Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Examinarea membrelor superiorare si inferioare intereseaza aspectul general, pozitia, mobilizarea, troficitatea, dezvoltarea musculara precum si a celorlalte structuri anatomice de la acest nivel piele cu anexe, tesut subcutan, oase, tendoane, aponevroze, articulatii etc.
Pentru examinare pacientul va fi dezbracat, asezat in fata examinatorului, notandu-se, prin observarea simetrica si comparativa a ambelor membre, dezvoltarea musculaturii, conturul articulatiilor, pentru diferitele segmente ale membrului cu mobilitatea si troficitatea lor.
membrului superior : acromion-varful degetelor bratului : art.acromio-claviculara-varf olecran antebratului : varf olecran-apofiza stiloida radiala scurtarea malformatii congenitale (micromielie), condrodistrofii alungire acromegalie
lungul corpului, mai lung decat cel sanatos, in rotatie interna sau externa (functie de tipul luxatiei anterioara sau posterioara a capului humeral) hemiplegie de cauza cerebrala membrul superior atarna flasc de-a lungul corpului, cu disparitia miscarilor active si a redorii articulare fracturi complete humerus dislocarea segmentelor osoase, cu angularea lor si intreruperea continuitatii, mobilitate anormala, crepitatii osoase si intransmisibilitatea miscarilor luxatia posterioara a cotului antebrat fixat in extensie si olecran proieminent fixat inapoi si in sus
corticalei osoase, cele 2 fragmente ramanand in continuitate datorita periostului gros, specifica copilului fractura epifizei radiusului cu dislocare dorsala bombarea regiunii carpiene in dos de furculita paralizia nervului radial mana in flexie palmara paralizia nervului median degete flectate din articulatiile interfalangiene si in extensie in articulatiile metacarpofalangiene contractura Volkmann secundara unei ischemii prelungite a antebratului datorita unui garou sau aparat gipsat contractura si atrofia degetelor in forma de gheara, cu atrofia musculaturii antebratului
spina si corpul omoplatului. partile moi prezinta proieminenta deltoidiana, a marelui pectoral si santul delto-pectoral, ce pot fi accesibile palparii.
functionalitatea sub raportul posibilitati si amplitudinii miscarilor proprii, incepandu-se prin examinarea miscarilor active efectuate la cerere, de catre bolnav si numai dupa aceea sa se incerce, cu menajamente, miscari pasive efectuate de medic.
procese inflamatorii sau degenerative articulare luxatii sau subluxatii fracturi intraarticulare
cu amplitudine de 180 grade adductia se face combinat cu ante sau retropulsie pana la 20-30 grade antepulsia proiecteaza membrul inainte si-l ridica la zenit cu 180 grade retropulsia pana la 50 grade rotatie externa si rotatia interna
circumstante :
directe sau caderi pe regiunea pumnului, si se exprima prin : proieminenta fragmentului osos intern vizibil, palpabil, dureros coborarea virfului umarului
urmatoarele semne la inspectie si palpare : umar in epolet disparitia rotunjimii umarului, cu aplatizarea lui si proieminenta exagerata a acromionului abductia permanenta a antebratului bombarea capului humeral inainte, stergand santul delto-pectoral la palpare, cavitate glenoida goala, in care patrunde varful indexului adductia bratului este imposibila, provocand durere
semne mai putin caracteristice : tumefierea globala a umarului puncte dureroase periarticulare marea echimoza care merge pe partea interna a membrului superior si pe trunchi pana la creasta iliaca
Luxatia acromioclaviculara, mai rara, determina
proieminenta claviculei pe partea externa, dand un discret semn de epolet, cu reducerea usoara la apasare, dar si refacerea luxatiei spontan semnul clapei de pian.
