Adevarata placere constă în

descoperire, nu în cunoastere.
Isaac Asimov

A DOUA REVOLUŢIE INDUSTRIALĂ

Trăsături
Ştiinţa

PROFESOR GRECU MARIA

LICEUL MATEI BASARAB CRAIOVA
 A DOUA REVOLUŢIE INDUSTRIALĂ
•CUPRINS  BIBLIOGRAFIE
Manuale de istorie clasa a X-a;
•ELECTRICITATE Cronica ilustrată a omenirii ,vol 8;
•MOTORUL CU ARDERE Alexander Hellemans, Bryan Bunch,
INTERNĂ, Istoria descoperirilor Ştiinţifice;
•S. Bernstein, P. Milza, Istoria Europei,
• TEHNOLOGIA OŢELULUI, Institutul european, Iaşi, 1998, vol.3,4;
• PETROL ŞI GAZE NATURALE. •I.Geiss, Istoria lumii, Ed. Allesentiall,
Bucureşti, 2002;
• MEDICINA •Mircea N. Popa ,Prelegeri de istorie
•FIZICA universală, universitatea Bucureşti,
1981;
•CHIMIA
•R. Vasile, De la secolul de fier la al
•BIOLOGIA doilea război mondial, Ed. Silex, 1998;
•Internet ;
 A DOUA REVOLUŢIE INDUSTRIALĂ
• În etapa a doua, etapa dezvoltată a mecanizării,
producţia s-a întemeiat pe:
• ELECTRICITATE,
• MOTORUL CU ARDERE INTERNĂ,
• TEHNOLOGIA OŢELULUI,
• PETROL ŞI GAZE NATURALE.
• Un fenomen nou l-a constituit aprofundarea
cercetării fundamentale şi aproprierea ei de
producţie, fapt ce a determinat creşterea masei de
bunuri de consum, mărfuri şi a calităţilor produselor.
 ELECTRICITATE

• ELECTRICITATEA este principala inovaţie a celei de-a doua jumătăţi

a secolului XIX folosită pentru a acţiona motoarele, cât şi ca
metodă de iluminat care va înlocui gazul şi lampa cu petrol.
• 1869 - Belgianul Gramme perfecţionează primul dinam.
• Francezii Berges şi Deprez au inventat procedeele de captare a
energiei apei (huila albă) şi de transportare la distanţă a curentului
electric obţinut astfel.
• 1881- la Berlin este introdus primul tramvai electric din lume .
• 1882- la New York funcţionează o reţea urbană care folosea
electricitatea.
• 1882- prima centrală hidroelectrică intră în funcţie la Appleton,
West Indies.
• 1882 – Thomas Alva Edison brevetează un sistem de trei
conductoare, pentru transportul energiei electrice care se
utilizează şi astăzi.
 ELECTRICITATE

Invenţie
Becul incandescent este un dispozitiv simplu, iar principiul ştiinţific
 care stă la bază este fenomenul rezistenţei electrice. Un curent
electric este trecut printr-un material care i se opune mai mult sau
mai puţin, provocându-se astfel încălzirea materialului până la
incandescenţă, în final acesta devenind o sursă de lumină. Becurile
cu incandescenţă anterioare invenţiei lui Edison prezentaseră o
serie de neajunsuri, dar două dintre acestea erau semnificative.
Filamentele prin care era condus curentul electric nu puteau
rezista la căldura impusă şi se ardeau sau se topeau (în cazul
metalelor). În atmosferă, acest fenomen se produce după câteva
minute sau chiar secunde, astfel încât inventatorii au încapsulat sau
au sigilat filamentul într-un glob de sticlă din care mai apoi au
evacuat oxigenul, creând un vid în care filamentul avea o rezistenţă
mai bună la căldură.
 AN INVENTATOR INVENŢIE

1878 Joseph Swan Lampa cu filament de

carbon

1879 Edison Lampa incandescentă

1906 Carl Auer von Filamentul din osmiu și

Welsbach tungsten

1.Balon de sticlă
2.Gaz inert la joasă presiune (sau vid) 1906 William David Filamentul din tungsten
Coolidge ductil
3.Filament de tungsten
4.Fir de contact
5.Fir de contact
6.Suport de sârmă
7.Montură de sticlă 1911 Irving Langmui Filament spiralat și
8.Contactul lateral
r utilizarea amestecului
9.Soclul filetat inert
10.Izolație
11.Contactul central
 Invenţie Motorul cu ardere internă

