Am vorbit data trecuta despre arcurile branhiale.

Am vazut ca este o regiune care sufera transformari,

incepand din ziua 20. Am mai spus noi ca in fiecare ar brahial se formeaza un schelet cartilaginos, o
artera, un nerv si fibre netede musculare care sunt proprii fiecarui arc cartilaginos branhial. Arcurile
cartilaginoase vor disparea, unele vor persista fie sub forma de os, fie sub forma de cartilaj fie sub forma
de ligament. Muschii care isi au originea in mezenchimul arcurilor branhiale constituie fibre musculare
care sunt incluse pe criterii functionale in categoria musculaturii viscerale. Ei sunt muschi striati care insa
au actiune voluntare si care la vertebratele superioare deservesc masticatia, deglutitia, pronatia dar si
expresivitatea fetei, iar la om deservesc in plus si limbajul articulat.

Mezenchimul fiecarui arc branhial este mezenchim scheletogen si mezenchim miogen. Cel scheletogen
este ectomezenchim, care isi are originea in crestele neurale encefalice si mai nou se considera ca si cel
miogen se considera ca ar proveni din crestele neurale.

Muschii arcurilor branhiale migreaza in deverse directii insa in locul lor de origine au fost intotdeauna
recunoscuti, pentru ca in timpul migratiei aceasta musculatura isi pastreaza inervatia care provine din
inervatia de origine a arcului branhial respectiv. Nervii apar in saptamanile 5-6.

Trigemenul este nervul arcului 1, facialul arcului 2, glosofaringian-arcului 3, vagul nervul arcurilor 4si 6.
Arcurile branhiale sunt vascularizate din ramuri ale aortei care au fost denumite arcuri arteriale sau
arcuri aortice. Sunt 6 asemenea arcuri arteriale.(Desen)

Arcurile 5 si 6 sunt rudimentare.

Sistemul arterial este reprezentat la inceput de 2 vase care pleaca din trunchiul arterial si care sunt
numite aortele ascendente. Ele urca in partea ventrala a cordului pana la nivelul primului arc branhial.
De aici strabate grosimea primului arc, trec in partea dorsala a cordului si formeaza cele 2 aorte
descendente. Aortele descendente(aortele dorsale) fuzioneaza in decursul lunii a 3 a. Intre aortele
ascendente si cele descendente de fiecare parte se formeaza anastomoze. Aceste anastomoze strabat
arcurile branhiale si strabatandu-le iau si ele forma unor arcuri care poarta numele de arcuri arteriale
sau aortice. Unele dispar in intregime altele vor da derivatele importante.

Ce deriva din fiecare arc:

Arcul 1 branhial. Cartilajul primului arc sau arcul mandibular este constituit dintr-o portiune dorsala sau
procesul maxilar care se intinde pana in apropierea regiunii oculare si dintr-o importanta portiune
ventrala ,,pars mandibularis. Imediat dupa formare, primul arc branhial sufera o remodelare cu
formarea unui mugure dorsal care este mugurele maxilar si un mugure ventral care este mugurele
mandibular. Acesti muguri contin piese cartilaginoase cu originea in ectomezenchimul derivat din
crestele neurale corespunzatoare bronhoneuromerului 2. Piesa cartilaginoasa a mugurelui maxilar este
cartilajul pterigo-palato-patrat. Piesa cartilaginoasa a mugurelui mandibular este cartilajul lui Mekel. Din
cartilajul pterigo-palato-patrat deriva prin osificare de cartilaj procesul scurt al nicovalei si ,,ali sfenoidul
care este situat in portiunea orbitei si reprezinta un vestigiu al maxilarului care se osifica encondral. Din
cartilajul lui Merkel va rezulta mandibula. Cartilajul lui Merkel va disparea, o parte se transforma in tesut
fibros dar raman 2 segmente situate pe fata lui dorsala. Din extremitatea distala se formeaza ciocanul
iar dintr-un nucleu separat se formeaza nicovala. Persista si portiunea ventrala care va da nastere
mandibulei. Insa mandibula se formeaza secundar prin osificare membranoasa a partii din mezoblastul
care inconjoara cartilajul lui Merkel.