normala si patologica
Reperele osoase ale cotului sunt reprezentate dinspre lateral spre
medial de epitrohlee, olecran si epicondil, care determina o linie orizontala cand cotul este in extensie un triunghi isoscel cand cotul este in flexie la 90 grade
humero-radiala si humero-cubitala, si una intre cele 2 segmente osoase ale antebratului, radio-cubitala superioara. Ca urmare a acestui sistem articular, la acest nivel sunt posibile urmatoarele miscari : flexie cu amplitudinea de 140 grade extensie cu amplitudinea de 0 grade pronatie si supinatie, realizate din articulatia radio-cubitala superioara, cu cotul flectat in unghi drept pronatia cu amplitudine de 180 grade, iar supinatia de 0 grade
verticala epicondilului
sub numele de higroma cotului. Se manifesta prin aparitia unei pungi lichidiene, fluctuente, ce deformeaza regiunea posterioara a cotului.
precedentei
flexia cu amplitudine de aproximativ 80 grade extensia cu valoare de 40 grade adductia flexia cubitala cu amplitudine de 40 grade abductia flexia radiala cu amplitudine de 20 grade circumductia miscare combinata a celor 2 precedente
survin in caderile pe spate, in care corpul se sprijina pe pumn, intr-un reflex de aparare, si sunt constituite de :
fractura Pouteau-Colles- fractura supraarticulara a
radiusului, prin hiperextensie, cu ascensionarea stiloidei radiale fracturile articulare ale epifizei radiale leziuni traumatice ale carpului fractura scafoid, luxatia semilunar
hipotenara, pliul superior palmar sau de flexie al policelui, pliul palmar mijlociu si inferior, pliul metacarpo-falangian si pliul interfalangian palmar; pe fata dorsala : pliul interfalangian dorsal
articulatia metacarpo-falangiana a policelui, cu functia cea mai importanta a acesteia de opozitie, alaturi de cea de adductie, ce permit functia de prehensie degetelor, metacarpo-falangiene, interfalangiene proximale si interfalangiene distale, cu amplitudinile lor
prin intepare, si sensibilitatea la frig si cald.
Leziunile traumatice cele mai frecvente cuprind : plagile mainii cu interesare de tendoane si nervi fracturile si luxatiile maladia Dupuytren sindromul de canal carpian flexiei sau extensiei degetelor in functie de localizare lor, palmara sau dorsala
Plagile palmare pot evolua cu : imposibilitatea flexiei falangei II pe I, cand e lezat flexorului superficial imposibilitatea flexiei falangei III pe II, ce denota afectarea flexorului profund Prima falanga isi conserva totdeauna posibilitatea de flexie datorita interososilor corespondenti
palmara pot genera paralizia radiala, cubitala si mediana Aceste leziuni pot aparea si in circumstante iatrogene, prin interesarea respectivelor filete nervoase in cursul diverselor interventii sau prin compresii si elongatii cauzate de diferite pozitii vicioase humerale, provoaca mana cazuta, ca semn evident, cu imposibilitatea redresarii mainii si a extensiei degetelor
dar exista multiple mici semne ce denota aceasta afectare nervoasa : imposibilitatea flexiei policelui, afectarea sensibilitatii fetei anterioare a primelor 3 degete.
palmare si e caracterizata de : noduli fibrosi fusiformi in fata articulatiilor metacarpofalangine, aderenti la piele retractia marcata a degetelor in flexie imposibilitatea mecanica a extensiei Se pare ca in patogenia bolii sunt implicate microtraumatismele repetate ale aponevrozei palmare si ereditatea
osteofibros inextensibil, situat deasupra articulatiei pumnului ce contine tendoanele flexorilor Generat de un calus vicios al extremitatii inferioare a radiusului, de o luxatie anterioara a semilunarului sau o sinovita reumatismala. Se manifesta prin durere si parastezie in teritoriul nervului median, iar mai tarziu cu atrofia eminentei tenare Necesita sectionarea chirurgicala a ligamentului anular anterior al carpului
static cat si in mers, precum si in decubit dorsal sau ventral. Vor fi apreciate:
Lungimea membrului inferior masurata intre 2 puncte fixe:
spina iliaca antero-superioara si varful maleolei interne a tibiei Scurtarea : malformatii congenitale ( acondroplazie, distrofie ), accidente sau boli fracturi, luxatii, osteoartrite, osteomielite, paralizie infantila daca e > 2 cm necesita ghete ortopedice, necorectarea determinand deformari ale bazinului
articulare
Micsorarea circumferintei atrofie musculara, prin leziuni
deformatii osoase secundare diferitelor fracturi, cu scurtari, angulari sau incurbari si de modificari ale articulatiilor genunchiului si soldului : genu valgus ( genunchiul in X ) genu varus ( genunchiul in O ) genu recurvatus ( genunchi incurbat inapoi ) coxa vara si coxa valga cu modificarile de inclinare ale colului si capului femural fata de axul longitudinal al femurului.
