Sunteți pe pagina 1din 118

Sa invatam sa crosetam si sa tricotam

Sa invatam sa crosetam si sa tricotam

Crosetatul si tricotatul sunt indeltniciri foarte vechi.

Modelele sunt concepute sau preluate de la batranii nostri si se adreseaza tuturor persoanelor cu
experienta in arta crosetatului si tricotatului dar mai ales incepatorilor.

"DE LA LUME ADUNATE SI-NAPOI LA LUME DATE"

Acest blog

 
 
 

 
Link de aici

 
duminică, 17 februarie 2013

Modele Tricotate Ajurate, Knitted Patterns


YARN CLOSET'S LEAF
Row1: k1, yo, k3, yo, sl1 1, k2tog, psso, yo, k2tog, yo, k2, sl1, k2tog, psso, k2, yo, k1.
Row2: p all
Row3:k1, yo, k5, yo, sl1, k2tog, psso, yo, k2, sl1, k2tog, psso, k2, yo, k1.
Row5: k1, yo,k2, sl1, k2tog, psso, k2, yo, ssk, yo, k1, sl1, k2tog, psso,k1, yo,k1, yo,k1.
Row7: k1, yo,k2, sl1, k2tog, psso,k2, yo, ssk, yo, sl1, k2tog, psso,yo,k3, yo,k1.
Row9: k1, yo, k2, sl1, k2tog, psso,k2,yo, sl1, k2tog, psso,yo, k5, yo,k1.
Row11: k1, yo, k1, yo, k1, sl1, k2tog, psso,k1,yo,k2tog, yo, k2, sl1, k2tog, psso, k2, yo,k1

Cast on 27 sts and knit 4 rows in garter stitch. Start lace pattern next row as follows:

Right side rows: knit 3 sts, yarn over, k2tog, 17 sts lace pattern, ssk, yarn over, knit 3 sts. 
Wrong side rows: knit 2 sts, ssk, yarn over, knit 1 st, purl 17 sts, knit 1 st, yarn over, k2tog, knit 2 sts.

Repeat the 12 rows of the lace pattern.


Knit 4 rows garter stitch and cast off.

Modelul din rochie mai poate fi si crosetat.


If you want to use finer yarn , cast on 43 sts, knit 6 rows garter stitch and continue knitting lace pattern
twice (+1 st in the end) between 5 side stitches in the beginning and in the end of the rows.

 Modelul 1
Floare de lotus = 
1.       Daisy Pattern

     +   ochi de margine;
     -    ochi tricotat pe fata;
 Introducem acul  prin  5 ochiuri ,  luam firul si scadem toate cele 5 ochiuri odata, pe dos, jeteu,
introducem din nou acul prin aceleasi 5 ochiuri ,  luam firul si scadem toate cele 5 ochiuri odata,
pe dos, jeteu, introducem din nou acul prin aceleasi 5 ochiuri ,  luam firul si scadem toate cele 5
ochiuri odata, pe dos. Practic, scadem cele 5 ochiuri odata, pe dos si in acelasi ochi refacem cele
5 ochiuri.

  Introducem acul  prin  3 ochiuri ,  luam firul si scadem toate cele 3 ochiuri odata, pe dos, jeteu,
introducem din nou acul prin aceleasi 3 ochiuri ,  luam firul si scadem toate cele 3 ochiuri odata,
pe dos.  Scadem cele 3 ochiuri odata, pe dos si in acelasi ochi refacem cele 3 ochiuri.

- numar de ochiuri - multiplu lui 6  + 1 + 2 ochiuri de margine. 


Randul 1,3 (spatele lucrului) : toate ochiurile pe dos;
Randul 2 (fata lucrului) : ochi de margine, 1 ochi pe dos, *5 ochiuri lucrate impreuna pe dos si apoi
refacem cele 5 ochiuri in acelasi ochi, 1 ochi pe dos, ochi de margine;
Randul 4: 1ochi de margine, (Introducem acul  prin  3 ochiuri ,  luam firul si scadem toate cele 3 ochiuri
odata, pe dos, jeteu, introducem din nou acul prin aceleasi 3 ochiuri ,  luam firul si scadem toate cele 3
ochiuri odata, pe dos.  Scadem cele 3 ochiuri odata, pe dos si in acelasi ochi refacem cele 3 ochiuri.), 1
ochi pe dos. *(Introducem acul  prin  5 ochiuri ,  luam firul si scadem toate cele 5 ochiuri odata, pe
dos, jeteu, introducem din nou acul prin aceleasi 5 ochiuri ,  luam firul si scadem toate cele 5
ochiuri odata, pe dos, jeteu, introducem din nou acul prin aceleasi 5 ochiuri ,  luam firul si scadem
toate cele 5 ochiuri odata, pe dos. Practic, scadem cele 5 ochiuri odata, pe dos si in acelasi ochi
refacem cele 5 ochiuri.), 1 ochi pe dos*, repetam intre * pana la ultimele 4 ochiuri, (Introducem acul  prin
3 ochiuri ,  luam firul si scadem toate cele 3 ochiuri odata, pe dos, jeteu, introducem din nou acul prin
aceleasi 3 ochiuri ,  luam firul si scadem toate cele 3 ochiuri odata, pe dos.  Scadem cele 3 ochiuri odata,
pe dos si in acelasi ochi refacem cele 3 ochiuri.), 1ochi de margine;
  
Repetam randurile 1-4.

(multiple of 4 sts plus 1)


DS (daisy stitch) P3tog, but do not let the 3 sts fall from LH needle, wind yarn around RH needle over top
and back to front again, then p the same 3 sts tog again and let fall from needle.

Rows 1 and 3 (RS) Knit.


Row 2 K1, *work DS over next 3 sts, k1; rep from * to end.
Row 4 K1, p1, k1, *work DS over next 3 sts, k1; rep from *, end p1, k1.
Rep rows 1-4.

Model 2
Model cu frunze
                

Legenda:
      = ochi tricotat pe dos, p
     = jeteu ( ochi adaugat), yo
     = ochi tricotat pe fata, k
    = 3 ochiuri tricotate impreuna, k3tog

Modelul 3

- numar ochiuri -Multiplul lui 10 + 6

Randul 1 si 2: ochiuri pe fata;


Randul 3 (fata lucrului): 6 ochiuri pe fata, *(jeteu) de 2 ori, 1 ochi de fata, (jeteu) 3 ori, 1 ochi pe fata,
(jeteu) 4 ori, 1ochi pe fata, (jeteu) 3 ori, 1 ochi fata, (jeteu) de 2 ori, 6 ochiuri pe fata; repetam intre *
Randul 4: ochiuri pe fata si fixati toate jeteurile cu acul;
Randul 5 si 6: ochiuri pe fata;
Randul 7: 1 ochi pe fata, *(jeteu) de 2 ori, 1 ochi pe fata, (jeteu) 3 ori, 1 ochi pe fata,  (jeteu) 4 ori, 1 ochi
pe fata , (jeteu) de 3 ori, 1 ochi pe fata,  (jeteu) de 2 ori, 6 ochiuri pe fata; repetam intre  *, pana la ultimul
ochi pe care-l vom tricota pe fata in loc de 6 ochiuri pe fata;
Randul 8: Repetam randul 4.

Modelul 4 

R1: 1ochi pe fata, * ochiuri tricotate pe dos*, repetam intre * pana la sf rand;
R2: 1ochi pe fata, 1ochi pe dos,*jeteu,  (luam 1 ochi nelucrat, urmatorul ochi se lucreaza pe fata iar cel
nelucrat se trece peste cel lucrat pe fata), 1ochi pe fata, 2 ochiuri lucrate impreuna de la dreapta spre
stanga si rezulta un singur ochi, jeteu,  2 ochiuri pe dos*, repetam intre pana la..., 1ochi pe dos, 1 ochi pe
fata ;
R3: 2ochiuri pe fata, *5 ochiuri pe dos, 2 ochiuri pe fata*, se repeta intre * pana la sfarsitul randului;
R4: 1ochi pe fata, 1ochi pe dos, *1ochi pe fata , 1 jeteu,(luam 1 ochi nelucrat pe andrea, urmatoarele 2
ochiuri se lucreaza impreuna pe fata iar ochiul nelucrat se trece peste cele 2 ochiuri lucrate impreuna),
jeteu,  1ochi pe fata, 2 ochiuri pe dos*, repetam intre * pana la ...1 jeteu, (luam 1 ochi nelucrat,
urmatoarele 2 ochiuri se lucreaza impreuna pe fata iar ochiul nelucrat se trece peste cele 2 ochiuri lucrate
impreuna), jeteu,  1ochi pe fata, 1ochi pe dos,  1ochi pe fata.
R5:*2 ochiuri pe fata, 5 ochiuri pe dos*, repetam intre *.
Repetam randurile 2-5 de mai multe ori.

Modelul 5

Modelul 6
Randul 1 (fata lucrului): 1 ochi pe fata, 2 ochiuri impreuna pe fata, jeteu, 1 ochi pe fata, jeteu, (1 ochi
nelucrat, urmatorul ochi se lucreaza pe fata iar cel nelucrat se trece peste cel lucrat) *2 ochiuri pe fata, 2
ochiuri tricotate impreuna pe fata de la dreapta spre stanga, jeteu, 1ochi pe fata, jeteu, (1 ochi nelucrat,
urmatorul ochi se lucreaza pe fata iar cel nelucrat se trece peste cel lucrat)*,  repetam intre * pana la
ultimul ochi, 1 ochi pe fata.
Randul 2: 2 ochiuri lucrate impreuna pe dos cu firele rasucite, crestem 1 ochi (Yarn Round Needle –
yrn) , 3 ochiuri pe dos, crestem 1 ochi (yrn), 2 ochiuri tricotate impreuna pe dos*; repetam intre * pana la
sfarsitul randului.
Randul 3 :1 ochi pe fata, jeteu, (1 ochi nelucrat, urmatorul ochi se lucreaza pe fata iar cel nelucrat se
trece peste cel lucrat), 1 ochi pe fata,  2 ochiuri impreuna pe fata, jeteu  *2 ochiuri pe fata, jeteu, (1 ochi
nelucrat, urmatorul ochi se lucreaza pe fata iar cel nelucrat se trece peste cel lucrat),  1 ochi pe fata,  2
ochiuri impreuna pe fata, jeteu*; repetam intre * pana la..... 1 ochi pe fata.
Randul 4: 2 ochiuri pe dos, crestem 1 ochi (yrn), (1 ochi nelucrat, 2 ochiuri lucrate impreuna pe dos,
ochiul nelucrat se trece peste cele lucrate impreuna), crestem 1 ochi (yrn), *4 ochiuri pe dos, crestem 1
ochi (yrn),   (1 ochi nelucrat, 2 ochiuri lucrate impreuna pe dos, ochiul nelucrat se trece peste cele lucrate
impreuna),  crestem 1 ochi (yrn); repetam intre * pana la ultimele 2 ochiuri pe dos.

Repetam randurile 1-4 pana cand obtinem lungimea dorita.

Modelul 7

Numar de ochiuri: 4 +1


Randul 1: *1 ochi pe dos, 3 ochiuri pe fata*, repetam intre*;
Randul 2:1 ochi pe fata, *1 ochi pe dos, jeteu, 2 ochiuri impreuna pe dos, 1 ochi pe fata*, repetam intre*;
Randul 3:repetam randul 1;
Randul 4:ochiuri pe fata;
Repetam randurile 1-4.

Modelul 8

Numar de ochiuri: multiplu lui 10 + 1;

R1(fata lucrului): 2 ochiuri impreuna pe fata, 2 ochiuri pe fata, 1 ochi pe dos, jeteu, *  1 ochi pe fata,
jeteu,1 ochi pe dos, 2 ochiuri pe fata, (1 ochi nelucrat, 2 ochiuri tricotate impreuna pe fata, ochiul
nelucrat se trece peste cei  lucrati impreuna), 2 ochiuri pe fata, 1 ochi pe dos, jeteu*, repetam intre *
pana la.....1 ochi pe fata, jeteu, 1 ochi pe dos, 2 ochiuri pe fata, 2 ochiuri impreuna pe fata.

R2: 3 ochiuri pe dos, *1 ochi pe fata, 3 ochiuri pe dos, 1 ochi pe fata, 5 ochiuri pe dos *, repetam intre*,
pana la ...1 ochi pe fata, 3 ochiuri pe dos, 1 ochi pe fata, 3 ochiuri pe dos.

R3: 2 ochiuri impreuna pe fata, 1 ochi pe fata, 1 ochi pe dos, 1 ochi pe fata, jeteu   ,  *1 ochi pe fata,
jeteu, 1 ochi pe fata,  1 ochi pe dos, 1 ochi pe fata, (primul ochi se ia pe andrea nelucrat, urmatoarele 2
ochiuri le lucram impreuna, pe fata, ochiul nelucrat se trece peste ochiurile lucrate impreuna), 1 ochi pe
fata, 1 ochi pe dos, 1 ochi pe fata, jeteu*, repetam intre * panala la......1 ochi pe fata, jeteu, 1 ochi pe
fata, 1 ochi pe dos, 1 ochi pe fata,   2 ochiuri lucrate impreuna pe fata; 

R4: 2 ochiuri pe dos, * 1 ochi pe fata, 5 ochiuri pe dos, 1 ochi pe fata, 3 ochiuri pe dos*,  repetam intre
* pana la.....1 ochi pe fata, 5 ochiuri pe dos, 1 ochi pe fata, 2 ochiuri pe dos;

R5: 2 ochiuri impreuna pe fata, 1 ochi pe dos, 2 ochiuri pe fata, jeteu, *    1 ochi pe fata, jeteu, 2 ochiuri
pe fata, 1 ochi pe dos,  (primul ochi se ia pe andrea, nelucrat, urmatoarele 2 ochiuri le lucram
impreuna, pe fata, ochiul nelucrat se trece peste ochiurile lucrate impreuna), 1 ochi pe dos, 2 ochiuri
pe fata, jeteu *, repetam intre * pana la.....1 ochi pe fata, jeteu, 2 ochiuri pe fata, 1 ochi pe dos, 2
ochiuri impreuna pe fata.

R6:1 ochi pe dos, *1 ochi pe fata, 7 ochiuri pe dos, 1 ochi pe fata, 1 ochi pe dos*, repetam intre *.

R7:1 ochi pe fata, *jeteu, 1 ochi pe dos, 2 ochiuri pe fata, (primul ochi se ia pe andrea nelucrat,
urmatoarele 2 ochiuri le lucram impreuna, pe fata, ochiul nelucrat se trece peste ochiurile lucrate
impreuna), 2 ochiuri pe fata, 1 ochi pe dos, jeteu, 1 ochi pe fata*, repetam intre *.
R8: 2 ochiuri pe dos*, 1 ochi pe fata, 5 ochiuri pe dos, 1 ochi pe fata, 3 ochiuri pe dos*, repetam intre
*pana la.... 1 ochi pe fata, 5 ochiuri pe dos, 1 ochi pe fata, 2 ochiuri pe dos.

R9: 1 ochi pe fata, * jeteu, 1 ochi pe fata, 1 ochi pe dos, 1 ochi pe fata, (primul ochi se ia pe andrea,
nelucrat, urmatoarele 2 ochiuri le lucram impreuna, pe fata, ochiul nelucrat se trece peste ochiurile
lucrate impreuna), 1 ochi pe fata, 1 ochi pe dos, 1 ochi pe fata,  jeteu, 1 ochi pe fata*, repetam intre
*.

R10: 3 ochiuri pe dos, *1 ochi pe fata, 3 ochiuri pe dos, 1 ochi pe fata, 5 ochiuri pe dos*, repetam intre
* pana la ....1 ochi pe fata, 3 ochiuri pe dos, 1 ochi pe fata, 3 ochiuri pe dos.

R11: 1 ochi pe fata, *jeteu, 2 ochiuri pe fata, 1 ochi pe dos, (primul ochi se ia pe andrea, nelucrat,
urmatoarele 2 ochiuri le lucram impreuna, pe fata, ochiul nelucrat se trece peste ochiurile lucrate
impreuna), 1 ochi pe dos, 2 ochiuri pe fata, jeteu, 1 ochi pe fata*, repetam intre *.

R12: 4 ochiuri pe dos, *1 ochi pe fata, 1 ochi pe dos, 1 ochi pe fata, 7 ochiuri pe dos*, repetam intre *
pana la....1 ochi pe fata, 1 ochi pe dos, 1 ochi pe fata, 4 ochiuri pe dos.

Modelul 9

Numarul de ochiuri: multiplu lui 18 + 1 ochi de margine

R1: toate ochiurile pe fata;


R2: toate ochiurile pe dos;
R 3: primul ochi se ia nelucrat, *(2 ochiuri tricotate împreună pe faţă) de 3 ori, (1 jeteu, 1 ochi pe faţă) de
6 ori, (2 ochiuri tricotate împreună pe faţă) de 3 ori*,repetam intre* pana la sfarsitul randului.
R 4: tricotezi toate ochiurile pe dos.

Modelul 10
Abrevieri:
k = ochi pe fata
k2tog = 2 ochiuri tricotate impreuna pe fata
p = ochi pe dos
p2togtbl = 2 ochiuri tricotate impreuna pe dos, rasucite
st(s) = ochi (ochiuri)
 ws = spatele lucrului
 yo = jeteu

R1: (fata lucrului). K2. *yo. K7. K2tog. Rep intre * pana la ultimele 2 sts. K2.
R2 : K2. *P2togtbl. P6. yo. P1. Rep intre * pana la ultimele 2sts. K2.
R3 : K2. *K2. yo. K5. K2tog. Rep intre * pana la ultimele 2 sts. K2.
R4 : K2. *P2togtbl. P4. yo. P3. Rep intre * pana la ultimele 2sts. K2.
R5 : K2. *K4. yo. K3. K2tog. Rep intre * pana la ultimele 2 sts. K2.
R6 : K2. *P2togtbl. P2. yo. P5. Rep intre * pana la ultimele 2sts. K2.
R7 : K2. *K6. yo. K1. K2tog. Rep intre * pana la ultimele 2 sts. K2.
R8 : K2. *P2togtbl. yo. P7. Rep intre * pana la ultimele 2 sts. K2.
R9 : K2. *K2tog. K7. yo. Rep intre * pana la ultimele 2 sts. K2.
R10 : K2. *P1. yo. P6. P2togtbl. Rep intre * pana la ultimele 2sts. K2.
R11 : K2. *K2tog. K5. yo. K2. Rep intre * pana la ultimele 2 sts. K2.
R12 : K2. *P3. yo. P4. P2togtbl. Rep intre * pana la ultimele 2sts. K2.
R13 : K2. *K2tog. K3. yo. K4. Rep intre * pana la ultimele 2 sts. K2.R14 : K2. *P5. yo. P2. P2togtbl. Rep
intre * pana la ultimele 2sts. K2.
R15 : K2. *K2tog. K1. yo. K6. Rep intre * pana la ultimele 2 sts. K2.
R16 : K2. *P7. yo. P2togtbl. Rep intre * pana la ultimele 2 sts. K2.

Modelul 11
k= ochi pe fata
Ssk=1 ochi se ia pe andrea nelucrat, urmatoarele 2 ochiuri se lucreaza impreuna pe fata, ochiul luat
nelucrat se trece peste cele doua ochiuri lucrate impreuna.
Sk=1 ochi se ia pe andrea nelucrat, 2 ochiuri lucrate impreuna pe fata, ochiul luat nelucrat se trece peste
cele doua ochiuri lucrate impreuna.

R1: 2 ochiuri pe fata, *jeteu, (luam 1 ochi nelucrat, tricotam 2 ochiuri impreuna, pe fata iar ochiul nelucrat
il trecem peste ochiurile lucrate impreuna- rezulta 1 singur ochi), jeteu , 1 ochi pe fata*, repetam intre *
pana la ultimul ochi pe fata.
R2 si toate randurile cu sot: ochiuri pe dos
R3 si 5: 6 ochiuri pe fata, jeteu, (luam 1 ochi nelucrat, tricotam 2 ochiuri impreuna, pe fata iar ochiul
nelucrat il trecem peste ochiurile lucrate impreuna- rezulta 1 singur ochi), jeteu ,* 5 ochiuri pe fata, jeteu,
(luam 1 ochi nelucrat, tricotam 2 ochiuri impreuna, pe fata iar ochiul nelucrat il trecem peste ochiurile
lucrate impreuna- rezulta 1 singur ochi), jeteu* , repetam intre * pana la ultimele 6 ochiuri pe fata.
R7:1 ochi pe fata, jeteu, (se ia 1 ochi nelucrat, se lucreaza urmatorul ochi pe fata iar ochiul nelucrat se
trece peste cel lucrat pe fata), 1 ochi pe fata, 2 ochiuri lucrate impreuna pe fata, jeteu*, 3 ochiuri pe fata,
(se ia 1 ochi nelucrat, se lucreaza urmatorul ochi pe fata iar ochiul nelucrat se trece peste cel lucrat pe
fata), 1 ochi pe fata, 2 ochiuri lucrate impreuna pe fata, jeteu* , repetam intre* pana la ultimul ochi pe
fata.

Pattern
Stitch pattern is a multiple of 10 + 1

Cast on 61 stitches.

Row 1 and all odd number rows (wrong side): Purl


Row 2: K3, *k2tog, yo, k1, yo, ssk, k5 repeat from *, end last repeat k3.
Row 4: K2, *k2tog, k1, yo, k1, yo, k1, ssk, k3; repeat from *, end last repeat k2.
Row 6: K1, *k2tog, k2, yo, k1, yo, k2, ssk, k1; repeat from * to end.
Row 8: K2tog, *k3, yo, k1, yo, k3, sl 1, k2tog, psso; repeat from * to last 9 stitches, end last repeat k3, yo,
k1, yo, k3, ssk.
Row 10: K1, *yo, ssk, k5, k2tog, yo, k1; repeat from * to end.
Row 12: K1, *yo, k1, ssk, k3, k2tog, k1, yo, k1; repeat from * to end.
Row 14: K1, *yo, k2, ssk, k1, k2tog, k2, yo, k1; repeat from * to end.
Row 16: K1, *yo, k3, sl 1, k2tog, psso, k3, yo, k1; repeat from * to end (if you're wondering how to "sl 1,
k2tog, psso", please see the detailed instructions below).

Repeat rows 1-16 five times more.

Palm Tree Stitch

You’ll need multiple of 22 + 2 edge stitches.


Repeat the pattern between the arrows until desired width is reached.
Work the right side following the diagram. Purl all the stitches on the wrong side.
Row 1: edge st, * yo, k5, (sl1 kwise, k next st, psso), k5, k2tog, k5, yo, k3 * Repeat between *s to last
stitch, edge st
Row 2 and all even rows: Purl all the stitches
Row 3: edge st, * k1, yo, k5, (sl1 kwise, k next st, psso), k3, k2tog, k5, yo, k4 * Repeat between *s to last
stitch, edge st
Row 5: edge st, * k2, yo, k5, (sl1 kwise, k next st, psso), k1, k2tog, k5, yo, k5 * Repeat between *s to last
stitch, edge st
Row 7: edge st, * k3, yo, k5, (sl1 kwise, k next st, psso), k5, k2tog, k5, yo * Repeat between *s to last
stitch, edge st
Row 9: edge st, * k4, yo, k5, (sl1 kwise, k next st, psso), k3, k2tog, k5, yo, k1 * Repeat between *s to last
stitch, edge st
Row 11: edge st, * k5, yo, k5, (sl1 kwise, k next st, psso), k1, k2tog, k5, yo, k2 * Repeat between *s to last
stitch, edge st
 Repeat rows 1 through 12 to continue the pattern.

