LP 14

NERVII MEMBRULUI INFERIOR

Inervaţia membrului inferior este asigurată de ramurile plexurilor lombar şi sacral, care
formează împreună plexul lombosacral.

PLEXUL LOMBOSACRAL

În funcţie de originea rădăcinilor şi după traiectul ramurilor, plexul lombosacral se

împarte în: plexul lombar şi plexul sacral.
PLEXUL LOMBAR

Plexul lombar se formează prin anastomoza ramurilor anterioare ale nervilor lombari L1,
L2, L3 şi L4.
Ramura anterioară a primului nerv lombar L1 se anastomozează, printr-o ramură
comunicantă, cu ramura anterioară a nervului toracic T12 şi cu ramura anterioară a celui de-al
doilea nerv lombar L2. Se divide în: nervul iliohipogastric şi nervul ilioinghinal şi o ramură
anterioară şi una posterioară.
Ramura anterioară a celui de-al doilea nerv lombar L2 se anastomozează cu ramurile
anterioare ale primului nerv lombar L1 şi a celui de-al treilea nerv lombar L3 şi se împarte în:
nervul genitofemural şi nervul cutanat femural lateral şi o ramură anterioară şi una posterioară.

Fig. 23. Constituţia plexului lombar. 1.N.iliohipogastric; 2.N.ilioinghinal; 3.N.genitofemural; 4.N.cutanat femural
lateral; 5.N.femural; 6.N.obturator; 7.Trunchiul lombosacral; 8.N.m.pătrat al lombelor
Ramura anterioară a celui de-al treilea nerv lombar U se anastomozează cu ramurile
anterioare ale celui de-al doilea nerv lombar U şi a celui de-al patrulea nerv lombar L4 şi se
divide în două ramuri: anterioară şi posterioară.
Ramura anterioară a celui de-al patrulea nerv lombar L4 se anastomozează cu ramura
anterioară a celui de-al treilea nerv lombar L3 şi cu ramura anterioară a celui de-al cincilea nerv
lombar L5, din constituţia plexul sacral, şi se împarte într-o ramură anterioară şi o ramură
posterioară.
Ramurile anterioare ale L2, L3 şi L4 se unesc şi formează nervul obturator, iar cele
posterioare formează nervul femural. Plexul lombar este în legătură cu lanţul simpatic prin
ramuri comunicante.
Plexul lombar este situat de o parte şi de alta a corpurilor vertebrale anterior de procesele
costiforme, între fasciculele muşchiului psoas.
Plexul lombar dă naştere la ramuri colaterale şi ramuri terminale.
RAMURILE COLATERALE ALE PLEXULUI LOMBAR

Ramurile colaterale ale plexului lombar sunt împărţite în:

- ramuri colaterale scurte reprezentate de mici ramuri musculare pentru muşchiul pătrat
al lombelor, muşchiul psoas, muşchi intertransversari;
- ramuri colaterale lungi reprezentate de:
- nervul iliohipogastric;
- nervul ilioinghinal;
- nervul genitofemural;
- nervul cutanat femural lateral.
RAMURILE TERMINALE ALE PLEXULUI LOMBAR

Ramurile terminale ale plexului lombar sunt reprezentate de:

- nervul obturator;
- nervul femural.

NERVUL ILIOHIPOGASTRIC

Nervul iliohipogastric se formează, împreună cu nervul ilioinghinal, din ramura

anterioară a primului nerv lombar L1.
De la origine, are un traiect oblic, inferior şi lateral, perforează muşchiul psoas şi trece
între muşchiul pătrat al lombelor (posterior) şi grăsimea perirenală şi rinichi (anterior). Acest
raport este important deoarece explică iradierea durerii în cazul unor afecţiuni renale.
Nervul iliohipogastric traversează muşchiul transvers al abdomenului, trece între acesta şi
muşchiul oblic intern, de-a lungul crestei iliace, unde se împarte în două ramuri.
Dă naştere la ramuri musculare destinate muşchilor peretelui abdominal antero-inferior
(neomologate de Terminologia Anatomica 1998).

Ramurile nervului iliohipogastric

Ramura cutanată laterală este o ramură perforantă, perforează muşchii oblic intern şi
oblic extern ai abdomenului şi inervează tegumentul porţiunii supero-laterale a regiunii gluteale.
Ramura cutanată anterioară trece între muşchii transvers al abdomenului şi oblic
intern al abdomenului, perforează aponevroza muşchiului oblic extern al abdomenului, superior
de inelul inghinal superficial şi se distribuie tegumentului regiunii pubiene.
Teritoriul motor. Nervul iliohipogastric inervează muşchii transvers al abdomenului,
oblic intern al abdomenului, oblic extern al a domenului şi porţiunea inferioară a muşchiului
drept abdominal.
Teritoriul senzitiv al nervului iliohipogastric este reprezentat de egumentul porţiunii
supero-laterale a regiunii gluteale şi regiunii pubice.

NERVUL ILIOINGHINAL

Nervul ilioinghinal se formează din ramura anterioară a primului nerv lombar L1,
împreună cu nervul iliohipogastric, fiind mai subţire decât acesta.
Nervul are un traiect asemănător nervului iliohipogastric, dar mai lateral şi inferior de
acesta.
Dă naştere la ramuri musculare destinate muşchilor peretelui abdominal antero-inferior.