Motorul cu ardere internă este motorul care

transformă energia chimică a combustibilului prin
intermediul energiei termice de ardere, în interiorul
motorului, în energie mecanică. Căldura degajată în
camera de ardere se transformă prin intermediul
presiunii (energiei potențiale) aplicate pistonului în
mișcare mecanică ciclică, de obicei rectilinie, după
care în mișcare de rotație uniformă, obținută de obicei
la arborele cotit. Camera de ardere este un reactor
chimic unde are loc reacția chimică de ardere.
Motorul cu ardere internă a fost energia care a favorizat
progresul în secolul al XX-lea.
Nikolaus Otto era constructor şi a folosit principiile lui
Beau de Rochas pentru a realiza şi a vinde primul motor
modern cu ardere internă. Primele sale produse erau
variaţii ale unui model cu „piston liber” preluat de la
motorul cu aburi. Acest tip de motor utiliza o aprindere
electrică şi un sistem de transmisie cu cremalieră şi roată
dinţată; deşi zgomotos şi cu o putere redusă, modelul era
superior motorului lui Lenoir.
În 1876 Otto a îmbunătăţit designul primelor sale motoare,
producând un motor în patru timpi care avea acelaşi
principiu de bază ca modelele folosite şi la ora actuală pe
scară largă.
 Motor cu ardere internă
-1.Admisia
-2. Compresia
- 3.Arderea si Destinderea
- 4.Evacuarea
Motor în patru timpi
Motor în doi timpi
Motorul Diesel •Diferenţele dintre motoarele Diesel şi
Otto

Motorul Otto aspiră un amestec de
·   

benzină şi aer, îl comprimă şi îl aprinde cu

o scânteie electrică.
•Motorul Diesel aspiră aer, îl comprimă şi
apoi este injectată motorina care se
aprinde.
•·Motorul Otto foloseşte o rată de
compresie ce variază între 8:1 şi 12:1.
•Motorul Diesel foloseşte o rată de
compresie mult mai mare şi anume 14:1
până la 25:1.
•Motorul Otto foloseşte un carburator
unde este amestecată benzina cu aerul,
sau o pompă de injecţie (carburantul nu
este injectat direct în cilindru).
•Motorul Diesel foloseşte injecţie directă,
în care combustibilul este injectat direct
în cilindru
1892 - Rudolf Diesel dezvoltă versiunea sa de motor având la bază
principiile motorului Carnot alimentat cu praf de carbune.
1893 - în Maschinenfabrik Augsburg pornește pentru prima dată
motorul inventat de el. Aprinderea carburantului în cilindru
produsese o bubuitură atât de puternică, incât a spart niște geamuri
și aparate de măsurat, motorul însă rămânând intact. A mai durat
însă încă patru ani, pînă motorul a funcționat. El avea o putere de
20 CP.
1892 - John Froelich construiește un tractor cu motor având drept
combustibil petrolul.
1894 - Witte, Reid, and Fairbanks încep construcția de motoare pe
bază de petrol cu diverse sisteme de aprindere.
 1896 - Hornsby construiește tractoare cu motor diesel și motoare
pentru locomotive.
1897 - Winton produce și conduce primul automobil pe benzină
din Statele Unite; mai târziu construiește fabrici de motoare diesel.
 TEHNOLOGIA OŢELULUI
• SIDERURGIA a făcut un imens salt odată cu
perfecţionarea procedeelor care permit transformarea
fontei în oţel - convertizorul Bessemer în 1856, furnalul
Martin – Simens în 1864 şi cu rolul stimulator al
industriilor feroviare , al construcţiilor navale şi al
arhitecturii metalice.
• Primul procedeu de obtinere a otelului in stare lichida a
fost procedeul de afînare a fontei lichide (folosindu-se ca
oxidant oxigenul din aer) in convertizor, procedeu
inventat de H.Bessemer, in anul 1856.
• Având căptuşeala acidă, convertizorul Bessemer
nu permitea afînarea fontei cu conţinut mare de fosfor şi
sulf, S.G.Thomas a înlocuit căptuşeala acidă a
converizorului cu căptuşeala bazică.
 TEHNOLOGIA OŢELULUI
• OŢELUL este unul dintre cele mai importante materiale
obţinute vreodată, deoarece în lipsa lui o parte foarte
mare a lumii, în special marile metropole, nu ar fi
existat. Zgârie-norii, căile ferate, podurile şi alte
componente importante ale infrastructurii oraşelor nu
ar fi fost cu putinţă, deoarece fierul nu are nici pe
departe rezistenţa sau durabilitatea oţelului, astfel că
nu permite construirea aceloraşi structuri
• Doi inventatori, englezul Henry Bessemer şi
americanul William Kelly, lucrând independent, au
atacat problema din alt punct de vedere. 
Convertizor Bessemer
 PETROLUL
 1852 - medicul și geologul canadian Abraham Gesner obține
patentarea rafinării petrolului lampant curat numit petroleum
 1855 - chimistul american Benjamin Silliman propune purificarea
petrolului cu acid sulfuric. Pentru obținerea masivă a petrolului,
urmează o perioadă de forare intensivă.
• 1859- Edwin L. Drake forează la Titusville, Pennsylvania, primul
puţ petrolier din lume, fiind finanțat de industriașul american
George H. Bissell, aici găsindu-se la 21,2 m adâncime zăcăminte
mari de petrol.
• După introducerea iluminatului electric a scăzut importanța
petrolului în iluminat, dar s-a extins utilizarea drept carburant în
industria automobilului. Familia de industriași americani
Rockefeller, întemeietoare a companiei Standard Oil Company, a
convins opinia publică să folosească benzina în locul etanolului pe
post de carburant în industria automobilului, combătând concepția
lui Henry Ford.
1859 - Pennsylvania
 ŞTIINŢA,