Model cu frunze
Multiple of 15 sts + 8
Row1(RS): k2, ssk, yo, * k3 tog, k1, yo, (k1-tbl, yo) 3 times, k1, (ssk) twice, k3; rep from * to last 4 sts, yo,
k2tog, k2;
Row 2 and all WS rows: k2, purl tolast 2 sts, k2;
Row 3:k2, ssk, yo, * ssk, k2, yo, k3, yo, k1-tbl, yo, k1, (ssk) twice, k2; rep from * to last 4 sts, yo, k2tog,
k2;
Row 5: k2, ssk, yo, * ssk, k1, yo, k5, yo, k1-tbl, yo, k1, (ssk) twice, k1; rep from * to last 4 sts, yo, k2tog,
k2;
Row 7: k2, ssk, yo, * ssk, yo, k3, k2tog, k1, yo, (k1-tbl, yo) twice, k1, (ssk) twice; rep from * to last 4 sts,
yo k2tog, k2;
Row 9: k2, ssk, yo, * k3 , (k2tog) twice, k1, yo, (k1-tbl, yo) 3 times, k1, sk2p; rep from * to last 4 sts, yo,
k2tog, k2;
Row 11: k2, ssk, yo, * k2 , (k2tog) twice, k1, yo, k1-tbl, yo, k3, yo, k2, k2tog; rep from * to last 4 sts, yo,
k2tog, k2;
Row 13: k2, ssk, yo, * k1 , (k2tog) twice, k1, yo, k1-tbl, yo, k5, yo, k1, k2tog; rep from * to last 4 sts, yo,
k2tog, k2;
Row 15: k2, ssk, yo, * (k2tog) twice, k1, yo, (k1-tbl, yo) twice, k1, ssk,k3, yo, k2tog; rep from * to last 4
sts, yo, k2tog, k2;
Row 16: k2, purl to last 2 sts, k2

Abbreviations:
k= knit=ochi pe fata
p= purl =ochi pe dos
k2tog=2 sts together= 2 ochiuri lucrate impreuna, pe fata;8http://www.youtube.com/watch?v=ptZsAT770i8
ssk=http://www.youtube.com/watch?v=0iiu9Ej-LGo
k3tog=http://www.youtube.com/watch?v=0uePVsxAekg
sk2p=http://www.youtube.com/watch?v=rCFKwfdl2b8
k1-tbl=http://www.youtube.com/watch?v=L8b3bR8RsxA

Model A
= pe fata, pe fata lucrului si pe dos, pe spatele lucrului; 

= Two facial knit together the front slope to the right (the spokes enter the 2nd loop and the 1st loop,
starting from the second and knit them together.)

= Two facial knit together with a slope to the left (the first loop to remove both at the personal
knitting, 2nd loop knit front and pull it through the loop removed)

= jeteu

Cateva modele pe care le-am luat de pe www.lestricotsde-louise.com si pe care le-


am tradus in romaneste. Daca place cuiva sunt foarte simplu de realizat:

Toate randurile pare se lucreaza pe dos (se iau ochiurile asa cum vin)
R1-(fata lucrului) *2 ochi impreuna fata, 2 ochi fata, 1 jeteu (se da o data firul dupa
andrea pt a creea un ochi), 2 ochi fata*
R3,5,7- se lucreaza ca si R1
R9,11,13,15-*2 ochi fata, 1 jeteu, 2 fata, 2 impreuna fata*
R17- se reia de la R1
Nr. de ochiuri divizibile cu 12.
R1- (fata lucrului)-*1j,1f,1j,1scazatura stanga,5fata*.Randul se term. cu 5 fata
R2-*4 dos,2 impreuna dos,3dos*
R3-*1j, 1f, 1j, 2f, 1 scazatura stanga, 3fata*
R4-*2dos, 2impr dos, 5dos*
R5-*1f, 1j, 4f, 1scaz stanga, 1f, 1j*.R se term. cu 1j.
R6-*1dos, 2impr.dos, 6 dos*
R7-*5f, 2impr.fata, 1j, 1f, 1j*.R se term cu 1j,1f,1j
R8-*3dos, 2impr dos, 4 dos*
R9-*3fata, 2 impr fata, 2f, 1j, 1f, 1j*.R se term cu 1j
R10-*5dos, 2 impr dos, 2 dos*
R11-*1j, 1f, 2impr fata, 4f, 1j, 1f*
R12-*6dos, 2 impr dos, 1 dos*
R13 se reia de la R1

f-fata
j-jeteu
impr-impreuna (se scade normal)

Nr. de ochiuri divizibil cu 10+9


Toate randurile pare se lucreaza asa cu vin (pe dos)
R1-(fata lucrului),R3,5,7,9-*1j,3f,1 scaz dubla (din 3 ochi ramane 1),
3f,1j,1f, 1j*
R11-*1f, 1j, 2f, 1scaz dubla, 2f, 1j, 2f*
R13-*2f, 1j, 1f, 1scaz dubla, 1f, 1j, 3f*
R15-*3f, 1j,1scaz dubla, 1j, 4f*
R17 se reia de la R1

Sursa: Modele pentru tricotat - Tehnici si modele de tricotat manual


http://forum.7p.ro/Modele-pentru-tricotat.aspx?g=posts&t=8797#ixzz3U4UujGNt
7 Pitici: Forum despre Sarcina, Nastere, Parenting

Nivel: Ambasador

Intrat: 10/16/2008
Postari: 531
Locatia: printre voi

Nr. de ochiuri divizibil cu 18+13


R1-(fata lucrului)-*4 ochi impreuna pe fata,de 5 ori:1jeteu si 1 ochi fata,1j,4 ochi
impreuna, 5 ochi pe dos*
R2 si toate cele pare- asa cum se prezinta
R3 si R7 asa cum se prezinta ochiurile
R5 se lucreaza ca si primul
R9- 4 ochi pe fata, 5 pe dos, apoi se reia primul rand
R11,R15- ca si R9
R17- se reia de la primul rand

Nr. de ochiuri divizibil cu 15


R1(fata lucrului)-*1j, 2 impreuna fata, 1j, 2 impr fata, 3 fata, 1 scaz stanga, 1 fata,
2 impreuna fata, 1j, 1fata, 1j, 1 fata*

R2 si toate pare- *11 dos, 2 impr pe dos, 1j, 2impr pe dos, 1j*

R3-*1j,2 impreuna pe fata, 1j, 2impr, 2fata, 1 scaz stanga, 2 impr, 1j, 3 fata, 1j,
1fata*

R5-*1j, 2 impr, 1j, 2 impr, 1 fata, 1 scaz stanga, 2 impreuna, 1j, 5 pe fata, 1j,
1fata*
R7-*1j, 2impr, 1j, 2impr, 3impreuna, 1j, 7pe fata, 1j, 1 fata*

R9-*1j, 2impr, 1j, 2impr, 1 fata, 1j, 2fata, 1 scaz stanga, 1 fata, 2impreuna, 2 fata,
1j, 1 fata*
R11 si R13 se vor lucra ca si R9
R15 se va relua de la primul rand

Sursa: Modele pentru tricotat - Tehnici si modele de tricotat manual


http://forum.7p.ro/Modele-pentru-tricotat.aspx?g=posts&t=8797#ixzz3U4V1gthy
7 Pitici: Forum despre Sarcina, Nastere, Parenting

mînă Ghid de tricotat de la bunica


Search this

 Acasă
 Ghemuri şi fire

11Aug

Modelul 4 – Modele compacte
Posted by Shortcut in carte, tricotaje. Tagged: compacte, context. Scrie un comentariu

Se tricotează:

Rîndul 1: 8 ochiuri pe faţă, se păşesc 3 ochiuri şi se lucrează ochiul 4, luîndu-l larg pe andreaua
dreaptă, fără să fie scos de pe andreaua stîngă, apoi se lucrează pe faţă cele 3 ochiuri care au fost
păşite, şi se trec pe andreaua dreaptă împreună cu ochiul 4 care a fost deja lucrat.
Rîndul 2: toate ochiurile se lucrează pe dos.

Rîndul 3: se lucrează toate ochiurile pe faţă.

Rîndul 4: se lucrează în întregime pe dos.

Rîndul 5: 2 ochiuri pe faţă, se păşesc 3 ochiuri şi se repetă operaţiunile modelului din rîndul 1,
iar în continuare se tricotează 6 ochiuri. Această alternanţă se repetă pînă la capătul rîndului.

Rîndul 6: toate ochiurile se lucrează pe dos.

Rîndul 7: se lucrează toate ochiurile pe faţă.

Rîndul 8: toate ochiurile se lucrează pe dos.

“Tricotaje de mînă”, Ana Popescu, Ed. Tehnică, 1966.

11Aug

Modelul 3 – Modele compacte
Posted by Shortcut in carte, tricotaje. Tagged: compacte. Scrie un comentariu

Se tricotează:

Rîndul 1: 1 ochi pe dos, 1 ochi nelucrat, iar firul se lasă pe dosul lucrului.

Rîndul 2: 1 ochi nelucrat cu firul lăsat pe faţa lucrului (acesta va fi acelaşi ochi nelucrat şi în
rîndul 1), 1 ochi pe faţă.

Rîndul 3: la fel ca rîndul 1.


Rîndul 4: toate ochiurile se lucrează aşa cum se prezintă pe andrea, adică ochiul care a fost
lucrat pe dos în rîndul precedent, aici apare pe faţă şi se lucrează tot pe faţă, iar ochiul care n-a
fost lucrat niciodată, aici se lucrează pe dos.

Rîndul 5: se lucrează la fel cu rîndul 1, cu deosebirea că se inversează modelul astfel: ochiul


nelucrat din modelul precedent se lucrează aici pe dos, iar ochiul care a fost lucrat pe dos se trece
pe andrea nelucrat.

Rîndurile următoare se lucrează la fel ca rîndurile 2, 3 şi 4 de mai sus, apoi modelul se repetă
începînd cu rîndul 1.

“Tricotaje de mînă”, Ana Popescu, Ed. Tehnică, 1966.

11Aug

Modelul 2 – Modele compacte
Posted by Shortcut in carte, tricotaje. Tagged: compacte. Scrie un comentariu

Se tricotează:

Rîndul 1: 2 ochiuri pe dos, 2 ochiuri se trec pe andrea nelucrate, cu firul lăsat în faţa ochiurilor.

Rîndul 2: ca şi toate rîndurile cu soţ, se va lucra în întregime pe dos.

Rîndul 3: se lucrează la fel cu rîndul 1, cu deosebirea că aici se tricotează pe dos cele 2 ochiuri
care în rîndul 1 n-au fost lucrate, iar cele care au fost lucrate aici se trec pe andrea nelucrate.

Aceste rînduri se repetă.

“Tricotaje de mînă”, Ana Popescu, Ed. Tehnică, 1966.

11Aug

Model 1 – Modele compacte
Posted by Shortcut in carte, tricotaje. Tagged: compacte. Scrie un comentariu

Se tricotează:

Rîndul 1: toate ochiurile se lucrează pe faţă.

Rîndul 2: 1 ochi pe dos, de la ochiul 2 se ridică nodul pe andrea în faţa ochiului, formînd astfel 2
ochiuri care se lucrează pe faţă, luate pe stînga.

Rîndul 3: ca şi toate rîndurile de pe dosul lucrului, se lucrează pe faţă.

Rîndul 4: se lucrează la fel cu rîndul 2, cu deosebirea că se ridică nodul la ochiul care a fost
lucrat pe dos în rîndul 2.

“Tricotaje de mînă”, Ana Popescu, Ed. Tehnică, 1966.

11Aug

Modele de context
Posted by Shortcut in carte, tricotaje. Tagged: context. Scrie un comentariu

Modele de contextură formează o gamă foarte largă şi se pot realiza prin îmbinarea diverselor
puncte de tricotaj obţinînd modele compacte, ajurate şi dantelate lucrate cu fire într-o singură
culoare sau divers colorate.

Modelele compacte se pretează la tricotarea oricărei piese de îmbrăcăminte, iar cele executate în
diverse culori au o largă aplicare la tricotajele sport pentru toate vîrstele şi la articolele pentru
copii.

Modelele ajurate şi dantelate sînt folosite la tricotarea bluzelor, şalurilor, ciorapilor etc.

Pentru piesele tricotate cu modele dantelate se întrebuinţează fire subţiri şi de bună calitate,
pentru ca împletitura să iasă fină şi spumoasă.
“Tricotaje de mînă”, Ana Popescu, Ed. Tehnică, 1966.

11Aug

Model 22 – Modele borduri
Posted by Shortcut in carte, tricotaje. Tagged: bordura. Scrie un comentariu

Se tricotează:

Rîndul 1: 3 ochiuri pe dos, 10 ochiuri pe faţă, 3 ochiuri pe dos.

Rîndul 2 – 6: se tricotează ochiurile aşa cum apar pe andrea, pe faţă şi pe dos.

Rîndul 7: 3 ochiuri pe dos, ochiurile 4, 5, 6 şi 7 se scot pe o andrea de rezervă şi se trec pe dosul


lucrului şi se tricotează pe faţă ochiurile 8, 9, 10 şi 11. Se tricotează apoi pe faţă ochiurile 4, 5, 6
şi 7 aflate pe andreaua de rezervă. În continuare se scot ochiurile 12, 13, 14 şi 15 se trec pe o
andrea de rezervă şi se lasă pe faţa lucrului, apoi se tricotează pe faţă ochiurile 12, 13, 14 şi 15,
după care se tricotează tot pe faţă ochiurile scoase de pe andreaua de rezervă şi se mai tricotează
3 ochiuri pe dos.

Rîndul 8: 3 ochiuri pe faţă, 16 ochiuri pe dos, 3 ochiuri pe faţă.

Aceste rînduri se repetă.

“Tricotaje de mînă”, Ana Popescu, Ed. Tehnică, 1966.

11Aug

Model 21 – Modele borduri
Posted by Shortcut in carte, tricotaje. Tagged: bordura. Scrie un comentariu
Se tricotează:

Rîndul 1 – 5: 3 ochiuri pe faţă, 3 ochiuri pe dos.

Rîndul 6: 3 ochiuri pe faţă, apoi 3 ochiuri pe dos se tricotează împreună pe faţă.

Rîndul 7: 3 ochiuri pe dos, din ochiul următor se fac 3 ochiuri, adică 1 ochi pe faţă, fără să se
scoată de pe andrea, 1 jeteu şi 1 ochi pe faţă, după care toate 3 ochiurile se scot de pe andrea.

Motivul se repetă începînd cu rîndul 1.

“Tricotaje de mînă”, Ana Popescu, Ed. Tehnică, 1966.

« Older Entries
Newer Entries »

11Aug

Model 20 – Modele borduri
Posted by Shortcut in carte, tricotaje. Tagged: bordura. Scrie un comentariu

Se tricotează:
Cîteva rînduri (8 – 10) cu ochiuri pe dos, apoi începe modelul.

Rîndul 1: 2 ochiuri pe faţă, 2 ochiuri pe dos, 2 ochiuri pe faţă, 5 ochiuri pe dos. Această
alternanţă se repetă după nevoie.

Rîndul 2, 3 şi 4: se tricotează aşa cum apar ochiurile pe andrea, pe faţă şi pe dos.

Rîndul 5: 2 ochiuri pe faţă şi 2 ochiuri pe dos se iau pe o andrea de rezervă şi se lasă în spatele
andrelei. În continuare se tricotează 2 ochiuri pe faţă, apoi se trec de pe andreaua de rezervă pe
andreaua stîngă cele 2 ochiuri lucrate pe dos, iar andreaua de rerzevă se trece în faţa lucrului.
Cele 2 ochiuri pe dos se lucrează pe dos şi în continuare se lucrează pe faţă cele 2 ochiuri aflate
pe andreaua de rezervă. Prin această operaţiune se obţine împletirea rîndurilor. Se continuă
tricotarea a 5 ochiuri pe dos şi apoi o nouă împletitură a rîndurilor.

Rîndul 6: se tricotează ochiurile aşa cum apar pe andrea, adică ochiurile pe faţă se tricotează pe
faţă, iar cele pe dos se tricotează pe dos.

Aceste 6 rînduri se repetă.

“Tricotaje de mînă”, Ana Popescu, Ed. Tehnică, 1966.

11Aug

Model 19 – Modele borduri
Posted by Shortcut in carte, tricotaje. Tagged: bordura. Scrie un comentariu

Se tricotează:

Rîndul 1 şi 2: toate ochiurile se tricotează pe dos.

Rîndul 3: 1 jeteu, se ridică pe andreaua dreaptă 1 ochi nelucrat, ochiul următor se lucrează pe
faţă şi se trece prin ochiul ridicat.

Rîndul 4, 5 şi 6: se lucrează pe dos.

“Tricotaje de mînă”, Ana Popescu, Ed. Tehnică, 1966.

11Aug
Model 18 – Modele borduri
Posted by Shortcut in carte, tricotaje. Tagged: bordura. Scrie un comentariu

Se tricotează:

Rîndul 1: 2 ochiuri pe dos, 1 ochi pe faţă luat din spate.

Rîndul 2: se tricotează aşa cum apar ochiurile pe andrea, adică 2 ochiuri pe faţă şi 1 ochi pe dos.

Rîndurile se repetă.

“Tricotaje de mînă”, Ana Popescu, Ed. Tehnică, 1966.

11Aug

Model 17 – Modele borduri
Posted by Shortcut in carte, tricotaje. Tagged: bordura. Scrie un comentariu

Pentru executarea acestui model e necesar să se monteze pe andrea un număr de ochiuri fără soţ.

Se tricotează:

Rîndul 1: 2 ochiuri pe faţă, 2 ochiuri pe dos, ultimul ochi va fi pe faţă sau pe dos.

Rîndul 2:
– Dacă ultimul ochi din primul rînd a fost tricotat pe dos, se începe rîndul 2 cu 2 ochiuri pe faţă
şi se continuă alternînd cu 2 ochiuri pe dos.
– Dacă ultimul ochi din primul rînd a fost tricotat pe faţă, se începe rîndul 2 cu 2 ochiuri pe dos,
alternînd cu 2 ochiuri pe faţă.

Acest model cere o atenţie deosebită la începutul fiecărui rînd.

“Tricotaje de mînă”, Ana Popescu, Ed. Tehnică, 1966.

11Aug

Model 16 – Modele borduri
Posted by Shortcut in carte, tricotaje. Tagged: bordura. Scrie un comentariu
Se tricotează:

Rîndul 1: 1 ochi pe dos, o răsucitură din 2 ochiuri, adică se tricotează al 2-lea ochi pe faţă
înaintea primului ochi, fără să fie scos de pe andrea. Se tricotează şi primul ochi şi se scot ambele
ochiuri de pe andreaua dreaptă pe cea stîngă. Se repetă alternanţa de ochiuri.

Rîndul 2: 1 ochi pe faţă, iar cele 2 ochiuri răsucite se tricotează pe dos.

Aceste 2 rînduri alternează.

“Tricotaje de mînă”, Ana Popescu, Ed. Tehnică, 1966.

11Aug

Model 15 – Modele borduri
Posted by Shortcut in carte, tricotaje. Tagged: bordura. Scrie un comentariu
Se tricotează:

Rîndul 1: se împunge andreaua în primul ochi din spate spre faţă, fără să fie tricotat, iar firul
rămîne pe dosul lucrului şi se tricotează al 2-lea ochi pe faţă fără să fie scoss de pe andrea. Se
tricotează şi primul ochi luat din spate şi apoi se trec ambele ochiuri pe andreaua dreaptă şi apar
ca ochiuri încrucişate. În continuare se mai tricotează 1 ochi pe dos. Această alternanţă se repetă.

Rîndul 2: Deasupra ochiului pe dos se tricotează 1 ochi pe faţă, iar ochiurile încrucişate se
tricotează pe dos.

Aceste 2 rînduri se repetă.

“Tricotaje de mînă”, Ana Popescu, Ed. Tehnică, 1966.

11Aug

Model 14 – Modele borduri
Posted by Shortcut in carte, tricotaje. Tagged: bordura. Scrie un comentariu
Se tricotează:

Rîndul 1: se tricotează al 2-lea ochi de pe andrea înaintea primului ochi fără să fie scos de pe
andreaua stîngă. Se tricotează şi primul ochi şi se scot de pe andrea ambele ochiuri deodată,
formînd astfel o răsucitură.

Rîndul 2: ochiurile răsucite se tricotează pe dos, 1 ochi pe faţă.

Alternanţa acestor rînduri se repetă.

“Tricotaje de mînă”, Ana Popescu, Ed. Tehnică, 1966.

11Aug

Model 13 – Modele borduri
Posted by Shortcut in carte, tricotaje. Tagged: bordura. Scrie un comentariu
Se tricotează:

Rîndul 1: 1 ochi pe faţă, 1 ochi pe dos.

Rîndul 2 şi toate rîndurile cu soţ: se tricotează ochiurile aşa cum apar pe andrea, pe faţă sau pe
dos.

Rîndul 3 şi toate rîndurile fără soţ: deasupra ochiului pe faţă se tricotează 1 ochi pe dos,
deasupra ochiului pe dos se tricotează 1 ochi pe faţă.

Rîndurile 2 şi 3 se repetă.

“Tricotaje de mînă”, Ana Popescu, Ed. Tehnică, 1966.

11Aug

Model 12 – Modele borduri
Posted by Shortcut in carte, tricotaje. Tagged: bordura. Scrie un comentariu

Se tricotează:

Rîndul 1: 4 ochiuri pe dos, 1 jeteu, 3 ochiuri luate împreună pe faţă, 1 jeteu. Această alternanţă
de ochiuri se repetă pînă la sfîrşitul rîndului.

Rîndul 2: 4 ochiuri pe faţă, 3 ochiuri pe dos.

Rîndul 3: 4 ochiuri pe dos, 3 ochiuri pe faţă.

Rîndul 4: 4 ochiuri pe faţă, 3 ochiuri pe dos.


Această alternanţă de rînduri se repetă.

“Tricotaje de mînă”, Ana Popescu, Ed. Tehnică, 1966.

11Aug

Model 11 – Modele borduri
Posted by Shortcut in carte, tricotaje. Tagged: bordura. Scrie un comentariu

Se tricotează:

Rîndul 1 – 4: punct de jerseu.

Rîndul 5: se adaugă la primul fir, un fir din alt ghem de aceeaşi culoare sau de culoare diferită.
Se tricotează alternativ cîte 1 ochi lucrat pe dos cu firul dintr-un ghem şi 1 ochi lucrat pe dos din
ghemul adăugat. Ambele fire se trec prin faţa împletiturii şi se încrucişează în de jos în sus
pornind de la cel care execută împletitura.

Rîndul 6: se tricotează ochiurule numai pe faţă, tot cu ambele fire, în aşa fel încît ochiurile
lucrate din firul aceluiaşi ghem să fie unul deasupra celuilalt, iar firele se încrucişează pe faţa
împletiturii, de jos în sus.

“Tricotaje de mînă”, Ana Popescu, Ed. Tehnică, 1966.

11Aug

Model 10 – Modele borduri
Posted by Shortcut in carte, tricotaje. Tagged: bordura. Scrie un comentariu
Se tricotează:

Rîndul 1 şi rîndurile fără soţ: 3 ochiuri pe dos, 12 ochiuri pe faţă, 3 ochiuri pe dos.

Rîndul 2 şi toate rîndurile cu soţ: se lucrează pe dos.

Rîndul 13: 3 ochiuri pe dos, 6 ochiuri se iau pe o andrea de rezervă şi se lasă pe faţa lucrului, 6
ochiuri se lucrează pe faţă, ochiurile de pe andreaua de rezervă se trec pe andreaua stîngă şi se
lucrează pe faţă şi în continuare 3 ochiuri pe dos.

Rîndul 14: ca rîndul 2.

Se continuă cu alternanţa rîndurilor.

“Tricotaje de mînă”, Ana Popescu, Ed. Tehnică, 1966.

11Aug

Model 9 – Modele borduri
Posted by Shortcut in carte, tricotaje. Tagged: bordura. Scrie un comentariu
Se tricotează:

Rîndul 1: 4 ochiuri pe faţă, 3 ochiuri pe dos, 2 ochiuri pe faţă, 3 ochiuri pe dos, 4 ochiuri pe faţă.

Rîndul 2 – 8: se lucrează aşa cum apar ochiurile pe andrele (pe faţă sau pe dos).

Rîndul 9: 4 ochiuri pe faţă se iau pe o andrea de rezervă şi se lasă în faţa lucrului, 4 ochiuri pe
faţă, se trec pe andreaua din stînga cele 4 ochiuri de pe andreaua de rezervă şi se lucrează pe faţă,
următoarele 4 ochiuri se trec pe andreaua de rezervă şi se lasă pe dosul lucrului, 4 ochiuri pe faţă,
apoi se trec pe andreaua stîngă cele 4 ochiuri de pe andreaua de rezervă şi se lucrează pe faţă.

