SUPERFICIAL DAR VITAL

Autori:
Apopei Diana Iuliana
Nicolau Maria
Osoianu Irina
Indrumatori:
Banu Viorel
Padurariu Petru
Atudorei Leonardo
CUPRINS:
REFERAT STIINTIFIC
1.Introducere
2.Cum functioneaza tensiunea
superfciala
3.Aplicatii
!paian"enii de apa
!#aloanele de sapun
! lacrimile de $in
%.Inc&eiere ' curiozitati
REFERAT ARTISTIC
- desen 1
- desen 2
2
Superfcial dar vital
Gravitatia, forta de frecare, forta elastica Cred ca toata lumea a auzit de
ele. Sunt forte macromoleculare atat de consumate incat nu este om care sa nu aiba
macar o vaga idee despre ele. Insa, daca vrem sa intelegem lumea in profunzime
trebuie neaparat sa explicam forma ei microscopica si fortele ce actioneaza la
nivelul acesteia. ic!idele au un rol important atat in organismele superioare, dar si
in plante, ele asigurand transportul substantelor
necesare desfasurarii proceselor bioc!imice, dar si transportulsubstante-
lor rezultate, utlile sau reziduale. "ara ca multa lume sa-i dea atentie, tensiunea
superficiala actioneaza neintrerupt si pretutindeni la nivelul acestora ,
determinandu-le proprietatile cele mai importante si influentand in numeroase
moduri cursul vietii terestre.
DAR CUM FUNCTIONEAZA TENSIUNEA
SUPERFICIALA?
Sa o luam pas cu pas ,caci tensiunea superficial nu este decat un caz
particular al fenomenelor superficiale. #ceste fenomene superficial sunt
reprezentate de fenomenele ce apar la suprafata de separare dintre lic!id si mediul
incon$urator%gaz, lic!id, solid&.In interiorul lic!idului, fiecare molecila este uniform
atrasa in toate directiile de moleculele aflate in sfera ei de actiune , rezultanta
acestor forte de atractie fiind nula.
In sc!imb toate moleculele situate la suprafata libera a lic!idului, intr-un
strat de grosime egala cu raza sferei de actiune moleculara, numit strat superficial,
sunt supuse unor actiuni diferite."ortele de interactiune dintre moleculele gaz-
lic!id sunt mult mai slabe decat fortele dintre moleculele lic!id-lic!id.'eci , asupra
moleculelor din stratul superficial actioneaza o forta rezultanta indreptata spre
interiorul lic!idului pe directe verticala.
(aloarea acestei forte creste pe masura ce molecula se apropie de suprafata
fluidului, avand valoarea maxima cand molecula se gaseste c!iar la suprafata.
3
)arimea fortei rezultate la unitatea de arie da naster unei presiuni numita
presiune interna care este de aproximatic 11*** atm si explica de ce lic!idele sunt
incompresibile.

'in alt punct de vedere, se constat+ c+ o molecul+ ,n contact cu o alt+
molecul+ este ,ntr-o stare de energie mai mic+ dec-t dac+ ar fi una singura.
)oleculele interioare au toate num+rul maxim de vecini pe care ,l pot avea, dar
cele de la margine au mai pu ini i deci sunt ,ntr-o stare de energie mai mare.
.entru ca lic!idul s+- i minimizeze starea energetic+, el trebuie s+ micsoreze
num+rul de molecule de la margine, implicit aria suprafe ei. 'e aceea , picaturile
mici de lic!id au forma sferica.)icsorarea acestei suprafete libere este realizata de
o forta numita forta de tensiune superficiala./a se datoreaza fortei de atractie
dintre moleculele din stratul superficial, forte tangente la suprafata libera.
Stratul superfical se comporta ca o membrana elastica , ea tinzand sa micsoreze
suprafata libera a lic!idului.
Ca rezultat al minimiz+rii ariei, suprafaa unui lic!id va prelua forma cea mai
uniform+ pe care o poate avea %demonstraia matematic+ a acestui fapt se bazeaz+
pe ecuaia /uler0agrange&.
