anul universitar 2021-2022

Figura 5 Hypocaust– sistem de încălzire prin pardoseală

https://www.qssupplies.co.uk/roman-heating-systems.html
Eolipila lui Heron
Primul dispozitiv care poate fi asimilat unei turbine cu abur este eolipila lui Heron din
Alexandria, în Egipt (secolul I). Aburul se forma în cazan, urca prin interiorul țevilor de susținere a
sferei și se destindea în niște ștuțuri fixate pe ea. Reacțiunea creată de jeturile de abur puneau în
mișcare sfera.

Figura 6 Eolipila lui Heron, considerată prima turbină cu abur cu reacțiune

https://www.artstation.com/artwork/LVeQK

5
 Ș.L. Dr. Ing. Lavinia SOCACIU

În 1629, italianul Giovanni Branca descrie prima turbină acționată de abur. Aburul destins într-
o țeavă lovea paletele punând în mișcare discul.

Figura 7 Prima turbină acționată de abur

https://italoamericano.org/story/2014-1-22/Giovanni-Branca
Invenția primului vehicul de transport autopropulsat este atribuită, în anul 1769, inginerului
militar și mecanicului Nicolas Joseph Cugnot. Separate de restul autovehiculului, motorul cu abur și
boilerul erau amplasate în fața acestuia. Acesta a fost utilizat de armata franceză pentru a remorca
tunuri cu o viteză de până la 4 Km/h, având o autonomie de aproximativ 15 minute.

Figura 8 Vehiculul cu abur al lui Cugnot, a doua versiune

https://www.artstation.com/artwork/LVeQK

6
 Termotehnică –Cursul 1 – Anul universitar 2021-2022

Prima traversare a Canalului Mânecii de către o navă cu abur a fost realizată în 1807

Figura 9 Navă cu abur

https://ro.pinterest.com/pin/4574037100575386/
Nikolaus August Otto a fost inventatorul primului motor cu combustie internă care ardea în
mod eficient combustibilul direct într-o cameră cilindrică cu piston mobil, mișcarea efectuându-se
de-a lungul generatoarei cilindrului. Motorul Otto a fost conceput inițial ca un motor staționar (1876),
ulterior fiind adaptat pentru automobile (1885) de către Karl Benz.

Figura 10 Motor staționar Otto

https://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:PSM_V18_D500_An_american_internal_combustion_otto_en
gine.jpg

7
 Ș.L. Dr. Ing. Lavinia SOCACIU

Figura 11 Motorwagen patentat de Karl Benz în 1885, primul automobil dotat cu motor cu ardere internă
și realizat în producție de serie
https://www.mercedes-benz.com/en/ats_vehicle/benz-patent-motorwagen-replica/
Motorul diesel este un motor cu combustie internă, cu aprindere prin compresie, în care
combustibilul se detonează doar prin temperatura ridicată creată de comprimarea amestecului aer-
carburant. Randamentul primului motor Diesel a fost de aproximativ 26%, adică de două ori mai mare
decât cel al turbinelor cu abur folosite pe vasele maritime (1890).

Figura 12 Primul motor Diesel

http://autoblog.md/9-august-istorie-ziua-care-rudolf-diesel-primit-brevet-pentru-motorul-care-ii-poarta-
numele/

8
 Termotehnică –Cursul 1 – Anul universitar 2021-2022

Primele vehicule electrice erau relativ incomode, utilizau baterii nereversibile, care se terminau
repede, iar înlocuirea lor era incomodă și costisitoare. În 1899, belgianul Camille Jenatzy depășește
100 km/h cu un vehicul electric denumit Jamais Contente, de formă aerodinamică asemănătoare unui
obuz.