Din mezenchimul arcului 1 iau nastere muschii masticatori: temporali, maseteri, pterigoidian intern+ext.
Se dezvolta de asemenea muschiul milohioidian care face parte din planseul bucal, pantecele anterior al
digastricului, muschi care sunt enervati de trigemen (care este nerv al arcului 1). Masele premusculare
ale celor 4 muschi masticatori formeaza mai intai un ansamblu unic din care se vor diferentia mai intai o
grupa interna temporo-maseterina si o grupa interna pterigoidiana. In plus, nervul trigemen va fi
responsabil si de inervatia senzitiva a pielii care acopera mandibula si cele 2 treimi anterioare ale limbii.
Arcul aortic 1 dispare, numai cu o mica parte a sa va persista.

Din endodermul arcului 1 rezulta limba si mare parte a epiteliului cavitatii bucale. Din ectoderm va
rezulta buzele, obrajii, epiteliul vestibulului si gindiilor, glandele salivare. Din ectomezenchimul arcului 1,
prin osificare de membrana se formeaza osul premaxilar, osul maxilar, osul palatin cu exceptia
procesului palatin si sfenoidal, osul zigomatic, coama osului temporal si cea mai mare parte a
mandibulei. Nervul primului arc faringian care deserveste mugurele maxilar si mandibular am spus ca
este nervul trigemen. Cei 2 muguri vor fi inervati de nervul maxilar si mandibular care sa mearga din
nervul 5. Nervul mandibular da o ramura care trece extern de cartilajul lui Merkel si de aici va rezulta
nervul (cumva) inferior si o ramura care trece intern de cartilaj in directie frontala si care va deveni
nervul lingual.

Arcul 2(hioidian). In axul arcului 2 se dezvolta un cartilaj care poarta denumirea de cartilajul lui Raiter. Se
intinde de la capsula auditiva pana la osul hioid. In portiunea lui dorsala deriva un nucleu separat din
care ia nastere scarita. Partea lui posterioara poarta numele de portiunea timpano-hiala. Partea
posterioara sau stilohialul se osifica si formeaza ,,pars oculta si ,,pars (nu stiu) a procesului stiloid.
Partea mijlocie se transforma in fibros si devine ligament hioidian. Din portiunea ventrala se osifica si
formeaza jumatatea superioara a osului hioid si coarnele mici ale osului hioid care vor suferi osificare
encondrala. In saptamana a 7 a se dezvolta musculatura arcului 2 care constituie o teaca unica pentru
cap si gat care este continuta in fascia superficiala. Tunica musculara are un strat superficial si un strat
profund. Stratul superficial se va diviza in 3 portiuni. O portiune cervicala din care ia nastere (ceva), o
portiune occipito-auriculara pentru muschii urechii si occipital si o portiune faciala din care iau nastere
muschii mimicii in luna a 3 a.

La nivelul faringelui se dezvolta stalpul anterior. Tot din materialul arcului 2 se dezvolta muschiul
stilohioidian, pantecele digastricului , muschiul stapedius, toti acestia sunt inervati de nervul arcului 2
care este nervul facial.

Din aceasta dezvoltare, arcul 2 branhial contribuie la formarea partilor laterale ale gatului. Arcul arterial
2 dispare numai in portiunea ventrala. Portiunea dorsala da nastere arterei stapediene. Endodermul
arcului 2 da o parte a epiteliului bazei limbii, o parte a epiteliului faringian, iar din ectodermul arcului 2
rezulta pavilionul urechii si epiderma partii superioare a gatului.