Rîndul 9: toate ochiurile se lucrează pe dos.

Alternanţa rîndurilor se repetă.

“Tricotaje de mînă”, Ana Popescu, Ed. Tehnică, 1966.

11Aug

Model 8 – Modele borduri
Posted by Shortcut in carte, tricotaje. Tagged: bordura. Scrie un comentariu
Se tricotează:

Rîndul 1: 2 ochiuri pe dos, ochiul 3 pe faţă, fără să fie luat pe andreaua stîngă, 1 jeteu, se
tricotează încă o dată ochiul precedent (ochiul 2) şi se ia pe andreaua stîngă, formînd astfel 3
ochiuri din unul singur. Se tricotează în continuare 1 ochi pe dos, iar din ochiul următor se
formează iar 3 ochiuri, apoi se tricotează iar 2 ochiuri pe dos.

Rîndul 2: 2 ochiuri pe faţă, 3 ochiuri pe dos, 1 ochi pe faţă, 3 ochiuri pe dos, 1 ochi pe faţă, 3
ochiuri pe dos, 2 ochiuri pe faţă. Această alternanţă urmează pînă la sfîrşitul rîndului.

Rîndul 3: 2 ochiuri pe dos, 3 ochiuri pe faţă, 1 ochi pe dos, 3 ochiuri pe faţă, 2 ochiuri pe dos.

Rîndul 4: la fel cu rîndul 2.

Rîndul 5: la fel cu rîndul 3.

Rîndul 6: 2 ochiuri pe faţă, 3 ochiuri se lucrează împreună pe dos, 1 ochi pe faţă, 3 ochiuri luate
împreună pe dos, 2 ochiuri pe faţă.

Alternanţa acestor rînduri se repetă.

“Tricotaje de mînă”, Ana Popescu, Ed. Tehnică, 1966.

11Aug

Model 7 – Modele borduri
Posted by Shortcut in carte, tricotaje. Tagged: bordura. Scrie un comentariu
Se tricotează:

Rîndul 1: 1 ochi pe faţă, 2 ochiuri tricotate împreună pe faţă, 1 jeteu, 8 ochiuri pe faţă, 1 jeteu, 1
ochi se scoate fără să se tricoteze, 1 ochi se tricotează pe faţă şi se trage prin ochiul nelucrat, 1
ochi pe faţă.

Rîndul 2 şi toate rîndurile cu soţ: se tricotează cu ochiuri pe dos.

Rîndul 3: 2 ochiuri se tricotează împreună pe faţă, 1 jeteu, 10 ochiuri pe faţă, 1 jeteu, 1 ochi se
scoate fără să se lucreze, 1 ochi se tricotează pe faţă şi se trage prin ochiul nelucrat.

Rîndul 5: 3 ochiuri se lucrează pe faţă, ochiurile 4 şi 5 se scot pe o andrea de rezervă şi se lasă


pe dosul lucrului; ochiurile 6 şi 7 se tricotează pe faţă şi apoi ochiurile 4-5 de pe andreaua de
rezervă se tricotează tot pe faţă; ochiurile 8 şi 9 se scot pe andreaua de rezervă şi se lasă pe faţa
lucrului, iar ochiurile 10 şi 11 se tricotează pe faţă, după care se tricotează pe faţă ochiurile 8 şi 9
de pe andreaua de rezervă. Această alternanţă se repetă pînă la capătul rîndului.

Rîndul 6: toate ochiurile pe dos.

Cu acest rînd se încheie modelul care apoi se repetă începînd cu rîndul 1.

“Tricotaje de mînă”, Ana Popescu, Ed. Tehnică, 1966.

11Aug

Modelul 6 – Modele borduri
Posted by Shortcut in carte, tricotaje. Tagged: bordura. Scrie un comentariu
Se tricotează:

Rîndul 1: toate ochiurile se lucrează pe faţă.

Rîndul 2 şi toate rîndurile cu soţ : se lucrează cu toate ochiurile pe dos.

Rîndul 3: 2 ochiuri se tricotează împreună pe faţă, 1 jeteu, 1 ochi pe faţă, 1 jeteu, 1 ochi se
scoate fără a se tricota, 1 ochi se tricotează pe faţă şi se trage prin acul care nu a fost tricotat, 5
ochiuri pe faţă. Această alternanţă se repetă pînă la capătul rîndului.

Rîndul 5: se tricotează toate ochiurile pe faţă.

Rîndul 7: 5 ochiuri pe faţă, 2 ochiuri se tricotează împreună pe faţă, 1 jeteu, 1 ochi pe faţă, 1
jeteu, 1 ochi se scoate, 1 ochi se tricotează pe faţă şi se trage prin ochiul scos, 5 ochiuri pe faţă.

Această alternanţă de ochiuri se repetă pînă la capăt.

Rîndul 9: se tricotează toate ochiurile pe faţă.

Rîndul 10: se tricotează cu ochiurile pe dos.

Această alternanţă a rîndurilor se repetă.

“Tricotaje de mînă”, Ana Popescu, Ed. Tehnică, 1966.

11Aug

Model 5 – Modele borduri
Posted by Shortcut in carte, tricotaje. Scrie un comentariu
Se tricotează:

Rîndul 1: 2 ochiuri pe dos, 1 jeteu, 1 ochi se scoate fără să se tricoteze, 2 ochiuri se tricotează
împreună pe faţă şi se trag prin ochiul care a fost scos, 1 jeteu, 1 ochi pe faţă, 1 jeteu, 1 ochi se
scoate fără să se tricoteze, 2 ochiuri se tricotează împreună pe faţă şi se trag prin ochiul scos, 1
jeteu.

Această alternanţă de ochiuri se repetă pînă la capăt.

Rîndul 2: 2 ochiuri pe faţă, 7 pe dos. Se repetă pînă la capăt.

Rîndul 3: 2 ochiuri pe dos, 7 pe faţă, alternînd pînă la capăt.

Rîndul 4: 2 ochiuri pe faţă, 7 pe dos, cu repetare pînă la capăt.

“Tricotaje de mînă”, Ana Popescu, Ed. Tehnică, 1966.

11Aug

Modelul 4 – modele borduri
Posted by Shortcut in carte, tricotaje. Tagged: bordura. Scrie un comentariu
Se tricotează:

Rîndul 1 – 7: punct de jerseu;

Rîndurile 8 şi 9: toate ochiurile pe dos;

Rîndul 10: 2 ochiuri se tricotează împreună, 1 jeteu alternînd astfel pînă la capăt;

Rîndurile 11 şi 12: toate ochiurile pe dos.

Se repetă rîndurile 1 – 7.

“Tricotaje de mînă”, Ana Popescu, Ed. Tehnică, 1966.

11Aug

Modelul 3
Posted by Shortcut in carte, tricotaje. Scrie un comentariu

Se tricotează:
Rîndul 1: 4 ochiuri pe dos, 1 jeteu, 3 ochiuri lucrate împreună pe faţă, 1 jeteu, 4 ochiuri pe dos.
Alternanţa se repetă pînă la capătul rîndului;

Rîndul 2: 4 ochiuri pe faţă, 3 ochiuri pe dos;

Rîndul 3: 4 ochiuri pe dos, 3 ochiuri pe faţă;

Rîndul 4: la fel ca rîndul 2.

Aceste 4 rînduri se repetă.

“Tricotaje de mînă”, Ana Popescu, Ed. Tehnică, 1966.

11Aug

Modelul 2
Posted by Shortcut in carte, tricotaje. Scrie un comentariu

Se tricotează:

Rîndurile 1 – 5: 6 puncte de jerseu;

Rîndurile 6, 8 şi 10: 1 jeteu, 1 ochi ridicat, nelucrat, cu firul trecut prin spatele lui, 1 ochi lucrat
pe faţă şi trecut prin ochiul ridicat;

Rîndurile 7, 9 şi 11: toate ochiurile se lucrează pe dos.

Acest model se pretează şi pentru formarea unui model. În acest caz se îndoaie pe dos primele 5
rînduri tricotate cu punct de jerseu şi se lucrează o dată cu rîndul 11, sau se coase.
Benzile ajurate pe care le formează acest model creează garnituri frumoase pentru margini de
gulere, manşete, tivuri, plătcuţe etc.

“Tricotaje de mînă”, Ana Popescu, Ed. Tehnică, 1966.

11Aug

Modelul 1
Posted by Shortcut in carte, tricotaje. Scrie un comentariu

Se tricotează:
Rîndul 1 – 6: cu punct de jerseu, avînd grijă ca ultimul rînd să fie pe dos;

Rîndul 7: 1 jeteu, 2 – 4 ochiuri (după mărimea colţişorului care se formează) se lucrează


împreună pe faţă, luat pe dreapta;

Rîndul 8: se lucrează pe dos.

Rîndul 9 – 15: se lucrează cu punct de jerseu. Primele 6 rînduri lucrate cu punct de jerseu se
îndoaie pe dosul lucrului şi se lucrează împreună cu rîndul 15 care se lucrează pe faţă. În acest
scop se lucrează împreună cu fiecare ochi din rîndul 15, cîte 1 ochi luat din primul rînd. Acest tiv
se poate încheia şi coase uşor pe dos.

Marginea cu colţuri rotunde ce se obţine se poate tricota la tivit, bluze, gulere, mîneci, mănuşi,
şosete etc. orificiile tricotate pentru obţinerea colţurilor se folosesc şi pentru trasat şnururi la
mănuşi, ciorapi, botoşei etc.

“Tricotaje de mînă”, Ana Popescu, Ed. Tehnică, 1966.


11Aug

Modele pentru elastic


Posted by Shortcut in carte, tricotaje. 2 comentarii

Elasticul sub diverse variante se foloseşte pentru tricotarea bordurii, a manşetelor, gulerelor etc.

1. Elastic simplu (Fig. 21)

Acest elastic se lucrează atfel:


– Rîndul 1: un ochi pe faţă lucrat pe dreapta, un ochi pe dos lucrat pe stînga.
– Rîndul 2: adică pe dosul lucrului, se lucrează ca şi rîndul 1, tricotînd ochiurile aşa cum apar ele
– pe faţă şi pe dos.

Cele două rînduri se repetă pînă la obţinerea lăţimii indicată de model. În formulă se exprimă
„elastic 1X1”. Acet gen de elastic se foloseşte la tricotaje fine – bluze, pulovere subţiri, bolerouri
etc.

Un elastic simplu în forme mai pline pentru seturi, jachete, articole de sport etc. se poate obţine
prin formulele:
– 2X2: adică 2 ochiuri pe faţă, 2 ochiuri pe dos;
– 3X3: adică 3 ochiuri pe faţă, 3 ochiuri pe dos;
– 3X2: adică 3 ochiuri pe faţă, 2 ochiuri pe dos;
– 3X1: adică 3 ochiuri pe dos, 1 ochi pe faţă.

La toate variantele elasticului simplu, ambele feţe sînt la fel.


2. Elasticul dublu (Fig. 22)
Elasticul dublu se tricotează la obiectele care necesită trasarea unui şiret pe linia de talie la bluze,
jachete, fuste etc., sau la ciorapi etc. Acet elastic se obţine tricotînd:

– Rîndul 1: 1 ochi pe faţă, 1 ochi nelucrat, iar firul rămîne în faţa ochiului;
– Rîndul 2: 1 ochi pe dos, 1 ochi nelucrat, iar firul rămîne în faţa ochiului. De observat este că
ochiul nelucrat în primul rînd se lucrează în rîndul următor, iar firul trebuie să rămînă obligatoriu
în faţa ochiului.

Ambele feţe sînt la fel.

O altă variantă a elasticului dublu se obţine tricotînd:


– Rîndul 1: 1 ochi pe faţă, 2 ochiuri nelucrate, iar firul rămîne în faţa lucrului;
– Rîndul 2: se lucrează pe dos.

3. Elastic cu o singură faţă (Fig. 23).


Tricotarea acestui elastic se face astfel:

– Rîndul 1: 2 ochiuri pe dos, 1 ochi nelucrat, iar firul rămîne în faţa lucrului;
– Rîndul 2: 1 ochi nelucrat, firul rămîne în dosul lucrului şi 2 ochiuri pe faţă;
– Rîndul 3: se lucrează la fel cu rîndul 1;
– Rîndul 4: 1 ochi pe faţă, 2 ochiuri pe dos.
4. Elastic în relief (Fig. 24)
Elasticul în relief se realizează tricotînd:

– Rîndul 1: 2 ochiuri pe faţă, 2 ochiuri pe dos;


– Rîndul 2: începe cu 1 ochi pe dos, se continuă cu 2 ochiuri pe faţă, 2 ochiuri pe dos, terminînd
rîndul cu 1 ochi pe faţă.

Acest elastic se foloseşte la îmbrăcămintea sport, la pulovere bărbăteşti etc.

5. Elastic cu ochiuri răsucite (Fig. 25)


Acest elastic formează o garnitură foarte drăguţă şi originală. Se obţine procedînd astfel:

– Rîndul 1: 2 ochiuri pe faţă, 2 ochiuri pe dos;


– Rîndul 2: 2 ochiuri care se prezintă pe faţă se lucrează tot pe faţă în felul următor. Se lucrează
întîi al 2-lea ochi din cele 2, luat pe stînga, fără să i se dea drumul de pe andrea, după care se
lucrează tot pe faţă primul ochi din cele 2 luat pe dreapta. Apoi se trec ambele ochiuri pe
andreaua din mîna dreaptă. După această operaţie se tricotează pe dos următoarele 2 ochiuri.
Alternarea ochiurilor se face pînă la capăt;
– Rîndul 3 şi următoarele se tricotează la fel ca rîndul 2.
6. Elastic tighelit (Fig. 26)
Tricotarea acestui elastic se face în modul următor:

– Rîndul 1 şi următoarele 6 se tricotează 2 ochiuri pe faţă, 2 ochiuri pe dos.


– Rîndul 8, care se tricotează pe faţa lucrului se lucrează astfel: după ochiul mărginaş se face un
punct de păşitură pete 6 ochiuri, după care se lucrează 2 ochiuri pe faţă şi 2 ochiuri pe dos. Se
repetă păşitura şi apoi iar se lucrează 2 ochiuri pe faţă şi 2 ochiuri pe dos. Această alternanţă se
face pînă la sfîrşitul rîndului. Aceste 8 rînduri se repetă. Elasticul tighelit este folosit ca bordură
şi diverse garnituri şi chiar ca lucrătură de context la jachete şi pulovere bărbăteşti.

7. Elastic cu ochiurile încrucişate (Fig. 27)

Acest gen de elastic se obţine procedînd astfel:


– Rîndul 1: 2 ochiuri pe dos şi 4 ochiuri încrucişate care se tricotează astfel: se lucrează pe faţă
întîi al 2-lea ochi din cele 4, luat pe stînga şi nu se dă drumul de pe andrea pînă nu se lucrează şi
primul ochi pe faţă luat pe dreapta. Aceste 2 ochiuri se trec pe andreaua din mîna dreaptă. Se
procedează la fel şi cu următoarele 2 ochiuri. Se continuă alternanţa de 2 ochiuri pe dos şi 4
ochiuri încrucişate pînă la capătul rîndului;
– Rîndul 2: cele 4 ochiuri încrucişate în rîndul 1 se tricotează pe dos, iar cele 2 ochiuri care au
fost lucrate pe dos se lucrează pe faţă.

Aplicat la un tricotaj simplu lucrat cu punct de jerseu, acest elastic face o garnitură foarte
frumoasă.
8. Elastic ajurat (Fig. 28)

Acest gen de elastic se poate tricota în cîteva variante.

a) Se tricotează:
– Rîndul 1: 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă, luate pe dreapta, un jeteu şi 1 ochi nelucrat se ia
pe andreaua dn mîna dreaptă;
– Rîndul 2: se lucrează ca primul rînd, avînd grijă să se lucreze împreună cu ochiul nelucrat şi
jeteul tricotat în rîndul precedent.

b) Se tricotează:
– Rîndul 1: 1 ochi pe faţă, un jeteu, 1 ochi nelucrat, iar firul de lînă se trece prin spatele ochiului
nelucrat;
– Rîndul 2: ochiul lucrat pe faţă în rîndul 1 se lucrează aici pe dos, iar ochiul nelucrat şi jeteul
din rîndul 1 se lucrează împreună pe faţă, luat pe dreapta;
– Rîndul 3: ochiul care a fost pe dos în rîndul 2 se lucrează aici pe faţă, un jeteu, iar ochiul
rezultat din cele 2 ochiuri luate împreună în rîndul 2 se ia nelucrat pe andreaua din mîna dreaptă;
– Rîndul 4: se lucrează la fel cu rîndul 2. (Fig. 29)

c) Se tricotează:
– Rîndul 1: 1 jeteu, 1 ochi nelucrat, iar firul trecut prin faţa ochiului nelucrat, 1 ochi pe dos.
– Rîndul 2: ochiul care a fost lucrat pe dos în rîndul precedent se lucrează aici tot pe dos, iar
ochiul nelucrat şi cu jeteul din rîndul 1 se lucrează împreună pe dos, luat din dreapta (Fig. 30).

d) Se tricotează:
– Rîndul 1: 1 ochi pe faţă, 1 ochi pe dos;
– Rîndul 2: 3 ochiuri pe dos, 1 ochi pe faţă;

– Rîndul 3: la fel cu rîndul 1;


– Rîndul 4: la fel cu rîndul 2 (Fig. 31).

e) Se tricotează:
– Rîndul 1: 1 jeteu, 1 ochi nelucrat, 1 ochi pe dos;
– Rîndul 2: jeteul şi ochiul nelucrat se lucrează împreună luat pe dreapta, iar ochiul lucrat pe dos

se lucrează tot pe dos (Fig. 32).

f) Se tricotează:
– Rîndul 1: 1 jeteu, 2 ochiuri pe faţă şi jeteul se scapă peste aceste ochiuri lucrate pe faţă;
– Rîndul 2: se lucrează pe dos.

Modelele de elastic ajurat se folosesc la bluze, seturi etc. Prin aspectul lor ele formează o
garnitură originală.

9. Elastic cu spinişori
Prin aspectul lor deoebit, „elasticul cu spinişori” poate forma o garnitură foarte frumoasă la
bluze, jachete etc.

Se tricotează:
– Rîndul 1: 2 ochiuri pe faţă, 2 ochiuri pe dos;
– Rîndul 2: se lucrează ochiurile pe faţă şi pe dos, aşa cum se prezintă foecare pe andrea;
– Rîndul 3: se începe cu 1 ochi pe dos, apoi se alternează pînă la sfîrşitul rîndului cîte 2 pe faţă,
două pe dos;
– Rîndul 4: la fel cu rîndul 2.

Aceste 4 rînduri se repetă.

10. Elastic cu dungi late (Fig. 33)

Elasticul cu dungi late formează borduri frumoase


şi poate constitui şi model de context la pulovere şi articole de sport. Alcătuirea dungilor se poate
face în diverse feluri:

a) Se tricotează:
– Rîndul 1: 1 ochi pe faţă, 2 ochiuri pe dos;
– Rîndul 2: toate ochiurile se lucrează pe dos.

Se repetă acete 2 rînduri (Fig. 33).

b) Se tricotează:
– Rîndul 1: 1 ochi pe dos, 3 ochiuri nelucrate, iar firul rămîne în faţa ochiurilor nelucrate;
– Rîndul 2: se lucrează numai pe dos.

Rîndurile se repetă.

Modelele de elastic prezentate nu epuizează gama de modele ce se poate prezenta. Prin diversele
combinări ale punctelor de tricotaj se pot obţine modele noi.

“Tricotaje de mînă”, Ana Popescu, Ed. Tehnică, 1966.

10Aug

Alegerea modelelor
Posted by Shortcut in carte, tricotaje. Scrie un comentariu

În alegerea modelelor, ca şi a culorilor, trebuie să se ţină seama de sex, vîrstă şi de conformaţie.

– Pentru persoanele slabe, indiferent dacă sînt înalte, scunde sau mijlocii, se va adapta o linie
lejeră, împletituri complicate şi culori deschise.

– Pentru persoanele cu şolduri mari sau cu talie plină, se va adapta o linie dreaptă, iar
lungimea bluzelor şi a jachetelor va fi mai jos de talie. Cît priveşte modelul de tricotat, va fi
alcătuit din linii verticale, iar culorile vor fi de nuanţe mai închise.

– Persoanele cu gîtul scurt vor evita gulerele înalte şi vor prefera decolteurile înguste şi lungi.

– Persoanele cu gîtul lung vor purta, dimpotrivă, numai gulere mari de orice formă, cît mai
bogate.

În general culorile variază şi ele, ţinînd seama de indicaţiile de mai sus. Pentru persoanele tinere
culorile pot varia după gust şi după culoarea ochilor, a părului sau a tenului.

Pentru persoanele vîrstnice se preferă în general culori ca: negru, maron, bleumarin, tabac,
vişiniu, verde închis, gri, bej etc. Culorile mai deschise vor fi folosite pentru diverse garnituri.
Pentru bărbaţi se recomandă de asemenea culorile de nuanţe închise. Culorile vii sînt şi ele
indicate uneori, mai ales pentru costumele sport.

– Pentru copiii mici sînd indicate culorile alb, bleu şi roz.

– Pentru copii mai mari, se recomandă culorile vii cu garnituri bogate şi foarte variate.

Alegerea modelului de tricotat se face înainte de a se pregăti materialul, dar numai atunci cînd se
folosesc materiale noi. În cazul cînd se folosesc materiale rezultate dintr-un tricotaj deşirat,
modelul se va alege după ce se vor cunoaşte posibilităţile ce le oferă materialul respectiv.

“Tricotaje de mînă”, Ana Popescu, Ed. Tehnică, 1966.

10Aug

Materiale folosite
Posted by Shortcut in carte, tricotaje. Scrie un comentariu

După ce s-a ales modelul, se va procura materialul necesar. Se pot folosi fire de lînă, bumbac,
mătase, fire sintetice etc.

În cazul cînd se folosec materiale vechi, provenite din deşirarea diverselor obiecte de
îmbrăcăminte tricotate, se procedează astfel:

– Se descoase obiectul respectiv, se deşiră şi se înlătură părţile uzate, iar firele rezistente se
înnoadă, se înfăşoară pe speteaza unui scaun şi se leagă lejer în două locuri. Sculul obţinut se
spală în apă călduţă în care s-a pus sodă sau „Alba Lux”, „Perlan alb” sau fulgi de săpun.Se
clăteşte în cîteva ape, iar în ultima apă se pune oţet. Cînd se pune la uscat se scutură sculul bine
de apă şi se atîrnă la un capăt o greutate care să întindă bine firul. După ce se usucă, firul se
deapănă lejer în gheme şi apoi se dă în lucru.

– Chiar materialul nou, care se cumpără în scule, se deapănă uşor de pe scul pe ghem, peste două
degete, avînd grijă ca ghemul să fie moale, mai ales în cazul firelor de lînă, întrucît ele îşi pierd
elasticitatea dacă sînt depănate prea strîns.

– În general e bine să se întrebuinţeze material de bună calitate pentru a asigura durabilitate şi un


aspect frumos obiectului tricotat.

“Tricotaje de mînă”, Ana Popescu, Ed. Tehnică, 1966.

10Aug

Ustensile necesare
Posted by Shortcut in carte, tricotaje. Scrie un comentariu

La tricotarea diferitelor obiecte de îmbrăcăminte se folosesc diverse andrele, croşetă şi ace de


canava speciale pentru fire groase de lînă (de lînă, bumbac, mătase etc.)

Andrelele pot fi confecţionate din lemn, os, material plastic sau din metal.

– Andrelele din lemn, os şi material plastic sînt uşoare, se mînuiesc bine, însă au rezistenţă
mică. De aceea se folosesc la tricotarea cu lînă fină a lucrurilor uşoare (bluze, şaluri etc.)

– Andrelele din metal sînt rezistente, însă trebuie să fie nichelate, întrucît altfel înnegresc firul
de culoare deschisă.

După formă se deosebesc:

– Andrele ascuţite numai la un capăt. Acestea se folosesc la tricotarea pieselor drepte (fulare,
şaluri, bluze etc.).