• Medicina
• Fizica
• Chimia
• Biologia
 ŞTIINŢA,
• Secolul al 19-lea a dat naștere ȘTIINȚEI CA PROFESIE.
• Termenul "om de știință" a fost inventat în 1833 de către William Whewell.
• Printre ideile cel mai influente din acest secol au fost cele ale lui Charles
Darwin, care în 1859 a publicat cartea Originea speciilor, ce a introdus ideea de
evoluție prin selecție naturală.
• Louis Pasteur a conceput primul vaccin împotriva rabiei, și a făcut, de
asemenea, multe descoperiri în domeniul chimiei, inclusiv asimetria de
cristale.
• Thomas Alva Edison a dat lumii un bec practic ce putea fi folosit în viața de zi
cu zi. Karl Weierstrass împreună cu alți matematicieni au aritmetizat analiza.
• Dar cel mai important pas în știință, pentru acest moment, a
fost ideile formulate de către Michael Faraday și de James Clerk
Maxwell. Munca lor a schimbat fața fizici și a făcut posibil ca
noua tehnologie să devină realitate.
• Se pot adăuga ca trăsături principale ale acestui secol și perfecționarea
învățământului, eforturile pentru reducerea analfabetismului, constituirea de
asociații culturale, academii naționale, manifestările expoziționale și
 Medicina