Arcul 3. Cartilajul arcului 3 este situat in portiunea superioara. Contribuie la formarea coarnelor mari ale
hioidului si partii superioare a corpului hioidului. La nivelul faringelui se dezvolta stalpul posterior al
valului palatin si muschiul stilo-faringian. Inervatia arcului 3 este data de glosofaringian si aceasta
inervatia ne arata ca musculatura care rezulta din arcul 2 ia parte si la formarea limbii a carei inervatie
senzitiva este asigurata de glosofaringian. Din endodermul arcului 3 ia nastere o parte a epiteliului bazei
limbii, o parte a epiteliului faringian si o parte epiglotei. Din ectodermul arcului 3 ia nastere partea
mijlocie a (ceva). Din arcul arterial 3, la extremitatea proximala se formeaza artera carotida comuna. La
extremitatea distala se formeaza carotida interna. Dintr-un mugure independent al arcului 3 ia nastere
carotida externa. In raport intim cu artera arcului si nervul 9 se dezvolta un organ cu functie preso-
receptoare care este corpusculul carotic. In saptamana a 7 a, pe partea mediala a arterei se vad 3 mase
celulare neuronale care sunt ganglionii nervilor 9, 10 si masa ganglionului cervical. In saptamana a 9 a,
corpusculul se situeaza definitiv la fruculita carotidelor (locul unde se despart carotidele).

Arcul 4. Din mezenchimul arcului 4 se dezvolta jumatatea superioara a cartilajului tiroid. Tot aici se
dezvolta muschiul hipotiroidian, ridicatorul valului palatin si contrictorul superior al faringelui. Acesti
muschi sunt inervati de laringeul superior care este ram din vag. Din arcul arterial la stanga ia nastere
crosa aortei. Din endodermul arcului ia nastere o parte a limbii, faringelui si epiglota. Ectodermul arculu
4 se pierde in sinusul cervical.

Arcul 5. Dispare rapid prin involutie.

Arcul 6. Din arcul 6 se dezvolta partea inferioara a cartilajului hioid si cartilajul cricoid. Tot din cartilajul
arcului 6 se dezvolta cartilajele cuneiforme, muschii intrinseci ai laringelui, muschi care sunt inervati de
laringeul inferior din vag.

Din ectoderm se dezvolta partea inferioara a epidermei gatului.

Nervul arcului 6 e vagul. Prin ramura sa -nervul laringeu recurent.

Arcul aortic 6 e prezent bilateral, in dreapta segmentul sau formeaza prima portiune a arterei
pulmonare drepte iar in stanga din segmentul proximal se formeaza artera pulmonara stanga si ductul
arterial. In partea dreapta prin disparitia segmentului distal al arcului arterial, ansa nervului laringeu
recurent drept urca inferior de subclavia dreapta, in stanga datorita faptului ca persista segmentul distal
al arcului aortic 6 sub forma ductului arterial se mentine in mediastin ansa nervului recurent laringeu din
stanga ce trece pe sub crosa aortei, pe sub ligamentul arterial.

Ce se intampla cu vasele, cu arcurile aortice?Materialele nutritive si oxigenul si eliminarea deseurilor se

face prin difuziune. Insa masa embrionului creste si impune existenta unui aparat cardiovascular ce
circula aceste elemente la tesuturi si aduce nutrienti la tesuturi.
Descriem o retea vasculosangvina extraembrionara(vitelina +alantoidiana) si una intraembrionara(vase
intercomunicante). Ambele circulatii desi deosebite vor forma o serie de vase in comun iar dezvoltarea
lor e terminata si devine functionala atunci cand isi incepe activitatea in S4 (40 somite).

Initial, apar numeroase insule sangvine care vor forma o retea complexa in toata intinderea
mezenchimului.Aceste plexuri formeaza o retea, fuzioneaza si dau nastere la vase. Intre vasele
embrionare primele care se izoleaza sunt aortele primitive dreapta si stanga, in stadiu de 12 somite, sub
forma unor prelungiri ale trunchiului bulbului arterial. Sunt situate pe fata ventrala a intestinului
anterior si sunt numite aorte ascendente.

In Z15 a perioadei embrionare celulele mezenchimale se diferentiaza in celule mari poliedrice numite
angioblaste. Angioblastele situate la marginea gramezilor devin endoteliforme si alcatuiesc peretele
capilarelor care prin unire alcatuiesc o retea ce se conecteaza cu venele si arterele viteline
(omfalomezenterice) ce vor face legatura cu reteau vasculara intraembrionara.

Aortele ascendente se curbeaza la nivelul primului arc branhial. Iau numele de arcul arterial 1 si apoi
devin aorte descendente. Din capatul cranial al aortelor ascendente porneste cate un arc aortic, fiecare
traverseaza cate un arc branhial si apoi formeaza aortele dorsale . Asadar la nivelul fiecarui arc branhial
aortele ventrale se vor anastomoza cu cele dorsale prin 6 perechi de arcuri aortice, traverseaza arcul
branhial in intregime.

