Biofizica

Coeficentre detensione
superficial eichidefor
a

Stratue de la
suprag.unui
de
lichia care are
grosimea razei
shares active molecular
5.153 m
=>
STRAT SUPERFICIAL
Toate moleculate strator fi
cuprinse in acest
atrase interiordichidua, decorace forted
spare
de continue dinfichial sea exercitate demoe.
de
gaz is contact as suprag. Gichiduti
Din aceasta cauza, strate
superficial
va

exercita eichidulio
asupra pressure.
De aici rezulta ca starea de echitibi se

exists set mot.

realizeza and mai
pufine
to
supraf. => tendinta de missoware a
suprag.
eibere a eichidului.

Fortete tangential care can masters in

stratut
superficial
>

sicare missoreaze suprag.

eibera a ichiduli poarta numer deTENsirNE
SUPERFICIALA.

Forta de tensione superficialeste data

de relatia F 8.2. =

S(CO28. de tensione superficialal este

egal
aportacessexercityinpeanuesuprase
seen

scade on crestered temperature crestei

datovita

energiei cinetice a moteculator echidveni.

 Intr-un sistem izotat cave evolueazaizoterm
se
produce human acete process as due a scadered
energieslibert a sisterulii. In constantia,
energia libera a stratute superficial poste
atat bere
scaded
pain reducereal supragetei
cat si orin diminuarea confidentuluide
1
tensions
superficial
Subst. organic confinand in molecule at at
hidrocarb.
gropus polare, hidorgite, cats,Cantori
hidrogobe, and tendinta do a so accumula ea
supragata solutie, pain aceastaemergie ebera
a sistemului, reducandu-se.
Are eoc un genomen de absorbitie, moleculele
fixate a
ramanand
supray. Soluties.

Scderea above a sister whin pain

energies
acest genomen so traduce pain reducereal
energiesliber paunitata de
supragata a

stratuhi
superficial (a coeficientrevi de tens.

superficialalde
Astee subst., care absorb in stratut
to scadered
superficial
de
at solutators;due
tensione
coef. superficiala, stnumiENSioActive
Subst. hidrogile and molecule care interact,
an
decat moleculate de
apa mai puternia
a

apa intro etc. Datata acestri

Japt, eadizofr.
astget de
unei subst. in
apa starea de energy
minima a sistemuenise realizeta daza mae.
soquite sunt
inconjurate din toate
partite de
molecule de tendinga de
apa > an a se
interiomt soluties
acumula in
appase sinuse
vow gixa pe stratue superficial.
Subst. care a dizoer. For no modifical
cress goarte putin coeficient de tensione

superficiala s.n. TENSIONACTIVE

 Determinatea coef. de
vascocitate

Vascozitatea este fluideor

·
propetate a

determinata de
grecare internaceia mastere
in masa fluidului ca urmare a miscain
de
stratuitor care so
viteze
deplaseza white fate
alter a
diferite.
Viteza de este man mice
surgere in
aprop.
perezitor lobuluis:mai more deal
lungul
este
genomenula
axului.Explicatia orm:

onstratdelicidadevlaperativasefeet
urmatore strat, care seva misca on
viteza relativ mica. Straturia urmatoate
sevor
misca o o viteza dince in se
to viteza constanta
mai mare
pane seating
de
dependenta de presioned
I surgere si
vascozizate. O astget de &a
eichiduli
surgere cave

deplasarea se
face prin stratus
on direction
parable be
surger
se nameste
LAMINARA.
CURGERE

Un fluid la care
deplasara reciproca
a stratuitor sar
face Sara grecuse so num
FLUIDPERFECT.
Fortete de grecave interna care apart to
curgerea unoi glvid determinal vascozitated
de natural lichidului
gluidator. Ea depinde
cats;de concentratio, marimea si forma
moleculator dizoevate.

sits.eUnocavac
my
este
coeg. de vascomitate
pt. fiecare edited
Crestered coef, de vascocitate a
singeha
luipoisenible la Scadella
duce
conform legio
sanguin daca gorta de contractive a
debitrin
inimi ramane constanta. In acest cazment.
constanta a debitulie
sanguin no se poste
real, decat crestered gorgesde contr
pain
a cardiac, dicis;a tensioni
muschivtui
arteriale.
 Densimetre
Densitatea este a carac. Jizica proprie
fiecaresubst. Se definesta densitated absolut
ca find
↓= =
de volum, adica
masa unitata
vaporat
exprimate
in
kg/m3.
se mai defineste densitate relativa
ca find
vapostol distre densitated absolute a uner
Subst.si densitated absolute a distitate
apei
temp. data.
la +40c/alt

