Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
2010
Traumatismul agresiune asupra organismului, prin care se realizeaza un transfer brutal de energie a agentului vulnerant asupra acestuia
include ansamblul manifestarilor locale si generale produse asupra organismului mecanice, termice, electrice variabilitatea leziunilor natura si forta agentului vulnerant/rezistenta tesuturi impactate
Traumatisme inchise contuzii leziuni tisulare +/viscerale, fara a exista solutii de continuitate ale tegumentului
Traumatisme deschise - leziuni tisulare +/- viscerale, caracteristic fiind existenta unei plagi - solutie de continuitate a tegumentului
Traumatisme inchise
Mecanism de producere
variat
segmente ale corpului lovite sau se lovesc de corpuri dure, contondente/ jet de lichid sub presiune, suflul unei deflagratii tesuturile zdrobite de compresia intre agentul vulnerant si planul scheletic sau sol
Perpendicular leziuni limitate, dar potential mai profunde Tangential leziuni mai extinse in suprafata si mai putin profunde Nu exista proportionalitate intre gravitatea leziuni superficiale si cele profunde/intensitatea fortei agentului si efecte profunde asupra viscerelor
Marca de suprafata a agentului vulnerant escoriatii, mici hematoame Absenta contaminarii microbiene Necroza unor zone tegumentare prin suprimarea microvascularizatiei posibila poarta de intrare germeni suprainfectia leziuni profunde Distrugerea travee conjunctive subcutane, disrupere vase hematoame/seroame Profunzime structuri nervoase, pachete vasculare mari, oase, tendoane,organe cavitare sau parenchimatoase
Contuzii superficiale
Echimoza leziuni ale capilarelor subtegumentare, cauzate de un agent vulnerant de mica intensitate
Dilacerarea capilarelor, imbibarea tesutului subcutanat Pata violacee, bine delimitata, cu intindere variabila Aparitia precoce posttraumatic- denota superficialitatea contuziei Aparitie tardiva sugestiva pentru o contuzie profunda, element de diagnostic si gravitate Aparitia la distanta de zona de impact denota o trauma osoasa sau musculara
Echimoza brahio-pectorala fractura col humeral Echimoza palpebrala fractura de baza craniu Echimoza retromastoidiana fractura stancii temporalului
Nu necesita tratament specific, se resorb spontan in 21-24 zile rosiatica/violacee, albastru verzui, galben verzui degradarea hemoglobinei
Seromul
forma rara anatomo-clinica, agentul actioneaza tangential si cliveaza tesutul subcutan de aponevroza, fara leziuni ale vaselor
Acumulare de limfa colectie bine delimitata, nedureroasa Punctia leziunii lichid sero-citrin limfatic
Contuzii superficiale
Hematomul supraaponevrotic acumulare de sange in tesuturi, prin ruperea unor vase de calibru mai mare, consecinta unor traumatisme mai puternice
Clinic se prezinta ca o masa superficiala, fluctuenta, moderat sensibila la palpare, relativ circumscrisa
Hematomul se extinde pana cand presiunea din cavitatea unde este colectat depaseste presiunea din vasele lezate Se poate insoti de aparitia unei echimoze de vecinatate La palpare se poate decela prezenta de crepitatii, datorate cheagurilor de sange; vas mare hematom pulsatil Absorbtia produsilor de degradare a hemoglobinei poate genera subfebrilitate si subicter pasager Punctia cu ac gros lichid hematic sange lacat sau sero-hematic Tratament functie de volumul hematomului
Bine delimitat daca tesutul subcutan este compartimentat prin tracturi fibroconjunctive Tendinta de a se extinde pe traiectul pachetelor vasculo-nervoase si a se extravaza in interstitii daca tesutul subcutan este lax- hematom difuz
Volum redus imobilizarea segment si pansament compresiv, cu resorbtie progresiva Volum mare sau evolutie nefavorabila sub tratament conservator drenarea chirurgical, cu evacuare, lavaj, drenaj, mesaj, hemostaza vas afectat
Contuziile profunde forme anatomo-clinice diferite in functie de severitatea leziunilor si a structurilor afectate Contuziile musculare Hematomul profund subaponevrotic dezvoltat in interiorul unei loji musculare Strivirea sau ruperea partiala a fibrelor musculare si lezarea vaselor de sange Tumefactie difuza, imprecis conturata, cu impastare profunda si mobilitate redusa contractia musculaturii fixeaza masa pseudotumorala Clinic durere locala spontana, intensa in repaus, exacerbata de palparea sau contractia musculaturii interesate Punctie exploratorie lichid hematic Echimoza tardiva la 2-3 zile, regionala sau la distanta, difuziune prin comunicatiile cu lojele vecine Insamantare cu germeni din torentul circulator sau focar de vecinatate supuratii profunde, flegmoane, fasceita necrozanta, gangrena gazoasa Pot genera prin volum compresii pe vase tromboflebita, ischemie periferica acuta prin tromboza, decompensarea unei arteriopatii periferice impune interventie de urgenta