Dedesubtul arcului 6 aortele dorsale se vor uni - vas unic aorta definitiva. Aortele dorsale dau ramuri
ventrale, dorsale si laterale. Originea lor este la nivelul locului de separatia a segmentelor corpului si
sunt numite intersegmentare. Dintre ele fac parte si venele viteline.

Arterele viteline dupa fuzionarea aortelor dorsale ies de pe flancurile aortei definitive. Artera vit. stg se
atrofiaza, iar cea dreapta ia parte la formarea arterei mezenterice superioare.

Reteaua profunda a veziculei viteline se continua cu una superficiala. Din reteaua superficiala iau
nastere venele viteline, ele strabat septul transvers si ficatul si se varsa in sinusul coronar dr si stg al
sinusului venos.

Vena vitelina dr se pastreaza in totalitate in segm suprahepatic si partial in segm subhepatic. Sangele
hepatic e drenat prin segm suprahepatic al venei viteline dr care devine segmentul hepatic al venei cave
inferioare. Vena vit. stg dispare cu exceptia unei portiuni care participa la formarea venei porte.

In acest timp circulatia ombilicala e abia schitata si se dezvolta in timp ce cea vitelina isi pierde din
importanta. Deci apare circulatia placentara.

Arterele ombilicale au un numar de ramuri care fuzioneaza intr-un trunchi unic pentru fiecare artera in
S4 ele capata lumen, capata conexiuni cu artera intersegmentara 5 ventrala, ele par a fi ramuri
terminale a aortei dorsale. Artera ombi urca pe peretele ventral abdominal, intra in cordonul ombi si se
pune in contact cu capilarele vilozitare coriale.
La nastere circulatia placentara se intrerupe, segmentul arterial dintre ombilic si vezica urinara
degenereaza (=> lig ombi lateral). Sangele e drenat spre cord prin 2 vene placentare care se unesc si
formeaza o vena ombilicala.

Vascularizatia arcurilor branhiale:

Cele 2 artere care continua bulbul arterial urca ventral pe de o parte si alta a faringelui si din ele se
dezvolta cele 6 perechi de arcuri arteriale. Arcul arterial 1 (=mandibular) apare in S4 si dispare in S7. El
contribuie la formarea unei parti a a. carotide ext si din resturile lui se va forma a. maxilara.

Arcul 1 dispare aproape in totalitate.

Arcul aortic 2 va dispare doar in portiunea ventrala. Segmentul dorsal ramane in legatura cu aorta
dorsala si ia numele de artera stapediana. Artera stapediana da 2 ramuri:

cranial - a. meningee mijlocie

caudal - un segm al viitoarei artere maxilare

Arcul 3 din extremitatea sa proximala da nastere a. carotide comune apoi prin extremitatea distala la
care se adauga segmentul arterei dorsale si aceasta portiune din artera dorsala situata cranial de
extremitatea arcului va da nastere carotidei interne. Cea ext. ia nastere dintr-un mugure independent.
Ramul arterei maxilare pierde legatura cu carotida interna si se anastomozeaza cu carotida ext.
Segmentul arcului 3 care e situat sub carotida externa devine artera carotida comuna. Dupa ce s-a
format carotida interna segmentele aortei dorsale dintre arcurile 3 si 4 dispar. Arcul 4 are evolutie
diferita la dreapta si stanga. Trunchiul arterial e direct in continuare cu arcurile 4 si 6 (5 dispare).
Trunchiul arterial s-a divizat in artera pulmonara si artera aorta. Trunchiul deci se septeaza (prin septul
aorticopulmonar) in cele 2 artere. Arcul 4 stanga continua portiune aortica, isi mareste calibrul si devine
carja aortei care se continua cu aorta dorsala descendenta STANGA. Caudal de artera intersegmentara 7
aorta dorsala devine aorta toracica. Prin artera intersegmentara 7 deriva artera subclavie stg insa toate
aceste vase au ritmuri diferite de crestere, ele isi modifica pozitiile deci subclavia stg urca cranial
aproape de originea arterei carotide comune din stg.

