Traumatismele Cutanate C899i Ale C89besuturilor Moi1

TRAUMATISMELE CUTANATE ȘI
ALE ȚESUTURILOR MOI

TRAUMATISMELE CUTANATE ȘI ALE ȚESUTURILOR MOI
• DEFINIȚII :
- TRAUMATISM – ansamblul manifestărilor locale
și sistemice produse de un agent vulnerant
asupra organismului
- ȚESUTURI MOI – piele, țesut conjunctivo-

adipos, mușchi, fascii, sinoviale, vase sangvine,
limfatice, nervi
• Clasificare, după :
-interesarea tegumentului:
-închise (contuzii)
-deschise (plăgi )
- numărul leziunilor :
- unice
- multiple
- etiologie
• Clasificare, după :
-agentul vulnerant:
-mecanice (cele mai frecvente)
-termice
-electrice
-chimice
-prin iradiere
-explozii nucleare
Contuziile
• Definiție – Contuzie = rezultatul acțiunii unui
agent vulnerant asupra organismului , ce
produce leziuni de întindere și profunzime
variabilă, dar cu păstrarea integrității
tegumentului asupra căruia acționează.
• Clasificare clinică:
-superficiale
-profunde
Contuziile
• Contuzii superficiale:
-echimoza
-hematomul
-seromul
• Contuzii profunde:
-musculare
-osteo-articulare
-capsulo-ligamentare
-tendinoase
-vasculare
-nervoase
- SINDROMUL DE STRIVIRE
Contuziile superficiale:
• Echimoza :
-cea mai simplă contuzie superficială
- urmarea acțiunii unui agent vulnerant de mică intensitate
- Ana-pat – leziuni la nivelul capilare subtegumentare,
dilacerarea lor și îmbibarea țes subcutan cu sânge
- apare în zona de impact sau la distanță – zone bine
vascularizate (fractură bază craniu – echimoza periorbitară)
-apariția imediată = traumatism superficial
-apariția tardivă – poate fi semn de contuzie profundă și
trebuie dgs și tratate eventuale leziuni profunde
ce pot fi o urgență imediată
Contuziile superficiale:
• Echimoza :
-evoluție – resorbție spontană în 14 – 21 zile
-ciclu caracteristic de modificări de culoare:
inițial-primele ore –roșiatică=vasodilatație și HbO2
apoi 2-3 zile vilacee-albastră
apoi, datorită bilirubinei virează spre cafeniu
spre final, după ziua 7 , gălbuie
Contuziile superficiale
• Hematomul:
-colecție sangvină subdermică de volum variabil
-clinic – masă tu superficială, sensibilă la palpare
remitent – elastică sau fluctuentă
-delimitat (circumscris)- bine delimitat, moale,
apare acolo unde planul osos e imediat sub piele
(fața ant a tibiei) sau
-difuz – fuzează pe tecile vasculo-nervoase în
interstițiile musculare
• Hematomul pulsatil sau pseudoanevrismul
-formă particulară de hematom circumscris –
comunică cu o arteră și prezintă pulsații sincrone
cu pulsul
-risc emboligen pentru distal
• Hematomul :
-dimensiuni variabile funcție de vasul lezat și
laxitatea țesutului în care se produce sângerarea
-crește până când presiunea din cavitatea
hematomului o depășește pe cea din vasul lezat.
-Tratament – cele mici – resorbție spontană ( aplicații
reci, umede, ungvente AINS sau cu heparină)
-cele mari – conservator (dacă însoțec fracturi)
- chirurgical (restul):- incizie, evacuare
- lavajul cavității restante
- hemostază, drenaj
• Seromul :
-formă rară de contuzie superficială
-agentul vulnerant acționează tangențial asupra
organismului cu clivarea țesutului subcutan de
aponevroză dar fără leziuni vasculare
-colecție relativ bine delimitată de limfă cu
acumulare progresivă, nedureroasă, cu bombarea
pielii suprajacente și formă variabilă cu poziția
-se poate resorbi spontan f. lent sau se poate
suprainfecta
• Seromul :
Tratament
-puncție evacuatorie - un punct situat în țesut
sănătos, superior de colecție (evitare fistulă sero-
limfatică) și bandaj moderat compresiv. În caz de
refacere
-incizie și drenaj aspirativ al colecției
- în caz de suprainfecție – incizie și drenaj
aspirativ
Contuziile profunde:
• Contuzia fasciilor și aponevrozelor :
- de obicei neobservate (asociere cu leziuni de
mușchi și vase)
-uneori vindecare cu osificare heterotopică =
apariția de țesut osos la nivelul liniei de
cicatrizare (m ales la fascia lata)
-datorită asocierii frecvente cu traumatisme
musculare trebuie exclus un sindrom de
compartiment
• Contuzii musculare:
- hematom profund, subaponevrotic , în loja m.