Figura 13 Camille Jenatzy în automobilul său electric La Jamais Contente,

https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Camille_Jenatzy_%C3%A0_Ach%C3%A8res_le_29_avril_1899
_sur_la_CITA_no_25_%C2%AB_La_Jamais_contente_%C2%BB_%C3%A9lectrique_(La_Vie_au_Gran
d_Air_du_14_mai_1899).jpg

Câteva dintre aplicațiile termotehnicii azi:

Organismul uman

Figura 14 Caldura radiata de organismul uman

https://dreddymd.com/2018/10/31/low-body-temperature-symptoms-and-causes-and-how-to-treat-it/

9
 Ș.L. Dr. Ing. Lavinia SOCACIU

Figura 15 Metabolismul organismului uman si fotosinteza plantei

https://opentextbc.ca/physicstestbook2/chapter/the-first-law-of-thermodynamics/

Figura 16 Termodinamica si viata

https://saylordotorg.github.io/text_general-chemistry-principles-patterns-and-applications-v1.0/s22-08-
thermodynamics-and-life.html
Industria auto:

Figura 17 Motorul unei masini

https://adastra.fit.edu/blog/uncategorized/thermodynamics-scenes/

10
 Termotehnică –Cursul 1 – Anul universitar 2021-2022

Figura 18 Procesul de ardere a combustibilului in cilindrii motorului

https://mejoresfotos.eu/como-funcionam-os-motores-a-diesel-qualidades-e-dicas.html

Figura 19 Sistemul de racire al autovehicului

https://www.pinterest.es/pin/53480314309627865/

Figura 20 Sistemul de aer conditionat al autovehicului

https://www.pinterest.es/pin/484066659922442132/

11
 Ș.L. Dr. Ing. Lavinia SOCACIU

Instalații frigorifice, pompe de căldură și aparate de aer condiționat

Figura 21 Instalatie frigorifica

https://www.realsimple.com/food-recipes/shopping-storing/food/refrigerator-temperature

Figura 22 Pompa de caldura

https://www.ct1.ro/noutati/principiul-de-functionare-a-pompei-de-caldura-cum-functioneaza-pompa-de-
caldura
12
 Termotehnică –Cursul 1 – Anul universitar 2021-2022

Figura 23 Funcționarea pompei de caldura iarna și vara

https://foraje-pentru-apa.ro/blog/foraje-pompe-de-caldura-pledoarie/foraje-pompe-caldura-schema-
principiu/

Figura 24 Utilizarea pompei de caldura în procesul de uscare/dehidratare

https://link.springer.com/chapter/10.1007/978-3-030-42476-3_5

13
 Ș.L. Dr. Ing. Lavinia SOCACIU

Figura 25 Aparat aer conditionat

https://www.pinterest.es/pin/416371928048583745/

Figura 26 Instalație de aer conditionat centralizată

https://www.d-air-conditioning.co.uk/central-air-conditioning-vs-multi-split-system-uk

14
 Termotehnică –Cursul 1 – Anul universitar 2021-2022

Panouri solare si fotovoltaice

Figura 27 Panou solar

https://www.volker-quaschning.de/articles/fundamentals4/index.php

Figura 28 Panou fotovoltaic

http://www.energie-eco.eu/incarcator-controller/regulator-incarcare-solar-PWM-10A.html

15
 Ș.L. Dr. Ing. Lavinia SOCACIU

3 Sistemul termodinamic
Sistemul termodinamic se defineşte ca fiind format dintr-o cantitate de substanţă sau un
amestec de substanţe precis delimitat în spaţiu şi care se studiază din punct de vedere al schimbului
de energie (sub formă de căldură Q şi/sau lucru mecanic L) cu mediul exterior (ambiant).
Termotehnica are ca obiect de studiu sisteme termodinamice macroscopice, caracterizate prin
dimensiuni finite, mult mai mari în comparatie cu microstructura materiei şi în acelaşi timp, mult mai
mici decât structurile infinite ale universului.
Mediul exterior sau mediul ambiant reprezintă totalitatea corpurilor din apropierea sistemului
termodinamic cu care acesta poate interacţiona. În general, sistemul termodinamic interacţionează cu
mediul exterior prin schimb de substanţă şi de energie.
Adesea sistemul este format dintr-un corp numit corp termodinamic, de exemplu un gaz, un
lichid, o soluţie, un solid oarecare. Cel mai simplu sistem este format dintr-o singură substanţă, având
o singură fază, nu este supus acţiunii unor câmpuri de forţe exterioare (electrice sau magnetice) şi nici
unor efecte capilare. Sistemul termo-dinamic se poate afla în mişcare sau în repaus. Delimitarea în
spaţiu a sistemului termodinamic (figura 1) se face cu ajutorul suprafeţelor de control, care pot fi
suprafeţe reale sau virtuale.