Cum orice denivelare a formei suprafeei duce la m+rirea ariei, va rezulta i o
energie mai mare. 1n consecin+, suprafaa va ,mpinge ,napoi dinspre orice curbur+
,n acelai fel ,n care o minge ,mpins+ la deal va cobori ,napoi pentru a avea o
energie potenial+ gravitaional+ cat mai mica.
%
COEFICIENTUL DE TENSIUNE SUPERFICIALA a unui lic!id este o marime fizica
numeric egala cu lucrul mec!anic efectuat pentru a mari aria stratului superficial al
unui lic!id cu o unitate. este constanta ce depinde de natura lic!idului.

2ensiunea superficiala este proprietatea fundamentala a apei , facand-o un
mediu ideal dezvoltarii vietii. In natura, apa are una din cele mai mari tensiuni
superficiale, 32.4m56m% la 2* de grade Celsius& care este depasita doar de cateva
lic!ide. Mercurul are tensiunea superficiala cea mai mare, de 74*m56m.
Acu ca s!i !eoria"sa #e$e ce se
in!apla pe !eren
APLICATII ALE TENSIUNII SUPERFICIALE
IN NATURA
1. Dansatorii apelor
Insectele pe care le vedem fugind de-a lungul suprafetei !elesteielor fac asta
deoarece forta pe care ele o exercita ,n $os %greutatea& nu este suficienta pentru a
depa8i forta de legatura dintre moleculele de apa.
S-ar crede ca paian$enul de apa merge pe apa cu a$utorul valurilor pe care le
creeaza si care ii imping in fata, '#9 /S2/ G9/SI2: #ceasta teorie este numita
.aradoxul lui 'enn; ,iar John W.M. Bush , profesor de matematica la MIT si
autorul cartii <<5ature Stud;<< a elucidat misterul cu privire la dinamica fluidului.
=tilizand aparate de ultima generatie si o ec!ipa de top, >us! a observat ca varful
picioruselor creaza vai minuscule daca insecta se afla in repaus.#ceasta impinge cu
al treilea set de picioare ca niste lopeti, propulsandul inainte in timp ce suprafata
vaii ricoseaza ca o trambulina. 'e i mi carea de canota$ creaza valuri mici,
?valurile nu $oaca un rol important ,n transferul de necesar impuls de propulsie?, a
(
scris cercetatorului. ?2ransferul de impuls este ,n primul r-nd sub forma de
varte$uri sub stratul de suprafata.?
2ensiunea superficiala este cea care obliga apa sa cada si sa formeze picaturi
de fora sferica ! picaturile de ploaie, de roua .
2ensiunea superficiala se manifesta si in asa
numitul efect "i#rofo$ic vizibil in mixtura de ulei si apa.
#ceasta fotografie a fost pe coperta revistei <5ature< in 2 august 2**@
prin care >us! si-a demonstrat teoria.
%.Curcu$eu sferic
2ensiunea superficiala are numeroase aplicatii , dar cea mai interesanta din
punctul nostru de vedere sunt baloanele de glicerina % popular baloane de sapun&.
Formula ma)ica este
1* parti A
2
B
C parti 'etergent
1 parte Glicerina
>aloanele de glicerina sunt patima oricarui copil atras de dansul multicolor al
undelor de lumina reflectate de suprafata de sapun. .ana nu de mult momentul
*
lansarii baloanelor de sapun era unul dintre putinele clipe de magie din viata
noastra, fapt pentru care adultii au preferat sa pastreze misterul.'ar,noi suntem la
ora de fizica,si e de datoria noastra sa investigam.
Stiati ca membrana exterioara este defapt un sandDic! triplu cu doua straturi de
sapun intre care se afla molecule de apaE
)olecula de sapun are doua capete, una avida de apa si alta care adora aerul si
uleiul.'in acest motiv sapunul este solvent si pentru apa si pentru ulei.