Ramurile nervului ilioinghinal

Nervii labiali anteriori la sexul feminin, au traiectul de-a lungul ligamentului rotund al
uterului, în canalul inghinal, trec prin inelul inghinal superficial şi se distribuie tegumentului
labiilor mari şi muntelui pubelui.
Nervii scrotali anteriori la sexul masculin, au traiectul de-a lungul marginii inferioare a
funiculului spermatic, în canalul inghinal, traversează inelul inghinal superficial şi se distribuie
tegumentului scrotului şi porţiunii proximale a penisului.

Fig. 24. Nervii plexului lombar. Vedere anterioară. Partea dreaptă. 1.M.pătrat al lombelor; 2.Al 12-lea
n.intercostal; 3.R.laterală al celui de-al 12-lea n.intercostal; 4.N.subcostal; 5.M.oblic extern; 6.M.oblic intern; 7. M.
transvers; 8.N.iliohipogastric; 9.N.ilioinghinal; 10.Orificiul inghinal profund; 11.Scrotul; 12.N.cutanat femural
lateral; 13.N.femural; 14.M.psoas; 15.N.genitofemural; 16.N.obturator; 17.N.ischiadic; 18.N.pudendal

Teritoriul motor. Nervul ilioinghinal inervează muşchii transvers al abdomenului, oblic

intern al abdomenului, oblic extern al abdomenului şi porţiunea inferioară a muşchiului drept
abdominal.
Teritoriul senzitiv. Nervul ilioinghinal inervează tegumentul:
- labiilor mari şi
- muntelui pubelui, la sexul feminin;
- scrotului şi
- porţiunii proximale a penisului, la sexul masculin.

NERVUL GENITOFEMURAL

Nervul genitofemural ia naştere din ramura anterioară a celui de-al doilea nerv lombar L2.
De la origine se îndreaptă inferior şi anterior, pe faţa anterioară a muşchiului psoas. Vasele
spermatice sau ovariene îl încrucişează, trece apoi în fosa iliacă unde vine în raport cu vasele
iliace comune şi externe, fiind situat lateral de acestea. Superior de ligamentul inghinal se
împarte în ramurile sale terminale.
Ramurile nervului genitofemural

Ramura femurală coboară în lacuna vasculară, anterior şi lateral de artera

femurală.Trece prin lacuna vasculară în teaca vaselor femurale, perforează lama superficială
(fascia cribrosa) a fasciei lata la nivelul fosei ovale şi se distribuie tegumentului porţiunii
superioare a trigonului femural (Scarpa).
Ramura genitală străbate canalul inghinal, posterior de funiculul spermatic sau
ligamentul rotund al uterului. Părăseşte canalul inghinal prin inelul inghinal superficial şi
inervează muşchiul cremaster şi tegumentul scrotului, la sexul masculin, şi tegumentul labiilor
mari, la sexul feminin.
Teritoriul motor. Nervul genitofemural inervează muşchiul cremaster.
Teritoriul senzitiv este reprezentat de tegumentul:
- trigonului femural (Scarpa);
- scrotului (la sexul masculin) şi
- labiilor mari (la sexul feminin).
 NERVUL CUTANAT FEMURAL LATERAL

Nervul cutanat femural lateral ia naştere, împreună cu nervul genitofemural, din ramura
anterioară a celui de-al nerv lombar L2. Are traiect oblic, inferior şi lateral, traversează muşchiul
psoas şi trece peste muşchiul iliac spre spina iliacă anterosuperioară, fiind situat într-o dedublare
a fasciei iliace. Părăseşte pelvisul, între cele două spine iliace anterioare, coboară la nivelul
coapsei, pe faţa anterioară a muşchiului croitor sau în grosimea sa. La coapsă dă naştere
ramurilor cutanate care se distribuie tegumentului regiunii antero-laterale a coapsei şi a regiunii
gluteale.
Teritoriul senzitiv. Nervul cutanat femural lateral inervează tegumentul regiunii antero-
laterale a coapsei şi a regiunii gluteale.

NERVUL OBTURATOR

Nervul obturator se formează din unirea ramurilor de bifurcaţie anterioare ale ramurilor
anterioare ale nervilor lombari L2, L3 şi L4.
De la origine se îndreaptă posterior, apoi medial de muşchiul psoas, încrucişează
articulaţia sacroiliacă şi intră în pelvis. în pelvis, nervul obturator are traiect anterior şi inferior,
paralel cu strâmtoarea superioară, pe mușchiul obturator intern, superior de vasele obturatoare.
Iese din pelvis prin canalul obturator, unde se împarte în ramurile sale.

Ramurile nervului obturator

Ramura anterioară trece anterior de muşchiul obturator extern şi muşchiul adductor

scurt, fiind acoperit de muşchii pectineu şi adductor lung. La acest nivel dă naştere ramurilor
musculare destinate acestor muşchi şi pentru muşchiul gracilis Ramura anterioară se termină
prin ramura cutanată care perforează fascia lata şi inervează tegumentul din apropierea
condilului medial al femurului.