– Andrele ascuţite la ambele capete. Ele se folosesc la tricotarea pieselor circulare (căciuli,
ciorapi, mănuşi etc.).

– Andrele circulare, cu ambele capete ascuţite. Acestea se folosesc la tricotarea pieselor mari,
executate tubular dintr-o singură bucată (fuste, rochii etc.).

Indiferent de forma ce o prezintă, andrelele trebuie să fie netede, lucioase, iar capetele să nu fie
prea ascuţite ca să nu rupă firul.

După grosime, andrelele se diferenţiază, variind ca diametru între 2 şi 10 mm. Lungimea


diametrului reprezintă numărul categoriei de andrele. De exemplu andrele nr. 2; 2,5; 3 etc.

Alegerea andrelelor după grosime, depinde de grosimea firului cu care se tricotează, care la
rîndul lui depinde de felul obiectului care se tricotează, ca şi de modelul ales.

– Andrelele nr. 2 se întrebuinţează la tricotarea peiselor din lînă subţire.

– Andrelele nr. 2,5 se folosesc la tricotaje din fire de grosime mijlocie, cum sînt bluzele, rochiile
etc.

– Andrelele nr. 3; 3,5 şi 4 se întrebuinţează la tricotarea îmbrăcămintei sport.

– Andrele pentru ciorapi (5 andrele) se folosesc la tricotarea ciorapilor, şosetelor, mănuşilor,


botoşeilor etc.

E necesar să se acorde o atenţie deosebită la alegerea mărimii andrelelor, întrucît ele trebuie să se
potrivească cu firul cu care se tricotează. Dacă se tricotează un fir subţire cu andrele groase va
rezulta o împletitură rară, care se va întinde cu uşurinţă. Rezultatul va fi invers, dacă împletitura
se va face cu andrele subţiri la un fir gros. Pentru evitarea acestor neajunsuri, e bine ca înainte de
a se începe împletitura, să se încerce andrele ce se potrivesc la firul cu care se tricotează.

Pe lîngă andrele, e necesară şi o croşetă din metal nichelat, sau din os pentru tricotarea diverselor
garnituri şi pentru tras pe dosul împletiturii capetele firelor ce rămîn după tricotare.

Pentru asamablarea diverselor piese tricotate ce compun un obiect de îmbrăcăminte, este necesar
ca trusa de ustensile să fie completată cu un ac de canava.

După ce s–a ales modelul, materialul şi ustensilele necesare, se trece la desenarea unui tipar
potrivit cu obiectul propus pentru tricotare. În acest scop se iau diverse măsuri direct pe corp.

“Tricotaje de mînă”, Ana Popescu, Ed. Tehnică, 1966.

10Aug

Luarea măsurilor
Posted by Shortcut in carte, tricotaje. Un comentariu

Măsurile sînt de trei feluri:

a. Măsuri de lungime, care se iau pe linie verticală, începînd de la vertebra a 7-a cervicală
(nodul cefei) pentru bluze, jachete etc., sau din talie în jos, pentru fuste, rochii etc.

b. Măsuri de lăţime, din care nu se foloseşte decît măsura de lăţime a spatelui şi care se ia de la
un braţ la altul, în direcţia omoplaţilor.

c. Măsuri de grosime, care se iau înconjurînd corpul în divere regiuni (bust, talie, şold etc.).

Pentru luarea măsurilor sînt necesare o panglică metrică (centrimetru) şi un şiret lung de circa un
metru.
Măsurile de lungime se iau în general pe partea din spate a corpului, iar cele de grosime se iau
petrecînd panglica metrică din faţă spre spate.

Măsurile se iau lejere şi se notează întregi. Pentru desenarea tiparelor, măsurile se folosesc
întregi sau pe fracţiuni, aşa cum se va indica la tiparul respectiv.

Modul de luare a măsurilor este în general acelaşi pentru toate vîrstele, cu excepţia copiilor pînă
la 2 ani, pentru care se folosesc măsuri anume stabilite.

Înainte de a se trece la luarea măsurilor, se potriveşte corpul într-o ţinută corectă şi se fixează
talia cu un şiret îngust.
Măsurile necesare construirii unui tipar sînt în general următoarele (Fig. 1).

1. Lungimea spatelui pînă la talie, se ia de la nodul cefei şi pînă în talie.

2. Lungimea feţei pînă în talie, se ia tot de la nodul cefei, trecînd panglica metrică pe lîngă gît şi
coborînd apoi pînă în mijlocul feţei pînă în talie.

3. Lungimea fustei, se ia în mijlocul spatelui din talie şi pînă unde se doreşte a se stabili lungimea
respectivă.
4. Lăţimea spatelui, se ia de la un braţ la altul, trecînd cu panglica metrică peste partea cea mai
dezvoltată a omoplaţilor, la 1/3 din lungimea spatelui, pînă în talie.

5. Grosimea bustului, se ia înconjurînd corpul cu panglica metrică în direcţia bustului.

6. Grosimea taliei, se ia înconjurînd mijlocul corpului pe linia şiretului, care indică linia de talie.

7. Grosimea şoldurilor. Măsura aceasta se ia în partea cea mai dezvoltată a abdomenului şi a


şoldurilor pentru fuste şi rochii, iar pentru bluze, această măsură se ia la nivelul unde se stabileşte
lungimea bluzei, jachetei şi a puloverului. Din punctul unde s-a încheiat panglica metrică pentru
grosimea şoldurilor se măsoară drept în sus distanţa dintre şolduri şi talie. Această măsură indică
la ce distanţă, faţă de talie, s-a luat măsura de grosime a şoldului pentru fuste şi rochii sau la ce
distanţă faţă de talie s-a stabilit lungimea bluzei, puloverului sau jachetei. Aceste măsuri se
notează întregi şi ub formă de fracţie, adică numărătorul indică grosimea şoldului, iar numitorul
arată distanţa dintre şold şi talie.

De exemplu: 80 = grosimea şoldului


_____________________________
15 = distanţa dintre şold şi talie

8. Grosimea gîtului se ia înconjurînd gîtul sub bărbie plus 2 cm.

9. Lungimea mînecii. Pentru luarea acestei măsuri se îndoaie în unghi drept spre faţă. Măsura se
ia de la osul umărului şi pînă unde se stabileşte lungimea mînecii.

10. Grosimea braţului se ia înconjurînd braţul pînă peste osul umărului.

11. Grosimea braţului sub cot se foloseşte la mînecile trei sferturi. Această măsură se ia
înconjurînd braţul mai jos de cot la nivelul unde s-a stabilit lungimea mînecii.

12. Grosimea încheieturii mîinii este necesară pentru mînecile lungi. Această măsură se ia
înconjurînd încheietura mîinii cu panglica metrică.

Măsurile trebuie luate corect întrucît de exactitatea lor depinde reuşita tiparelor.

Pentru desenarea diferitelor tipare, se vor folosi din măsurile enumerate, numai măsurile tiparului
respectiv, eliminînd ce nu trebuie sau adăugînd ceea ce lipseşte (diferite măsuri specifice,
indicate la tiparul respectiv).

“Tricotaje de mînă”, Ana Popescu, Ed. Tehnică, 1966.

10Aug

Desenarea tiparelor
Posted by Shortcut in carte, tricotaje. 2 comentarii
Tiparele reprezintă diferitele părţi ce alcătuiesc un anumit obiect de îmbrăcăminte. Ele se
desenează în general pe jumătate. Pentru desenarea tiparelor e nevoie de hîrtie, creion, gumă,
linie şi panglică metrică.

Ca să se poată desena cu uşurinţă, tiparele se încadrează în diverse figuri geometrice ca unghiuri,


dreptunghiuri, pătrate etc., în cadrul cărora se folosesc şi unele linii ajutătoare.

Pentru o orientare uşoară şi exactă în desenarea tiparelor se folosesc diferite litere în ordine
alfabetică, cu care se notează liniile sau diversele puncte.

Liniile verticale indică, în general, lungimea tiparului, iar liniile orizontale indică lăţimea
tiparului. Liniile de contur ale tiparului reprezintă liniile pe care se execută cusăturile obiectului
respectiv.

Pentru executarea unui obiect tricotat, tiparul respectiv se decupează pe liniile de contur, cu
deosebirea părţilor care se tricotează întregi (spate, mîneci, guler etc.) pentru care decuparea
tiparului se face pe hîrtie dublă îndoită pe linia de mijloc a tiparului. Pe aceste tipare se vor călca
piesele tricotate, care vor fi fixate cu ace cu gămălie.

“Tricotaje de mînă”, Ana Popescu, Ed. Tehnică, 1966.

10Aug

Diferite puncte de tricotare


Posted by Shortcut in carte, tricotaje. 7 comentarii

Tricotajele, indiferent de piesa şi modelul ce urmează a se tricota, cuprind diferite operaţiuni de


lucru.

1. Montarea ochiurilor pe andrele

Se deşiră firul de pe ghem atît cît să dubleze firul cu care trebuie să se monteze ochiurile,
socotind 1 – 2 cm pentru fiecare ochi. Acest calcul variază după grosimea firului de lînă şi a
andrelelor cu care se execută tricotajul respectiv.

Montarea ochiurilor se poate face în două feluri: cu firul dublu, cînd tricotajul nu prezintă o altă
garnitură pe margine, sau cu firul simplu.

Pentru montarea ochiurilor cu fir dublu se îndoaie firul de lînă dublîndu-l pe distanţa calculată
pentru montarea numărului necesar de ochiuri şi se înnoadă uşor capătul liber al firului pe firul
ce se deşiră de pe ghem.

Capătul liber al firului dublu se trece după degetul mare şi cel arătător al mîinii stîngi, potrivind
cu nodul făcut pe lungimea firului să se aşeze în spatele degetului arătător. Capătul liber al firului
dublu şi firul de pe ghem se ţin în palmă sub celelalte trei degete (Fig. 2). Cu mîna dreaptă se trec
pe sub fir, de jos în sus între degetul mare şi cel arătător, două andrele strînse la un loc (Fig. 3) cu
care se trage firul către degetul mare. Cu vîrful andrelelor se prinde firul de pe degetul mare, apoi
se ia firul de pe degetul arătător şi se trage prin bucla care se formează pe degetul mare (Fig. 4),
după care bucla se scoate de pe degetul mare şi se strînge formîndu-se primul ochi. Se repetă
operaţiunea pînă se completează numărul necesar de ochiuri, după care se scoate una din andrele
şi se trece la tricotarea primului rînd de ochiuri.

După ce se calculează lungimea necesară pentru montarea ochiurilor de la punctul fixat, firul se
trece pe după degetul mare, prinzîndu-l dinspre interiorul mîinii, iar firul dinspre ghem se fixează
înfăşurîndu-l pe degetul arătător. Pe sub firul trecut pe degetul mare se întorc andrele dinspre
exterior şi se ia bucla desemnată de firul trecut pe după deget, formînd astfel primul ochi.
Operaţia se repetă pînă se montează toate ochiurile necesare (Fig. 5).

2. Stabilirea numărului necesar de ochiuri


Pentru stabilirea numărului necesar de ochiuri pe cm2 de tricot se execută o mostră de probă din
lînă cu andrelele cu care urmează a se tricota obiectul respectiv. În acest scop se montează 15 –
20 de ochiuri şi se lucrează 6 – 7 cm din modelul stabilit. Se calcă împletitura, după care se
măsoară 5 cm în lungime şi 5 cm în lăţime (adică pe verticală). În cadrul acestei măsurători se
numără ochiuriule montate şi ochiurile tricotate. Numerele obţinute se împart la 5 şi se află
numărul ochiurilor pe cm de lungime. De exp: în 5 cm2 se află 10 ochiuri puse pe andrea şi 8
ochiuri tricotate pe verticală. În acest caz se va obţine:

10 : 5 = 2 – deci 2 ochiuri pe cm;


8 : 5 = 1,6 – deci un ochi şi ceva, adică un rînd şi mai mult de jumătate de 1 cm. De aici rezultă
că pentru fiecare cm de lăţime a tiparului, se vor monta pe andrea 2 ochiuri, iar pentru fiecare cm
de lungime a tiparului, se va socoti un rînd şi ceva mai mult de jumătate, tricotat pe verticală.

La montarea ochiurilor pe andrele se vor monta 2 ochiuri în plus, întrucît primul şi ultimul ochi
de pe andrea nu se lucrează. Acestea au rolul să menţină marginea dreaptă, de aceea ele nu intră
în calculul numărului ochiurilor ce trebuie montate pe andrea. Aceste ochiuri poartă numele de
ochiuri mărginaşe. După operaţiunea de montarea a ochiurilor se începe lucrul.

3. Tricorarea ochiurilor
Modul de tricotare a primului rînd de ochiuri, ca şi a rîndurilor următoare, este determinat de
modelul ales şi de gradul de elasticitate ce trebuie să prezinte linia de margine a lungimii
obiectului respectiv. Dacă se cere o elasticitate redusă, tricotarea primului rînd de ochiuri se
începe după ce se scoate una din andrelele pe care s-au montat ochiurile. Cu acest procedeu
ochiurile se micşorează prin întinderea firului de lînă respectiv. Dacă însă tricotajul respectiv,
cum sînt ciorapii, mănuşile etc. cere o margine cu o elasticitate accentuată, tricotarea primului
rînd se face luînd ochiurile direct de pe ambele andrele pe care au fost montate. Prin acest
procedeu ochiurile rămîn la mărimea lor iniţială, fapt care îngăduie o elasticitate mărită.

Ochiurile montate pe andrele se pot tricota în diferite feluri, în funcţie de cerinţele modelului
repectiv.

Pentru tricotarea ochiurilor se procedează astfel:


Andreaua cu ochiurile montate se ia în mîna stîngă, iar firul de lînă ce vine de la ghem se
înfăşoară pe degetul arătător al mîinii stîngi. În mîna dreaptă se ţine andreaua liberă cu care se
tricotează. Ochiul mărginaş se trece pe andreaua din mîna dreaptă fără să fie tricotat. Primul ochi
este ochiul imediat următor după ochiul mărginaş. Ochiurile pot fi tricotate pe faţă sau pe dos, iar
modul cum sînt lucrate ochiurile de pe andrea imprimă un anumit aspect modelului ce se
execută.

Tricotarea ochiurilor se poate face astfel:

Ochiuri lucrate pe faţă.


– Ochi pe faţă lucrat pe dreapta (Fig. 6). Aceste ochiuri se tricotează introducînd andreaua
dreaptă prin faţa ochiului. Acesta este procedeul obişnuit de tricotare a ochilor pe faţă.

– Ochi pe faţă lucrat pe stînga. Aceste ochiuri se tricotează introducînd andreaua prin spatele
ochiului. Ochiul tricotat se scoate de pe andreaua din mîna stîngă şi se trece pe andreaua din
mîna dreaptă. Procedeul se repetă pînă la terminarea rîndului. Pe andreaua din dreapta se scoate
apoi ochiul mărginaş fără să fie tricotat, apoi se repetă operaţiunea de tricotarea ochiurilor pe
dos.

Ochiuri lucrate pe dos. Tricotarea ochiurilor pe dos se face atfel decît ochiurile pe faţă. În acest
scop se va ţine lucrul în mînă ca şi la tricotarea ochiurilor pe faţă. Pe andreaua din mîna dreaptă
se scoate ochiul mărginaş netricotat. Firul cu care se lucrează se trece pe andreaua din mîna
stîngă şi se aşază pe faţa ochiului următor. Andreaua din mîna dreaptă se trece prin primul ochi
dinspre dreapta spre stînga pe sub firul cu care se lucrează tricotînd ochiul după una din
variantele următoare:

– Ochiul pe dos lucrat pe dreapta (Fig. 7). Aceste ochiuri se lucrează prinzînd firul cu andreaua
dreaptă, de sus în jos. Acesta este procedeul obişnuit de tricotarea ochiurilor pe dos.

– Ochi pe dos lucrat pe stînga. Aceste ochiuri se execută prinzînd firul cu andreaua din mîna
dreaptă, de jos în sus.
După ce se prinde firul se trage şi ochiul format se scoate de pe andreaua din mîna stîngă.

– Jeteul (Fig. 8) se execută între două ochiuri – unul aflat pe andreaua din dreapta şi altul pe
andreaua din stînga, procedînd astfel:
Se trece firul în jurul andrelei din dreapta înfăşurîndu-l o singură dată sau de două ori printr-o
mişcare pornind de la stînga spre dreapta apucînd firul din faţă spre spate. În felul acesta se
realizează un jeteu simplu sau dublu, după cerinţele modelului. Se combină appoi tricotarea
ochiului următor. Prin tricotarea jeteurilor, numărul ochiurilor de pe andreaua din mîna dreaptă
sporeşte mereu. Dacă însă e necesar să se păstreze numărul iniţial de ochiuri, se tricotează
împreună două ochiuri înaintera jeteului şi două ochiuri după jeteu.
– Ochi ridicat. Se ridică un ochi procedînd astfel: se introduce andreaua dreaptă în ochiul
următor prin patele andrelei stîngi şi se trece ochiul fără a se tricota de pe andreaua stîngă pe cea
dreaptă. Firul de lînă rămîne în faţa sau în spatele andrelei, după cerinţele modelului.

– Ochi scăzut. Acest ochi este scăzut peste cel următor, de pe andreaua stîngă. În acest scop se
ridică un ochi pe andreaua dreaptă, se tricotează ochiul următor pe faţă şi apoi se trece prin
ochiul ridicat.

– Ochi trasat. Acest ochi se execută tricotînd primul şi al doilea ochi pe faţă şi apoi se trece
primul ochi prin ochiul al doilea. Această operaţiune se repetă într-un rînd de cîte ori o cere
modelul.

– Ochiuri de acoperire. Se tricotează ochiurile în forma în care apar pe andrea, adică ochiurile
care apar pe faţă se lucrează pe faţă, iar cele care apar pe dos, se lucrează pe dos.

Prin îmbinarea ochiurilior divers tricotate, se pot realiza diferite modele de tricotaje.

4. Diferite puncte de tricotare


Diversitatea modelelor de tricotaje depinde, după cum s-a arătat, de o întreagă gamă de variaţii în
modul de a monta şi a lucra ochiurile de pe andrele, fapt care are ca rezultat formarea diferitelor
puncte de tricotaj, cum sînt cele descrise în continuare.

Punctul leneş (Fig. 9) denumit şi punct simplu, se tricotează cu toate rîndurile pe faţă, adică atît
rîndul 1 cît şi rîndurile următoare, se lucrează numai cu ochiuri pe faţă.
Acest punct asigură tricotajului o elasticitate specială, care permite mularea perfectă pe corp şi
împletitura nu se rulează. Modelul care se formează este acela de „rips” şi este folosit în
tricotarea gulerelor, manşetelor, marginilor etc.
De remarcat este că un rînd de – punct leneş – care formează rîndul este alcătuit din 2 rînduri
tricotate cu ochiurile pe faţă.
Punctul de jerseu (Fig. 10) cunoscut şi sub numele de „punct de ciorap” se tricotează 1 rînd pe
faţă, 1 rînd pe dos, adică:

– Rîndul 1 şi celelalte rînduri fără soţ (pe faţa lucrului) se tricotează pe faţă.
– Rîndul 2 şi celelalte rînduri cu soţ (pe dosul lucrului) se tricotează pe dos.

Modelul obţinut este cel mai simplu model cu faţa netedă, însă este modelul cel mai greu de
executat, întrucît solicită multă atenţie în tricotarea ochiurilor care trebuie să fie egale şi la fel de
larg lucrate. Cea mai neînsemnată greşeală în execuţia lor este vizibilă şi strică aspectul general
al tricotului.

Punctul de jerseu răsucit se tricotează astfel:

– Rîndul 1 şi celelalte rînduri fără soţ se lucrează pe faţă (ochiurile se iau din spatele andrelei);

– Rîndul 2 şi celelalte rînduri cu soţ se lucrează pe dos.

Punctul de elastic (Fig. 11) se tricotează astfel:

– Rîndul 1: 1 ochi pe faţă şi 2 ochiuri pe dos, pînă la sfîrşitul rîndului;

– Rîndul 2 şi următoarele se tricotează ochiurile aşa cum se prezintă, adică ochiurile pe faţă se
lucrează pe faţă, iar ochiurile pe dos se lucrează tot pe dos. Elasticul poate fi tricotat şi alternînd
3 ochiuri pe faţă, 3 ochiuri pe dos, sau 3 ochiuri pe faţă şi 2 ochiuri pe dos.

Punct de semielastic (Fig. 12) se tricotează ca şi punctul de elastic, cu deosebirea că se lucrează


cîte 1 ochi pe faţă şi 1 ochi pe dos.
Punctele de elastic şi semielastic se folosesc pentru tricotarea marginilor, gulerelor, manşetelor
etc. Ambele feţe ale elasticului şi semielasticului sînt identice.

Punctul de elastic în relief (Fig. 13) se tricotează astfel:

– Rîndul 1 şi celelalte rînduri fără soţ: 2 ochiuri pe faţă, 2 ochiuri pe dos pînă la sfîrşitul rîndului;

– Rîndul 2 şi celelalte rînduri cu soţ: 1 ochi pe dos, 2 ochiuri pe faţă, 2 ochiuri pe dos,1 ochi pe
faţă, alternînd pînă la sfîrşitul rîndului. Ambele feţe sînt identice. Acest punct se foloseşte la
obiectele de sport.

Punctul de orez (Fig. 14) se tricotează astfel:

– Rîndul 1: 1 ochi pe faţă, 1 ochi pe dos, pînă la sfîrşitul rîndului;


– Rîndul 2 şi cele următoare: ochiul pe faţă se lucrează pe dos, cel pe dos se lucrează pe faţă.

Punctul de orez alungit (Fig. 15) se tricotează astfel:

– Rîndul 1: 1 ochi pe faţă, 1 ochi pe dos pînă la sfîrşitul rîndului;

– Rîndul 2 şi toate rîndurile cu soţ: deasupra ochiului pe faţă se lucrează 1 ochi pe faţă, iar
deasupra ochiului pe dos se tricotează 1 ochi pe dos;

– Rîndul 3 şi toate rîndurile fără soţ: deasupra ochiului pe faţă se tricotează 1 ochi pe dos, iar
deasupra ochiului pe dos se tricotează 1 ochi pe faţă.

Rîndurile 2 şi 3 se repetă.

Punctul de ţesătură se lucrează astfel:

– Rîndul 1: 1 ochi pe faţă, se ridică ochiul următor, alternînd pînă la capăt;

– Rîndul 2: pe dos, toate ochiurile;

– Rîndul 3: deasupra ochiului ridicat se lucrează 1 ochi pe faţă, iar deasupra ochiului pe faţă se
ridică 1 ochi;

– Rîndul 4: pe dos, toate ochiurile.

Aceste 4 rînduri se repetă.

Punctul pentru bridă se tricotează peste un număr de ochiuri. Dacă brida se face peste 6 ochiuri,
se introduce andreaua din mîna dreaptă între ochiurile 6 şi 7, se prinde firul de lînă şi se lucrează
1 ochi. Prin acest ochi se scoate apoi primul ochi de pe andreaua stîngă, ochi care se trece din
nou pe aceeaşi andrea, şi se lucrează mai departe modelul respectiv.
Punctul de fantezie este alcătuit din 2 ochiuri şi se lucrează astfel:

– Primul ochi se montează pe andrea luînd bucla de pe degetul mare cu andreaua introdusă
dinspre interior spre exterior;

– Al doilea ochi se montează pe andrea, luînd bucla de pe degetul mare cu andreaua introdusă
din afară spre interior.

Aceste 2 ochiuri se repetă şi astfel se obţine o margine frumoasă ce se face mai ales la tricotajele
fine.

“Tricotaje de mînă”, Ana Popescu, Ed. Tehnică, 1966.

10Aug

Cîteva operaţiuni de tricotare


Posted by Shortcut in carte, tricotaje. 3 comentarii

Tricotarea unui obiect include o serie de operaţiuni care, prin ansamblul lor, conduc la realizarea
completă a obiectului respectiv. Printre acetea se enumeră:

1. Creşterea şi micşorarea numărului de ochiuri


Tricotarea după tipar ca şi tricotarea diferitelor modele necesită creşterea sau micşorarea
numărului de ochiuri.
Creşterea numărului de ochiuri se poate realiza prin ridicarea firului orizontal dintre 2 ochiuri pe
andreaua dreaptă. Se tricotează luîndu-l din spatele andrelei stîngi (Fig. 16). Firul se suceşte ca să
nu se formeze un gol. Acest procedeu se foloseşte la tricotarea unor modele.