#ti fi surprinsi sa aflati ca baloanele de sapun nu pot sa zboare, ci plutesc:
>alonul in sine, cat si aerul capturat in interior sunt foarte usoare.Ceea ce ii
faciliteaza FzborulG este concentratia mare de dioxid de carbon din interior,gaz cu
densitate mai mica decat a aerului atmosferic.
Moleculele $e sapun se au!o%asa&lea'a (
'aca le introducem ,n apa, coada !idrofoba fuge de apa %energia de
interactie cu apa e pozitiva&, iar capul !idrofil este atras de ea %energia de interactie
cu apa e negativa&. )oleculele se auto-organizeaza astfel incat sa minimizeze
energia. B ,ntrebare idioata sau de 1** de puncteH de ce facem baloanele de
sapun din sapunE 'e ce nu le facem din apa simplaE Sau sa reformulam ,ntrebareaH
de ce se sparg baloanele din apa simplaE
'e obicei se raspunde prinH apa nu este suficient de FlipicioasaG 8i adaugam
sapun ca sa devina mai lipicioasa. 'ar este gre8it:
'impotriva, apa este c-t se poate de FlipicioasaG %8tiintific spus are tensiune
superficiala&, at-t de lipicioasa ,nc-t baloanele colapseaza rapid.
Sapunul se adauga ca sa scada tensiunea superficiala a apei la o treime din
valoarea sa. 1n plus baloanele din apa simpla se evapora prea rapid. Stratul de
molecule de sapun ,mpiedica evaporarea. >alonul de sapun se poate creea doar
utilizand o rama fara intreruperi, indiferent de forma abordata.
.rin expiratie aerul impinge membrana incadrata de rama si o forteaza sa
devina sferica. "ortele de adeziune dintre apa si rama sunt mult mai slabe decat
cele dintre moleculele de apa..entru ca balonul sa a$unga in starea finala
moleculele de apa din stratul de mi$loc al membranei se atrag foarte puternic si
unesc capetele. "ortele de adeziune dintre apa si rama sunt mult mai slabe decat
cele de coeziune dintre moleculele de apa. #devaratul motiv pentru care baloanele
se sparg este acela ca forta de atractie gravitationala atrage apa spre partea
inferioara a balonului, formand o mica acumulare.#stfel partea superioara ramane
prea subtire si uscata pentru a sustine masa balonului.
+
2reaba cu minimizarea suprafetei se aplica si in cazul balonului, dar ceea ce
opreste producerea colapsului este presiunea aerului din interior. C-nd balonul se
comprima presiunea cre8te 8i trebuie sa se efectueze un lucru mecanic pentru a
comprima ,n continuare aerul din balon.
'ar de unde se ia energia necesara pentru compresieE 'e la energia
,nmagazinata in moleculele de sapun de la suprafata.
ucrul mecanic de modificare a suprafetei Iucrul mecanic de modificare
a volumului
p d( I dS
(I7 9
C
6C, d(I7 9
2
SI7 9
2
, dSI4 9
2
'e aici rezulta o relatie interesanta, care leaga proprietatile geometrice ale
balonului %curbura& de cele fizice %presiunea&, numita legea lui aplaceH
pI2 69
Cu c-t raza balonului este mai mica cu at-t este necesara o presiune mai
mare care sa ec!ilibreze contractia balonului.
Iata cat de multe explicatii pentru un simplu baloan de sapun.
&.Oare 'inul plan(e)
, alta aplicatie foarte interesanta sunt
lacrimile de $in.
>ineinteles ca vinul nu plange, dar asa este denumita cea mai frumoasa
manifestare a efectului )arangoni. /tanolul are o tensiune de suprafatJ foarte
$oasJ. 1n vin si lic!ior, etanolul este amestecat cu apJ si alte lic!ide, ,ntreg
amestecul pare a avea propria sa putere de tensiunesuperficiala. /tanolul se
evaporJ mult mai rapid dec-t orice altceva din vin. /l se va evapora, iar lic!idul ce
rezultJ va avea o tensiune de suprafatJ mai ridicatJ dec-t orice lic!id din
-
vecinJtatea sa ce ,ncJ este format din toate acele molecule slabe de etanol. #ici or
$uca un rol important si fortele de adeziune %lic!id 0solid& si cele de
coeziune%lic!id-lic!id&.#cest lucru nu ne conduce spre o mare realizare, dec-t ,n
anumite conditii.