• MICROBIOLOGIA, bazele ei au fost puse de descoperirile

fundamentale în lumea microorganismelor ale lui Louis Pasteur
(1822 - 1895) si ale lui Robert Koch (1843 - 1910).
• IMUNOLOGIA, pun bazele ei Emil von Behring (1854 - 1917) si Ilia
Mecinicov (1845 - 1926).
• Pornind de la aceste descoperiri, obstetricianul maghiar Ignaz
Semmelweis (1819 - 1865) introduce ASEPSIA, iar Joseph Lister
(1827 - 1912), in Anglia foloseste pentru prima data FENOLUL ca
SUBSTANTA ANTISEPTICA.
• FIZIOLOGIA sunt de remarcat lucrarile francezului Claude Bernard
(1813 - 1878) asupra functionarii glandei tiroide, ficatului si asupra
sistemului nervos vegetativ si ale lui Ivan Petrovici Pavlov (1849 -
1936), in Rusia, cu privire la reflexele conditionate.
 Medicina
 1846 - William Thomas Morton introduce anestezia cu eter in
America
 Santiago Ramon y Cajal (1852 - 1934) a contribuit la cunoasterea
structurii sistemului nervos.
  1895 - Wilhelm Rontgen, (1845 - 1923) descopera razele X si le
aplica in investigarea organelor interne.
 1884 - Christian Koller aplică anesteziei locală cu cocaină.
 1898 - August Bier utilizează rahianestezia contribuind la
dezvoltarea chirurgiei.
 Tratamentul medicamentos specific cu substante chimice al bolilor
infectioase a inceput in Germania cu lucrarile lui Paul Erlich (1854 -
1915).
 1932 -Gerhard Domagk (1895 - 1964) descoperă sulfamidele.
 1928 - Alexander Fleming (1881 - 1955) constată actiunea
bacteriostatică a ciupercii Penicillium, din care biochimistul Howard
Florey (1898 - 1968) extrage Penicillina in forma pura, initiindu-se
astfel era antibioticelor.
FIZICA
•Relativitatea restrânsă, formulată în
1905, s-a născut din observația că
transformarea care permite schimbarea
unui sistem referențial, transformarea
lui Galilei, nu este valabilă pentru
propagarea undelor electromagnetice,
care sunt dirijate de ecuațiile lui
Maxwell. Pentru a putea împăca
mecanica clasică cu
electromagnetismul, Einstein a postulat
faptul că viteza luminii, măsurată de doi
observatori situați în sisteme
referențiale inerțiale diferite, este
totdeauna constantă (ulterior a
demonstrat că acest postulat este de
fapt inutil, pentru că viteza constantă a
luminii derivă din formele legilor fizice).
 Personalitate • Abert Einstein (1879-1955) a formulat teoria
Abert Einstein (1879-1955) relativitatii restranse (1905) si teoria
relativitatii generalizate (1916), referitoare la
fenomenele care se manifesta in cadrul
sistemelor de coordonate dinamice (aflate in
relatie cu timpul), care au loc si in functie de
gravitatie. Tot el a formulat si ipoteza
cuantica, postuland structura discontinua a
luminii (asa-numita lege a echivalentei).
Aceste teorii si ipoteze au revolutionat
cercetarea in domeniul fizicii. Pe baza teoriei
relativitatii restranse, Einstein a formulat o
lege legata de inertia corpului in raport cu
energia pe care o contine. Marele om de
stiinta arata ca spatiul si timpul, care au luat
nastere odata cu materia si cu Cosmosul, nu
sunt niste marimi absolute, ci trebuie privite
ca un sistem continuu: spatiu, timp tet
• radi-mensional. Prin extindere, Einstein a
formulat legea echivalentei masei si energiei,
si a rezultat celebra formula E = mc2 .
 CHIMIA
• Începând din 188o, chimia trece de la etapa
laboratorului secret, la aceea a producţiei de masă.
• Ea este revoluţionată de o serie de descoperiri ştiinţifice
care dau naştere chimiei organice şi permit fabricarea în
cantităţi mari a unor produse de bază, ca
soda(procedeul Solvay) şi acidul sulfuric.
• Se produc fibrele artificiale-mătasea artificială,
coloranţii sintetici,îngrăşemintele chimice.
• Ea stă la originea industriei farmaceutice şi a industriei
frigorifice.
• Întreaga Europă industrializată participă la această
revoluţie a chimiei ,dar Germania este cea care domină
acest sector atât din punct de vedere al producţiei ,cât şi
al exportului.
 Chimia organică
• Marele chimist suedez Jöns Jakob Berzelius (1779 - 1848) a
descoperit unele elemente chimice (printre care: siliciu, zirconiu,
titaniu, seleniu), a elaborat numeroase metode de analiză și a
folosit pentru prima dată simbolurile elementelor chimice. Lucrarea
sa, Manual de chimie (apărută în opt volume în perioada 1808 -
1830) poate fi considerată primul tratat de chimie organică din
lume.
• Chimistul german Adolph Wilhelm Hermann Kolbe (1818 - 1884)
sintetizează acidul acetic în 1845, iar Berthellot acetilena în 1862.
• Chimistul rus Aleksandr Butlerov (1828 - 1886) obține: iodura de
metilen, trioximetilenul, urotropina. Toate aceste descoperiri au
relevat faptul că nu există nicio forță vitală, că toate procesele
chimice se supun acelorași legi
 1838, Michael Faraday (1791 - 1867) descoperă radiația
Chimia cuantică catodică, ceea ce conduce la studiul particulelor
elementare.
Ludwig Boltzmann (1844 - 1906) fizician german
sugerează posibilitatea ca energia unui sistem fizic să fie
discretă, ceea ce îl determină pe
Max Planck (1858 - 1947) în 1900 pe să formuleze,
ipoteza cuantică.
 1927, fizicianul și chimistul american Robert S. Mulliken
(1896 - 1986) împreună cu fizicianul german Friedrich
Hund (1896 - 1997) elaborează teoria orbitalului
Max Planck (1858 - 1947 molecular.
1930 Americanul John C. Slater (1900 - 1976) introduce,
un model matematic bazat pe funcții exponențiale
pentru descrierea orbitalului atomic.
•Chimistul american Linus Pauling (1901 - 1994) se
remarcă prin aplicarea mecanicii cuantice în chimie.
Descoperirile sale au condus savanții britanici la
determinarea structurii de dublă elice a moleculei de ADN.
 • BIOCHIMIA