Figura 1 Elementele unui sistem termodinamic

Exemplu: Aerul dintr-o încăpere reprezintă un sistem termodinamic. Acest sistem este
delimitat de elementele de construcţie ale clădirii (pereţi, tavan, pardoseală, etc.), care reprezintă
graniţele reale ale sistemului considerat. Aerul din încăpere se află în interacţiune cu sisteme
termodinamice vecine, reprezentate de încăperile alăturate sau aerul atmosferic exterior clădirii. În
timpul sezonului rece, între sistemul termodinamic considerat şi aerul atmosferic exterior (aflat la
temperaturi scăzute), are loc o interacţiune de tip transfer de energie sub formă de căldură.

Figura 2 Exemplu sistem termodinamic

https://www.nova-eplus-home.com/energy-star.html
Clasificarea sistemelor termodinamice se poate realiza în funcţie de modul de interacţiune cu
16
 Termotehnică –Cursul 1 – Anul universitar 2021-2022

mediul exterior, după forma de energie schimbată cu mediul exterior, sau după structura sistemului.

Figura 3 Clasificarea sistemelor termodinamice

Sistemul termodinamic deschis se caracterizează prin faptul că schimbă atât energie cât şi
masă cu mediul exterior.
Exemplu: Un fluid (lichid sau gaz) care curge printr-o conductă (figura 4).

Figura 4 Exemplu de sistem termodinamic deschis

Graniţele imaginare ale sistemului termodinamic, reprezentate de cele două sectiuni transversale,
permit transferul de masă între sistemul termodinamic şi mediul exterior. Între fluidul considerat şi
mediul exterior poate avea loc un transfer de căldură, al cărui sens depinde de raportul în care se află
temperatura sistemului termodinamic cu temperatura mediului exterior, dar nu are loc transfer de
lucru mecanic.
Alte exemple de sisteme termodinamice deschise: rezervoare deschise, maşini generatoare
(compresoare, pompe), maşini motoare cu piston sau turbo, schimbătoare de căldură, ventile de
laminare. Masa acestor sisteme se poate modifica în timp, dacă debitul masic al fluidului la intrare
diferă de cel de la ieşire.
Sistemul termodinamic închis este caracterizat prin faptul că nu schimbă substanţă cu mediul
exterior, adică masa sistemului rămâne constantă în timp şi realizează numai schimb de energie (sub
formă de lucru mecanic sau căldură) cu mediul exterior.
Exemplu: Gazul aflat într-un cilindru, în interiorul căruia se deplasează etanş şi fără frecare un
piston. Datorită deplasării pistonului într-un sens sau în celalalt, gazul aflat în cilindru schimbă cu
mediul exterior energie sub formă de lucru mecanic. Deoarece pereţii cilindrului, care reprezintă
graniţele sistemului termodinamic, nu sunt izolaţi termic, este de asemenea posibil transferul de
energie sub formă de căldură între gaz şi mediul exterior.

Figura 5 Exemplu de sistem termodinamic închis

Sistemul termodinamic izolat este caracterizat prin faptul că nu schimbă cu mediul exterior

17
 Ș.L. Dr. Ing. Lavinia SOCACIU

nici substanță și nici energie. În realitate însă, nu există un astfel de sistem perfect izolat. Un exemplu
apropiat este termosul, în care putem pune ceai, cafea, etc. Masa sistemului rămâne constantă, dar
după o anumită perioadă de timp temperatura lichidului din termos va fi egală cu temperatura
mediului ambiant, deci în timp sistemul schimbă energie sub formă de căldură cu mediul ambiant. În
cazul în care termosul ar fi foarte bine izolat, temperatura lichidului din termos ar fi constantă în timp,
și am putea vorbi despre sistemul izolat.

Figura 6 Exemplu de sistem termodinamic izolat

https://www.quora.com/How-do-vacuum-flasks-keep-hot-liquids-hot-and-cold-ones-cold
Sistemul termodinamic adiabatic este caracterizat de faptul că nu schimbă cu mediul exterior
energie sub formă de căldură, ci numai lucru mecanic. În practică, acestea se obţin printr-o izolaţie
termică foarte bună şi o viteză mare de desfăşurare a proceselor termodinamice, de exemplu la
destinderea aburului în turbine, la procesul teoretic de comprimare şi destindere în motoarele cu
ardere internă cu piston, etc.
Exemplu: Gazul aflat într-un cilindru izolat termic, în interiorul căruia se deplasează etanş şi
fără frecare un piston. Diferenţa dintre acest sistem şi sistemul termodinamic închis, prezentat
anterior, este prezenţa izolaţiei termice, care face imposibil schimbul de căldură cu mediul exterior.