Fig.25. Nervul obturator la nivelul canalului subpubian. Partea dreaptă. 1.Ramura orizontală a pubelui;
2.M.pectineu; 3.R.musculară pentru m.obturator extern; 4.M.obturator extern; 5.R.musculară pentru m.adductor
mic; 6.R.anterioară a n.obturator; 7.M.adductor lung; 8.M.adductor mare; 9.M.obturator extern; 10.R.posterioară a
n.obturator; 11.Membrana obturatorie; 12.M.obturator intern; 13.Vasele obturatorii; 14. R.musculară pentru
m.obturator extern

Ramura posterioar este situată mai profund, ea coboară pe muşchiul oblic extern, trece
între muşchii adductor scurt şi adductor mare, unde dă ramuri musculare destinata acestor
muşchi. Din ramura posterioară ia naştere ramura articulară pentru articulaţia coxofemurală.
Teritoriul motor. Nervul obturator inervează muşchii: obturator extern, pectineu,
gracilis şi muşchii adductori.
Teritoriul senzitiv. Nervul obturator inervează:
- tegumentul faţei mediale a coapsei (porţiunea inferioară);
- articulaţia coxofemurală.
 Fig.26. Nervul obturator. 1.N.femural; 2.N.obturator; 3.M.obturator extern; 4.M.popliteu; 5.M.adductor mic;
6.M.adductor lung; 7.M.adductor mare; 8.M.gracilis

Fig.27. Distribuirea trunchiurilor nervoase la nivelul fesei şi coapsei. Partea dreaptă. Secţiune sagitală.
l.N.femural; 2.R.musculară pentru m.obturator extern; 3.M.obturator extern; 4.R.anterioară a n.obturator;
5.M.pectineu; 6.R.posterioară a n.obturator; 7.M.adductor mic; 8.Rr.cutanate anterioare; 9.M.adductor lung;
10.Tendonul m.adductor mare; 11.N.cutanat femura posterior; 12.M.adductor mare; 13.N.ischiadic; 14.Rr.musculare
pentru m.semimembranos şi m.adductor mare; 15.M.pătrat femural; 16.Nn.cutanaţi gluteali inferiori; 17.N.pentru
m.pătrat femural şi m.gemen inferior; 18.M.piriform; 19.N.gluteal superior
Fig. 28 Nervul obturator la nivelul coapsei. Partea dreaptă. 1.N.femural; 2.R.musculară pentru m.adductor mic;
3.R.musculară pentru m.adductor; 4.N.safen; 5.R.musculară pentru m.vast medial; 6.R.cutanată din r.anterioară a
n.obturator; 7.R.musculară pentru m.gracilis; 8.R.musculară pentru m.adductor mijlociu; 9.R.anterioară a
n.obturator; 10.R.musculară pentru m.obturator extern; 11.R.posterioară a n.obturator

Fig.29. Porţiunea superioară a nervului obturator. Partea dreaptă. l.M.iliac; 2.M.psoas; 3.N.femural; 4.R.musculară
pentru m.pectineu; 5.Vasele femurale 6.Rr.musculare pentru m.adductor lung; 7.R.anterioară a n.obturator;
8.R.posterioară n.obturator; 9.R.musculară pentru m.obturator extern; 10.N.obturator

NERVUL OBTURATOR ACCESOR

Nervul obturator accesor se formează din ramurile anterioare ale nervilor lombari L3 şi
L4. De la origine se îndreaptă spre coapsă, unde este situat între muşchiul pectineu şi muşchiul
psoas. Inervează muşchiul pectineu şi articulaţia coxofemurală. Se anastomozează cu nervul
obturator.

NERVUL FEMURAL

Nervul femural ia naştere din unirea ramurilor de bifurcaţie posterioare ale ramurilor
anterioare ale nervilor lombari L2, L3 şi L4.
Nervul femural, cea mai voluminoasă ramură a plexului lombar, străbate oblic fosa iliacă,
între muşchii psoas şi iliac, sub fascia iliacă şi peritoneu. Prin intermediul peritoneului parietal
vine în raport cu cecul şi apendice (în dreapta) şi colonul sigmoid (în stânga).
Pătrunde la nivelul coapsei, împreună cu muşchiul psoas, prin lacuna musculară, lateral
de vasele femurale, de care este despărţit prin ligamentul iliopectineu. Acestea trec prin lacuna
vasculară.
Inferior de ligamentul inghinal, nervul femural dă naştere ramurilor sale.
Ramurile nervului femural

Ramuri musculare pentru muşchiul croitor, muşchiul pectineu şi pentru cele patru
porţiuni ale muşchiului cvadriceps.
Ramuri cutanate anterioare traversează muşchiul croitor, la nivelul marginii lui
mediale, perforează fascia lata, în mai multe locuri şi inervează tegumentul feţei anterioare şi
mediale a coapsei.
Nervul safen este ramura cea mai lungă a nervului femural, se întinde de la ligamentul
inghinal până la marginea medială a Piciorului. La coapsă, trece posterior de muşchiul croitor, în
teaca vaselor femurale. În porţiunea inferioară a coapsei, iese din canalul adductorilor, Perforând
membrana vastoadductorie şi trece pe faţa medială a genunchiului. Perforează fascia crurală,
devine subcutanat şi însoţeşte vena Safenă mare, pe faţa medială a gambei spre picior. Nervul
safen dă naştere:
- ramurii infrapatelare destinată tegumentului feţei anterioare a genunchiului;
- ramurilor cutanate crurale mediale , care însoţesc traiectul venei safene mari şi se
distribuie tegumentului feţei mediale a gambei până la marginea medială a piciorului.
Teritoriul motor. Inervează: muşchiul cvadriceps femural, muşchiul iliopsoas, muşchiul
pectineu, muşchiul croitor şi muşchiul adductor lung. Nervul femural este nervul flexiei coapsei,
extensiei gambei şi adductor al coapsei.
Teritoriul senzitiv. Inervează articulaţia coxofemurală şi tegumentul:
- fetei anterioare şi mediale a coapsei;
- fetei mediale a genunchiului şi gambei;
- porţiunii posterioare a marginii mediale a piciorului.