DECI arcul 4 din stg crosa aortei

Arcul 4 din dr se continua cu aorta dorsala dreapta pana la nivelul arterei intersegmentare din dr cu care
va forma artera subclavie dreapta. Subclavia dr se formeaza din segmentul proximal al arcului 4, are un
segment mijlociu format din aorta descendenta dr si un segment distal format din cea intersegmentara
dr. Caudal de subclavia dr aorta descendenta va dispare.

Segmentul sacului aortic in dr cuprinzand arcurile 3-4 se alungeste si va deveni trunchi brahiocefalic. Din
artera subclaviculara se dezvolta arterele vertebrale, artera mamara int si arterele intercostale
superioare.

Arcul 5 e rudimentar, dispare in S5.

Arcul 6 - arcul pulmonar. Bulbul arterial a fost septat de septul aorticopulmonar in artera pulmonara si a.
aorta. Artera pulmonara are legatura cu arcul 6, acesta apare tardiv in S6. In dr segmentul proximal
formeaza artera pulmonara dreapta iar segmentul distal dispare. In stg segmentul distal al arcului aortic
6 persista pana la nastere si formeaza trunchiul arteriorius care face legatura intre artera pulmonara
dreapta si artera aorta. Dupa nastere acest canal se oblitereaza si devine ligamentul aorticopulmonar.
Originile arcurilor 6 sunt apropiate si sunt in continuarea directiei cu trunchiul arterial care devine artera
pulmonara. Dupa separarea trunchiului arterial cele 2 artere pulmonare primitive devin ramurile dr si
stg ale arterei pulmonare.

Ramurile arteriale are aortelor dorsale sunt ramuri intersegmentare: sunt ventrale, dorsale si laterale.
Exista artere pentru peretele trunchiului - cele dorsale, din care la adult raman a. intercostale si cele
lombare. Ramurile anterioare sunt arterele segmentare ventrale din care se formeaza arterele
viscerelor, trunchiul celiac, a. mezenterica superioara si inferioara si a. ombilicale. Din segmentele
proximale ale arterelor ombilicale se formeaza artera iliaca int si ext. Ramurile segmentare laterale dau
arterele viscerale simetrice: rinichi, gonade, glande suprarenale, si artere frenice.

Intre segmentele dorsale se fac anastomoze care apar perpendicular pe sistemul segmentar si sunt
alungite in lungul trunchiului. Initial, aceste artere sunt destinate tubului neural si se vor divide ulterior
in ramuri dorsale si ventrale.

Coarctatia aortica consta in stramtorarea unui segment aortic. Poate fi preductala (segmentul
stramtorat se gaseste in amonte de canalul arterial) sau postductala (in avale de ligamentul arterial si nu
este insotita de anomalii cardiace).

Putem avea canalul arterial permanent (intalnit de 3 ori mai des la sexul feminin), datorat persistentei
portiunii distale a nervului 6 care in mod normal dispare la nastere si lasa un cordon fibros numit
ligament arterial. Efectul poate sa fie modificat chirurgical cu destula usurinta.

Duplicatia crosei aortice: defectul consta in persistenta arcului arterial 4 si a segmentului proximal al
aortei dorsale din dreapta. In felul acesta iau nastere cele 2 carje aortice care formeaza un inel in jurul
traheei si esofagului.

Lipsa carjei aortice: este o anomalie grava care se produce prin disparitia arcului 4 stang, disparitia
arcului 4 din dreapta si a segmentului proximal al aortei dorsale.

Putem avea si arcul aortic orientat spre dreapta prin disparitia arcului stang si persistenta arcului 4 din
dreapta. In aceste cazuri carotida primitiva stanga nu are origine normala.
In spatiul dintre extremitatile anterioare ale arcurilor branhiale din dreapta si din stanga, la nivelul
primului arc se gaseste treimea mediana, o proeminenta care este tuberculul lingual impar. De o parte si
de alta se gasesc proeminentele linguale laterale.

Intre extremitatile anterioare ale lanturilor 2 se gaseste o alta proeminenta numita copola. Copola este
separata de tuberculul impar prin foramen cecum.