– Tricotarea primului şi a ultimului ochi de 2 ori, o dată luat din faţă şi o dată luat din spatele
andrelei din mîna stîngă (Fig. 17, a şi b), adică o dată lucrat pe dreapta şi o dată spre stînga.
Acest procedeu se foloseşte cînd e necesar să se adauge cîte un singur ochi de fiecare parte, după
un anumit număr de rînduri, sau să se adauge ochiuri într-un rînd, la anumite intervale.
– Executarea unui jeteu cu andreaua dreaptă se face printr-o mişcare dinspre dreapta spre stînga,
pe sub firul cu care se lucrează şi care se trece de la stînga spre dreapta. Apoi se tricotează ochiul
următor.

– Tricotarea a 3 ochiuri în unul singur, se face astfel: se tricotează la început 1 ochi pe faţă, apoi
fără să se scoată de pe andrea, se face un jeteu şi se tricotează din nou 1 ochi pe faţă. Cele 3
ochiuri obţinute se scot de pe andreaua din mîna stîngă (Fig. 18)

– Montarea pe andrea a 2 sau mai multe ochiuri din firul cu care se lucrează se vede în Fig. 19.
Acest procedeu se foloseşte la lărgirea tricotului cu cîteva ochiuri pe margini, după cerinţele
tiparului şi la tricotarea butonierelor şi a tăieturilor pentru buzunare.

Micşorarea sau scăderea numărului de ochiuri se realizează prin:

– Tricotarea a 2 sau 3 ochiuri împreună, pe faţă sau pe dos, după cum cere lucrul. Pentru aceasta
se introduce andreaua de la dreapta spre stînga deodată în 2 sau 3 ochiuri, care se tricotează
împreună.

– Tricotarea pe faţă a ochiului mărginaş şi a ochiului următor se face împreună şi se scot de pe


andreaua stîngă. Ochiul obţinut se trece din nou pe andreaua stîngă şi se tricotează împreună cu
ochiul următor. Operaţiunea se repetă după cerinţele tiparului respectiv. Acet procedeu se aplică
şi la încheierea ochiurilor.

2. Încheierea ochiurilor

După terminarea tricotării este necesar să se încheie ochiurile pentru ca să nu se deşire. În acest
scop se tricotează astfel:

Se scoate ochiul mărginaş, iar ochiul următor se tricotează pe faţă şi apoi se trece prin ochiul
mărginaş. În acest fel pe andreaua din mîna dreaptă rămîne un singur ochi. Se tricotează pe faţă
ochiul următor care se trece şi el prin ochiul aflat pe andreaua din dreapta. Operaţiunea se repetă
pînă cînd pe andrea rămîne ultimul ochi, prin care se trece firul ce vine de la ghem, apoi firul se
scoate de pe andrea, se înnoadă şi se rupe.
3. Marginea dreaptă

Ochiurile de pe margine nu se lucrează cînd se tricotează diferite detalii. Aceste ochiuri, numite
şi ochiuri mărginaşe, se scot de pe andreaua din mîna stîngă pe andreaua din mîna dreaptă, fără
să se tricoteze (Fig. 20). Ultimul ochi din rînd se tricotează întotdeauna pe dos. În acest fel,
marginile tricotului sînt drepte. Acest procedeu se foloseşte la marginea jachetelor, a gulerului
etc.

Pentru obţinerea unei margini „în bucle” primul ochi se scoate, iar ultimul ochi se tricotează pe
faţă. Marginea obţinută nu se lărgeşte uşor şi de aceea este foarte indicată pentru marginile de
cusătură (la linia de subraţ, la mîneci etc.).

4. Marginea încheiată
Această margine se foloseşte îndeosebi la linia de umăr, care se lucrează în linie înclinată. Pentru
obţinerea acestei linii, se procedează astfel:

La tricotarea umerilor nu se lucrează toate ochiurile pînă la sfîrşitul rîndurilor, ci se lasă


netricotate 3 – 5 ochiuri, după cerinţele tiparului. După aceasta tricotul se întoarce pe dos,
lăsîndu-se şi aici acelaşi număr de ochiuri netricotate. Operaţiunea se repetă de cîte ori o cere
tiparul pentru formarea umărului. Cînd umărul este gata, se tricotează încă o dată toate ochiurile,
după care se încheie. În felul acesta se obţine o linie armonioasă. Dacă s-a proceda prin
încheierea obişnuită a ochiurilor, ar rezulta o linie în formă de scară, fapt care ar duce la
neajunsuri în finisarea cusăturii de pe linia de umăr.

5. Tricotarea butonierelor

Butonierele se pot face pe linie orizontală sau verticală.

Butoniera orizontală se execută la o anumită distanţă de linia de margine a tricotului. În acest


scop se tricotează de la începutul marginii atîtea ochiuri cît sînt indicate în model, apoi se încheie
5 – 6 ochiuri, după marginea nasturelui, după care se continuă tricotarea următoarelor ochiuri. La
rîndul următor se montează pe andrea deasupra ochiurilor încheiate, un număr corespunzător de
ochiuri, iar în continuare se tricotează ochiurile pînă la margine. Acest procedeu se foloseşte şi la
executarea buzunarelor.

Butoniera verticală: se tricotează locul butonierei între 2 ochiuri acolo unde indică modelul. În
locul stabilit se împart ochiurile lăsînd la o parte pe andreaua stîngă, iar altă parte se trec pe o
andrea de rezervă. Se tricotează apoi separat ochiurile de pe ambele andrele, folosind alt ghem de
lînă pentru ochiurile de pe andreaua de rezervă. După ce s-a tricotat o porţiune înaltă cît
dimensiunea necesară lungimii butonierei, se trec toate ochiurile pe o singură andrea şi se
continuă lucrul după cerinţele tiparului. Indiferent de poziţia pe care o ocupă butoniera, la sfîrşit
ea se festonează de jur împrejur cu fir de lînă folosind „punctul de butonieră”. Pentru rezistenţă
se aplică pe dos, în jurul butonierei, o bentiţă pe fir drept, care să susţină şi marginea butonierei.

Buzunarul: pentru executarea buzunarului se procedează astfel: se încheie ochiurile pe o distanţă


egală cu deschizătura ce urmează s-o prezinte buzunarul. Apoi separat se începe căptuşeala
buzunarului pe un număr de ochiuri echivalent cu deschizătura buzunarului. După ce se
tricotează o porţiune egală cu înălţimea ce urmează s-o prezinte buzunarul, se introduc ochiurile
căptuşelii în dreptul ochiurilor încheiate pentru buzunar şi apoi se continuă lucrul.

6. Tricotarea modelelor

Tricotarea modelelor din borduri sau din contextul tricotajului se execută după anumite modele
alese după modă şi gust. Aceste modele pot fi executate din fire uni, adică într-o singură culoare,
sau din fire divers colorate.

Modelele uni sînt mai uşor de executat, ele cerînd atenţie numai la tehnica execuţiei modelului
repectiv.

Modelele colorate cer o dublă atenţie, adică atît la tehnica execuţiei modelului, cît şi la îmbinarea
firelor colorate după cerinţele modelului.

Modelele, indiferent dacă sînt uni sau divers colorate, pot fi compacte sau dantelate.

În paginile ce urmează se vor prezenta cîteva indicaţii în legătură cu tricotarea modelelor


colorate şi a celor dantelate.

Tricotarea modelelor colorate. Unele obiecte tricotate, mai ales articolele de sport şi cele de
copii, prezintă garnituri din modele executate în diverse culori. Tricotarea modelelor în culori se
face în „punct de jerseu”, fiind singurul punct care se pretează la executarea modelelor în culori.
Modelele colorate care se pot tricota sînt modelele pentru „chilim” şi pentru „puncte în cruce”.
Aceste desene se copiază pe hîrtie milimetrică sau cu pătrăţele mai mari şi se colorează. Ele pot
fi în două sau mai multe culori.

Tricotarea modelelor în culori se face cu fire de diferite culori, după cerinţele modelului. Aceste
fire se tricotează în alternanţe cu firul culorii de fond, executînd din fiecare atîtea ochiuri cît cere
modelul. Firele neîntrebuinţate se trec pe dosul lucrului mai departe, în aşa fel încît să nu strîngă
împletitura. La schimbarea culorilor se încrucişează firele ca să nu se formeze goluri. Executarea
modelului se începe de la bază spre vîrf sau spre marginea superioară a modelului.

Modelele colorate pot fi şi brodate pe ochiurile tricotate. În acest scop fondul tricotajului se
execută cu „punct de jerseu”, iar punctul de broderie va urmări forma ochiurilor de pa faţa
tricotajului.

Tricotarea modelelor dantelate: modelele dantelate se obţin din diverse combinaţii a ochiurilor
lucrate pe faţă şi pe dos cu jeteurile făcute după anumite modele. La tricotarea acestor modele e
necesară o atenţie sporită şi un control asupra numărului de ochiuri, efectuat cît mai des, ca să nu
se scadă sau să se sporească ochiurile nejustificat. Altfel nu se poate executa modelul în bune
condiţiuni.

În general, la toate modelele, indiferent dacă sînt compacte sau dantelate, la numărătoarea
ochiurilor nu se include ochiul cu care se începe şi se sfîrşeşte rîndul – adică ochiurile mărginaşe.
În fiecare rînd, la început, se ridică primul ochi fără a-l tricota şi următorul se tricotează pe faţă
luîndu-l din spatele andrelei, iar la sfîrşitul rîndului, ultimul ochi se lucrează luat pe dos.

“Tricotaje de mînă”, Ana Popescu, Ed. Tehnică, 1966.

10Aug

Operaţii de finisare a tricotajelor


Posted by Shortcut in carte, tricotaje. Scrie un comentariu

1. Călcatul pieselor tricotate

După ce au fost lucrate toate piesele unei jachete, pulover etc., ele se calcă cu atenţie pentru a nu
le deforma în timpul călcatului. În acest scop se lasă fierul la priză să se încălzească bine şi se
aşază pentru călcat, fiecare piesă pe tiparul respectiv după care s-a lucrat. Pentru a nu se deplasa
piesa tricotată se prinde de tipar cu ace de gămălie. Se calcă cu o cîrpă udă, cu fierul încins bine.
Se presează uşor fără să se apese cu putere pentru a nu deforma împletitura, mai cu seamă atunci
cînd aceasta prezintă un model în relief.

După ce s-a călcat, piesa se lasă 2 – 3 ore să se usuce, aşa cum este prinsă pe tipar, pentru a se
păstra forma corectă.

Persoanele care au experienţă în acest gen de lucru de mînă, pot călca piesele şi direct pe masă,
fără să mai fie prinse de tipar. În acest caz, se calcă cu mare atenţie răscroiturile şi marginile
pentru a nu le întinde.

2. Asamblarea peiselor tricotate


După ce au fost călcate şi după ce s-au uscat bine de umezeala imprimată la călcat cu cîrpa udă,
piesele se asamblează. Se prind întîi cu ace, apoi se însăilează cu o cusătură rară. Însăilarea se
face cu un fir de aţă albă sau, dacă tricotajul este alb, cu un fir de aţă colorat deschis (roz, bleu).

Se prind întîi umerii, apoi cusătura de subraţ, şi se face o probă pe corpul persoanei pentru care s-
a lucrat.

Cusătura de pe umeri, chiar de la însăilat, se face pe partea din faţă, astfel încît umărul părţii din
spate să fie susţinut cu 1-2 cm, pentru a se da lărgime şi oarecare rotunjime spatelui. Acest lucrul
este necesar îmbrăcării corecte a omoplaţilor şi mişcărilor libere ale corpului.

Cusăturile de subraţ se însăilează astfel încît să corespundă lungimile la faţă cu cea de la spate.
Dacă totuşi una dintre părţi este ceva mai lungă, atunci diferenţa trebuie lăsată sus, la răscroitura
mînecii, nu se lasă la marginea de jos. Plusul apărut la răscroitura mînecii de la cusătura laterală
nu se taie în nici un caz, ci se ia în cusătură, cînd se montează mîneca. După ce s-a făcut prima
probă şi se constată că nu sînt corecturi de lărgime, se definitivează cusătura de umăr şi cea
laterală. Se obişnuieşte ca aceste cusături să se execute manual cu un ac mare şi cu fir de lînă, din
care este lucrat şi obiectul tricotat. Se face o cusătură deasă (tighel) care este elastică şi foarte
rezistentă.

Dacă se trage la maşină, cusătura nu rezistă la purtat, tricotajul fiind foarte elastic, iar cusătura de
maşină rigidă.

La cusătura de pe umăr se prinde un şiret (extrafor) de o lungime egală cu lungimea umărului de


pe tipar, pentru a se menţine dimensiunea umărului în timpul solicitării la purtat.

În continuare, se montează gulerul (dacă modelul are guler) şi mîneca, după ce s-a încheiat
cusătura. Se montează mîneca întîi în ace cu gămălie. La montarea mînecii trebuie potrivite cele
două cusături ale mînecii şi ale subraţului. Cusătura de însăilare a mînecii se face pe partea de
interior al corpului tricotajului, nu pe mînecă, deoarece mîneca la partea de sus pe umăr se
susţine puţin, pentru a îmbrăca frumos umărul.

3. Montarea gulerului

Montarea gulerului se face în felul următor:


Se înseamnă întîi jumătatea gulerului, apoi jumătatea răscroiturii gîtului şi se prinde în ace,
începînd de la mijloc către capete. Se însăilează şi apoi se probează pe corp.

Se fac corecturile dacă sînt necesare şi se definitivează cusăturile aşa cum s-a procedat şi la
celelalte cusături.

Este bine ca la cusătura de la guler să se prindă un şiret (extrafor) pentru a nu ceda în timpul
purtării şi pentru a nu se lărgi cusătura. Extraforul trebuie să fie de aceeaşi culoare cu produsul.
Cînd s-au terminat cusăturile, produsul se mai calcă o dată, dar numai la cusături, se calcă pe dos
cu cîrpa udă. Dacă unele margini ale cusăturii s-au imprimat şi se cunosc pe faţă, se calcă uşor cu
cîrpă udă şi pe faţă.

Este bine ca după ce este gata complet produsul tricotat, gata confecţionat şi călcat, să se aşeze
întins pe o masă pentru a se relaxa fibrele.

După 3 – 4 ore se poate pune într-un sertar, în scrin sau pe un raft în şifonier pentru a se păstra
pînă la purtare. Obiectele tricotate (jachete, rochii, pulover etc.) nu se pun pe umeraşe pentru a
nu se deforma.

4. Fixarea nasturilor
Nasturii se cos pe semnele date în dreptul butonierelor. Darea semnelor pentru nasturi la o
jachetă, rochie etc. se face cu ace de gămălie sau cu un fir de aţă.

Nasturii se cos rezistent, cu un picioruş pentru a nu forţa marginile din faţă la încheiat.

Firul cu care se cos nasturii trebuie să fie de aceeaşi culoare cu obiectul şi cu nasturii.

Nasturii constituind şi un ornament pentru obiectul la care se pun, trebuie să fie potriviţi ca
formă, culoare şi mărime.

“Tricotaje de mînă”, Ana Popescu, Ed. Tehnică, 1966

mînă Ghid de tricotat de la bunica


Search this

 Acasă
 Ghemuri şi fire

11Aug

Modelul 4 – Modele compacte
Posted by Shortcut in carte, tricotaje. Tagged: compacte, context. Scrie un comentariu
Se tricotează:

Rîndul 1: 8 ochiuri pe faţă, se păşesc 3 ochiuri şi se lucrează ochiul 4, luîndu-l larg pe andreaua
dreaptă, fără să fie scos de pe andreaua stîngă, apoi se lucrează pe faţă cele 3 ochiuri care au fost
păşite, şi se trec pe andreaua dreaptă împreună cu ochiul 4 care a fost deja lucrat.

Rîndul 2: toate ochiurile se lucrează pe dos.

Rîndul 3: se lucrează toate ochiurile pe faţă.

Rîndul 4: se lucrează în întregime pe dos.

Rîndul 5: 2 ochiuri pe faţă, se păşesc 3 ochiuri şi se repetă operaţiunile modelului din rîndul 1,
iar în continuare se tricotează 6 ochiuri. Această alternanţă se repetă pînă la capătul rîndului.

Rîndul 6: toate ochiurile se lucrează pe dos.

Rîndul 7: se lucrează toate ochiurile pe faţă.

Rîndul 8: toate ochiurile se lucrează pe dos.

“Tricotaje de mînă”, Ana Popescu, Ed. Tehnică, 1966.

11Aug

Modelul 3 – Modele compacte
Posted by Shortcut in carte, tricotaje. Tagged: compacte. Scrie un comentariu
Se tricotează:

Rîndul 1: 1 ochi pe dos, 1 ochi nelucrat, iar firul se lasă pe dosul lucrului.

Rîndul 2: 1 ochi nelucrat cu firul lăsat pe faţa lucrului (acesta va fi acelaşi ochi nelucrat şi în
rîndul 1), 1 ochi pe faţă.

Rîndul 3: la fel ca rîndul 1.

Rîndul 4: toate ochiurile se lucrează aşa cum se prezintă pe andrea, adică ochiul care a fost
lucrat pe dos în rîndul precedent, aici apare pe faţă şi se lucrează tot pe faţă, iar ochiul care n-a
fost lucrat niciodată, aici se lucrează pe dos.

Rîndul 5: se lucrează la fel cu rîndul 1, cu deosebirea că se inversează modelul astfel: ochiul


nelucrat din modelul precedent se lucrează aici pe dos, iar ochiul care a fost lucrat pe dos se trece
pe andrea nelucrat.

Rîndurile următoare se lucrează la fel ca rîndurile 2, 3 şi 4 de mai sus, apoi modelul se repetă
începînd cu rîndul 1.

“Tricotaje de mînă”, Ana Popescu, Ed. Tehnică, 1966.

11Aug

Modelul 2 – Modele compacte
Posted by Shortcut in carte, tricotaje. Tagged: compacte. Scrie un comentariu
Se tricotează:

Rîndul 1: 2 ochiuri pe dos, 2 ochiuri se trec pe andrea nelucrate, cu firul lăsat în faţa ochiurilor.

Rîndul 2: ca şi toate rîndurile cu soţ, se va lucra în întregime pe dos.

Rîndul 3: se lucrează la fel cu rîndul 1, cu deosebirea că aici se tricotează pe dos cele 2 ochiuri
care în rîndul 1 n-au fost lucrate, iar cele care au fost lucrate aici se trec pe andrea nelucrate.

Aceste rînduri se repetă.

“Tricotaje de mînă”, Ana Popescu, Ed. Tehnică, 1966.

11Aug

Model 1 – Modele compacte
Posted by Shortcut in carte, tricotaje. Tagged: compacte. Scrie un comentariu

Se tricotează:

Rîndul 1: toate ochiurile se lucrează pe faţă.

Rîndul 2: 1 ochi pe dos, de la ochiul 2 se ridică nodul pe andrea în faţa ochiului, formînd astfel 2
ochiuri care se lucrează pe faţă, luate pe stînga.
Rîndul 3: ca şi toate rîndurile de pe dosul lucrului, se lucrează pe faţă.

Rîndul 4: se lucrează la fel cu rîndul 2, cu deosebirea că se ridică nodul la ochiul care a fost
lucrat pe dos în rîndul 2.

“Tricotaje de mînă”, Ana Popescu, Ed. Tehnică, 1966.

11Aug

Modele de context
Posted by Shortcut in carte, tricotaje. Tagged: context. Scrie un comentariu

Modele de contextură formează o gamă foarte largă şi se pot realiza prin îmbinarea diverselor
puncte de tricotaj obţinînd modele compacte, ajurate şi dantelate lucrate cu fire într-o singură
culoare sau divers colorate.

Modelele compacte se pretează la tricotarea oricărei piese de îmbrăcăminte, iar cele executate în
diverse culori au o largă aplicare la tricotajele sport pentru toate vîrstele şi la articolele pentru
copii.

Modelele ajurate şi dantelate sînt folosite la tricotarea bluzelor, şalurilor, ciorapilor etc.

Pentru piesele tricotate cu modele dantelate se întrebuinţează fire subţiri şi de bună calitate,
pentru ca împletitura să iasă fină şi spumoasă.

“Tricotaje de mînă”, Ana Popescu, Ed. Tehnică, 1966.

11Aug

Model 22 – Modele borduri
Posted by Shortcut in carte, tricotaje. Tagged: bordura. Scrie un comentariu
Se tricotează:

Rîndul 1: 3 ochiuri pe dos, 10 ochiuri pe faţă, 3 ochiuri pe dos.

Rîndul 2 – 6: se tricotează ochiurile aşa cum apar pe andrea, pe faţă şi pe dos.

Rîndul 7: 3 ochiuri pe dos, ochiurile 4, 5, 6 şi 7 se scot pe o andrea de rezervă şi se trec pe dosul


lucrului şi se tricotează pe faţă ochiurile 8, 9, 10 şi 11. Se tricotează apoi pe faţă ochiurile 4, 5, 6
şi 7 aflate pe andreaua de rezervă. În continuare se scot ochiurile 12, 13, 14 şi 15 se trec pe o
andrea de rezervă şi se lasă pe faţa lucrului, apoi se tricotează pe faţă ochiurile 12, 13, 14 şi 15,
după care se tricotează tot pe faţă ochiurile scoase de pe andreaua de rezervă şi se mai tricotează
3 ochiuri pe dos.

Rîndul 8: 3 ochiuri pe faţă, 16 ochiuri pe dos, 3 ochiuri pe faţă.

Aceste rînduri se repetă.

“Tricotaje de mînă”, Ana Popescu, Ed. Tehnică, 1966.

11Aug

Model 21 – Modele borduri
Posted by Shortcut in carte, tricotaje. Tagged: bordura. Scrie un comentariu
Se tricotează:

Rîndul 1 – 5: 3 ochiuri pe faţă, 3 ochiuri pe dos.

Rîndul 6: 3 ochiuri pe faţă, apoi 3 ochiuri pe dos se tricotează împreună pe faţă.

Rîndul 7: 3 ochiuri pe dos, din ochiul următor se fac 3 ochiuri, adică 1 ochi pe faţă, fără să se
scoată de pe andrea, 1 jeteu şi 1 ochi pe faţă, după care toate 3 ochiurile se scot de pe andrea.

Motivul se repetă începînd cu rîndul 1.

“Tricotaje de mînă”, Ana Popescu, Ed. Tehnică, 1966.

« Older Entries
Newer Entries »

11Aug

Model 20 – Modele borduri
Posted by Shortcut in carte, tricotaje. Tagged: bordura. Scrie un comentariu

Se tricotează:
Cîteva rînduri (8 – 10) cu ochiuri pe dos, apoi începe modelul.

Rîndul 1: 2 ochiuri pe faţă, 2 ochiuri pe dos, 2 ochiuri pe faţă, 5 ochiuri pe dos. Această
alternanţă se repetă după nevoie.

Rîndul 2, 3 şi 4: se tricotează aşa cum apar ochiurile pe andrea, pe faţă şi pe dos.

Rîndul 5: 2 ochiuri pe faţă şi 2 ochiuri pe dos se iau pe o andrea de rezervă şi se lasă în spatele
andrelei. În continuare se tricotează 2 ochiuri pe faţă, apoi se trec de pe andreaua de rezervă pe
andreaua stîngă cele 2 ochiuri lucrate pe dos, iar andreaua de rerzevă se trece în faţa lucrului.
Cele 2 ochiuri pe dos se lucrează pe dos şi în continuare se lucrează pe faţă cele 2 ochiuri aflate
pe andreaua de rezervă. Prin această operaţiune se obţine împletirea rîndurilor. Se continuă
tricotarea a 5 ochiuri pe dos şi apoi o nouă împletitură a rîndurilor.

Rîndul 6: se tricotează ochiurile aşa cum apar pe andrea, adică ochiurile pe faţă se tricotează pe
faţă, iar cele pe dos se tricotează pe dos.