·conformpeapireneiachimedeoons
desusi jos assorteegala a atone
great
 Microscopia optica
Microscopue
optic plate da imaginiclase
unonformationselulare on dimension:
all

panata aprox0.15 m

Dinounot de redere technic un instrument

1
otic este un ansambla de centile,
0 oglinzi
s diagragm, axel
optica all
prismetor tub.
coincide an axue of instrum.
so

In genetic de natura
geometric instrument.
imaging,
optica se impact in:

instrumente optic an
imaginireale
-

instrumente virtual
optics an
imagini
-

Componentete mecanice ate

microscopular
① picionl (talpa
stabilitate
-

ogera

② Coloana Imanewl
-

se articuleza gix/mobit an

picione
③ Masuta/ plating
sportpentopreparationobie care

permite deplasarea preparatula

 Tubul
⑦
microscopulus
~

in ofseagla lupa④

binocular
confine sistem de
care un
prisme
Revolvewe
⑤
-

format dina discur metalic

⑨ Dispozitival
atc.dinto-oviza
-
macrometrica
si una micrometrica

componentete optics all

microscopulus
① ocularek
-

formate giecave, din down

lentile
plan convexe se
form. Imagine marita
virtual
dreapt
si

Sisterul deiluminate, la micros

comple
incorporate in talpa si
moderne, seagea
esta de un bea de SV/12V.
repr.
 Projecte

Radiatite ionizate. Radiatite X.

Scurt istoric

Radiatite X sunt radiataelectromagnetice

ionizate on
lunginideunda mici, cuprinse
intr
0,815i100 n.

As gost studiate sistematic degizcianul

Wilhelm anot Tot de la
Montgen, in 1895.
acesta are
primit sinometer de..raze x"

Generalizati

sursete de radiato ionizate sont groupate in a

categori:
① Surse natural
-
existents mod
in natural in mediu
② Surse artificial Crazete x)
material radioactive artific.
produce
·

Principiot Sizic
Razeta Xian mastere decate
or un
on
fascial
deetectionsin miscare grate
rapida este granat
bross, energia for cinetical
transformandose in
energic radianta.

Interaction radiatiei x on materia

Principate tipus
materia
de interactive a potonitor an

peina:
imprastevea coeventa
·
Ejectile Sotoelectria
·
Ejective Compton

Ejectre Compton/Imprastierea Compton apar

to interaction potonitor s tab
an electronic
legalde
penivete exteriore -> un goton an
energia mai

misa decatgotonue incident.

Ejectre Sotoelectric apare and on

foton
este absorbit total de election de nivel
peun
un

interior. It no se
produce das
energia fotomuta
decat de electronului
a mai mica
energia legativa
a

Atenwarea fasciculului de radiata X in

organism
-in aer:
neglijabita
-
in as: semnigizativa
-resut msale:ca in apa
-test gras:ceva mai mult in
dest
apa
plamani:Staba
 Hemodinamica
Hemodinamica este miscarea geuxuluisanguin.

Sangele surge vain:

I
artere-strate muscular
important transp
-
-

de sub
sange ejectat de cord
pressure
-
vene-strat muscular subtire-so destined
intoarce to cord
valvete -

sangate se

capitare facilitate schimborite rapide

sangesfluidinterstitial
intue

Propretatile mecanice all vasefor

sanguine
① Distensibilitated
prop. vase
for de a-sicreate volume
a interna
in
raport presioned a
singeti
②
Complianta Capacitanta)
distensibilitatea"vasutava day
repr.,
-

gar a setine cant de volume initial

③ Elastanta
reciprocal complianteisicavac. reculati
-

etastic at vasefor, is revenirea la dim, de

repous
 ④ Contractilitatea
prop. gibrefor musculare netede din tunica
media a vastor de assat a lungineasub
actioned diversitor factori nervosi/hormonali

Circulation sangefine
de
determinata de:
de a un
·

diferenta pressure capat

&a alto a sist.
circulator/gradientto
pressional
~

resistenta opusa to
deplasarea sangel
plie vast

de circulatie
Tipua
① Circulation Caminara

vitera
constanta, sangete in strature;
carge
-

moleculate din stratue de adjacent la

sange
strefete vascular
1
se
great de acesta.