Fig.30. Nervul femural. 1.M.psoas mare (inserţiile costoidale); 2.M.iliac; 3.N.femural; 4.M.sartorius; 5.M.drept
femural; 6.Mm.vaşti; 7.Rr.cutanate anterioare; 8.R.musculară; 9.N.safen; 10.Rr.cutanate crurale mediale
 Fig.31. Nervul femural la nivelul trigonului femural. Partea dreaptă. 1.A.circumflexă iliacă superficială;
2.N.cutanat femural lateral; 3.N.femural; 4.R.musculară pentru m.cvadriceps femural; 5.N.safen; 6.A.femurală
profundă; 7.Rr.cutanate anterioare; 8.M.adductor mare; 9.R.anterioară a n.obturator; 10.A.femurală; 11.V.safenă
mare; 12.Aa.pudendale externe; 13.V.femurală; 14.V.epigastrică superficială; 15.A.epigastrică superficială

Fig.32. Nervul safen la nivelul coapsei. Partea dreaptă. 1.M.adductor mic; 2.R.musculară pentru m.cvadriceps
femural; 3.M.drept femural; 4.N.safen, 5.Vasele femurale; 6.M.vast medial; 7.M.biceps femural;
8.M.semimembranos; 9.R.posterioară a n.obturator; 10.M.semitendinos; 11.R.anterioară a n.obturator;
12.R.musculară pentru m.adductor mare; 13.M.adductor mare
 Fig.33. Nervii femural şi obturator la nivelul coapsei. Vedere antero-medială. Partea dreaptă. 1 N.cutanat
femural lateral; 2.R.musculară pentru m.cvadriceps femural; 3.R.musculară pentru m.drept femural; 4.R.musculară
pentru m.vast intermediar; 5.R.musculară pentru m.lateral; 6.R.musculară pentru m.vast medial; 7.R.cutanată din
r.anterioară a n.obturator; 8.N.safen; 9.R.musculară pentru m.gracilis; 10.R.musculară pentru m.adductor mare;
11.R.musculară pentru m.adductor mic; 12.R.musculară pentru m.adductor lung; 13.R.posterioară a n.obturator;
14.R.anterioară a n.obturator; 15.N.femural

Fig.34. Constituţia plexului sacral. 1.Trunchiul lombosacral; 2.N.gluteal superior; 3.N.mm.pătrat femural şi
gemen inferior; 4.N.m.piriform; 5.N.ischiadic; 6.N.gluteal inferior; 7.N.m.obturator intern; 8.N.cutanat femural
posterior; 9.N.pudendal; 10.N.m.ridicător anal; 11.N.rectal inferior; 12.Ganglionul coccigian

PLEXUL SACRAL

Ramura anterioară a celui de-al cincilea nerv lombar L5 se anastomozează cu fibre din
ramura anterioară a celui de-al patrulea nerv lombar L4 formând trunchiul lombosacral.
Trunchiul lombosacral, cu o lungime de 45 mm, se anastomozează cu ramurile anterioare
ale primilor trei nervi sacrali S1, S2 şi S3, formând plexul sacral. Trunchiul lombosacral coboară
în pelvis spre marea scobitură ischiadică, venind în raport lateral cu marginea medială a
muşchiului psoas, medial cu corpul vertebrei lombare a cincea şi anterior cu vasele iliace
comune şi interne.
Prin ramuri comunicante, plexul sacral se anastomozează cu plexul lombar, plexul
pudendal, plexul hipogastric inferior şi cu simpaticul lombar şi sacral.
Plexul sacral este situat în pelvis, pe peretele posterior, pe faţa anterioară a muşchiului
piriform. Este acoperit de fascia presacrală şi fascia pelvină. Prin intermediul acestora, plexul
este în raport cu organele intrapelvine şi vasele iliace interne.
 Ramurile colaterale ale plexului sacral
Din plexul sarcal iau naştere numeroase ramuri colaterale. Acestea sunt:
- Nervul muşchiului obturator intern
- Nervul muşchiului piriform
- Nervul muşchiului pătrat femural
- Nervul gluteu superior
- Nervul gluteu inferior
- Nervul cutanat femural posterior
- Nervul cutanat perforant
- Nervul pudendal.
- Nervul coccigian