Aceste 6 rînduri se repetă.

“Tricotaje de mînă”, Ana Popescu, Ed. Tehnică, 1966.

11Aug

Model 19 – Modele borduri
Posted by Shortcut in carte, tricotaje. Tagged: bordura. Scrie un comentariu

Se tricotează:

Rîndul 1 şi 2: toate ochiurile se tricotează pe dos.

Rîndul 3: 1 jeteu, se ridică pe andreaua dreaptă 1 ochi nelucrat, ochiul următor se lucrează pe
faţă şi se trece prin ochiul ridicat.

Rîndul 4, 5 şi 6: se lucrează pe dos.

“Tricotaje de mînă”, Ana Popescu, Ed. Tehnică, 1966.

11Aug
Model 18 – Modele borduri
Posted by Shortcut in carte, tricotaje. Tagged: bordura. Scrie un comentariu

Se tricotează:

Rîndul 1: 2 ochiuri pe dos, 1 ochi pe faţă luat din spate.

Rîndul 2: se tricotează aşa cum apar ochiurile pe andrea, adică 2 ochiuri pe faţă şi 1 ochi pe dos.

Rîndurile se repetă.

“Tricotaje de mînă”, Ana Popescu, Ed. Tehnică, 1966.

11Aug

Model 17 – Modele borduri
Posted by Shortcut in carte, tricotaje. Tagged: bordura. Scrie un comentariu

Pentru executarea acestui model e necesar să se monteze pe andrea un număr de ochiuri fără soţ.

Se tricotează:

Rîndul 1: 2 ochiuri pe faţă, 2 ochiuri pe dos, ultimul ochi va fi pe faţă sau pe dos.

Rîndul 2:
– Dacă ultimul ochi din primul rînd a fost tricotat pe dos, se începe rîndul 2 cu 2 ochiuri pe faţă
şi se continuă alternînd cu 2 ochiuri pe dos.
– Dacă ultimul ochi din primul rînd a fost tricotat pe faţă, se începe rîndul 2 cu 2 ochiuri pe dos,
alternînd cu 2 ochiuri pe faţă.

Acest model cere o atenţie deosebită la începutul fiecărui rînd.

“Tricotaje de mînă”, Ana Popescu, Ed. Tehnică, 1966.

11Aug

Model 16 – Modele borduri
Posted by Shortcut in carte, tricotaje. Tagged: bordura. Scrie un comentariu
Se tricotează:

Rîndul 1: 1 ochi pe dos, o răsucitură din 2 ochiuri, adică se tricotează al 2-lea ochi pe faţă
înaintea primului ochi, fără să fie scos de pe andrea. Se tricotează şi primul ochi şi se scot ambele
ochiuri de pe andreaua dreaptă pe cea stîngă. Se repetă alternanţa de ochiuri.

Rîndul 2: 1 ochi pe faţă, iar cele 2 ochiuri răsucite se tricotează pe dos.

Aceste 2 rînduri alternează.

“Tricotaje de mînă”, Ana Popescu, Ed. Tehnică, 1966.

11Aug

Model 15 – Modele borduri
Posted by Shortcut in carte, tricotaje. Tagged: bordura. Scrie un comentariu
Se tricotează:

Rîndul 1: se împunge andreaua în primul ochi din spate spre faţă, fără să fie tricotat, iar firul
rămîne pe dosul lucrului şi se tricotează al 2-lea ochi pe faţă fără să fie scoss de pe andrea. Se
tricotează şi primul ochi luat din spate şi apoi se trec ambele ochiuri pe andreaua dreaptă şi apar
ca ochiuri încrucişate. În continuare se mai tricotează 1 ochi pe dos. Această alternanţă se repetă.

Rîndul 2: Deasupra ochiului pe dos se tricotează 1 ochi pe faţă, iar ochiurile încrucişate se
tricotează pe dos.

Aceste 2 rînduri se repetă.

“Tricotaje de mînă”, Ana Popescu, Ed. Tehnică, 1966.

11Aug

Model 14 – Modele borduri
Posted by Shortcut in carte, tricotaje. Tagged: bordura. Scrie un comentariu
Se tricotează:

Rîndul 1: se tricotează al 2-lea ochi de pe andrea înaintea primului ochi fără să fie scos de pe
andreaua stîngă. Se tricotează şi primul ochi şi se scot de pe andrea ambele ochiuri deodată,
formînd astfel o răsucitură.

Rîndul 2: ochiurile răsucite se tricotează pe dos, 1 ochi pe faţă.

Alternanţa acestor rînduri se repetă.

“Tricotaje de mînă”, Ana Popescu, Ed. Tehnică, 1966.

11Aug

Model 13 – Modele borduri
Posted by Shortcut in carte, tricotaje. Tagged: bordura. Scrie un comentariu
Se tricotează:

Rîndul 1: 1 ochi pe faţă, 1 ochi pe dos.

Rîndul 2 şi toate rîndurile cu soţ: se tricotează ochiurile aşa cum apar pe andrea, pe faţă sau pe
dos.

Rîndul 3 şi toate rîndurile fără soţ: deasupra ochiului pe faţă se tricotează 1 ochi pe dos,
deasupra ochiului pe dos se tricotează 1 ochi pe faţă.

Rîndurile 2 şi 3 se repetă.

“Tricotaje de mînă”, Ana Popescu, Ed. Tehnică, 1966.

11Aug

Model 12 – Modele borduri
Posted by Shortcut in carte, tricotaje. Tagged: bordura. Scrie un comentariu

Se tricotează:

Rîndul 1: 4 ochiuri pe dos, 1 jeteu, 3 ochiuri luate împreună pe faţă, 1 jeteu. Această alternanţă
de ochiuri se repetă pînă la sfîrşitul rîndului.

Rîndul 2: 4 ochiuri pe faţă, 3 ochiuri pe dos.

Rîndul 3: 4 ochiuri pe dos, 3 ochiuri pe faţă.

Rîndul 4: 4 ochiuri pe faţă, 3 ochiuri pe dos.


Această alternanţă de rînduri se repetă.

“Tricotaje de mînă”, Ana Popescu, Ed. Tehnică, 1966.

11Aug

Model 11 – Modele borduri
Posted by Shortcut in carte, tricotaje. Tagged: bordura. Scrie un comentariu

Se tricotează:

Rîndul 1 – 4: punct de jerseu.

Rîndul 5: se adaugă la primul fir, un fir din alt ghem de aceeaşi culoare sau de culoare diferită.
Se tricotează alternativ cîte 1 ochi lucrat pe dos cu firul dintr-un ghem şi 1 ochi lucrat pe dos din
ghemul adăugat. Ambele fire se trec prin faţa împletiturii şi se încrucişează în de jos în sus
pornind de la cel care execută împletitura.

Rîndul 6: se tricotează ochiurule numai pe faţă, tot cu ambele fire, în aşa fel încît ochiurile
lucrate din firul aceluiaşi ghem să fie unul deasupra celuilalt, iar firele se încrucişează pe faţa
împletiturii, de jos în sus.

“Tricotaje de mînă”, Ana Popescu, Ed. Tehnică, 1966.

11Aug

Model 10 – Modele borduri
Posted by Shortcut in carte, tricotaje. Tagged: bordura. Scrie un comentariu
Se tricotează:

Rîndul 1 şi rîndurile fără soţ: 3 ochiuri pe dos, 12 ochiuri pe faţă, 3 ochiuri pe dos.

Rîndul 2 şi toate rîndurile cu soţ: se lucrează pe dos.

Rîndul 13: 3 ochiuri pe dos, 6 ochiuri se iau pe o andrea de rezervă şi se lasă pe faţa lucrului, 6
ochiuri se lucrează pe faţă, ochiurile de pe andreaua de rezervă se trec pe andreaua stîngă şi se
lucrează pe faţă şi în continuare 3 ochiuri pe dos.

Rîndul 14: ca rîndul 2.

Se continuă cu alternanţa rîndurilor.

“Tricotaje de mînă”, Ana Popescu, Ed. Tehnică, 1966.

11Aug

Model 9 – Modele borduri
Posted by Shortcut in carte, tricotaje. Tagged: bordura. Scrie un comentariu
Se tricotează:

Rîndul 1: 4 ochiuri pe faţă, 3 ochiuri pe dos, 2 ochiuri pe faţă, 3 ochiuri pe dos, 4 ochiuri pe faţă.

Rîndul 2 – 8: se lucrează aşa cum apar ochiurile pe andrele (pe faţă sau pe dos).

Rîndul 9: 4 ochiuri pe faţă se iau pe o andrea de rezervă şi se lasă în faţa lucrului, 4 ochiuri pe
faţă, se trec pe andreaua din stînga cele 4 ochiuri de pe andreaua de rezervă şi se lucrează pe faţă,
următoarele 4 ochiuri se trec pe andreaua de rezervă şi se lasă pe dosul lucrului, 4 ochiuri pe faţă,
apoi se trec pe andreaua stîngă cele 4 ochiuri de pe andreaua de rezervă şi se lucrează pe faţă.

Rîndul 9: toate ochiurile se lucrează pe dos.

Alternanţa rîndurilor se repetă.

“Tricotaje de mînă”, Ana Popescu, Ed. Tehnică, 1966.

11Aug

Model 8 – Modele borduri
Posted by Shortcut in carte, tricotaje. Tagged: bordura. Scrie un comentariu
Se tricotează:

Rîndul 1: 2 ochiuri pe dos, ochiul 3 pe faţă, fără să fie luat pe andreaua stîngă, 1 jeteu, se
tricotează încă o dată ochiul precedent (ochiul 2) şi se ia pe andreaua stîngă, formînd astfel 3
ochiuri din unul singur. Se tricotează în continuare 1 ochi pe dos, iar din ochiul următor se
formează iar 3 ochiuri, apoi se tricotează iar 2 ochiuri pe dos.

Rîndul 2: 2 ochiuri pe faţă, 3 ochiuri pe dos, 1 ochi pe faţă, 3 ochiuri pe dos, 1 ochi pe faţă, 3
ochiuri pe dos, 2 ochiuri pe faţă. Această alternanţă urmează pînă la sfîrşitul rîndului.

Rîndul 3: 2 ochiuri pe dos, 3 ochiuri pe faţă, 1 ochi pe dos, 3 ochiuri pe faţă, 2 ochiuri pe dos.

Rîndul 4: la fel cu rîndul 2.

Rîndul 5: la fel cu rîndul 3.

Rîndul 6: 2 ochiuri pe faţă, 3 ochiuri se lucrează împreună pe dos, 1 ochi pe faţă, 3 ochiuri luate
împreună pe dos, 2 ochiuri pe faţă.

Alternanţa acestor rînduri se repetă.

“Tricotaje de mînă”, Ana Popescu, Ed. Tehnică, 1966.

11Aug

Model 7 – Modele borduri
Posted by Shortcut in carte, tricotaje. Tagged: bordura. Scrie un comentariu
Se tricotează:

Rîndul 1: 1 ochi pe faţă, 2 ochiuri tricotate împreună pe faţă, 1 jeteu, 8 ochiuri pe faţă, 1 jeteu, 1
ochi se scoate fără să se tricoteze, 1 ochi se tricotează pe faţă şi se trage prin ochiul nelucrat, 1
ochi pe faţă.

Rîndul 2 şi toate rîndurile cu soţ: se tricotează cu ochiuri pe dos.

Rîndul 3: 2 ochiuri se tricotează împreună pe faţă, 1 jeteu, 10 ochiuri pe faţă, 1 jeteu, 1 ochi se
scoate fără să se lucreze, 1 ochi se tricotează pe faţă şi se trage prin ochiul nelucrat.

Rîndul 5: 3 ochiuri se lucrează pe faţă, ochiurile 4 şi 5 se scot pe o andrea de rezervă şi se lasă


pe dosul lucrului; ochiurile 6 şi 7 se tricotează pe faţă şi apoi ochiurile 4-5 de pe andreaua de
rezervă se tricotează tot pe faţă; ochiurile 8 şi 9 se scot pe andreaua de rezervă şi se lasă pe faţa
lucrului, iar ochiurile 10 şi 11 se tricotează pe faţă, după care se tricotează pe faţă ochiurile 8 şi 9
de pe andreaua de rezervă. Această alternanţă se repetă pînă la capătul rîndului.

Rîndul 6: toate ochiurile pe dos.

Cu acest rînd se încheie modelul care apoi se repetă începînd cu rîndul 1.

“Tricotaje de mînă”, Ana Popescu, Ed. Tehnică, 1966.

11Aug

Modelul 6 – Modele borduri
Posted by Shortcut in carte, tricotaje. Tagged: bordura. Scrie un comentariu
Se tricotează:

Rîndul 1: toate ochiurile se lucrează pe faţă.

Rîndul 2 şi toate rîndurile cu soţ : se lucrează cu toate ochiurile pe dos.

Rîndul 3: 2 ochiuri se tricotează împreună pe faţă, 1 jeteu, 1 ochi pe faţă, 1 jeteu, 1 ochi se
scoate fără a se tricota, 1 ochi se tricotează pe faţă şi se trage prin acul care nu a fost tricotat, 5
ochiuri pe faţă. Această alternanţă se repetă pînă la capătul rîndului.

Rîndul 5: se tricotează toate ochiurile pe faţă.

Rîndul 7: 5 ochiuri pe faţă, 2 ochiuri se tricotează împreună pe faţă, 1 jeteu, 1 ochi pe faţă, 1
jeteu, 1 ochi se scoate, 1 ochi se tricotează pe faţă şi se trage prin ochiul scos, 5 ochiuri pe faţă.

Această alternanţă de ochiuri se repetă pînă la capăt.

Rîndul 9: se tricotează toate ochiurile pe faţă.

Rîndul 10: se tricotează cu ochiurile pe dos.

Această alternanţă a rîndurilor se repetă.

“Tricotaje de mînă”, Ana Popescu, Ed. Tehnică, 1966.

11Aug

Model 5 – Modele borduri
Posted by Shortcut in carte, tricotaje. Scrie un comentariu
Se tricotează:

Rîndul 1: 2 ochiuri pe dos, 1 jeteu, 1 ochi se scoate fără să se tricoteze, 2 ochiuri se tricotează
împreună pe faţă şi se trag prin ochiul care a fost scos, 1 jeteu, 1 ochi pe faţă, 1 jeteu, 1 ochi se
scoate fără să se tricoteze, 2 ochiuri se tricotează împreună pe faţă şi se trag prin ochiul scos, 1
jeteu.

Această alternanţă de ochiuri se repetă pînă la capăt.

Rîndul 2: 2 ochiuri pe faţă, 7 pe dos. Se repetă pînă la capăt.

Rîndul 3: 2 ochiuri pe dos, 7 pe faţă, alternînd pînă la capăt.

Rîndul 4: 2 ochiuri pe faţă, 7 pe dos, cu repetare pînă la capăt.

“Tricotaje de mînă”, Ana Popescu, Ed. Tehnică, 1966.

11Aug

Modelul 4 – modele borduri
Posted by Shortcut in carte, tricotaje. Tagged: bordura. Scrie un comentariu
Se tricotează:

Rîndul 1 – 7: punct de jerseu;

Rîndurile 8 şi 9: toate ochiurile pe dos;

Rîndul 10: 2 ochiuri se tricotează împreună, 1 jeteu alternînd astfel pînă la capăt;

Rîndurile 11 şi 12: toate ochiurile pe dos.

Se repetă rîndurile 1 – 7.

“Tricotaje de mînă”, Ana Popescu, Ed. Tehnică, 1966.

11Aug

Modelul 3
Posted by Shortcut in carte, tricotaje. Scrie un comentariu

Se tricotează:
Rîndul 1: 4 ochiuri pe dos, 1 jeteu, 3 ochiuri lucrate împreună pe faţă, 1 jeteu, 4 ochiuri pe dos.
Alternanţa se repetă pînă la capătul rîndului;

Rîndul 2: 4 ochiuri pe faţă, 3 ochiuri pe dos;

Rîndul 3: 4 ochiuri pe dos, 3 ochiuri pe faţă;

Rîndul 4: la fel ca rîndul 2.

Aceste 4 rînduri se repetă.

“Tricotaje de mînă”, Ana Popescu, Ed. Tehnică, 1966.

11Aug

Modelul 2
Posted by Shortcut in carte, tricotaje. Scrie un comentariu

Se tricotează:

Rîndurile 1 – 5: 6 puncte de jerseu;

Rîndurile 6, 8 şi 10: 1 jeteu, 1 ochi ridicat, nelucrat, cu firul trecut prin spatele lui, 1 ochi lucrat
pe faţă şi trecut prin ochiul ridicat;

Rîndurile 7, 9 şi 11: toate ochiurile se lucrează pe dos.

Acest model se pretează şi pentru formarea unui model. În acest caz se îndoaie pe dos primele 5
rînduri tricotate cu punct de jerseu şi se lucrează o dată cu rîndul 11, sau se coase.
Benzile ajurate pe care le formează acest model creează garnituri frumoase pentru margini de
gulere, manşete, tivuri, plătcuţe etc.

“Tricotaje de mînă”, Ana Popescu, Ed. Tehnică, 1966.

11Aug

Modelul 1
Posted by Shortcut in carte, tricotaje. Scrie un comentariu

Se tricotează:
Rîndul 1 – 6: cu punct de jerseu, avînd grijă ca ultimul rînd să fie pe dos;

Rîndul 7: 1 jeteu, 2 – 4 ochiuri (după mărimea colţişorului care se formează) se lucrează


împreună pe faţă, luat pe dreapta;

Rîndul 8: se lucrează pe dos.

Rîndul 9 – 15: se lucrează cu punct de jerseu. Primele 6 rînduri lucrate cu punct de jerseu se
îndoaie pe dosul lucrului şi se lucrează împreună cu rîndul 15 care se lucrează pe faţă. În acest
scop se lucrează împreună cu fiecare ochi din rîndul 15, cîte 1 ochi luat din primul rînd. Acest tiv
se poate încheia şi coase uşor pe dos.

Marginea cu colţuri rotunde ce se obţine se poate tricota la tivit, bluze, gulere, mîneci, mănuşi,
şosete etc. orificiile tricotate pentru obţinerea colţurilor se folosesc şi pentru trasat şnururi la
mănuşi, ciorapi, botoşei etc.

“Tricotaje de mînă”, Ana Popescu, Ed. Tehnică, 1966.


11Aug

Modele pentru elastic


Posted by Shortcut in carte, tricotaje. 2 comentarii

Elasticul sub diverse variante se foloseşte pentru tricotarea bordurii, a manşetelor, gulerelor etc.

1. Elastic simplu (Fig. 21)

Acest elastic se lucrează atfel:


– Rîndul 1: un ochi pe faţă lucrat pe dreapta, un ochi pe dos lucrat pe stînga.
– Rîndul 2: adică pe dosul lucrului, se lucrează ca şi rîndul 1, tricotînd ochiurile aşa cum apar ele
– pe faţă şi pe dos.

Cele două rînduri se repetă pînă la obţinerea lăţimii indicată de model. În formulă se exprimă
„elastic 1X1”. Acet gen de elastic se foloseşte la tricotaje fine – bluze, pulovere subţiri, bolerouri
etc.

Un elastic simplu în forme mai pline pentru seturi, jachete, articole de sport etc. se poate obţine
prin formulele:
– 2X2: adică 2 ochiuri pe faţă, 2 ochiuri pe dos;
– 3X3: adică 3 ochiuri pe faţă, 3 ochiuri pe dos;
– 3X2: adică 3 ochiuri pe faţă, 2 ochiuri pe dos;
– 3X1: adică 3 ochiuri pe dos, 1 ochi pe faţă.

La toate variantele elasticului simplu, ambele feţe sînt la fel.


2. Elasticul dublu (Fig. 22)
Elasticul dublu se tricotează la obiectele care necesită trasarea unui şiret pe linia de talie la bluze,
jachete, fuste etc., sau la ciorapi etc. Acet elastic se obţine tricotînd:

– Rîndul 1: 1 ochi pe faţă, 1 ochi nelucrat, iar firul rămîne în faţa ochiului;
– Rîndul 2: 1 ochi pe dos, 1 ochi nelucrat, iar firul rămîne în faţa ochiului. De observat este că
ochiul nelucrat în primul rînd se lucrează în rîndul următor, iar firul trebuie să rămînă obligatoriu
în faţa ochiului.

Ambele feţe sînt la fel.

O altă variantă a elasticului dublu se obţine tricotînd:


– Rîndul 1: 1 ochi pe faţă, 2 ochiuri nelucrate, iar firul rămîne în faţa lucrului;
– Rîndul 2: se lucrează pe dos.

3. Elastic cu o singură faţă (Fig. 23).


Tricotarea acestui elastic se face astfel:

– Rîndul 1: 2 ochiuri pe dos, 1 ochi nelucrat, iar firul rămîne în faţa lucrului;
– Rîndul 2: 1 ochi nelucrat, firul rămîne în dosul lucrului şi 2 ochiuri pe faţă;
– Rîndul 3: se lucrează la fel cu rîndul 1;
– Rîndul 4: 1 ochi pe faţă, 2 ochiuri pe dos.
4. Elastic în relief (Fig. 24)
Elasticul în relief se realizează tricotînd:

– Rîndul 1: 2 ochiuri pe faţă, 2 ochiuri pe dos;


– Rîndul 2: începe cu 1 ochi pe dos, se continuă cu 2 ochiuri pe faţă, 2 ochiuri pe dos, terminînd
rîndul cu 1 ochi pe faţă.

Acest elastic se foloseşte la îmbrăcămintea sport, la pulovere bărbăteşti etc.

5. Elastic cu ochiuri răsucite (Fig. 25)


Acest elastic formează o garnitură foarte drăguţă şi originală. Se obţine procedînd astfel:

– Rîndul 1: 2 ochiuri pe faţă, 2 ochiuri pe dos;


– Rîndul 2: 2 ochiuri care se prezintă pe faţă se lucrează tot pe faţă în felul următor. Se lucrează
întîi al 2-lea ochi din cele 2, luat pe stînga, fără să i se dea drumul de pe andrea, după care se
lucrează tot pe faţă primul ochi din cele 2 luat pe dreapta. Apoi se trec ambele ochiuri pe
andreaua din mîna dreaptă. După această operaţie se tricotează pe dos următoarele 2 ochiuri.
Alternarea ochiurilor se face pînă la capăt;
– Rîndul 3 şi următoarele se tricotează la fel ca rîndul 2.
6. Elastic tighelit (Fig. 26)
Tricotarea acestui elastic se face în modul următor:

– Rîndul 1 şi următoarele 6 se tricotează 2 ochiuri pe faţă, 2 ochiuri pe dos.


– Rîndul 8, care se tricotează pe faţa lucrului se lucrează astfel: după ochiul mărginaş se face un
punct de păşitură pete 6 ochiuri, după care se lucrează 2 ochiuri pe faţă şi 2 ochiuri pe dos. Se
repetă păşitura şi apoi iar se lucrează 2 ochiuri pe faţă şi 2 ochiuri pe dos. Această alternanţă se
face pînă la sfîrşitul rîndului. Aceste 8 rînduri se repetă. Elasticul tighelit este folosit ca bordură
şi diverse garnituri şi chiar ca lucrătură de context la jachete şi pulovere bărbăteşti.

7. Elastic cu ochiurile încrucişate (Fig. 27)

Acest gen de elastic se obţine procedînd astfel:


– Rîndul 1: 2 ochiuri pe dos şi 4 ochiuri încrucişate care se tricotează astfel: se lucrează pe faţă
întîi al 2-lea ochi din cele 4, luat pe stînga şi nu se dă drumul de pe andrea pînă nu se lucrează şi
primul ochi pe faţă luat pe dreapta. Aceste 2 ochiuri se trec pe andreaua din mîna dreaptă. Se
procedează la fel şi cu următoarele 2 ochiuri. Se continuă alternanţa de 2 ochiuri pe dos şi 4
ochiuri încrucişate pînă la capătul rîndului;
– Rîndul 2: cele 4 ochiuri încrucişate în rîndul 1 se tricotează pe dos, iar cele 2 ochiuri care au
fost lucrate pe dos se lucrează pe faţă.