viteza > moleculate din strate

superior
-

aluneca printra primete

·

viteza progresiv masura ca stratus

pe
mai de centr
aproape
-

stratue central are viteza maxima

 ②
Circulazia trrbuanta
atrnci and viteza de circulatio
·apare
atings un
prog
critic
Apart wartejuri-creste
grecarea de perete=>cheltuiala
mai mare

de
energie
-

Egomotre produs de curgerea turbulenta

se stetacustic
percepe

Presioned arterial

-
oresioned unui fluid forth exercitata de
I
catre acesta vasuti
asupra perefitor
Daca fluidue carge intrum sistem -

presirneal
·data on distanta datorita
pierdemi de energie
secundara frictiona

Presioned de
exercitata un fluidcare arge are

a
componente:
dinamical energia kinetica a sist.
-
-

Caterala hidrostatica
·

presioned (energia
potentialexercitate asupra per.
vasefor,

Tensioned arterials
este presioned exercitata
1
desange, porepata de inima,
importaiva peretitor
arteretor.
 Metoca de determinate

A. Metode directe (sangeranda)

arterial
scuplava aculu
prin punctie
to un manometr

B. Metode indirecte

↑ metoda palpatorie (Riva-Rocail

determinal sistatic
se
presioned
·

a metoda ascutatorie (korothov)

sadet. sistorica si diastolic
presioned
-

3. metoda oscitometrica (Pachon) prin care

se determina indicate ascitometric,
presioned
sistorica, presioned media si presioned diast
 Activizatea electrica a inimise
E K.G-vl.

Inima is proprive
genereaze seminal electic. Acest
este
seminal electric
produs deo structural minuscular
cosceta subnomete de nodul sinusal, situat in

portomed superior a
drept.
striction

Functia de sinusal
nodular
peacemaker a

In mod normal functia de geneza si transm

de model
a cardiac
impulsolive este
indeplicita
SA.Insa in anomite conditi aceasta situatie
no mai &
cermia, moment in care, interv
1
nsdue Arsi Sibrate Pushinge.
Nodul SA: Sree 70-20 bat/min
Nodul great. 40-so bat/min
AU:

gibrele Purkinje:greet. 15-25 bat (min

Frear. de descarcase a noduli sinusal a
considerabil mai more desat in relatable

componente desnodule SA controlaza bataile

=>

cardiace, indeptideste junction de

pacemaker a cordulue.

Principia gizia
Ejectile electrice caracteristice organismulai
 prop. fundamental
viu rezreta din celulare
sanome potentialue transmembraner si
de
potentialle active.
Excitabilitatecelulara gaze ca unstimul
soficient de inters a dectanseze on
proces
energetic transitorio, constand die
deplasc
masive de ionic pain membrana celulara,
insotite de variatic depotential electric.

Eactrocardiograma
sand
impulse cardiac
de
se
propaga pain
cord, diferenta potential conventil electic
disamineaza de asemenea de ta niveful cordula
resutuite adjacente. Prin electroz.
in
plasarea
petegumentde ambate partial cordului, pot
Si inregistrate potentialite generate de currentl
efecto
electric >
cardiograms
R

P ↓

1
Q
S
Unda P-depolarizare atrial
unda a-depolarizarea
unda in
septic
interventic.

depotarizarea simultana a ventr. D

s; a
opicale sicentral
reginal a ventr.S

undas-depotarizarea posters bazale

regions
a ventr. S
undai
repotarizateventricular

Principia realize
unvi EKG

Pentro a obtine un trasen EKG este revoie

de 1a elctrozi. Dat.acestora se vor
gooma
is derivatisEKG care for
explora active electr
a nimein a
planual
①Peanue frontal (deviv. membretor)
·

derivatebipolare:DI,DF.D#
·

derivation
unipotan: a VR, aVL, aVF

② Planut orizontal (deriv.precordial)

-

derivationunipolare:ve.Va.Vo,Ua,Vs,
VS
DI DI DII
=
+
-* *
,

F
va

aVL +aVF + aVR 0

=
 retrasonetel

retrasuneted potSi produce pria procedes mecania

Sitermice. Pentro producerea for goeosesc set

so

maides generatore electromecanic care funct

pr
baza grnom. de piezoelectricitate si magnetostrictione

Generatore piezoelectric

Electrepiezoelecticconstaticgatecasponcen
dopa anumite director, pegetet sale
apar
sarcini
electric de seeme contrace care isschimba
egale
volue dock intocuim tractioned
prin comprimate si
invers.

Generator
magnetostrictiv
Se pot produce retrasunete san
ajutorl efectuli
magnetostrctiv care consta in deformarea corpusitor
geromagnetic(sier, nichet, cobalt) sub actives
unvi camp
magnetic.

Ejected Lizic all vetrasoneteor

① Ejecture mecanic
-vibratio produsa
de
apartse transm
dinaproape in aproape, modelle find pose
is
miscare a
great egala
onsea a
emit,
② Ejectre termic

transportedinenergia
retrasonicsare

③ Ejectal de cavitatie
lichiduli
producerea de
goluain into
traversaz

④ Egectue de difitiune
-

crestered permeabilitaticmembrane