transversale ale plantei, pacientul calcand pe toata suprafata plantei, cu dureri iradiate spre gamba si spre articulatia sacrolombara, cu dificultati mari la statiunea bipeda si la mers.
in unele circumstante patologice : in Boala Parkinson : mers sacadat cu pasi mici, pacientul fugind dupa centrul de greutate in tabes mers leganat, cu corpul rectiliniu, cu picioarele aruncate in hemiplegie : mers cosit, cu piciorul afectat descriind un semicerc si tarand marginea externa a labei piciorului- paralizia sciaticului popliteu extern in afectiuni cerebrale : cu tulburari de echilibru
antalgice : pozitia in " cocos de pusca " la pacientii cu meningita, in decubit lateral, cu genunchii mult flectati rotatie externa si scurtat
determinata de directia in care s-a luxat capul femural fata de cavitatea cotiloida a osului coxal : luxatii superioare membrul se scurteaza luxatii inferioare se lungeste luxatii anterioare se gaseste in extensie si rotatie externa luxatii posterioare in semiflexie, adductie si rotatie interna
in hemiplegii membrul este inert in pat in fractura rotulei gamba nu poate fi flectata
modificarilor de culoare, a reliefurilor, a pilozitatii, a consistentei, etc. Modificari de culoare a tegumentelor : culoare alba, cu paloare uni sau bilaterala, cu edem dureros, cu febrilitate, sugereaza o tromboflebita, in faza de " flegmatia alba dolens" culoare alba-palida asociata cu edem bilateral si nedureros, cu edem scrotal, al pleoapelor, al fetelor, sugereaza un edem de cauza renala culoare alba marmorata, aparuta brusc la un membru, la un pacient cu patologie cardiaca, conduce catre o embolie arteriala cianoza unui membru asociata cu edem dureros, febrilitate, caracterizeaza " flegmatia coerulea dolens ", in evolutia unei tromboflebite asociate cu spasm sau tromboza arteriala cianoza extremitatilor inferioare, a unghiilor, asociata cu piele rece si umeda, sugereaza un colaps vascular pigmentatia punctiforma a fetei anterioarea a gambei, corespunde purpurei aparute in contextul unei insuficiente trombocitare sangerari subcutane si interstitiale sub forma de petesii, echimoze, hematoame - determinate de loviri, zdrobiri, cu posibile rupturi musculo-tendinoase sau discrazii sangvine
insuficienta venoasa cronica ulceratii in cadrul infectiilor specifice, tuberculoase sau luetice ulcere maligne prin carcinom exulcerat, cu margini dure, ridicate, nedureroase si sangerande la atingere
tumori ale pielii - papiloame, veruci, hemangioame,
limfangioame, nevi pigmentari, sau clavus ( bataturi ) tumori ale tesutului subcutan - lipoame ( unice sau multiple lipomatoza diseminata dureroasa ), neurofibroame, sarcoame
edeme ale membrelor inferioare - unice sau asociate cu edeme
ale altor regiuni anatomice - pot fi de natura cardiaca, renala, metabolica, alergica, vasculara ( venoasa sau limfatica ), inflamatorie bursite - la nivel trohanterian, prepatelar sau calcanean
ea transmitandu-se catre membrul inferior intreaga greutate a corpului si conditionand mobilitatea corpului uman
Reperele osoase anatomice ale membrului pelvin sunt
reprezentate de spina iliaca antero-superioara marele trohanter marginea superioara a rotulei cele 2 maleole tibiale
amplitudine de 120-145 grade hiperextensia coapsei, evaluata cu pacientul in decubit lateral, cu amplitudine de 10-15 grade abductia, evaluata in decubit dorsal, cu amplitudine de 3040 grade adductia, evaluata in decubit dorsal, prin incrucisarea membrelor inferioare, cu amplitudine de 20-25 grade rotatia interna sau externa, tot in decubit dorsal, cu genunchiul extins, pentru cea interna cu amplitudine de 3040 grade, iar cea externa de 45 grade