Fig.35. Planul profund al regiunii gluteale. Partea dreaptă. 1.M.gluteu mare; 2.A.gluteală superioară; 3.A şi
n.pudendal intern; 4.N.cutanat femural posterior; 5.A.gluteală inferioară; 6.Nn.cutanaţi giuteali inferiori din
n.cutanat femural posterior; 7.N.ischiadic; 8.M.adductor mare; 9.R.profundă a a.circumflexe femurale mediale;
10.R.ascendentă a a.circumflexe femurale mediale; 11.N.gluteal superior; 12.N.gluteal mijlociu

NERVUL MUȘCHIULUI OBTURATOR INTERN

Se formează din trunchiul lombosacral şi ramurile anterioare ale nervilor sacrali S1 şi S2,
pe faţa anterioară a plexului sacral.
Părăseşte pelvisul, prin marea incizură ischiadică, lateral de artera fesieră, înconjoară
spina ischiadică, lateral de vasele pudendale şi nervul pudendal şi se îndreaptă spre muşchiul
obturator intern, unde se termină.
Din nervul muşchiului obturator intern poate lua naştere o ramură destinată muşchiului
gemen superior.

NERVUL MUŞCHIULUI PIRIFORM

Nervul muşchiului piriform ia naştere din ramura anterioară a celui de-al doilea nerv
sacral S2, primind şi fibre nervoase de la ramurile anterioare ale nervilor sacrali S1 şi S3.
El se formează pe faţa posterioară a plexului sacral. De la origine, are un traiect scurt,
ajunge pe faţa anterioară a muşchiului piriform, la nivelul căruia se termină.

NERVUL MUŞCHIULUI PĂTRAT FEMURAL

Ia naştere din trunchiul lombosacral şi ramura anterioară a primului nerv sacral S1, pe faţa
anterioară a plexului sacral.
Părăseşte pelvisul prin marea incizură ischiadică, lateral de nervul muşchiul obturator
intern şi se îndreaptă spre faţa anterioară a muşchiul pătrat femural, unde se termină.
Dă naştere unei ramuri pentru muşchiul gemen inferior şi unei ramuri destinate
articulaţiei coxofemurale.

NERVUL GLUTEU SUPERIOR

 Nervul gluteu superior ia naştere din trunchiul lombosacral şi ramura anterioară a
primului nerv sacral S1, pe faţa posterioară a plexului sacral. Părăseşte pelvisul prin spaţiul
suprapiriform, împreună cu vasele gluteale superioare. Se îndreaptă inferior şi lateral, între
muşchii gluteu mic şi gluteu mijlociu, pe care îi inervează, apoi se îndreaptă spre muşchiul
tensor al fasciei lata, căruia îi trimite o ramură.

NERVUL GLUTEU INFERIOR

Nervul gluteu inferior se formează din trunchiul lombosacral şi ramurile anterioare ale
primilor doi nervi sacrali S1 şi S2, pe faţa posterioară a plexului. Părăseşte pelvisul prin spaţiul
infrapiriform, împreună cu vasele gluteale inferioare, medial de nervul ischiadic. Se îndreaptă
spre muşchiul gluteu mare, unde pe faţa lui profundă se ramifică.

NERVUL CUTANAT FEMURAL POSTERIOR

Nervul cutanat femural posterior se formează din ramurile anterioare ale primilor trei
nervi sacrali S1, S2 şi S3, pe faţa posterioară a plexului.
Părăseşte pelvisul prin spaţiul infrapiriform, posterior de nervul ischiadic.
Coboară, fiind acoperit de muşchiul gluteu mare, la coapsă. La nivelul coapsei, trece între
muşchiul biceps femural şi muşchiul semitendinos, şi se termină în regiunea posterioară a
genunchiului.
Dă naştere la:
Ramuri gluteale inferioare care iau naştere din nervul cutanat femural posterior,
imediat ce acesta părăseşte pelvisul, perforează muşchiul gluteu mare, devin superficiale şi
inervează tegumentul regiunii gluteale.
Ramuri perineale inervează tegumentul porţiunii posterioare a perineului.

NERVUL CUTANAT PERFORANT

Ia naştere din ramurile anterioare ale nervilor sacrali S3 şi S4, ajunge în regiunea gluteală,
perforează fascia şi participă la inervaţi a tegumentului acestei regiuni.

NERVUL PUDENDAL

Nervul pudendal se formează din ramurile anterioare ale nervilor spinali sacrali S2, S3 şi
S4. Anastomoza acestora formează un plex numit plexul pudendal, plex format prin ”împrumut”
din plexul sacral (S2, S3) şi din plexul sacrococcigian (S4). Nervul pudendal se anastomozează şi
cu simpaticul sacral.
Plexul format are dispoziţia unei lame, situată pe faţa anterioară a muşchiului piriform şi
muşchiului coccigian, fiind acoperită de fascia pelvină parietală.
Nervul pudendal ce ia naştere din fibrele nervoase ale plexului pudendal, părăseşte
pelvisul prin fanta suprasacrospinală, înconjoară spina ischiadică şi împreună cu vasele
pudendale traversează fosa ischio-anală şi prelungirea anterioară a ei. În fosa ischio-anală, nervul
pudendal se bifurcă în ramurile sale terminale.
Ramurile nervului pudendal