Aplicat la un tricotaj simplu lucrat cu punct de jerseu, acest elastic face o garnitură foarte
frumoasă.
8. Elastic ajurat (Fig. 28)

Acest gen de elastic se poate tricota în cîteva variante.

a) Se tricotează:
– Rîndul 1: 2 ochiuri lucrate împreună pe faţă, luate pe dreapta, un jeteu şi 1 ochi nelucrat se ia
pe andreaua dn mîna dreaptă;
– Rîndul 2: se lucrează ca primul rînd, avînd grijă să se lucreze împreună cu ochiul nelucrat şi
jeteul tricotat în rîndul precedent.

b) Se tricotează:
– Rîndul 1: 1 ochi pe faţă, un jeteu, 1 ochi nelucrat, iar firul de lînă se trece prin spatele ochiului
nelucrat;
– Rîndul 2: ochiul lucrat pe faţă în rîndul 1 se lucrează aici pe dos, iar ochiul nelucrat şi jeteul
din rîndul 1 se lucrează împreună pe faţă, luat pe dreapta;
– Rîndul 3: ochiul care a fost pe dos în rîndul 2 se lucrează aici pe faţă, un jeteu, iar ochiul
rezultat din cele 2 ochiuri luate împreună în rîndul 2 se ia nelucrat pe andreaua din mîna dreaptă;
– Rîndul 4: se lucrează la fel cu rîndul 2. (Fig. 29)

c) Se tricotează:
– Rîndul 1: 1 jeteu, 1 ochi nelucrat, iar firul trecut prin faţa ochiului nelucrat, 1 ochi pe dos.
– Rîndul 2: ochiul care a fost lucrat pe dos în rîndul precedent se lucrează aici tot pe dos, iar
ochiul nelucrat şi cu jeteul din rîndul 1 se lucrează împreună pe dos, luat din dreapta (Fig. 30).

d) Se tricotează:
– Rîndul 1: 1 ochi pe faţă, 1 ochi pe dos;
– Rîndul 2: 3 ochiuri pe dos, 1 ochi pe faţă;

– Rîndul 3: la fel cu rîndul 1;


– Rîndul 4: la fel cu rîndul 2 (Fig. 31).

e) Se tricotează:
– Rîndul 1: 1 jeteu, 1 ochi nelucrat, 1 ochi pe dos;
– Rîndul 2: jeteul şi ochiul nelucrat se lucrează împreună luat pe dreapta, iar ochiul lucrat pe dos

se lucrează tot pe dos (Fig. 32).

f) Se tricotează:
– Rîndul 1: 1 jeteu, 2 ochiuri pe faţă şi jeteul se scapă peste aceste ochiuri lucrate pe faţă;
– Rîndul 2: se lucrează pe dos.

Modelele de elastic ajurat se folosesc la bluze, seturi etc. Prin aspectul lor ele formează o
garnitură originală.

9. Elastic cu spinişori
Prin aspectul lor deoebit, „elasticul cu spinişori” poate forma o garnitură foarte frumoasă la
bluze, jachete etc.

Se tricotează:
– Rîndul 1: 2 ochiuri pe faţă, 2 ochiuri pe dos;
– Rîndul 2: se lucrează ochiurile pe faţă şi pe dos, aşa cum se prezintă foecare pe andrea;
– Rîndul 3: se începe cu 1 ochi pe dos, apoi se alternează pînă la sfîrşitul rîndului cîte 2 pe faţă,
două pe dos;
– Rîndul 4: la fel cu rîndul 2.

Aceste 4 rînduri se repetă.

10. Elastic cu dungi late (Fig. 33)

Elasticul cu dungi late formează borduri frumoase


şi poate constitui şi model de context la pulovere şi articole de sport. Alcătuirea dungilor se poate
face în diverse feluri:

a) Se tricotează:
– Rîndul 1: 1 ochi pe faţă, 2 ochiuri pe dos;
– Rîndul 2: toate ochiurile se lucrează pe dos.

Se repetă acete 2 rînduri (Fig. 33).

b) Se tricotează:
– Rîndul 1: 1 ochi pe dos, 3 ochiuri nelucrate, iar firul rămîne în faţa ochiurilor nelucrate;
– Rîndul 2: se lucrează numai pe dos.

Rîndurile se repetă.

Modelele de elastic prezentate nu epuizează gama de modele ce se poate prezenta. Prin diversele
combinări ale punctelor de tricotaj se pot obţine modele noi.

“Tricotaje de mînă”, Ana Popescu, Ed. Tehnică, 1966.

10Aug

Alegerea modelelor
Posted by Shortcut in carte, tricotaje. Scrie un comentariu

În alegerea modelelor, ca şi a culorilor, trebuie să se ţină seama de sex, vîrstă şi de conformaţie.

– Pentru persoanele slabe, indiferent dacă sînt înalte, scunde sau mijlocii, se va adapta o linie
lejeră, împletituri complicate şi culori deschise.

– Pentru persoanele cu şolduri mari sau cu talie plină, se va adapta o linie dreaptă, iar
lungimea bluzelor şi a jachetelor va fi mai jos de talie. Cît priveşte modelul de tricotat, va fi
alcătuit din linii verticale, iar culorile vor fi de nuanţe mai închise.

– Persoanele cu gîtul scurt vor evita gulerele înalte şi vor prefera decolteurile înguste şi lungi.

– Persoanele cu gîtul lung vor purta, dimpotrivă, numai gulere mari de orice formă, cît mai
bogate.

În general culorile variază şi ele, ţinînd seama de indicaţiile de mai sus. Pentru persoanele tinere
culorile pot varia după gust şi după culoarea ochilor, a părului sau a tenului.

Pentru persoanele vîrstnice se preferă în general culori ca: negru, maron, bleumarin, tabac,
vişiniu, verde închis, gri, bej etc. Culorile mai deschise vor fi folosite pentru diverse garnituri.
Pentru bărbaţi se recomandă de asemenea culorile de nuanţe închise. Culorile vii sînt şi ele
indicate uneori, mai ales pentru costumele sport.

– Pentru copiii mici sînd indicate culorile alb, bleu şi roz.

– Pentru copii mai mari, se recomandă culorile vii cu garnituri bogate şi foarte variate.

Alegerea modelului de tricotat se face înainte de a se pregăti materialul, dar numai atunci cînd se
folosesc materiale noi. În cazul cînd se folosesc materiale rezultate dintr-un tricotaj deşirat,
modelul se va alege după ce se vor cunoaşte posibilităţile ce le oferă materialul respectiv.

“Tricotaje de mînă”, Ana Popescu, Ed. Tehnică, 1966.

10Aug

Materiale folosite
Posted by Shortcut in carte, tricotaje. Scrie un comentariu

După ce s-a ales modelul, se va procura materialul necesar. Se pot folosi fire de lînă, bumbac,
mătase, fire sintetice etc.

În cazul cînd se folosec materiale vechi, provenite din deşirarea diverselor obiecte de
îmbrăcăminte tricotate, se procedează astfel:

– Se descoase obiectul respectiv, se deşiră şi se înlătură părţile uzate, iar firele rezistente se
înnoadă, se înfăşoară pe speteaza unui scaun şi se leagă lejer în două locuri. Sculul obţinut se
spală în apă călduţă în care s-a pus sodă sau „Alba Lux”, „Perlan alb” sau fulgi de săpun.Se
clăteşte în cîteva ape, iar în ultima apă se pune oţet. Cînd se pune la uscat se scutură sculul bine
de apă şi se atîrnă la un capăt o greutate care să întindă bine firul. După ce se usucă, firul se
deapănă lejer în gheme şi apoi se dă în lucru.

– Chiar materialul nou, care se cumpără în scule, se deapănă uşor de pe scul pe ghem, peste două
degete, avînd grijă ca ghemul să fie moale, mai ales în cazul firelor de lînă, întrucît ele îşi pierd
elasticitatea dacă sînt depănate prea strîns.

– În general e bine să se întrebuinţeze material de bună calitate pentru a asigura durabilitate şi un


aspect frumos obiectului tricotat.

“Tricotaje de mînă”, Ana Popescu, Ed. Tehnică, 1966.

10Aug

Ustensile necesare
Posted by Shortcut in carte, tricotaje. Scrie un comentariu

La tricotarea diferitelor obiecte de îmbrăcăminte se folosesc diverse andrele, croşetă şi ace de


canava speciale pentru fire groase de lînă (de lînă, bumbac, mătase etc.)

Andrelele pot fi confecţionate din lemn, os, material plastic sau din metal.

– Andrelele din lemn, os şi material plastic sînt uşoare, se mînuiesc bine, însă au rezistenţă
mică. De aceea se folosesc la tricotarea cu lînă fină a lucrurilor uşoare (bluze, şaluri etc.)

– Andrelele din metal sînt rezistente, însă trebuie să fie nichelate, întrucît altfel înnegresc firul
de culoare deschisă.

După formă se deosebesc:

– Andrele ascuţite numai la un capăt. Acestea se folosesc la tricotarea pieselor drepte (fulare,
şaluri, bluze etc.).

– Andrele ascuţite la ambele capete. Ele se folosesc la tricotarea pieselor circulare (căciuli,
ciorapi, mănuşi etc.).

– Andrele circulare, cu ambele capete ascuţite. Acestea se folosesc la tricotarea pieselor mari,
executate tubular dintr-o singură bucată (fuste, rochii etc.).

Indiferent de forma ce o prezintă, andrelele trebuie să fie netede, lucioase, iar capetele să nu fie
prea ascuţite ca să nu rupă firul.

După grosime, andrelele se diferenţiază, variind ca diametru între 2 şi 10 mm. Lungimea


diametrului reprezintă numărul categoriei de andrele. De exemplu andrele nr. 2; 2,5; 3 etc.

Alegerea andrelelor după grosime, depinde de grosimea firului cu care se tricotează, care la
rîndul lui depinde de felul obiectului care se tricotează, ca şi de modelul ales.

– Andrelele nr. 2 se întrebuinţează la tricotarea peiselor din lînă subţire.

– Andrelele nr. 2,5 se folosesc la tricotaje din fire de grosime mijlocie, cum sînt bluzele, rochiile
etc.

– Andrelele nr. 3; 3,5 şi 4 se întrebuinţează la tricotarea îmbrăcămintei sport.

– Andrele pentru ciorapi (5 andrele) se folosesc la tricotarea ciorapilor, şosetelor, mănuşilor,


botoşeilor etc.

E necesar să se acorde o atenţie deosebită la alegerea mărimii andrelelor, întrucît ele trebuie să se
potrivească cu firul cu care se tricotează. Dacă se tricotează un fir subţire cu andrele groase va
rezulta o împletitură rară, care se va întinde cu uşurinţă. Rezultatul va fi invers, dacă împletitura
se va face cu andrele subţiri la un fir gros. Pentru evitarea acestor neajunsuri, e bine ca înainte de
a se începe împletitura, să se încerce andrele ce se potrivesc la firul cu care se tricotează.

Pe lîngă andrele, e necesară şi o croşetă din metal nichelat, sau din os pentru tricotarea diverselor
garnituri şi pentru tras pe dosul împletiturii capetele firelor ce rămîn după tricotare.

Pentru asamablarea diverselor piese tricotate ce compun un obiect de îmbrăcăminte, este necesar
ca trusa de ustensile să fie completată cu un ac de canava.

După ce s–a ales modelul, materialul şi ustensilele necesare, se trece la desenarea unui tipar
potrivit cu obiectul propus pentru tricotare. În acest scop se iau diverse măsuri direct pe corp.

“Tricotaje de mînă”, Ana Popescu, Ed. Tehnică, 1966.

10Aug

Luarea măsurilor
Posted by Shortcut in carte, tricotaje. Un comentariu

Măsurile sînt de trei feluri:

a. Măsuri de lungime, care se iau pe linie verticală, începînd de la vertebra a 7-a cervicală
(nodul cefei) pentru bluze, jachete etc., sau din talie în jos, pentru fuste, rochii etc.

b. Măsuri de lăţime, din care nu se foloseşte decît măsura de lăţime a spatelui şi care se ia de la
un braţ la altul, în direcţia omoplaţilor.

c. Măsuri de grosime, care se iau înconjurînd corpul în divere regiuni (bust, talie, şold etc.).

Pentru luarea măsurilor sînt necesare o panglică metrică (centrimetru) şi un şiret lung de circa un
metru.
Măsurile de lungime se iau în general pe partea din spate a corpului, iar cele de grosime se iau
petrecînd panglica metrică din faţă spre spate.

Măsurile se iau lejere şi se notează întregi. Pentru desenarea tiparelor, măsurile se folosesc
întregi sau pe fracţiuni, aşa cum se va indica la tiparul respectiv.

Modul de luare a măsurilor este în general acelaşi pentru toate vîrstele, cu excepţia copiilor pînă
la 2 ani, pentru care se folosesc măsuri anume stabilite.

Înainte de a se trece la luarea măsurilor, se potriveşte corpul într-o ţinută corectă şi se fixează
talia cu un şiret îngust.
Măsurile necesare construirii unui tipar sînt în general următoarele (Fig. 1).

1. Lungimea spatelui pînă la talie, se ia de la nodul cefei şi pînă în talie.

2. Lungimea feţei pînă în talie, se ia tot de la nodul cefei, trecînd panglica metrică pe lîngă gît şi
coborînd apoi pînă în mijlocul feţei pînă în talie.

3. Lungimea fustei, se ia în mijlocul spatelui din talie şi pînă unde se doreşte a se stabili lungimea
respectivă.
4. Lăţimea spatelui, se ia de la un braţ la altul, trecînd cu panglica metrică peste partea cea mai
dezvoltată a omoplaţilor, la 1/3 din lungimea spatelui, pînă în talie.

5. Grosimea bustului, se ia înconjurînd corpul cu panglica metrică în direcţia bustului.

6. Grosimea taliei, se ia înconjurînd mijlocul corpului pe linia şiretului, care indică linia de talie.

7. Grosimea şoldurilor. Măsura aceasta se ia în partea cea mai dezvoltată a abdomenului şi a


şoldurilor pentru fuste şi rochii, iar pentru bluze, această măsură se ia la nivelul unde se stabileşte
lungimea bluzei, jachetei şi a puloverului. Din punctul unde s-a încheiat panglica metrică pentru
grosimea şoldurilor se măsoară drept în sus distanţa dintre şolduri şi talie. Această măsură indică
la ce distanţă, faţă de talie, s-a luat măsura de grosime a şoldului pentru fuste şi rochii sau la ce
distanţă faţă de talie s-a stabilit lungimea bluzei, puloverului sau jachetei. Aceste măsuri se
notează întregi şi ub formă de fracţie, adică numărătorul indică grosimea şoldului, iar numitorul
arată distanţa dintre şold şi talie.

De exemplu: 80 = grosimea şoldului


_____________________________
15 = distanţa dintre şold şi talie

8. Grosimea gîtului se ia înconjurînd gîtul sub bărbie plus 2 cm.

9. Lungimea mînecii. Pentru luarea acestei măsuri se îndoaie în unghi drept spre faţă. Măsura se
ia de la osul umărului şi pînă unde se stabileşte lungimea mînecii.

10. Grosimea braţului se ia înconjurînd braţul pînă peste osul umărului.

11. Grosimea braţului sub cot se foloseşte la mînecile trei sferturi. Această măsură se ia
înconjurînd braţul mai jos de cot la nivelul unde s-a stabilit lungimea mînecii.

12. Grosimea încheieturii mîinii este necesară pentru mînecile lungi. Această măsură se ia
înconjurînd încheietura mîinii cu panglica metrică.

Măsurile trebuie luate corect întrucît de exactitatea lor depinde reuşita tiparelor.

Pentru desenarea diferitelor tipare, se vor folosi din măsurile enumerate, numai măsurile tiparului
respectiv, eliminînd ce nu trebuie sau adăugînd ceea ce lipseşte (diferite măsuri specifice,
indicate la tiparul respectiv).

“Tricotaje de mînă”, Ana Popescu, Ed. Tehnică, 1966.

10Aug

Desenarea tiparelor
Posted by Shortcut in carte, tricotaje. 2 comentarii
Tiparele reprezintă diferitele părţi ce alcătuiesc un anumit obiect de îmbrăcăminte. Ele se
desenează în general pe jumătate. Pentru desenarea tiparelor e nevoie de hîrtie, creion, gumă,
linie şi panglică metrică.

Ca să se poată desena cu uşurinţă, tiparele se încadrează în diverse figuri geometrice ca unghiuri,


dreptunghiuri, pătrate etc., în cadrul cărora se folosesc şi unele linii ajutătoare.

Pentru o orientare uşoară şi exactă în desenarea tiparelor se folosesc diferite litere în ordine
alfabetică, cu care se notează liniile sau diversele puncte.

Liniile verticale indică, în general, lungimea tiparului, iar liniile orizontale indică lăţimea
tiparului. Liniile de contur ale tiparului reprezintă liniile pe care se execută cusăturile obiectului
respectiv.

Pentru executarea unui obiect tricotat, tiparul respectiv se decupează pe liniile de contur, cu
deosebirea părţilor care se tricotează întregi (spate, mîneci, guler etc.) pentru care decuparea
tiparului se face pe hîrtie dublă îndoită pe linia de mijloc a tiparului. Pe aceste tipare se vor călca
piesele tricotate, care vor fi fixate cu ace cu gămălie.

“Tricotaje de mînă”, Ana Popescu, Ed. Tehnică, 1966.

10Aug

Diferite puncte de tricotare


Posted by Shortcut in carte, tricotaje. 7 comentarii

Tricotajele, indiferent de piesa şi modelul ce urmează a se tricota, cuprind diferite operaţiuni de


lucru.

1. Montarea ochiurilor pe andrele

Se deşiră firul de pe ghem atît cît să dubleze firul cu care trebuie să se monteze ochiurile,
socotind 1 – 2 cm pentru fiecare ochi. Acest calcul variază după grosimea firului de lînă şi a
andrelelor cu care se execută tricotajul respectiv.

Montarea ochiurilor se poate face în două feluri: cu firul dublu, cînd tricotajul nu prezintă o altă
garnitură pe margine, sau cu firul simplu.

Pentru montarea ochiurilor cu fir dublu se îndoaie firul de lînă dublîndu-l pe distanţa calculată
pentru montarea numărului necesar de ochiuri şi se înnoadă uşor capătul liber al firului pe firul
ce se deşiră de pe ghem.

Capătul liber al firului dublu se trece după degetul mare şi cel arătător al mîinii stîngi, potrivind
cu nodul făcut pe lungimea firului să se aşeze în spatele degetului arătător. Capătul liber al firului
dublu şi firul de pe ghem se ţin în palmă sub celelalte trei degete (Fig. 2). Cu mîna dreaptă se trec
pe sub fir, de jos în sus între degetul mare şi cel arătător, două andrele strînse la un loc (Fig. 3) cu
care se trage firul către degetul mare. Cu vîrful andrelelor se prinde firul de pe degetul mare, apoi
se ia firul de pe degetul arătător şi se trage prin bucla care se formează pe degetul mare (Fig. 4),
după care bucla se scoate de pe degetul mare şi se strînge formîndu-se primul ochi. Se repetă
operaţiunea pînă se completează numărul necesar de ochiuri, după care se scoate una din andrele
şi se trece la tricotarea primului rînd de ochiuri.

După ce se calculează lungimea necesară pentru montarea ochiurilor de la punctul fixat, firul se
trece pe după degetul mare, prinzîndu-l dinspre interiorul mîinii, iar firul dinspre ghem se fixează
înfăşurîndu-l pe degetul arătător. Pe sub firul trecut pe degetul mare se întorc andrele dinspre
exterior şi se ia bucla desemnată de firul trecut pe după deget, formînd astfel primul ochi.
Operaţia se repetă pînă se montează toate ochiurile necesare (Fig. 5).

2. Stabilirea numărului necesar de ochiuri


Pentru stabilirea numărului necesar de ochiuri pe cm2 de tricot se execută o mostră de probă din
lînă cu andrelele cu care urmează a se tricota obiectul respectiv. În acest scop se montează 15 –
20 de ochiuri şi se lucrează 6 – 7 cm din modelul stabilit. Se calcă împletitura, după care se
măsoară 5 cm în lungime şi 5 cm în lăţime (adică pe verticală). În cadrul acestei măsurători se
numără ochiuriule montate şi ochiurile tricotate. Numerele obţinute se împart la 5 şi se află
numărul ochiurilor pe cm de lungime. De exp: în 5 cm2 se află 10 ochiuri puse pe andrea şi 8
ochiuri tricotate pe verticală. În acest caz se va obţine:

10 : 5 = 2 – deci 2 ochiuri pe cm;


8 : 5 = 1,6 – deci un ochi şi ceva, adică un rînd şi mai mult de jumătate de 1 cm. De aici rezultă
că pentru fiecare cm de lăţime a tiparului, se vor monta pe andrea 2 ochiuri, iar pentru fiecare cm
de lungime a tiparului, se va socoti un rînd şi ceva mai mult de jumătate, tricotat pe verticală.

La montarea ochiurilor pe andrele se vor monta 2 ochiuri în plus, întrucît primul şi ultimul ochi
de pe andrea nu se lucrează. Acestea au rolul să menţină marginea dreaptă, de aceea ele nu intră
în calculul numărului ochiurilor ce trebuie montate pe andrea. Aceste ochiuri poartă numele de
ochiuri mărginaşe. După operaţiunea de montarea a ochiurilor se începe lucrul.

3. Tricorarea ochiurilor
Modul de tricotare a primului rînd de ochiuri, ca şi a rîndurilor următoare, este determinat de
modelul ales şi de gradul de elasticitate ce trebuie să prezinte linia de margine a lungimii
obiectului respectiv. Dacă se cere o elasticitate redusă, tricotarea primului rînd de ochiuri se
începe după ce se scoate una din andrelele pe care s-au montat ochiurile. Cu acest procedeu
ochiurile se micşorează prin întinderea firului de lînă respectiv. Dacă însă tricotajul respectiv,
cum sînt ciorapii, mănuşile etc. cere o margine cu o elasticitate accentuată, tricotarea primului
rînd se face luînd ochiurile direct de pe ambele andrele pe care au fost montate. Prin acest
procedeu ochiurile rămîn la mărimea lor iniţială, fapt care îngăduie o elasticitate mărită.

Ochiurile montate pe andrele se pot tricota în diferite feluri, în funcţie de cerinţele modelului
repectiv.

Pentru tricotarea ochiurilor se procedează astfel:


Andreaua cu ochiurile montate se ia în mîna stîngă, iar firul de lînă ce vine de la ghem se
înfăşoară pe degetul arătător al mîinii stîngi. În mîna dreaptă se ţine andreaua liberă cu care se
tricotează. Ochiul mărginaş se trece pe andreaua din mîna dreaptă fără să fie tricotat. Primul ochi
este ochiul imediat următor după ochiul mărginaş. Ochiurile pot fi tricotate pe faţă sau pe dos, iar
modul cum sînt lucrate ochiurile de pe andrea imprimă un anumit aspect modelului ce se
execută.

Tricotarea ochiurilor se poate face astfel:

Ochiuri lucrate pe faţă.


– Ochi pe faţă lucrat pe dreapta (Fig. 6). Aceste ochiuri se tricotează introducînd andreaua
dreaptă prin faţa ochiului. Acesta este procedeul obişnuit de tricotare a ochilor pe faţă.

– Ochi pe faţă lucrat pe stînga. Aceste ochiuri se tricotează introducînd andreaua prin spatele
ochiului. Ochiul tricotat se scoate de pe andreaua din mîna stîngă şi se trece pe andreaua din
mîna dreaptă. Procedeul se repetă pînă la terminarea rîndului. Pe andreaua din dreapta se scoate
apoi ochiul mărginaş fără să fie tricotat, apoi se repetă operaţiunea de tricotarea ochiurilor pe
dos.

Ochiuri lucrate pe dos. Tricotarea ochiurilor pe dos se face atfel decît ochiurile pe faţă. În acest
scop se va ţine lucrul în mînă ca şi la tricotarea ochiurilor pe faţă. Pe andreaua din mîna dreaptă
se scoate ochiul mărginaş netricotat. Firul cu care se lucrează se trece pe andreaua din mîna
stîngă şi se aşază pe faţa ochiului următor. Andreaua din mîna dreaptă se trece prin primul ochi
dinspre dreapta spre stînga pe sub firul cu care se lucrează tricotînd ochiul după una din
variantele următoare:

– Ochiul pe dos lucrat pe dreapta (Fig. 7). Aceste ochiuri se lucrează prinzînd firul cu andreaua
dreaptă, de sus în jos. Acesta este procedeul obişnuit de tricotarea ochiurilor pe dos.