Figura 7 Exemplu de sistem termodinamic adiabatic

Sistemul termodinamic rigid nu schimbă energie sub formă de lucru mecanic cu mediul
exterior, adică nu-şi schimbă nici forma şi nici volumul.
Exemplu: Instalaţiile de răcire şi de încălzire.

Figura 8 Exemple de sisteme termodinamice rigide

Sistemul termodinamic omogen este caracterizat de faptul că în interiorul lui nu există
18
 Termotehnică –Cursul 1 – Anul universitar 2021-2022

suprafeţe de separare care să delimiteze părţile sistemului cu proprietăţi diferite. Un sistem omogen
se mai numeşte şi fază. Un sistem termodinamic omogen nu este obligatoriu monocomponent
(alcătuit dintr-un singur component).
Exemplu: O substanţă aflată în stare lichidă într-un recipient sau aerul dintr-o încăpere
reprezintă un sistem termodinamic omogen, deşi el este un amestec de mai multe gaze (O 2, N2, etc.).

Figura 9 Exemplu de sistem termodinamic omogen

Sistemul termodinamic eterogen este caracterizat prin faptul că este alcătuit din mai multe
faze (mai multe zone omogene), cu proprietăti fizice diferite. Între zonele omogene ce compun
sistemul termodinamic eterogen există planuri de separaţie. Sistemul se numeşte bifazic dacă sunt
prezente două faze (zone omogene); sau trifazic dacă prezintă trei faze.
Exemplu: Un vas în care fierbe apa reprezintă un sistem eterogen. În acest sistem coexistă faza
de lichid cu faza de vapori.

Figura 10 Exemplu de sistem termodinamic eterogen

4 Agentul termodinamic
Agentul termodinamic, numit şi agent de lucru este o substanţă sau un amestec de substanţe
prin intermediul căruia se transferă energie de la un sistem termodinamic la un alt sistem, se
transformă o formă de energie în altă formă de energie, sau se desfăşoară un proces termodinamic.
Agenţii termodinamici se folosesc pentru realizarea ciclurilor maşinilor termice, pentru
încălzirea sau răcirea unor corpuri, pentru producerea frigului sau a umidităţii.
Agenţii folosiţi în termotehnică sunt, în general, în stare gazoasă, pentru că gazele au o variaţie
mare de volum la variaţii moderate de presiune, dar se folosesc şi lichidele, iar uneori chiar corpuri
solide. În ultimul timp se utilizează tot mai mult în energetică a patra stare de agregare, starea gazoasă
ionizată, numită plasmă. De obicei, agenţii termodinamici sunt corpuri omogene şi izotrope. În multe
procese tehnice intervin însă şi stări eterogene, de exemplu în maşinile cu vapori, unde aceştia ajung,
în anumite puncte ale ciclului termodinamic, în stare de vapori umezi.
Pentru a corespunde din punct de vedere al rolului pe care-l au în procesele termodinamice
agenţii utilizaţi trebuie să aibă o capacitate termică mare, căldură de transformare de fază ridicată, să
fie economici, să nu fie nocivi sau corozivi.
Agenţii termodinamici pot fi clasificaţi în funcţie de destinaţia acestora:
 agenţii energetici sunt destinaţi transformării unei forme de energie în altă formă de
energie prin realizarea unor cicluri termodinamice în maşinile termice. De exemplu
pentru transformarea căldurii în lucru mecanic se utilizează vaporii diferitelor substanţe
(cel mai răspândit fiind aburul), gazele de ardere, aerul cald. În studiul ciclurilor teoretice,
reversibile se foloseşte gazul perfect.
 agenţii termici sunt agenţii folosiţi pentru încălzirea unor sisteme sau corpuri prin aport