Caudal de copola, intre extremitatile arcurilor 3 si 4 este situata eminenta cupobranhiala. Portiunea
caudala a eminentei cupobranhiale poarta numele de (nu am inteles) Posterior de (aceeasi chestie) se
afla santul laringotraheal.

Limba are 2 regiuni diferite ca dezvoltare. Corpul limbii care este de origine ectodermala este situat
inaintea v-ului lingual si contine papile gustative. Corpul are rol in masticatie. Portiunea faringiana sau
radix (radacina limbii) de origine endodermala, contine glande si tesut limfoid, are rol in deglutitie. Intre
cele 2 portiuni se afla santul terminal.

Dezvoltarea limbii:

In saptamana a 4 a, in dreptul capetelor reunite ale arcului branhial 1, pe linia mediana a faringelui,
apare proeminenta numita tuberculul lingual impar. In saptamana a 5 a, din arcul mandibular care se
gaseste de o parte si de alta a liniei mediane, apare un mugure lingual care va fuziona ... si va acoperi
tuberculul lingual. Un timp, persista intre mugurii linguali un scurt sant separator care corespunde
viitorului sept lingual. Radacina limbii este reprezentata de o proeminenta, reprezentate de
extremitatile ventrale ale arcului 2 care este copula. In varful santului terminal care separa tuberculul
impar de copula se afla o depresiune numita foramen cecum, unde incepe dezvoltarea glandei tiroide.
Caudal de copora, in dreptul arcurilor branhiale 3 si 4, se dezvolta eminenta cupobranhiala.

Din dezvoltarea mugurilor linguali laterali se constituie cele 2 treimi anterioare ale limbii sau corpul
limbii. Linia de unire a acestor 2 muguri apare sub forma unui (ceva) median al limbii, continuat in
adancime de septul medio-sagital al limbii. Dupa fuzionarea acestor 2 portiuni in saptamana a 6 a, limba
creste accelerat in toate sensurile. Pe fata ei anterioara se delimiteaza un sant care o separa de arcul
mandibular si de planseul bucal. Din eminenta cupobranhiala se dezvolta treimea posterioara a limbii.
Limita dintre cele 2 regiuni o constituie santul terminal care are forma unui ,,Vcu varful catre gaura
oarba. Inaintea santului terminal se gaseste sirul de 9-10 papile caliciforme.

In saptamana a 5 a se dezvolta cupula care este viitoarea epiglota. Diferentierea musculaturii linguale
incepe in saptamana a 7 a. Se dezvolta din materialul migrat din ultimele 3-4 segmente occipitale si
acest lucru este inervat de nervul hipoglos. Muschii intrinseci apar in luna a 2 a. Din saptamana a 9 a
incep sa se diferentieze papilele filiforme care nu sunt induse de prezenta vreunui nerv. In lina a 3 a,
papilele circumvalate apar din (ceva) glosofaringian. Din portunea profunda a papilelor circumvalate se
dezvolta glandele lui Eirner. Apoi, apar papilele fungiforme care sunt induse de prezenta nervului
(cumva) al timpanului. Inervatia senzitiva a limbii este data de nervii arcurilor 1,3, 4, 5 care participa la
formarea limbii. Inervatia senzitiva a celor 2 treimi anterioare ale mucoasei este asigurata de trigemen,
care este nervul arcului 1. Nervul facial este nervul arcului 2, asigura inervatia senzitiva a tuturor
papilelor limbii cu exceptia celor caliciforme. Inervatia senzitiva a treimii posterioare, a radacimii limbii,
a celulelor calciforme este asigurata de glosofaringian, nervul arcului 3. Inervatia extremitatii caudale a
radacimii limbii este asigurata de vag, nervul arcurilor 4 si 6. Inervatia motorie este asigurata de hipoglos
care se distribuie musculaturii limbii care are originea in (ceva) occipitale in teritoriul limbii.

Anomalii de dezvoltare a limbii:

Aglosia: lipsa totala de dezvoltare

Macroglosia: dezvoltare exagerata

Microglosia: lipsa de crestere a limbii

Despicatura limbii: consecinta nefuzionarii mugurilor laterali cu mugurele median.