• Biochimia își are originile în chimia organică,

dar debutează ca știință de sine-stătătoare
atunci când, în
• 1833, chimistul francez Anselme Payen (1795 -
1871) descoperă prima enzimă, numită astăzi
amilază.
• 1896, chimistul german Eduard Buchner (1860
– 1917) explică mecanismul fermentației
alcoolice.
• Un alt eveniment important îl constituie
descoperirea genei și a rolului jucat de aceasta
în transferul informației celulare, când asistăm
la apariția unui domeniu nou, biologia
moleculară.
• În a doua jumătate a secolului al XX-lea, James
D. Watson, Francis Crick, Rosalind Franklin și
Maurice Wilkins determină structura ADN-
ULUI.
 Chimia nucleară

1895, Wilhelm Conrad Röntgen (1845 - 1923) a descoperit razele

X
 1896, Antoine Henri Becquerel (1852 - 1908), a descoperit
radioactivitatea uraniului.
 soții Marie (1867 - 1934) și Pierre Curie (1859 - 1906) sădescopere
noi elemente radioactive, toate acestea deschid un nou domeniu de
cercetare.
1919 a fost efectuată prima reacție nucleară de către fizicianul
englez Ernest Rutherford (1871 - 1937) care a efectuat bombardarea
nucleelor atomice de azot cu helioni, obținând protoni și nuclee de
izotopi ai oxigenului. 1932,
1932, Compatriotul său, James Chadwick (1891 - 1974), prin
bombardarea nucleelor de beriliu cu helioni, obține nuclee de
carbon și neutroni. În
1938, chimistul german Otto Hahn (1879 - 1968) reușește fisiunea
nucleară a uraniului și a toriului.

Johann Gregor Mendel ( 1822 — 1884
) a fost călugăr augustinian și
cercetător științific, cunoscut ca
fondator al geneticii
• BIOLOGIA
• Mendel, cunoscut ca „tatăl geneticii
moderne”, a fost îndrumat de ambii săi
profesori de la universitate și de colegii de la
mănăstire să studieze variația plantelor,
executându-și cercetările în grădina
mănăstirii.
• Între 1856-1863 a cultivat și a studiat plante
de mazăre, experiențele sale ducând la
generalizările ce ulterior au devenit
cunoscute ca „Legile eredității ale lui
Mendel”:
• prima lege: legea uniformității hibrizilor în
prima generație (F1);
• a doua lege: legea segregării caracterelor în
generația a doua (F2) sau legea purității
gameților;
• a treia lege: legea asortării independente a
caracterelor în generația a doua (F2).
• Tezele principale ale teoriei evoluţioniste sunt  : Biologia

• 1. Speciile se transformă treptat unele în altele prin interacțiunea următorilor

factori: variabilitatea, ereditatea, suprapopulația, lupta pentru existență și selecția
naturală.
• a. Variabilitatea individuală oferă material pentru acțiunea selecției. Variabilitatea
este rezultatul corelației dintre organism și mediu , dintre modificările condițiilor de
mediu și acțiunea factorilor interni specifici organismului.
• b. Ereditatea fixează variațiile și face posibilă acumularea lor în cursul generațiilor.
Darwin admite inconsecvent ereditatea caracterelor dobândite.
• c. Suprapopulația este creșterea excesivă a numărului de indivizi ai unei specii în
raport cu mijloacele de trai.
• d. Lupta pentru mijlocele de trai dintre indivizii speciilor apropiate (interspecifică)
sau dintre indivizii aceleiași specii (intraspecifică) duce la supraviețuirea celor mai
apți care se reproduc preferențial.
• e. Selecția naturală acționează totodată și prin mijlocirea factorilor abiotici și prin
mijlocirea factorilor biotici. Selecția duce astfel la trierea formelor mai bine
adaptate și la accentuarea în curs de generații a caracterelor adaptative; selecția
orientează variațiile neorientate.
Ştiinţa este putere