LET'S EXPLAIN, DROP BY DROP!

laborant - Brăescu Georgeta Mirela

Colegiul Național ,,GHEORGHE ROȘCA CODREANU,, BÂRLAD

Abstract Apa este un fluid. Ea poate fi vărsată și în ea putem scufunda obiecte. În

alcătuirea apei intră molecule bipolare care se află într-o permanentă mișcare, cele trei forme de
mișcare ale particulelor ce intră în structura moleculelor apei fiind de translație, de rotație și de
vibrație. Moleculele de apă se mișcă fără să se separe, deoarece se atrag între ele. Pentru că
moleculele aflate la suprafața apei nu au alte molecule care să le atragă, sunt legate mult mai puțin
între ele și astfel ia naștere tensiunea superficială, proprietate caracteristică tuturor lichidelor.
Tensiunea superficială este tendința suprafeței unui lichid de a se opune unei forțe, așa cum
este forța gravitațională. Forțele de interacțiune dintre moleculele apei depind de distanțele dintre
ele. Rezultanta forțelor ce interacționează asupra moleculelor din interiorul lichidului este nulă,
deoarece fiecare dintre ele reacționează cu un număr simetric de molecule. Rezultanta forțelor care
acționează între moleculele aflate la suprafața lichidului este orientată spre interiorul acestuia,
perpendiculară pe suprafața liberă a lichidului, la suprafața lui exercitându-se o presiune internă
de către toate moleculele ce constituie stratul superficial. Moleculele care trec din stratul
superficial spre interior efectuează lucru mecanic, fenomen ce are drept consecință micșorarea
ariei stratului superficial. Forțele tangente la suprafața liberă a lichidului, forțe ce contribuie la
micșorarea ariei suprafeței se numesc forțe de tensiune superficială.
Demonstrații experimentale care ilustrează dependența coeficientului de tensiune
superficială funcție de natura lichidului
Experimentul A. Punem pe o placă de sticlă o picătură de apă și pe altă placă o picătură de alcool
etilic. Forma pe care o ia fiecare picătură este net diferită - una se aplatizează, iar cealaltă are forma
unei mingi de rugby. Cum se explică fenomenul?

Fig. 1. Picătura de apă pe sticlă Fig.2. Picătura de alcool etilic pe sticlă

 A. Coeficientul de tensiune superficială depinde de natura lichidului şi scade odată cu creşterea
temperaturii. În cazul situației enunțate, coeficientul de tensiune superficial în cazul apei este 72,8
iar în cazul alcoolului etilic 25,3. Coeficientul de tensiune superficial a apei fiind mai mare (forța
de atracție între molecule mai mare), picătura de apă tinde să se ,,ghemuiască,, cât mai mult pentru
a face cât mai mică aria suprafeței.Alcoolul, a cărui tensiune superficial este mai mică, nu se
,,ghemuiește,, aproape deloc.

Experimentul B. Se realizează o soluție de săpun într-un pahar Berzelius. În soluție se introduce

cadrul cubic din sârmă, se agită cu atenție și se scoate cadrul din pahar.

Fig. 3. Cadrul cubic în soluția de săpun Fig. 4. Pelicula de săpun pe cadru

Experimentul C. Pe o farfurie în care am pus apă distilată presărăm piper măcinat. Cu o

scobitoare luăm o picătură de detergent de vase și introducem scobitoarea în mijlocul ,,petei,, de
piper

Fig.7. Piperul pe suprafața apei

 Fig. 8. 9. ,,Dezansamblarea petei,, de piper în momentul introducerii detergentului

C. Folosindu-ne de cunoștințele despre tensiunea superficial a apei și de cele referitoare

la alcătuirea moleculelor de săpun (gruparea hidrofobă care se orientează spre substanța insolubilă
din apă și gruparea hidrofilă care se orientează spre apă) voi încerca explicația experimentală a
modului cum săpunul distruge coronavirusul. Pe o farfurie cu apă presărăm puțin piper măcinat.
În mijlocul ,,petei,, de piper introducem o scobitoare muiată în detergent. Moleculele de săpun se
lipesc cu coada hidrofobă de piperul uleios ansamblându-se într-un agregat iar capetele hidrofile
ale săpunului se orientează spre apă de ale cărei molecule se leagă.
Similar, capul hidrofil al moleculei de săpun este atras de apă, coada hidrofobă este atrasă de
membrana de grăsime ce înconjoară coronavirusul în vederea protejării materialului lui genetic.
Moleculele de săpun formează agregate care ,,dezansambleză,, coronavirusul
Aplicaţii practice

Una dintre cele mai cunoscute aplicații ale tensiunii superficiale o regăsim în domeniul medical

- Evidenţierea acţiunii de scădere a tensiunii superficiale a lichidelor în care se află sărurile

biliare, prin reacţia Hay.

Fig.10 Pahar cu apă (probă martor) și pahar cu soluție de săruri biliare Fig.11. Evidențierea fenomenului
Bibliografie/Webografie

[1]https://fiziologie.usmf.md/wp-content/blogs.dir/117/files/sites/117/2018/09/Biofizica-
medicala.pdf
[2] Lewis Carroll Epstein Gândiți fizica! ALL EDUCAȚIONAL 2004 p. 182-183
[3] https://www.edupedu.ro/tag/minutul-de-inteligenta/ ( citit la data: 16.04.2021)
[4] https://ro.wikipedia.org/wiki/Tensiune_superficial%C4%83 ( citit la data: 20.03.2021)
[5] http://chim.upt.ro/_old/comunicate- cadre/34820L3_Dependenta_tensiunii_superficiale.pdf
[6] https://www.vascak.cz/physicsanimations.php?l=ro ( citit la data: 26.03.2021)