- prin ruperea parțială a fibrelor m. și lezarea
vaselor sangvine de la acest nivel
-clinic – durere locală intensă de repaus și
exacerbarea ei la contracția m. interesat sau
mobilizare pasivă a segmentului lezat
-examen obiectiv- Inspecție- bombare tegument
suprajacent, după 48-72 ore apare echimoza
(uneori poate fi la distanță de locul contuziei)
- palpare – tumefacție imprecis delimitată, de dimensiuni
variabile, sub aponevrotică, cu mobilitate redusă , în
momentul contracției active devine fixă
- Confirmare dgs – lichid hematic la puncție
Evoluție naturală:
-vindecare cu formare de țesut cicatriceal conjunctivo-
fibros , nefuncțional sau complicații:
-infecție (risc mare), uneori gangrenă gazoasă/ fasceită
necrozantă
- compresiune venoasă / arterială - interesarea unui vas
mare în loja musculară
Tratament
-intervenție chirurgicală de urgență :
-incizie largă de degajare
-evacuare hematom
-hemostază
-lavaj antiseptic al cavității
-drenaj
Alte tipuri de contuzii:
• Contuzii tendinoase, vasculare, nervoase, osteo-
articulare, capsulo-ligamentare,
• În traumatisme puternice torace / abdomen pot
apare leziuni de organe interne parenchimatoa
se ( leziuni ficat/splină cu hemoragie imediată
sau în doi timpi intra sau retroperitoneală ) sau
cavitare ( stomac, duoden, intestin sunțire, colon,
V.U. – cu peritonită acută).
Sindromul de strivire
• Prin compresiune musculară prelungită
• Gravitate mare datorită multiplelor disfuncții
organice produse de leziunile locale
postcontuzionale
• Cea mai caracteristică = insuficiența renală acută
(uneori poate fi ireversibilă -- deces)
• Clinic - 3 stadii
-stadiul 1 – imediat postcontuzională, nedegajat:
-leziuni musculare importante
-eliberare mioglobină (nefrotoxică)
-gravitatea IRA de mai târziu – direct proprțională cu
masa musculară devitalizată
-stadiul 2 – perioada după degajare. Starea de șoc:
-edem mare al extremității, flictene, echimoze
-sechestru lichidian în m. striviți – scade volumul
circulant – stare de șoc
-stadiul 3 – perioada IRA , produsă de:
-colpas vascular
-eliberare de miglobină
-perturbarea microcirculației renale
-tulburări electrolitice
-distrugeri tisulare întinse
Traumatismele deschise – plăgile
• Clasificare :
- după agentul vulnerant:
- Mecanice
– Prin contuzie
– Prin înțepare
– Prin tăiere
– Prin împușcare
– Prin mușcare
- Termice
-Chimice
-prin radiații (Radionecroze)
• Clasificare - după caracterele morfopatologice:
- după număr
– unice
– multiple
- după timpul scurs de la producere
– Recente
– Vechi (peste 6 ore)
- după regiunea topografică
- după evoluție:
– Simple – vindecare per primam
– Complicate (infectate) – vindecare per secundam
• Clasificare - după caracterele morfopatologice:
- după profunzime
– Superficiale
– Profunde
– Penetrante (soluții de continuitate la nivelul cavităților:
pleurală, pericardică, peritoneală)
-Simple
-cu leziuni viscerale
– Nepenetrante (nu interesează cavitățile organism)
-Simple
-cu leziuni viscerale
• Plăgile prin contuzie:
- prin strivire, zdrobire, tracțiune, torsiune –
distrucții masive de țesuturi,
-plăgi multiple cu margini anfractuoase cu punți
de legătură între marginile plăgilor
-însoțite de arii sau lambouri devitalizate
- aspectul plăgii ține de:
– modalitatea de producere
– particularitățile agentului traumatic
– regiunea interesată
• Plăgile prin contuzie:
- formă particulară – plaga prin avulsie = decolare
mare de tegument și țesut celular subcutanat
-risc mare de infecție datorită țesuturilor
devitalizate (anaerobi !)
-riscul de infecție e crescut de retenția de corpi
străini (pământ, îmbrăcăminte, fragmente din
corpul contondent)
• Plăgile prin înțepare:
- prezintă o plagă cutanată la locul de pătrundere, un
canal și , uneori, locul de ieșire
-aspectul locului de pătrundere depinde de frma și
dimensiunile instrumentului înțepător. Poate fi plagă
punctiformă sau în formă de fantă
-severitatea depinde de traiectul parcurs de agentul
vulnerant
-risc infecțios crescut din 2 motive:
- posibila retenție de resturi de agent vulnerant
- formarea de cavitate închisă prin închiderea OE
• Plăgile prin înțepare – forme clinice particulare:
- Înțepăturile cu oase de porc
– Boala gospodinelor sau a bucătarilor
– În jurul înțepăturii - placard dureros,eritematos, edem
- Plăgile prin mușcătură de șarpe veninos
– Local – eritem,edem, durere moderată – în cazuri grave
zone de necroză
– Gravitatea depinde de tipul de venin, cantitatea
injectată, zona afectată
– Sistemic – astenie, grețuri, vărsături, hTA, dispnee,
eventual crampe musculare, parestezii, paralizii.
• Plăgile prin înțepare – forme clinice particulare:
- Înțepăturile de insecte
-grave din 2 motive:
- reacțiile generale pe care le pot produce (șoc
anafilatic, reacții anafilactice)
- răspândirea unor boli (malarie)
- În România – cel mai frecvent – albine și păianjeni
Plăgile prin înțepare – forme clinice particulare:
- Înțepăturile de insecte
- Albine – venin cu serotonină, histamină, hialuronidază,
fosfolipaze – intens alergogene– local reacție intens
ertitematoasă, pruriginoasă, edem perilezional și
durere vie.
- 1-3% reacții sistemice (până la deces)
- Manifestările depind de sensibilitatea individuală,
nr de înțepături și precocitatea tratamentului
- Păianjeni – venin neurotoxic (eliberare crescută de
neurotransmițători ) –fasciculații, parestezii, rigiditate,
crampe musculare, dispnee, tahicardie, hipertensiune.
• Plăgile prin tăiere :
- margini netede, drepte, regulate
- lungimea depinde de lungimea muchiei
agentului vulnerant și mișcarea lui
- risc infecțios mai mic decât plăgi contuze /
înțepate
- gravitatea lor depinde de:
- gravitatea hemoragiei externe pe care o produc
- profunzime și traiect –caracter perforant /
penetrant cu leziuni oragne parenchim /cavitare
• Plăgile prin împușcare :
- orificiu de intrare, traiect, orificiu de ieșire
-orificu de intrare- distrucții minime, aprox diam proiectil
- traiect- prin energia cinetică a proiectilului efect tip
exploziv – undă de șoc – distrugeri sub formă de con de
penetrație, cu baza la periferie și vârf la locul opririi
proiectilului
- dacă proiectilul e retenționat – plagă unipolară
- dacă există orificiu de ieșire – plagă bipolară (orificiu de
ieșire mai mare - 5-6 X și anfractuos)
- plaga în seton – formă particulară - proiectil ce străbate
doar țes. superficiale, supraaponevrotice
• Plăgile prin mușcătură :
- mușcătură = orice penetrare a tegumentului cu
dinții
- plăgi compuse, combină mai multe mecanisme:
înțepare, zdrobire, tăiere, dilacerare
- datorită conținutului mare de germeni din salivă ,
infecțiile plăgilor sunt plurimicrobiene (cu atât
mai severe cu cât caracterul contuz și distrucțiile
tisulare sunt mai importante
-forme particulare – de om, câine, pisică
• Plăgile prin mușcătură – mușcătura de pisică:
- deși punctiforme, sunt profunde (chiar și osoase)
• Plăgile prin mușătură de câine:
- risc infecțios mai mic decât cele de om / pisică
- leziuni tisulare mai grave (depinde de câine)
• Tratament (ptr ambele)
- toaletă
- explorare chirurgicală
-tratament antibiotic
- profilaxie Tetanos și Rabie
• Plăgile prin mușcătură -Tratament (ptr ambele)
- profilaxie Tetanos - ATPA
-profilaxie Rabie – animal dispărut, rabie,
- animal mort / sălbatic ce va fi omorât – capul se trimite la
lab – rezultat negativ – oprire vaccinare
- animal domestic – observat 10 zile, fără semne de boală -
profilaxia doar dacă apar semne de turbare la animal
-Profilaxie – Imunglobulină umană antirabică( poate fi adm
până la 7 zile de la prima vacc) și vaccin antirabic - 5 doze:
- Doza 1 – IG antirabică + vaccin (seringi diferite)
- Dozele următoare – vaccin ziua 3,7,14,28.
-persoanele cu antecedente de vaccinare nu primesc IG
Fiziopatologia cicatrizării plăgilor
factorii care influențează vindecarea plăgilor:
- vârsta pac (pac tineri – vindecare mai rapidă)
- infecția locală- întârzie cicatrizarea
- malnutriția –întârzie cicatrizarea (e necesar un
aport proteic important)
- DZ, h-proteinemia, h-vitaminoze A,B1,B2,B6,C,
deficit oligoelemente (Cu,Zn) întâzie vindecarea