19
 Ș.L. Dr. Ing. Lavinia SOCACIU

de căldură, de exemplu aburul, aerul cald, gazele de ardere, apa caldă, etc.,
 agenţii frigorifici se utilizează pentru producerea frigului artificial, în instalaţiile
frigorice, adică pentru răcirea şi menţinerea unor sisteme la temperaturi sub temperatura
mediului ambiant. De exemplu amoniacul, diferiţi freoni, bioxidul de carbon, etc.
 agenţii de răcire sunt destinaţi evacuării căldurii dintr-un sistem în scopul menţinerii
temperaturii acestuia la valori admisibile. De exemplu aerul rece, apa rece, diferiţi
lubrifianţi, etc.
Cel mai utilizat agent termodinamic în studiul proceselor termodinamice este gazul perfect,
definit ca model de gaz ideal, format din molecule sferice, perfect elastice, de volum neglijabil şi
lipsite de forţe de coeziune.
Apa este cel mai utilizat agent termic, deoarece are un grad mare de răspândire și este la un cost
redus. Apa are un coeficient ridicat de transfer de căldură, căldură latentă de vaporizare mare
(lk=2250 kJ/kg), și ne permite posibilitatea transportului la distanţă cu pierderi de temperatura sub un
grad Celsius la un km, în timp ce dependenţa temperaturii de presiune, conduce la necesitatea unor
staţii de pompare, epurare şi dedurizare a apei care ridică valoarea investiţiilor pentru acest agent.

Figura 11 Apa -agent termodinamic

Aburul este un agent termic cu numeroase avantaje fiind uşor de transportat. Aburul are o
valoare ridicată a căldurii latente de vaporizare, la o presiune dată îi corespunde o temperatură de
condensare constantă, are un coeficient de convecţie ridicat, permite o reglare uşoară a procesului de
încălzire. Un dezavantaj este că utilizarea temperaturilor ridicate conduce la presiuni mari deci la
apariţia condensului, care trebuie evacuat cu ajutorul unor aparate auxiliare

Figura 12 Aburul -agent termodinamic

Gazele rezultate din arderea combustibililor:
• au marele avantaj al independenţei temperaturii de presiune, ceea ce face posibil obținerea
unor temperaturi peste 1000 grade Celsius la presiunea atmosferică,
• au o posibilitate redusă de reglare termică şi transport,
• murdăresc şi uzează suprafețele de contact,
• au coeficientul redus de schimb de căldură motiv pentru care nu sunt intotdeauna utilizate
• este necesar un traseu de canale de fum de secţiuni mari pentru transportul gazelor la distanţă,
ceea ce implică pierderi importante de căldură

20
 Termotehnică –Cursul 1 – Anul universitar 2021-2022

Figura 13 Gazele rezultate din arderea combustibililor -agent termodinamic

http://www.calor.ro/ventilatoare-centrifugale/ventilatoare-centrifugale-pentru-seminee-vents-kam
Aerul ca agent termic, prezintă aceleaşi dezavantaje ca şi gazele rezultate in urma arderii
combustibilului, motiv pentru care el este utilizat în instalaţiile mici de răcire

Figura 14 Aerul -agent termodinamic

https://www.promotiazilei.ro/produs/kit-pentru-racire-terasa-prin-evaporare-10-m-lungime-si-15-duze-
la-doar-69-lei-in-loc-de-219/
https://ro.decorexpro.com/ventilyaciya/prinuditelnaja-v-kvartire/
Agenti frigorifici:
• utilizaţi pentru producerea frigului artificial în cadrul instalaţiilor frigorifice, în scopul
producerii unor temperaturi scăzute şi păstrării acestora în mediul răcit,
• în procesul de încălzire, în instalaţii denumite pompe de căldură, agenţii frigorifici sunt acele
fluide care extrag căldura din mediul ambiant şi printr-o schimbare a stării de agregare cedează
căldura unei surse calde,
• amoniacul, utilizat cu precădere la obținerea unor temperaturi joase,
• hidrocarburile pure (propan, butan, pentan) pot fi folosite ca alternativă în multe situații, în
cazul în care sunt optimizate ecologic din punct de vedere al purității

Figura 15 Agenti frigorifici – agenti termici

https://da.sodiummedia.com/4081475-refrigerating-agents-refrigerants-types-properties-and-application

21