Tratament de urgenta incizie de degajare, evacuare, hemostaza chirurgicala, lavaj, drenaj, mesaj Reparatia posttraumatica a rupturii de fibre musculare tesut conjunctivo-fibros, nefunctional, cu scaderea performantelor musculaturii, si constituirea de zone slabe perete abdominal eventratie posttraumatica Contuziile abdominale, toracice leziuni ficat, splina, plaman pneumotorax, hemoperitoneu explozii viscere cavitare colon, vezica Ex. Clinic si imagistic complet monitorizare 24-48 h
Contuziile profunde
Contuziile prin strivire crush sindrom descris in 1941 de Bywaters
Cauzat de forta mare de compresie sau strivire, suficienta sa interfere cu functionarea metabolismului normal si sa provoace leziuni tisulare
Prabusiri de diverse structuri pe segmente ale corpului uman Forte compresive exercitate pe segmente diverse Compresie prelungita
Se poate asocia cu leziuni directe de organ, cu fracturi severe Tegumentele pot ramane intacte Sangerare externa minima, dar pot apare hemoragii interne grave\
Conduce la aparitia unei forme particulare de soc, cu multiple dezechilibre sistemice, predominant metabolice care culmineza cu IRA.
Contuziile profunde
Contuziile prin strivire crush sindrom
Etapa de compresie
trebuie sa dureze 8-10 h, cu constituirea devitalizarilor maselor musculare, cu acumulare de cataboliti rezultati din metabolismul anaerob si hipoperfuzie - mioglobina
Rapiditatea si gravitatea instalarii sindromului direct proportionala cu volumul maselor musculare afectate
Contuziile profunde
Contuziile prin strivire crush sindrom
Etapa de compresie
Rhabdomioliza fiziopatologie
Distructie musculara Lichidele extracelulare intra in celulele musculare Lichidele intracelulare musculare migreaza in fluidele extracelulare
Acid lactic Mioglobina K, fosfati Tromboplastina, Creatin- kinaza si Creatinina Creste concentratia de H20, NaCl, Calciu
Rhabdomioliza - complicatii
Cardiotoxicitate
Contuziile profunde
Contuziile prin strivire crush sindrom Etapa de decompresie
eliberarii corpului, evolueaza in 3 etape:
Etapa de revascularizare a segmentului strivit faza de edem aparitia unui edem masiv, dur, putin elastic, ce infiltraza tesutul conjunctivo-grasos, interstitiile musculare, pe care le disociaza, cu sechestrare lichidiana majora(5-6litri) Etapa insuficientei renale potential reversibile determinata de prezenta socului hipovolemic, generat de edem, deshidratare, vasodilatatie, cu scaderea perfuziei renale, precum si aparitia nefropatiei mioglobinice pacient palid, extremitati reci, periferia inchisa Etapa insuficientei renale organice determinata de concentratia mioglobinei serice, amploarea socului hipovolemic si rapiditatea tratamentului oligoanurie, hiperpotasemie, mioglobinurie
Contuziile profunde
Contuziile prin strivire crush sindrom - Etapa de decompresie
Sindromul de Compartiment
Ischemie musculara evidenta Determinat de fortele compresive aparute in spatii inchise tegument si fascii musculare Presiunea osmotica tisulara > presiunea hidrostatica capilara Aparitia ischemiei musculare Aparitia edemului celulelor musculare Prelungirea ischemiei (>6-8 h) determina hipoxie tisulara si moarte celulara Traumatismul direct al partilor moi se adauga la edem si ischemie
Fenomenul de reperfuzie Efectele sistemice apar dupa reperfuzia tesuturilor afectate Aparitia radicalilor de oxigen liberi dupa distructia musculara Cresterea concentratiei intracelulare de calciu Insuficienta renala Hipovolemie Distructia tubilor renali Prezenta de agenti nefrotoxici
Contuziile profunde
Paralizia si pierderea sensibilitatii ariei afectate Rigiditatea articulatiilor distale masei musculare afectate Durere, modificari senzoriale, tumefactie, pierderea tonului muscular Poate persista pulsul si piele calda
Tratamentul starii de soc Tratamentul leziunilor traumatice Prevenirea si tratamentul insuficientei renale