Nervii anali inferiori sau rectali inferiori iau naştere fie din plexul pudendal, fie din
nervul pudendal. Ei părăsesc pelvisul prin fanta suprasacrospinală, înconjoară spina ischiadică şi
apoi pătrund în fosa ischio-anală îndreptându-se spre muşchiul sfincter anal extern, pe care-l
inervează şi la tegumentul anusului.
Nervii perineali sunt ramuri destinate tegumentului perineului anterior şi participă la
inervaţia muşchilor triunghiului ischiobulbar. La sexul masculin, dau naştere nervilor scrotali
posteriori ce inervează faţa posterioară a scrotului şi la sexul feminin, nervilor labiali
posteriori ce inervează labiile mari.
Nervii perineali dau naştere ramurilor musculare care traversează muşchiul transvers
superficial, pătrund în triunghiul ischiobulbar şi se distribuie muşchiului transvers superficial,
muşchiului bulbospongios, muşchiului ischiocavernos şi muşchiului sfincter anal extern. Uneori
dau o ramură musculară şi pentru muşchiul transvers profund.
Nervul dorsal al clitorisului, continuă traiectul nervului pudendal, se plasează la nivelul
ramurii ischiopubiene, trece pe faţa inferioară a ligamentului arcuat al pubelui şi ajunge pe faţa
dorsală a clitorisului, unde se termină la nivelul glandului clitorisului. Inervează porţiunea
superioară a labiilor mici şi muşchii sfincter al uretrei şi transvers profund.
Nervul dorsal al penisului, în pelvis are acelaşi traiect ca şi nervul dorsal al clitorisului.
Ajunge pe faţa dorsală a penisului, trece printre cei doi corpi cavernoşi, lateral de artera dorsală a
penisului. Se termină posterior de glandul penisului. Inervează tegumentul penisului,
formaţiunile erectile ale penisului şi porţiunea anterioară a uretrei.

NERVUL COCCIGIAN

Nervul coccigian este ultimul nerv spinal. Are un traiect vertical, prin canalul vertebral.
După ieşirea din canal, trece anterior de ligamentul sacrococcigian posterior. Nervul coccigian se
anastomozează cu ramurile anterioare ale nervilor spinali sacrali S4 şi S5 şi formează plexul
coccigian, o anexă a plexului lombosacral.
Din plexul coccigian ia naştere nervul anococcigian care înconjoară ligamentul
sacrotuberal şi ajunge la tegumentul regiunii coccigiene şi anus, pe care le inervează.

NERVUL ISCHIADIC

Nervul ischiadic este ramura terminală a plexul sacral ce se formează prin anastomoza
ramurilor anterioare ale nervilor spinali S1, S2 şi S3 cu trunchiul lombosacral. Este cel mai lung şi
voluminos nerv al corpului.
De la origine, nervul ischiadic părăseşte pelvisul prin spaţiul infrapiriform, împreună cu
nervul cutanat femural posterior, pachetul vasculo-nervos pudendal, artera gluteală inferioară şi
nervii muşchiului pătrat femural şi muşchiului obturator intern.
În regiunea gluteală, nervul ischiadic trece între tuberozitatea ischiadică şi trohanterul
mare al femurului, împreună cu nervul cutanat femural posterior şi artera satelită a nervului. În
această regiune vine în raport cu muşchii pătrat femural, obturator intern şi gemenii superior şi
inferior (anterior) şi muşchiul gluteu mare (posterior).
În regiunea femurală posterioară, este situat în interstiţiul dintre muşchiul biceps femural
(lateral) şi muşchii semitendinos şi semimembranos (medial). În porţiunea superioară a regiunii
posterioare a genunchiului dă naştere ramurilor sale terminale: nervul fibular comun şi nervul
tibial. Nervul ischiadic dă naştere la ramuri musculare şi ramuri articulare.
 Fig.36. Nervul ischiadic. 1.M.semitendinos; 2.M.gracilis; 3.M.semimembranos; 4.N.tibial, 5.M.gastrocnemian;
6.M.popliteu; 7.M.solear; 8.N.cutanat sural medial; 9.R.musculară pentru m.flexor lung al degetelor; 10.N.plantar
medial; 11.N.gluteal superior; 12.N.ischiadic; 13.N.fibular comun; 14.R.comunicantă fibulară; 15.N.cutanat sural
lateral; 16.R.musculară pentru m.flexor lung al halucelui; 17.N.plantar lateral

Fig.37. Nervul ischiadic. Vedere posterioară. Partea dreaptă. 1. N.gluteal superior; 2. A.gluteală superioară; 3.A şi
v.pudendală internă; 4.A.gluteală inferioară; 5.N.gluteal inferior; 6.R.musculară pentru m.semitendinos;
7.R.musculară pentru capul lung al m.biceps femural; 8.R.musculară pentru m.semitendinos; 9.R.musculară pentru
m.adductor mare; 10.Rr.musculare pentru m.semimembranos; 11.N.tibial; 12.N.sural; 13.N.peronier (fibular)
comun; 14.R.musculară pentru capul scurt al m.biceps femural; 15.N.cutanat femural posterior
 NERVUL FIBULAR (PERONIER) COMUN