.elicula vinului care se ata8eaza de pa!ar are multa suprafata expusa 8i nu la
fel de multa ad-ncime. 2ensiunea de suprafata $oaca un rol important ,n dinamica
sa. 1n timp ce etanolul se evapora de pe pelicula, tensiunea de suprafata a acestuia
cre8te.
Efectul Maran(oni ne arata ca, atunci c-nd are de ales dintre o tensiune de
suprafata ridicata 8i una scazuta, lic!idul va curge catre o tensiune de suprafata
ridicata.
ic!idele sunt ,mpinse ,n directia celei mai ridicate tensiuni de suprafata.
2ensiunea este at-t de mare, comparata cu cea a vinului plin cu etanol, ,nc-t ea va
,mpinge lic!idul deasupra pa!arului 8i va forma acele lacrimi.
.
CUM AR FI LUMEA FARA FORTELE DE
TENSIUNE SUPERFICIALA?
)ulti oameni si-au pus intrebarea asta , fiecare avand opinii diferite despre
ce s-ar putea intampla in acest caz, insa noi suntem sigure de ceva. umea pe care
o stim este un mecanism gigantic care functioneaza pe baza unor legi si principii
descoperite sau care inca asteapta pe cineva sa le depisteze.2oate au un rost si fara
c!iar cea mai mica pietricica, intregul munte se va prabusi. 5u stim exact cum ar fi
lumea fara aceste forte despre care am vorbit ,dar banuim ca nu ar fi posibila si
c!iar daca ar fi, cu siguranta ar fi mult mai plictisitoare.
Stiati ca/
Cel mai subtire ecran din lume este o pelicula de sapun similara celei folosite
la balonul de sapun.
'aca macinati piper intr-un vas cu apa si apoi adaugati o picatura de sapun,
piperul fuge radiar de picatura.
'aca pe o pelicula de solutie de glicerina puneti un fir de apa subtire de-a
lungul ramei si apoi spargeti un semiplan din pelicula, ata va fi intinsa spre
celalalt semiplan.
'aca umpleti un pa!ar plin oc!i si plasati usor un ac pe suprafata apei, puteti
observa cum pluteste.
Cu a$utorul descoperirii facute Ko!n L.). >us! a creat o un paian$en de
apa robotic ce merge pe apa pe acelasi principiu ca originalul.
M2ensiune superficialaG este numele unui roman S" creat de Kames >lis! in
1N@2 considerat a fi unul din cele mai bune la acea vreme.Bamenii
aterizeaza pe o planeta ostila, in care singurele forme de viata sunt micro
organisme acvatice. .entru a coloniza planeta, oamenii au creeat descendenti
microscopici
iar intregul roman se
bazeaza pe inteligenta si
dorinta acestor fiintede
a explora dincolo de
stratul superficial .
10

REFERAT ARTISTIC
In primul desen am dorit sa surprindem un viitor ipotetic bazat pe utilizarea
la maxim a fortelor intermoleculare si de tensiune superficiala . Cea ce puteti
observa este un peisa$ selenar ,caci omul a reusit sa creeze atmosfera , sa aduca apa
, te!nologia si insasi viata pe solul prafos si cenusiu al lunii. Oona prezentata este
cea de tranzitie de la partea intunecata si ce luminata a lunii, podul fiind elementul
de legatura. Cel ce pare a fi un om este defapt o masinarie menita sa creeze aer prin
eliberarea de baloane de sapun. Bdata ce amestecul de sapun se usuca si se sparge
balonul, aerul captiv in interiorul balonului este eliberat.