caracterul ei precum si caracteristicile mersului, daca e insotit sau nu de oboseala articulara, de nevoia de sprijin sau de aparitia durerilor atitudine antalgica, pacientul evitand sprijinul de partea dureroasa, cel mult sprijinindu-se doar pe varful piciorului, coapsa si gamba fiind mentinute in usoara flexie coxo-femurale sunt reprezentate de luxatia congenitala a soldului, coxartroza, necroza aseptica a capului femural
tinerii de sex masculin, fiind caracterizata de : deformarea capului femural si turtirea lui din cauza irigatiei sangvine deficitare in timp se produce deformarea articulatiei si scurtarea membrului apare mersul schiopatat, nedureros, cu afebrilitate si stare generala buna
dupa o stare de repaus mersul devine schiopatat datorita durerilor sau contracturii adductorilor in timp durerile se permanentizeaza si membrul inferior tinde catre o atitudine antalgica, in usoara adductie, flexie a coapsei, si rotatie interna a piciorului
afara se realizeaza genunchiul valg inauntru se realizeaza genunchiul var ( gambe in paranteza )
Defectul de extensie genereaza genunchiul flectat, iar
extensie si cvadricepsul relaxat explorarea coarnelor anterioare ale meniscurilor, cu gamba flectata la 90 grade, cand varful rotulei se gaseste la nivelul interliniei articulare
Explorarea mobilitatii articulare presupune evaluarea celor 2
miscari posibile : extensia, ce corespunde liniei drepte a membrului si are valoarea de 0 grade flexia normala este de 130-150 grade articulatia genunchiului nu are miscari de lateralitate
functie de afectiune.
capsulei articulare si e caracterizata de : tumefactii lobulate perirotulare, ce corespund fundurilor de sac tumefiate la palpare se percepe fluctuatie cand exista revarsat mare perceperea socului rotulian -" manevra cubului de gheata"prin care se exprima lichidul sinovial in zona centrala a articulatie, si prin apasarea rotulei se percepe senzatia de plutire a acesteia
reprezentate de :
entorse leziuni de menisc fracturi ale rotulei, ale platoului tibial bursite artroze.
articulatiei genunchiului evolueaza cu rupturi totale sau partiale ale ligamentelor cauzate frecvent de accidente sportive
extern rotatia interna fortata determina ruperea ligamentului incrucisat postero-intern hiperextensia fortata afecteaza ligamentele incrucisate
sinovialei aparitia unei echimoze de partea ligamentului lezat miscari anormale de lateralitate miscari de sertar, cu genunchiul flectat la 90 grade, apare miscare de ante- si retropulsie
meniscale detasarea, dezinsertia unui fragment meniscal ce poate ajunge in spatiul intercondilian
sunt reprezentate de :
efort puternic in antecedente insotit de durere violenta blocarea articulatiei in semiflexie deblocare spontana sau dupa manevre ortopedice tumefactia genunchiului blocaje repetitive durere la presiunea interliniei articulare cracmente la miscarea de rotatie sau lateralitate durere la mersul cu genunchii flectati
Entorsele
anatomo-clinice : entorsa usoara - fara ruptura ligamentara, cu dureri vii si tumefactie cu echimoza discreta si cu posibilitatea mersului entorsa grava - cu ruptura ligamentara, cu durere puternica, cu tumefactie si echimoza mare si mers imposibil diagnosticul confirmat radiologic prin absenta leziunilor osoase
ridica pe varful piciorului La palpare se constata umplerea foselor latero-achiliene depresiunea neta la locul rupturi, prin palparea tendonului de sus in jos
Fractura bimaleolara
produsa prin abductie intereseaza maleola interna la nivelul partii interne a scoabei tibio-
peroniere maleola externe poate fi afectata la nivel superior sau inferior clinic se constata marirea de volum a gleznei cu o tripla deplasare a piciorului, in afara, in valgus si planta in rotatie externa