Nervul fibular comun este ramura terminală laterală, mai subţire a nervului ischiadic. Ia
naştere la nivelul porţiunii superioare a regiunii posterioare a genunchiului, are un traiect oblic,
inferior şi lateral, de-a lungul marginii mediale a muşchiului biceps femural. Este situat lateral de
nervul tibial şi vena poplitee. Trece posterior de capul fibulei, înconjoară faţa laterală a colului
fibulei şi la acest nivel se termină prin două ramuri.
Ramurile nervului fibular (peronier) comun

Nervul cutanat sural lateral ia naştere în regiunea posterioară a genunchiului, se

îndreaptă inferior şi lateral peste capul lateral al muşchiului gastrocnemian, perforează fascia
crurală şi se termină în tegumentul feţei laterale a genunchiului.
Ramura comunicantă fibulară (peronieră) perforează fascia crurală în porţiunea
mijlocie a regiunii crurale posterioare şi trece de-a lungul traiectului venei safene mici. Se
anastomozează cu nervul cutanat sural medial (din nervul tibial) formând nervul sural.
Nervul fibular (peronier) superficial este ramura terminală laterală a nervului fibular
(peronier) comun. Ia naştere la nivelul colului fibulei, coboară vertical pe corpul fibulei, între
aceasta şi muşchiul fibular (peronier) lung. Perforează fascia crurală, devine superficial şi se
termină în treimea inferioară a gambei. Dă naştere la:
- ramuri musculare destinate muşchilor peronieri (fibulari);
- nervul cutanat dorsal medial se îndreaptă spre marginea medială a dosului piciorului
şi dă naştere ramurilor destinate marginii mediale a feţei dorsale a halucelui şi marginilor feţei
dorsale ale degetelor doi şi trei;
- nervul cutanat dorsal intermediar inervează porţiunea mijlocie a tegumentului
dosului piciorului. Dă naştere nervilor digitali dorsali ai piciorului destinaţi marginilor feţei
dorsale a degetelor trei, patru şi cinci.

Fig.38. Nervul fibular (peronier) comun şi ramurile sale. Partea dreaptă. 1.R.cutanată a genunchiului;
2.N.fibular (peronier) comun; 3.R.muscuIară pentru m.fibular lung; 4.R.musculară pentru m.extensor lung al
degetelor; 5.N.peronier (fibular) superficial; 6.N.cutanat dorsal medial; 7.N.cutanat dorsal lateral; 8.N.cutanat dorsal
intermediar; 9.Nn.digitali, dorsal lateral al halucelui şi medial al degetului doi; 10.N.safen; 11.N.peronier (fibular)
profund; 12.R.musculară inferioară pentru m.tibial anterior; 13.A.tibială anterioară; 14.R.musculară superioară
pentru m.tibial anterior

Nervul fibular (peronier) profund este ramura terminală medială a nervului fibular
(peronier) comun. La nivelul colului fibulei, perforează septul intermuscular crural anterior şi
trece din loja laterală în loja anterioară. Se plasează între muşchiul tibial anterior (medial) şi
muşchiul extensor al degetelor, şi apoi extensor lung al halucelui (lateral). În porţiunea
superioară a gambei, trece lateral de vasele tibiale anterioare, în porţiunea mijlocie le
încrucişează, pentru ca în porţiunea inferioară să treacă medial de acestea. Trece pe sub
retinaculul inferior al extensorilor şi se îndreaptă spre faţa dorsală a piciorului, împreună cu
vasele dorsale a piciorului. Dă naştere la:
- ramuri musculare destinate muşchilor lojei anterioare a gambei şi ai feţei dorsale a
piciorului;
- nervii digitali dorsali ai piciorului ce se anastomozează cu nervii dorsali ai piciorului
din nervul fibular superficial şi inervează faţa dorsală a primului spaţiu interdigital.

Teritoriul motor. Inervează muşchii:

- lojei anterioare a gambei;
- lojei laterale a gambei;
- feţei dorsale a piciorului.
Este nervul extensiei dorsale a piciorului pe gambă şi extensor al degetelor şi are rol în
menţinerea bolţii plantare.
Teritoriul senzitiv. Inervează tegumentul:
- feţei antero-laterale a gambei;
- marginii mediale a piciorului;
- porţiunii mediale a feţei dorsale a piciorului;
- feţei dorsale a primelor două falange ale degetelor II-V.

Fig.39. Nervul fibular superficial. Vedere laterală. Partea dreaptă. l.N.fibular comun; 2.N.cutanat sural lateral;
3.N.fibular superficial; 4.M.fibular lung; 5.N.cutanat sural medial; 6.R.cutanată a genunchiului; 7.N.fibular profund;
8.M.extensor lung al halucelui; 9.M.fibular scurt
 Fig.40. Nervul fibular profund. Vedere laterală. Partea dreaptă. l.N. fibular comun; 2.N.cutanat sural lateral;
3.N.fibular superficial; 4.M.fibular lung; 5.M.extensor lung al degetelor; 6.M.extensor lung al halucelui;
7.R.articulară; 8.M.extensor scurt al degetelor; 9.R.cutanată a genunchiului; 10.R.superioară pentru m.tibial
anterior; 11.N.fibular profund; 12.R.inferioară pentru m.tibial anterior; 13.N.digital dorsal lateral al halucelui;
14.N.digital dorsal medial al degetului doi

NERVUL TIBIAL

Nervul tibial este ramura terminală medială a nervului ischiadic. Se desprinde din nervul
ischiadic, în porţiunea superioară a regiunii posterioare a genunchiului, coboară vertical în fosa
poplitee, fiind situat lateral şi superficial de vena poplitee, care-1 separă de artera poplitee.
În regiunea crurală posterioară, coboară vertical, acoperit de muşchii gastrocnemian,
plantar şi solear, lateral de artera tibială posterioară. în regiunea talocrurală posterioară, trece în
şanţul retromaleolar medial, medial de tendonul lui Achile. Pătrunde în canalul calcanean, după
ce trece pe sub retinaculul flexorilor şi se împarte în nervul plantar medial şi nervul plantar
lateral, ramurile sale terminale.

