OSMOZA

Cuprins:
1.Definiţia fenomenului de osmoză.
2. Evidenţierea experimentală a fenomenului
3.Legea fenomenului
3.Rolul osmozei în menţinerea arhitecturii celulare
4.Fişă de evaluare.

1. DEFINI|IE

OSMOZA reprezintă un fenomen de difuzie selectivă, fenomen

condiţionat de existenţa unei membrane semipermeabile.

O membrană permeabilă pentru anumite molecule si impermeabilă pentru

altele (permeabilă pentru solvent si impermeabilă pentru solvit) o numim
membrană selectivă.

In cazul organismelor vii rolul membranei semipermeabile poate fi jucat

de bariere biologice semipermeabile: bariere policelulare (bariera
intestinală), bariere monocelulare (peretele capilar), membrane celulare.

ŞTIAI CĂ :
Agitaţia termică a moleculelor fluidelor asigură o repartiţie uniformă a
acestora in spaţiul ocupat.Existenţa inegalităţilor în repartiţia moleculelor,
pusă în evidenţă macroscopic prin existenţa unui gradient de concentraţie
respectiv de presiune,determină apariţia unui transport de substanţă
dinspre locurile de concentraţie ,respectiv presiune,mai mare înspre
locurile de concentraţie,respectiv presiune,mai mică.
Acest fenomen de transport de substantă, această egalare spontană a
concentraţiilor, respectiv a presiunilor, datorată exclusiv agitaţiei termice a
moleculelor, se numeşte difuzie.

2. EVIDENŢIEREA EXPERIMENTALĂ A FENOMENULUI

Într-un vas (ce are în partea inferioară o membrană semipermeabilă, iar in
partea superioară se termină cu un tub vertical subţire) , introduceţi alcool.
Acest vas îl introduceţi într-un recipient ce conţine numai apă.

Prezentaţi observaţiile înregistrate în urma efectuării

experimentului.

OBSERVAŢII

• Fluxul osmotic se pune în evidenţă prin creşterea

volumului soluţiei din vasul cu membrană, ceea ce
determină ridicarea nivelului lichidului în tubul vertical.
• Presiunea hidrostatică a coloanei de lichid, de înălţime
h, din vasul 1 măsoară presiunea osmotică a solutiei
din vasul 2.

 Dacă nu există cauze externe care să impiedice

manifestarea acestui fenomen, osmoza continuă pâna
la egalarea concentraţiilor de-o parte si de alta a
membranei semipermeabile.
 Procesul poate fi impiedicat exercitând presiune
asupra soluţiei şi determinând astfel apariţia unui flux
de solvent,contrar fluxului osmotic. Dacă fluxul de
solvent (datorat presiunii exercitate asupra soluţiei)
 egaleaza fluxul osmotic,sistemul solvent – soluţie
ajunge într-o stare de echilibru dinamic.

Numim presiune osmotică presiunea ce trebuie exercitată

asupra soluţiei pentru a o aduce în echilibru cu solventul
pur,separat de ea printr-o membrană semipermeabilă.

π =presiune osmotică

2.LEGEA OSMOZEI (valabilă pentru soluţii la diluţii mari şi

temperaturi sub 400 C).

π • V = ν R T (legea Van′ t Hoff - formal identică cu

ecuaţia termică de stare a gazelor ideale)
ν =nr. de moli de substantă dizolvată în volumul V
T=temperatura absolută.

 Presiunea osmotică ,la o anumită temperatură,nu

depinde de natura substanţei dizolvate ci numai de
concentraţia molara a acesteia, adică de
 numărul de molecule de solvit din unitatea de volum .

 La concentraţii molare şi temperaturi egale,presiunea

osmotică a două soluţii diferite (având însă acelaşi
solvent )este aceeaşi.Asemenea soluţii se numesc
izotonice .Puse în contact prin intermediul unei
membrane semipermeabile ,ele se caracterizează prin
absenţa fluxului de solvent
 prin membrană.
3. ROLUL OSMOZEI ÎN MEN|INEREA VOLUMULUI ŞI
ARHITECTURII CELULARE

Păstrarea constantă a volumului celular este asigurată

numai de izotonia mediului.
În figura de mai jos este ilustrat rolul osmozei în
menţinerea arhitecturii celulare, în asigurarea integrităţii
morfologice si fiziologice a celulelor.
CELULA IN MEDIU :

hipertonic
hipotonic

izotonic

Un mediu hipertonic (mediu cu presiunea osmotică mai

mare ) determină zbârcirea celulei, deci o micşorare a
volumului celular, datorată efluxului osmotic de apă.
Un mediu hipotonic (cu presiunea osmotică mai mică)
determină umflarea celulei, deci o mărire a volumului
celular datorată influxului de apă.
Prin intervenţia lor în determinarea volumului celulelor
mobile, procesele de osmoză influienţează atât fenomenele
circulatorii la nivel capilar cât şi fenomenele de schimb de
apă între sistemul circulator şi mediul intracelular şi
condiţionează desfăşurarea normală a funcţiei acestor
celule.

CONCLUZIE: Asigurarea unei presiuni osmotice normale în

diferite teritorii ale organismului uman are o mare
importanţă pentru starea de sănătate a acelui organism.
4. FIŞĂ DE EVALUARE

1.De ce carnea pusă în sare pierde apă ?

…………………………………………………………………….
2.De ce carnea pusă în apă curată se umflă?
……………………………………………………………………..
3.Cum se poate determina masa molară a unor
substanţe cu molecule foarte mari(de exemplu pentru
proteine)?
………………………………………………………………………..
4.De ce se desfac trandafirii ţinuţi în apă ?
……………………………………………………………………….
5.Cum este lichidul în care sunt suspendate celulele
roşii, plasma sanguină, faţă de lichidul din celulele
organismului:
a) izotonic
b) hipertonic
c) hipotonic
6.)Cum trebuie să fie soluţiile apoase ce se intoduc în
organism(în scopuri terapeutice)prin injectare :
a) izotonice
b) hipertonice
c) hipotonice