Bifiditatea limbii: este data de nefuzionarea portiunilor laterale a limbii

De la foramen cecum incepe dezvoltarea tiroidei. Dezvoltareatiroidei incepe in ziua 24. Schita este
vizibila la embrionul de 2 mm, pe linia mediana a endofaringelui, in centrul tuberculului impar,
epidermul endodermic se invagineaza, urmeaza o depresiune care se numeste foramen cecum.

In fundul depresiunii endodermul prolifereaza si se edifica o formatiune diventriculara, saculara, care

coboara caudal in mezenchimul subiacent. Pediculul acestui diverticul poarta numele de canalul
hipoglos. Diverticulul se transforma intr-un cordon celular, apoi ca si la timus, cordonul se
fragmenteaza, in timp ce ramul liber devine bilobat si in acest fel ia nastere primordiul glandei tiroide.

Baza acestui primordiu tiroidian isi termina migratia in saptamana a 7 a si se instaleaza definitiv pe fata
anterioara a primului cartilaj traheal. In saptamana a 10 a, masa celulara a regimentului tiroidian da
nastere la cordoanele celulare, care se fragmenteaza in insule, care sunt despartite de tesut
menchizimatos in care se gasesc si vase sangvine. Aceste insule se catifeaza iar peretii lor formeaza
peretii foliculilor tiroidieni, in a caror cavitate se gaseste o substanta care contine tiroxina. Cea mai mare
parte a conductului celular care le ia primordiul tiroidei din locul de origine involueaza, se transforma
intr-un cordon fibros care poarta numele de tractul tireoglos.

Anomalii de dezvoltare:

Resturile epiteliale ale cordonului tireoglos vor da frecvent histe sau tumori. Aceastea sunt situate la
baza limbii.

Lumenul diverticulului tiroidian poate sa persiste sub forma unor fistule care se deschid la ele.
Putem avea hipoplazia tiroidei, aplazia tiroidei sau tiroida accesorie pe traiectul de migratie.

Inainte de aparitia aparatului dur, gura primitiva va da nastere adenohipofizei si pungii faringiene a
(ceva) 7. Hipofizia are 2 origini: ectodermala si nervoasa.

Adenohipofiza sau hipofiza anterioara va lua nastere din ectodermul care captuseste gura primitiva, iar
neurohipofiza ia nastere din encefal, din portiunea anterioara a podelei ventriculului 4. La sfarsitul
saptamanii a 4 a, apara un mugure epitelial pe linia mediana a tavanului gurii primitive, imediat inapoia
membranei bucofaringiene. Acesta devine o formatiune cavitara care poarta numele de punga lui Larkin,
care se indreapta spre planseul diencefalului, patrunzand in mezenchimul care formeaza baza craniului.

In mezenchiumul care formeaza baza craniului, in acelasi timp, de planseul diencefalului, prin invaginare
se formeaza un alt diverticul care este numit infundibulul. Acest diverticul pleaca din dreptul
hipotalamusului.

Este evident faptul ca pediculul pungii lui Larkin dispare. Acesta formeaza o vezicula care se lipeste de
infundibul. Se lipeste de infundibul, peretele anterior al veziculei se ingroasa si formeaza lobul anterior
al hipofizei. Lobul posterior se edifica din cavitate dintre cei 2 lobi care devin apoi aproape virtuali. O
extindere a hipofizei anterioare va forma un manson in jurul pediculului infundibular si se edifica partea
tuberala a hipofizei. Capatul distal al infundibulului se transforma intr-un organ plin, care este lobul
posterior al hipofizei sic are este legat de hipotalamus prin tija hipofizara. Materialul celular al hipofizei
anterioare se organizeaza in cordoane. Intai apar celule eozinofile, apoi bazofile si cuamatofile. Lobul
posterior este alcatuit din celule gliale.

Anomalii de dezvoltare:

Lipsa de dezvotlare sau dezvoltare viciata.

Adenetia hipofizei este asociata cu alte malformatii grave ale encefalului si sunt incompatibile cu
supravietuirea.

Hipofiza faringiana: nodulul hipofizar in loc sa migreze in mezenchimul bazei craniului se ingroapa in
peretele postero-superior al faringelui.