Ramurile nervului tibial

Ramuri musculare sunt ramuri destinate muşchilor regiunii crurale posterioare.

Nervul interosos al gambei însoţeşte traiectul arterei tibiale anterioare şi coboară pe
membrana interosoasă.
Nervul cutanat sural medial trece între cele două capete ale muşchiului gastrocnemian,
perforează fascia crurală, fiind situat lateral de vena safenă externă. Se anastomozează cu ramura
comunicantă a nervului fibular (peronier) comun formând nervul sural.
Nervul sural care, împreună cu vena safenă externă, coboară spre maleola laterală. Dă
naştere:
- nervului cutanat dorsal lateral care trece pe marginea laterală a feţei dorsale a
piciorului;
- ramuri calcaneene laterale destinate tegumentului porţiunii laterale a regiunii
calcaneene.
Ramuri calcaneene mediale iau naştere fie din nervul tibial, fie din nervul sural şi se
distribuie tegumentului porţiunii mediale a regiunii calcaneene.
Nervul plantar medial este ramură terminală a nervului tibial ce ia naştere în canalul
calcanean. Trece la plantă, împreună cu artera plantară medială, pe sub muşchiul abductor al
halucelui. Inervează muşchii abductor şi flexor scurt al halucelui şi muşchiul flexor scurt al
degetelor, prin ramuri musculare. Dă naştere:
- nervilor digitali plantari comuni , în număr de trei, trec sub tendoanele muşchiului
flexor lung al degetelor, în spaţiile interosoase spre degete. Inervează primele şapte margini ale
degetelor prin nervii digitali plantari proprii şi primii doi muşchi lombricali.

Fig.42. Nervii plantei. Plan superficial. Partea dreaptă. l.Rr.calcaneene mediale; 2.R.musculară pentru m.flexor
scurt al degetelor; 3.N.plantar medial; 4.R.musculară pentru m.adductor al halucelui; 5.Rr.musculare pentru
m.flexor scurt al halucelui; 6.N.digital plantar propriu pentru marginea medială a feţei plantare a halucelui;
7.Rr.musculare pentru primul şi al doilea m.lombrical; 8.Nn.digitali plantari comuni; 9.R.profundă a n.plantar
lateral; 10.R.musculară pentru m.flexor scurt al degetului mic; 11 .R.musculară pentru m.flexor scurt al degetului
mic; 12.N.plantar lateral; 13.R.musculară pentru m.adductor al degetului mic

Fig.43. Nervii plantei. Plan profund. Partea dreaptă. l.N.tibial; 2.R.musculară pentru m.flexor scurt al degetelor;
3.R.musculară pentru m.adductor al halucelui; 4.N.plantar medial; 5.A.plantară medială; 6.Rr.musculare pentru
m.flexor scurt al degetelor; 7.R.musculară pentru capul oblic al m.adductor al halucelui; 8.R.musculară pentru capul
transvers al m.adductor al halucelui; 9.N.digital plantar comun pentru spaţiu IV; 10.R.superficială a n.plantar lateral;
11.R.musculară pentru m.flexor scurt al degetului mic; 12.A.plantară laterală; 13.R.musculară pentru m.pătrat al
plantei; 14.N.plantar lateral; 15.R.musculară pentru m.abductor al degetului mic

Nervul plantar lateral ramura terminală laterală a nervului tibial, trece la plantă între
muşchiul flexor scurt al degetelor şi muşchiul pătrat plantar, împreună cu artera plantară laterală.
Se împarte într-o ramură superficială şi una profundă.
- ramura superficială continuă traiectul nervului plantar lateral şi se distribuie
muşchilor degetului mic (ramuri neomologate de Terminologia Anatomica 1998). Din ramura
superficială iau naştere nervii digitali plantari comuni şi nervii digitali plantari proprii ce
inervează ultimele trei margini de degete.
- ramura profundă trece între muşchii interosoşi plantari şi muşchiul adductor al
halucelui, pe care-i inervează. Ramura profundă inervează ultimii doi muşchi lombricali şi
muşchii interosoşii dorsali.

Teritoriul motor. Nervului tibial inervează muşchii:

- regiunii crurale posterioare;
- muşchii plantei.
Teritoriul senzitiv. Nervul tibial inervează tegumentul:
- porţiunii inferioare a feţei posterioare a gambei;
- porţiunii laterale a feţei dorsale a piciorului;
- regiunii talocrurale posterioare;
- plantei;
- feţei dorsale a ultimelor falange.