– Ochi pe dos lucrat pe stînga. Aceste ochiuri se execută prinzînd firul cu andreaua din mîna
dreaptă, de jos în sus.
După ce se prinde firul se trage şi ochiul format se scoate de pe andreaua din mîna stîngă.

– Jeteul (Fig. 8) se execută între două ochiuri – unul aflat pe andreaua din dreapta şi altul pe
andreaua din stînga, procedînd astfel:
Se trece firul în jurul andrelei din dreapta înfăşurîndu-l o singură dată sau de două ori printr-o
mişcare pornind de la stînga spre dreapta apucînd firul din faţă spre spate. În felul acesta se
realizează un jeteu simplu sau dublu, după cerinţele modelului. Se combină appoi tricotarea
ochiului următor. Prin tricotarea jeteurilor, numărul ochiurilor de pe andreaua din mîna dreaptă
sporeşte mereu. Dacă însă e necesar să se păstreze numărul iniţial de ochiuri, se tricotează
împreună două ochiuri înaintera jeteului şi două ochiuri după jeteu.
– Ochi ridicat. Se ridică un ochi procedînd astfel: se introduce andreaua dreaptă în ochiul
următor prin patele andrelei stîngi şi se trece ochiul fără a se tricota de pe andreaua stîngă pe cea
dreaptă. Firul de lînă rămîne în faţa sau în spatele andrelei, după cerinţele modelului.

– Ochi scăzut. Acest ochi este scăzut peste cel următor, de pe andreaua stîngă. În acest scop se
ridică un ochi pe andreaua dreaptă, se tricotează ochiul următor pe faţă şi apoi se trece prin
ochiul ridicat.

– Ochi trasat. Acest ochi se execută tricotînd primul şi al doilea ochi pe faţă şi apoi se trece
primul ochi prin ochiul al doilea. Această operaţiune se repetă într-un rînd de cîte ori o cere
modelul.

– Ochiuri de acoperire. Se tricotează ochiurile în forma în care apar pe andrea, adică ochiurile
care apar pe faţă se lucrează pe faţă, iar cele care apar pe dos, se lucrează pe dos.

Prin îmbinarea ochiurilior divers tricotate, se pot realiza diferite modele de tricotaje.

4. Diferite puncte de tricotare


Diversitatea modelelor de tricotaje depinde, după cum s-a arătat, de o întreagă gamă de variaţii în
modul de a monta şi a lucra ochiurile de pe andrele, fapt care are ca rezultat formarea diferitelor
puncte de tricotaj, cum sînt cele descrise în continuare.

Punctul leneş (Fig. 9) denumit şi punct simplu, se tricotează cu toate rîndurile pe faţă, adică atît
rîndul 1 cît şi rîndurile următoare, se lucrează numai cu ochiuri pe faţă.
Acest punct asigură tricotajului o elasticitate specială, care permite mularea perfectă pe corp şi
împletitura nu se rulează. Modelul care se formează este acela de „rips” şi este folosit în
tricotarea gulerelor, manşetelor, marginilor etc.
De remarcat este că un rînd de – punct leneş – care formează rîndul este alcătuit din 2 rînduri
tricotate cu ochiurile pe faţă.
Punctul de jerseu (Fig. 10) cunoscut şi sub numele de „punct de ciorap” se tricotează 1 rînd pe
faţă, 1 rînd pe dos, adică:

– Rîndul 1 şi celelalte rînduri fără soţ (pe faţa lucrului) se tricotează pe faţă.
– Rîndul 2 şi celelalte rînduri cu soţ (pe dosul lucrului) se tricotează pe dos.

Modelul obţinut este cel mai simplu model cu faţa netedă, însă este modelul cel mai greu de
executat, întrucît solicită multă atenţie în tricotarea ochiurilor care trebuie să fie egale şi la fel de
larg lucrate. Cea mai neînsemnată greşeală în execuţia lor este vizibilă şi strică aspectul general
al tricotului.

Punctul de jerseu răsucit se tricotează astfel:

– Rîndul 1 şi celelalte rînduri fără soţ se lucrează pe faţă (ochiurile se iau din spatele andrelei);

– Rîndul 2 şi celelalte rînduri cu soţ se lucrează pe dos.

Punctul de elastic (Fig. 11) se tricotează astfel:

– Rîndul 1: 1 ochi pe faţă şi 2 ochiuri pe dos, pînă la sfîrşitul rîndului;

– Rîndul 2 şi următoarele se tricotează ochiurile aşa cum se prezintă, adică ochiurile pe faţă se
lucrează pe faţă, iar ochiurile pe dos se lucrează tot pe dos. Elasticul poate fi tricotat şi alternînd
3 ochiuri pe faţă, 3 ochiuri pe dos, sau 3 ochiuri pe faţă şi 2 ochiuri pe dos.

Punct de semielastic (Fig. 12) se tricotează ca şi punctul de elastic, cu deosebirea că se lucrează


cîte 1 ochi pe faţă şi 1 ochi pe dos.
Punctele de elastic şi semielastic se folosesc pentru tricotarea marginilor, gulerelor, manşetelor
etc. Ambele feţe ale elasticului şi semielasticului sînt identice.

Punctul de elastic în relief (Fig. 13) se tricotează astfel:

– Rîndul 1 şi celelalte rînduri fără soţ: 2 ochiuri pe faţă, 2 ochiuri pe dos pînă la sfîrşitul rîndului;

– Rîndul 2 şi celelalte rînduri cu soţ: 1 ochi pe dos, 2 ochiuri pe faţă, 2 ochiuri pe dos,1 ochi pe
faţă, alternînd pînă la sfîrşitul rîndului. Ambele feţe sînt identice. Acest punct se foloseşte la
obiectele de sport.

Punctul de orez (Fig. 14) se tricotează astfel:

– Rîndul 1: 1 ochi pe faţă, 1 ochi pe dos, pînă la sfîrşitul rîndului;


– Rîndul 2 şi cele următoare: ochiul pe faţă se lucrează pe dos, cel pe dos se lucrează pe faţă.

Punctul de orez alungit (Fig. 15) se tricotează astfel:

– Rîndul 1: 1 ochi pe faţă, 1 ochi pe dos pînă la sfîrşitul rîndului;

– Rîndul 2 şi toate rîndurile cu soţ: deasupra ochiului pe faţă se lucrează 1 ochi pe faţă, iar
deasupra ochiului pe dos se tricotează 1 ochi pe dos;

– Rîndul 3 şi toate rîndurile fără soţ: deasupra ochiului pe faţă se tricotează 1 ochi pe dos, iar
deasupra ochiului pe dos se tricotează 1 ochi pe faţă.

Rîndurile 2 şi 3 se repetă.

Punctul de ţesătură se lucrează astfel:

– Rîndul 1: 1 ochi pe faţă, se ridică ochiul următor, alternînd pînă la capăt;

– Rîndul 2: pe dos, toate ochiurile;

– Rîndul 3: deasupra ochiului ridicat se lucrează 1 ochi pe faţă, iar deasupra ochiului pe faţă se
ridică 1 ochi;

– Rîndul 4: pe dos, toate ochiurile.

Aceste 4 rînduri se repetă.

Punctul pentru bridă se tricotează peste un număr de ochiuri. Dacă brida se face peste 6 ochiuri,
se introduce andreaua din mîna dreaptă între ochiurile 6 şi 7, se prinde firul de lînă şi se lucrează
1 ochi. Prin acest ochi se scoate apoi primul ochi de pe andreaua stîngă, ochi care se trece din
nou pe aceeaşi andrea, şi se lucrează mai departe modelul respectiv.
Punctul de fantezie este alcătuit din 2 ochiuri şi se lucrează astfel:

– Primul ochi se montează pe andrea luînd bucla de pe degetul mare cu andreaua introdusă
dinspre interior spre exterior;

– Al doilea ochi se montează pe andrea, luînd bucla de pe degetul mare cu andreaua introdusă
din afară spre interior.

Aceste 2 ochiuri se repetă şi astfel se obţine o margine frumoasă ce se face mai ales la tricotajele
fine.

“Tricotaje de mînă”, Ana Popescu, Ed. Tehnică, 1966.

10Aug

Cîteva operaţiuni de tricotare


Posted by Shortcut in carte, tricotaje. 3 comentarii

Tricotarea unui obiect include o serie de operaţiuni care, prin ansamblul lor, conduc la realizarea
completă a obiectului respectiv. Printre acetea se enumeră:

1. Creşterea şi micşorarea numărului de ochiuri


Tricotarea după tipar ca şi tricotarea diferitelor modele necesită creşterea sau micşorarea
numărului de ochiuri.
Creşterea numărului de ochiuri se poate realiza prin ridicarea firului orizontal dintre 2 ochiuri pe
andreaua dreaptă. Se tricotează luîndu-l din spatele andrelei stîngi (Fig. 16). Firul se suceşte ca să
nu se formeze un gol. Acest procedeu se foloseşte la tricotarea unor modele.

– Tricotarea primului şi a ultimului ochi de 2 ori, o dată luat din faţă şi o dată luat din spatele
andrelei din mîna stîngă (Fig. 17, a şi b), adică o dată lucrat pe dreapta şi o dată spre stînga.
Acest procedeu se foloseşte cînd e necesar să se adauge cîte un singur ochi de fiecare parte, după
un anumit număr de rînduri, sau să se adauge ochiuri într-un rînd, la anumite intervale.
– Executarea unui jeteu cu andreaua dreaptă se face printr-o mişcare dinspre dreapta spre stînga,
pe sub firul cu care se lucrează şi care se trece de la stînga spre dreapta. Apoi se tricotează ochiul
următor.

– Tricotarea a 3 ochiuri în unul singur, se face astfel: se tricotează la început 1 ochi pe faţă, apoi
fără să se scoată de pe andrea, se face un jeteu şi se tricotează din nou 1 ochi pe faţă. Cele 3
ochiuri obţinute se scot de pe andreaua din mîna stîngă (Fig. 18)

– Montarea pe andrea a 2 sau mai multe ochiuri din firul cu care se lucrează se vede în Fig. 19.
Acest procedeu se foloseşte la lărgirea tricotului cu cîteva ochiuri pe margini, după cerinţele
tiparului şi la tricotarea butonierelor şi a tăieturilor pentru buzunare.

Micşorarea sau scăderea numărului de ochiuri se realizează prin:

– Tricotarea a 2 sau 3 ochiuri împreună, pe faţă sau pe dos, după cum cere lucrul. Pentru aceasta
se introduce andreaua de la dreapta spre stînga deodată în 2 sau 3 ochiuri, care se tricotează
împreună.

– Tricotarea pe faţă a ochiului mărginaş şi a ochiului următor se face împreună şi se scot de pe


andreaua stîngă. Ochiul obţinut se trece din nou pe andreaua stîngă şi se tricotează împreună cu
ochiul următor. Operaţiunea se repetă după cerinţele tiparului respectiv. Acet procedeu se aplică
şi la încheierea ochiurilor.

2. Încheierea ochiurilor

După terminarea tricotării este necesar să se încheie ochiurile pentru ca să nu se deşire. În acest
scop se tricotează astfel:

Se scoate ochiul mărginaş, iar ochiul următor se tricotează pe faţă şi apoi se trece prin ochiul
mărginaş. În acest fel pe andreaua din mîna dreaptă rămîne un singur ochi. Se tricotează pe faţă
ochiul următor care se trece şi el prin ochiul aflat pe andreaua din dreapta. Operaţiunea se repetă
pînă cînd pe andrea rămîne ultimul ochi, prin care se trece firul ce vine de la ghem, apoi firul se
scoate de pe andrea, se înnoadă şi se rupe.
3. Marginea dreaptă

Ochiurile de pe margine nu se lucrează cînd se tricotează diferite detalii. Aceste ochiuri, numite
şi ochiuri mărginaşe, se scot de pe andreaua din mîna stîngă pe andreaua din mîna dreaptă, fără
să se tricoteze (Fig. 20). Ultimul ochi din rînd se tricotează întotdeauna pe dos. În acest fel,
marginile tricotului sînt drepte. Acest procedeu se foloseşte la marginea jachetelor, a gulerului
etc.

Pentru obţinerea unei margini „în bucle” primul ochi se scoate, iar ultimul ochi se tricotează pe
faţă. Marginea obţinută nu se lărgeşte uşor şi de aceea este foarte indicată pentru marginile de
cusătură (la linia de subraţ, la mîneci etc.).

4. Marginea încheiată
Această margine se foloseşte îndeosebi la linia de umăr, care se lucrează în linie înclinată. Pentru
obţinerea acestei linii, se procedează astfel:

La tricotarea umerilor nu se lucrează toate ochiurile pînă la sfîrşitul rîndurilor, ci se lasă


netricotate 3 – 5 ochiuri, după cerinţele tiparului. După aceasta tricotul se întoarce pe dos,
lăsîndu-se şi aici acelaşi număr de ochiuri netricotate. Operaţiunea se repetă de cîte ori o cere
tiparul pentru formarea umărului. Cînd umărul este gata, se tricotează încă o dată toate ochiurile,
după care se încheie. În felul acesta se obţine o linie armonioasă. Dacă s-a proceda prin
încheierea obişnuită a ochiurilor, ar rezulta o linie în formă de scară, fapt care ar duce la
neajunsuri în finisarea cusăturii de pe linia de umăr.

5. Tricotarea butonierelor

Butonierele se pot face pe linie orizontală sau verticală.

Butoniera orizontală se execută la o anumită distanţă de linia de margine a tricotului. În acest


scop se tricotează de la începutul marginii atîtea ochiuri cît sînt indicate în model, apoi se încheie
5 – 6 ochiuri, după marginea nasturelui, după care se continuă tricotarea următoarelor ochiuri. La
rîndul următor se montează pe andrea deasupra ochiurilor încheiate, un număr corespunzător de
ochiuri, iar în continuare se tricotează ochiurile pînă la margine. Acest procedeu se foloseşte şi la
executarea buzunarelor.

Butoniera verticală: se tricotează locul butonierei între 2 ochiuri acolo unde indică modelul. În
locul stabilit se împart ochiurile lăsînd la o parte pe andreaua stîngă, iar altă parte se trec pe o
andrea de rezervă. Se tricotează apoi separat ochiurile de pe ambele andrele, folosind alt ghem de
lînă pentru ochiurile de pe andreaua de rezervă. După ce s-a tricotat o porţiune înaltă cît
dimensiunea necesară lungimii butonierei, se trec toate ochiurile pe o singură andrea şi se
continuă lucrul după cerinţele tiparului. Indiferent de poziţia pe care o ocupă butoniera, la sfîrşit
ea se festonează de jur împrejur cu fir de lînă folosind „punctul de butonieră”. Pentru rezistenţă
se aplică pe dos, în jurul butonierei, o bentiţă pe fir drept, care să susţină şi marginea butonierei.

Buzunarul: pentru executarea buzunarului se procedează astfel: se încheie ochiurile pe o distanţă


egală cu deschizătura ce urmează s-o prezinte buzunarul. Apoi separat se începe căptuşeala
buzunarului pe un număr de ochiuri echivalent cu deschizătura buzunarului. După ce se
tricotează o porţiune egală cu înălţimea ce urmează s-o prezinte buzunarul, se introduc ochiurile
căptuşelii în dreptul ochiurilor încheiate pentru buzunar şi apoi se continuă lucrul.

6. Tricotarea modelelor

Tricotarea modelelor din borduri sau din contextul tricotajului se execută după anumite modele
alese după modă şi gust. Aceste modele pot fi executate din fire uni, adică într-o singură culoare,
sau din fire divers colorate.

Modelele uni sînt mai uşor de executat, ele cerînd atenţie numai la tehnica execuţiei modelului
repectiv.

Modelele colorate cer o dublă atenţie, adică atît la tehnica execuţiei modelului, cît şi la îmbinarea
firelor colorate după cerinţele modelului.

Modelele, indiferent dacă sînt uni sau divers colorate, pot fi compacte sau dantelate.

În paginile ce urmează se vor prezenta cîteva indicaţii în legătură cu tricotarea modelelor


colorate şi a celor dantelate.

Tricotarea modelelor colorate. Unele obiecte tricotate, mai ales articolele de sport şi cele de
copii, prezintă garnituri din modele executate în diverse culori. Tricotarea modelelor în culori se
face în „punct de jerseu”, fiind singurul punct care se pretează la executarea modelelor în culori.
Modelele colorate care se pot tricota sînt modelele pentru „chilim” şi pentru „puncte în cruce”.
Aceste desene se copiază pe hîrtie milimetrică sau cu pătrăţele mai mari şi se colorează. Ele pot
fi în două sau mai multe culori.

Tricotarea modelelor în culori se face cu fire de diferite culori, după cerinţele modelului. Aceste
fire se tricotează în alternanţe cu firul culorii de fond, executînd din fiecare atîtea ochiuri cît cere
modelul. Firele neîntrebuinţate se trec pe dosul lucrului mai departe, în aşa fel încît să nu strîngă
împletitura. La schimbarea culorilor se încrucişează firele ca să nu se formeze goluri. Executarea
modelului se începe de la bază spre vîrf sau spre marginea superioară a modelului.

Modelele colorate pot fi şi brodate pe ochiurile tricotate. În acest scop fondul tricotajului se
execută cu „punct de jerseu”, iar punctul de broderie va urmări forma ochiurilor de pa faţa
tricotajului.

Tricotarea modelelor dantelate: modelele dantelate se obţin din diverse combinaţii a ochiurilor
lucrate pe faţă şi pe dos cu jeteurile făcute după anumite modele. La tricotarea acestor modele e
necesară o atenţie sporită şi un control asupra numărului de ochiuri, efectuat cît mai des, ca să nu
se scadă sau să se sporească ochiurile nejustificat. Altfel nu se poate executa modelul în bune
condiţiuni.

În general, la toate modelele, indiferent dacă sînt compacte sau dantelate, la numărătoarea
ochiurilor nu se include ochiul cu care se începe şi se sfîrşeşte rîndul – adică ochiurile mărginaşe.
În fiecare rînd, la început, se ridică primul ochi fără a-l tricota şi următorul se tricotează pe faţă
luîndu-l din spatele andrelei, iar la sfîrşitul rîndului, ultimul ochi se lucrează luat pe dos.

“Tricotaje de mînă”, Ana Popescu, Ed. Tehnică, 1966.

10Aug

Operaţii de finisare a tricotajelor


Posted by Shortcut in carte, tricotaje. Scrie un comentariu

1. Călcatul pieselor tricotate

După ce au fost lucrate toate piesele unei jachete, pulover etc., ele se calcă cu atenţie pentru a nu
le deforma în timpul călcatului. În acest scop se lasă fierul la priză să se încălzească bine şi se
aşază pentru călcat, fiecare piesă pe tiparul respectiv după care s-a lucrat. Pentru a nu se deplasa
piesa tricotată se prinde de tipar cu ace de gămălie. Se calcă cu o cîrpă udă, cu fierul încins bine.
Se presează uşor fără să se apese cu putere pentru a nu deforma împletitura, mai cu seamă atunci
cînd aceasta prezintă un model în relief.

După ce s-a călcat, piesa se lasă 2 – 3 ore să se usuce, aşa cum este prinsă pe tipar, pentru a se
păstra forma corectă.

Persoanele care au experienţă în acest gen de lucru de mînă, pot călca piesele şi direct pe masă,
fără să mai fie prinse de tipar. În acest caz, se calcă cu mare atenţie răscroiturile şi marginile
pentru a nu le întinde.

2. Asamblarea peiselor tricotate


După ce au fost călcate şi după ce s-au uscat bine de umezeala imprimată la călcat cu cîrpa udă,
piesele se asamblează. Se prind întîi cu ace, apoi se însăilează cu o cusătură rară. Însăilarea se
face cu un fir de aţă albă sau, dacă tricotajul este alb, cu un fir de aţă colorat deschis (roz, bleu).

Se prind întîi umerii, apoi cusătura de subraţ, şi se face o probă pe corpul persoanei pentru care s-
a lucrat.

Cusătura de pe umeri, chiar de la însăilat, se face pe partea din faţă, astfel încît umărul părţii din
spate să fie susţinut cu 1-2 cm, pentru a se da lărgime şi oarecare rotunjime spatelui. Acest lucrul
este necesar îmbrăcării corecte a omoplaţilor şi mişcărilor libere ale corpului.

Cusăturile de subraţ se însăilează astfel încît să corespundă lungimile la faţă cu cea de la spate.
Dacă totuşi una dintre părţi este ceva mai lungă, atunci diferenţa trebuie lăsată sus, la răscroitura
mînecii, nu se lasă la marginea de jos. Plusul apărut la răscroitura mînecii de la cusătura laterală
nu se taie în nici un caz, ci se ia în cusătură, cînd se montează mîneca. După ce s-a făcut prima
probă şi se constată că nu sînt corecturi de lărgime, se definitivează cusătura de umăr şi cea
laterală. Se obişnuieşte ca aceste cusături să se execute manual cu un ac mare şi cu fir de lînă, din
care este lucrat şi obiectul tricotat. Se face o cusătură deasă (tighel) care este elastică şi foarte
rezistentă.

Dacă se trage la maşină, cusătura nu rezistă la purtat, tricotajul fiind foarte elastic, iar cusătura de
maşină rigidă.

La cusătura de pe umăr se prinde un şiret (extrafor) de o lungime egală cu lungimea umărului de


pe tipar, pentru a se menţine dimensiunea umărului în timpul solicitării la purtat.

În continuare, se montează gulerul (dacă modelul are guler) şi mîneca, după ce s-a încheiat
cusătura. Se montează mîneca întîi în ace cu gămălie. La montarea mînecii trebuie potrivite cele
două cusături ale mînecii şi ale subraţului. Cusătura de însăilare a mînecii se face pe partea de
interior al corpului tricotajului, nu pe mînecă, deoarece mîneca la partea de sus pe umăr se
susţine puţin, pentru a îmbrăca frumos umărul.

3. Montarea gulerului

Montarea gulerului se face în felul următor:


Se înseamnă întîi jumătatea gulerului, apoi jumătatea răscroiturii gîtului şi se prinde în ace,
începînd de la mijloc către capete. Se însăilează şi apoi se probează pe corp.

Se fac corecturile dacă sînt necesare şi se definitivează cusăturile aşa cum s-a procedat şi la
celelalte cusături.

Este bine ca la cusătura de la guler să se prindă un şiret (extrafor) pentru a nu ceda în timpul
purtării şi pentru a nu se lărgi cusătura. Extraforul trebuie să fie de aceeaşi culoare cu produsul.
Cînd s-au terminat cusăturile, produsul se mai calcă o dată, dar numai la cusături, se calcă pe dos
cu cîrpa udă. Dacă unele margini ale cusăturii s-au imprimat şi se cunosc pe faţă, se calcă uşor cu
cîrpă udă şi pe faţă.

Este bine ca după ce este gata complet produsul tricotat, gata confecţionat şi călcat, să se aşeze
întins pe o masă pentru a se relaxa fibrele.

După 3 – 4 ore se poate pune într-un sertar, în scrin sau pe un raft în şifonier pentru a se păstra
pînă la purtare. Obiectele tricotate (jachete, rochii, pulover etc.) nu se pun pe umeraşe pentru a
nu se deforma.

4. Fixarea nasturilor
Nasturii se cos pe semnele date în dreptul butonierelor. Darea semnelor pentru nasturi la o
jachetă, rochie etc. se face cu ace de gămălie sau cu un fir de aţă.

Nasturii se cos rezistent, cu un picioruş pentru a nu forţa marginile din faţă la încheiat.

Firul cu care se cos nasturii trebuie să fie de aceeaşi culoare cu obiectul şi cu nasturii.

Nasturii constituind şi un ornament pentru obiectul la care se pun, trebuie să fie potriviţi ca
formă, culoare şi mărime.

“Tricotaje de mînă”, Ana Popescu, Ed. Tehnică, 1966