.eisa$ul se constituie ,din punctul de vedere al aplicabilitatii tensiunii
superficiale , pe patru sectiuniH
legaturi lic!id-lic!idH dintre moleculele de apa din iaz, roua
legaturi lic!id 0gazH dintre moleculele de apa din iaz si cele de aer, legaturile
dintre moleculele de solutia de sapun si aer
legaturi lic!id-solidH .entru a circula apa pe luna oamenii au creat rauri
artificiale cu fund si margini metalice. 'in acest motiv apa are o usoara forma
de menisc.%fortele de adeziune&
Bmul este ca o masinarie aproape perfecta ce aduna si imbina
armonios toate legile fizicii si care, oricat ar incerca oamenii de stiinta, nu va
putea fi egalata, fiind infrumusetata de fericire, energie si creativitate. .e scurt,
acestia nu vor putea crea viata din o gramada de metale si substante, dar au
reusit, reusesc si vor reusi sa o intretina ca sa infloreasca pana la noi culmi.
'in punct de vedere al te!nicii , perspectiva escaladeaza desenul de la
interfata de separare dntre iaz si atmosfera lunara pana la .amant, iar centrul de
interes este masinaria si trecerea dintre zonele lunii.Culorile sunt ma$oritar reci,
dispuse in degrade, dar culorile calde nu-si fac lipsite prezenta, acestea conturand
centrele de interes principale si secundare.
.rin acesta pictura am dorit sa sugerez complexitatea realitatii ,concentratia
mare de idei precum si bogatia de detalii create cu migala ale stiintei.
In al II-lea desen am dorit sa aduc o completare la primul , sa il diluez si sa
interpretez teoria lui Ko!n L.). >us!. .entru a-si demonstra spusele, acest
11
cercetator a efectuat un experiment simpu. # adaugat colorant albastru intr-un vas
in care se afla un paian$en de apa din familia Gerridae dupa care cu a$utorul unei
camere performante si a reflectoarelor Ko!n L.). >us! a putut observa foarte clar
modul in care se misca insecta si anume prin sarituri asemanatoare valsului.
#m incercat sa refac aceasta fotografie intr-o maniera poetica in care principalul
centru de interes sunt cei doi dansatori si nimic mai mult, subliniati de contrastul
inc!is- desc!is. Sau folosit aceleasi culori ca in celalalt tablou , dar mult mai
desc!ise si mai distilate.
"emeia este apa , roc!ia ei fiind stratul superficial, iar barbatul paian$enul de
apa. Cu a$utorul undelor radiare pe care contactul cu apa le creeaza , plantele de
apa definesc limitele scenei. #pa este un partener pretentios, nu tolereaza
incepatorii mai grei de 1* dine.#stfel brotacul nu are sansa sa danseze cu frumoasa
apa si cracneste pe margine ca de aceasta data dansul nu mai e printul.
#cest vals este unul riscant caci un singur pas gresit il poate costa viata pe
paian$en, strivit de a iubite-i presiune.
.rin acest tablou am vrut sa arat bogatia de de intelesuri si de sentimente care pot fi
creeate cu un simplu adevar fizic.
Cele doua tablouri sunt surori, doua exprimari ale aceluias principiu fizic si
anumeH realitatea si fantezia .#u fost create din aceeiasi coala de carton, din
aceleazi culori si ustensile , doar ca exista 2-C luni diferenta intre ele./ste si
normalH mai intai a aparut omul si apoi povestea. Consider ca se completeaza
reciproc atat cantitativ cat si ca concentratie de idei .#m vrut sa demonstrez ca
cele doua pot fi combinate si ca pot convietui.
Nu #e(ea$a se spune ca $asele sunt inspirate #in fi*ica... par#on
realitate

1i#lio)rafe
DDD.DiPipedia.org
DDD.scientia.ro
DDD.pla;tec!.ro
DDD.creeaza.com
DDD.c!;mist.com
DDD.Pibron.com
!ttpH66anatomie.romedic.ro6plamanii
!ttpH66DDD.scribd.com6doc6C1N12Q146
"enomene-superficiale
12
F"izicaGmanual pentru clasa a R-a,
/dituta 5iculescu, 2**@
13
1%