-vascularizația perilezională – cu cât e mai bună, cu
atât mai rapidă și mai de calitate e cicatrizarea
factorii care influențează vindecarea plăgilor:
- oxigenarea tisulară – dacă scade- fibroblaștii nu pot
sintetiza colagen, scade activitatea factorilor de
creștere umorali, scade angiogeneza, epitelizarea,
procesele fibroplastice
- AIS în primele zile – întârzie cicatrizarea
- iradierea precoce – întârzie mult vindecarea
Faze fundamentele în vindecarea plăgilor:
-inflamatorie
-proliferativă
-de remodelare
-faza inflamatorie
- primele sosite –PMN – predomină 24-48 h, au rol
de a curăța plaga –fagocitează detritusuri celulare,
bacterii, corpi străini
- ziua 3 – monocite– devin macrofage – continuă
curățarea plăgii dar secretă și peptide specifice cu rol
de activare fibroblaști, celule endoteliale și
epiteliale
- tardiv – limfocitele – secretă Interleukine –
reglează activitatea colagenazelor
- faza de proliferare
-zilele 4 – 21
- migragre fibroblaști pe traseul matricei de
fibrină și fibronectină (depun glicoproteine, acid
hialuronic, glicosaminoglicani; secretă fibrile
de colagen)
- se dezvoltă o rețea de capilare de neoformație
la nivelul plăgii importantă ptr aportul nutritiv
și de O2 necesar în special fibroblaștilor
- faza de remodelare
-cea mai lungă (z 8 – 1 an)
-odată cu apariția țes de granulație, după ce
keratinocitele au început cicatrizarea acestuia
- începe cu regresia vascularizației și țesutului de
granulație anterior și are 2 faze:
- contracție – miofibroblaștii - reorientarea fibrilelor
după liniile de forță. Marginile plăgii sunt împinse
peste lipsa de substanță – scade aria de reepitelizare
- remodelare – a colagenului, înlocuire colagen III cu
colagen I.
Principii de tratament ale plăgilor simple
- Toaleta locală a plăgii
- spălare cu apă și săpun a tegumentelor adiacente
- raderea pilozității
- lavaj cu soluții antiseptice
- Curățarea mecanică a plăgii – îndepărtarea
chirurgicală a țes devitalizate și corpilor străini
- Explorarea plăgii – inventarierea leziunilor
- Excizarea țesuturilor necerozate
- Hemostaza
Principii de tratament ale plăgilor simple
- Rezolvare leziuni asociate (specialist): nervi, vase,
tendoane, oase, ligamente/capsule
- Antibioterapie bactericidă
- Profilaxie antitetanică
- Sutura plăgii
- per primam – plăgi recente (sub 6 ore), curate,
netetanigene
- per secundam- plăgi vechi, intens contaminate,
infectate
Principii de tratament ale plăgilor complexe:
- Cele mai frecvente – la nivelul membrelor
- Cele profunde pot interesa vase mari, nervi, tendoane, fracturi osoase
- Tratamentul începe cu toaletă riguroasă și îndepărtare corpi străini
urmată de explorare.
- Secvențe operatorii principale
- reducere și fixare fracturi
- reparare tendoane
- anastomoze vasculare (pas 3 doar dacă nu sunt semne de
ischemie critică, altfel = pas 1)
- reconstrucție nervi
- închiderea plăgii
- sutură per primam
- în caz de defecte mari – grefe de piele sau lambouri
- Lamboul – unitate tisulară ce poate fi transferată
dintr-o zonă donatoare în una receptoare păstrându-și
propiul pedicul vascular
Clasificare – în funcție de :
- structură
- simple – cutanat, muscular etc.
- compozite- musculo-cutanat, osteo-musculo- cutanat
- relația dintre zona donatoare și cea receptoare:
- local
- regional
- la distanță
- Lamboul - Clasificare – în funcție de :
- conexiunile existente lambou - zona donatoare:
- pediculate – există legatură cu zona donatoare
- libere- fără legături cu zona donatoare
- tipul mișcării date lamboului ptr acoperirea
defectului (avansare, transpoziție, rotație etc)
- sursa de vascularizație
- cu circulație axială
- cu circulație prin perforante musculo-cutanate

Traumatismele Cutanate C899i Ale C89besuturilor Moi1

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Traumatismele Cutanate C899i Ale C89besuturilor Moi1

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

TRAUMATISMELE CUTANATE ȘI

ALE ȚESUTURILOR MOI

- ȚESUTURI MOI – piele, țesut conjunctivo-

S-ar putea să vă placă și