Refacere volemiei solutii hidro-electrolitice si plasmexpanderi Administrarea de spasmolitice si ganglioplegice pentru diminuarea vasoconstrictiei Administrare de antihistaminice, pentru scaderea permeabilitatii capilare Alkalinizarea urinii : pH urinar > 6.5; administrare NaHCO3: 50 mEq la 1 litru fluid Controlul hiperkalemia si acidozei pentru prevenirea mioglobinuriei acute renale Mentinerea debitului urinar : Diureza de minim 300 ml/h; administrare de manitol Alte terapii Administrare de insulina/glucoza pentru hiperkalemie severa Hemodializa
Antibioterapie profilactica si terapeutica Excizia tesuturi devitalizate, debridarea si drenajul plagilor Fasciotomiile precoce pentru a preveni contractura Volkmann Amputatiile distrugeri tisulare intinse cu compromiterea lor Tratament cu Oxigen Hiperbaric
Scade necroza tisulara Inhiba formarea radicalilor de oxigen liber Scade edemul muscular
plagi perforante leziuni ale viscerelor cavitare sau parenchimatoase intepate taiate contuze muscate prin arme de foc
Solutia de continuitate tegumentara expune tesuturile subiacente la contaminare, infectie si se asociaza cu posibile leziuni grave si fracturi
Abraziune :
Pielea lezata prin razuire, forfecare, realizandu-se o leziune superficiala Dureroasa prin afectarea terminatiilor nervoase si sangeranda prin afectarea capilarelor Potential de infectare, contaminare si leziuni subiacente
Dilacerarea :
Leziune a pielii de profunzime diferita, lineara sau stelata, cu margini suple sau neregulate. Determinata de un impact cu un obiect ascutit Sangerarea poate fi severa Lezate frecvent si structurile profunde
Avulsia:
Lambouri de piele din marginea plagii desprinse aproape complet. Reaplicarea cu grija a lamboului si realizarea unui pansament compresiv Lambou complet mobilizat reaplicat sau transportat steril, in mediu rece, impreuna cu pacientul
Amputatia:
Implica extremitatile corpului Sangerarea poate fi masiva Marginile plagii piele si oase - neregulate 3 tipuri : completa, partiala, in manusa
Intepatura/Penetranta
Determinata de obiecte ascutite cu varf Poate evolua fara sangerare externa, dar cu hemoragie interna masiva penetranta sau perforanta Marca externa orificiu tegumentar mic, punctiform Plaga de arma de foc orifiu de intrare distrugere minima, urmata de o unda de soc ce realizeaza un veritabil con de penetratie, orificiu de iesire mare si anfractuos uni/bipolara Plaga injunghiata Plaga produsa prin intepaturi de artropode sau muscatura de sarpe edem, eritem, flictene hemoragice, echimoze masive enzime faciliteaza difuziunea, necroza tisulara
Clinic astenie, greturi, varsaturi, hipotensiune, parestezii, paralizii, dispnee, soc hipovolemic, insuficienta renala, respiratorie
Plagi contuze:
Zona de distrugere tunelul provocat de proiectil ce cuprinde tesuturi zdrobite, sange, resturi telurice
Zona de contuzie tesuturi devitalizate prin ischemie si infectie
Suprainfectarea plagilor :
Prezenta germeni numar, virulenta, timp de contaminare Scaderea puterii de aparare a organismului Caracteristicile plagii anfractozitate, profunzime, devitalizari, prezenta corpi straini, tip tesut afectat sinoviala, pleura, tendoanele, tesut conjunctivo-grasos
Vascularizatia Oxigenarea tisulara Hipoproteinemia, hipovitaminoze A,B1,B2, B6, C si deficitul de oligominerale Diabetul zaharat si obezitatea inhibitia reactiei inflamatorii initiale,
sinteza proteica scazuta, putere de aparare scazuta fata de germeni
Plagi cu rasunet general soc traumatic sau hemoragic cu mentinerea functiilor vitale A(irway), B(reathing), C(irculation)
Reechilibrare volemica Combaterea durerii Antibioterapie masiva Profilaxia antitetanica profilaxia tetanosului, prin revaccinare cu ATPA/ cu ser antitetanic la persoanele nevaccinate
Toaleta locala a plagii Explorarea plagii Hemostaza Excizia tesuturi devitalizate Tratamentul leziunilor asociate Sutura plagii
Explorarea plagii sub anestezie sau dupa un analgezic puternic inventarierea completa a leziunilor posttraumatice Realizarea hemostazei chirurgicale
Excizia tesuturilor devitalizate inlaturarea tesut subcutan necrozat, a muschilor si fasciilor compromise pana la limita infiltratiei hematice
Desfiintarea fundurilor de sac, a recesurilor posttraumatice Presupun un sepsis mai redus Creaza conditiile unei granulari adecvate si contractiei plagii
Per primam in plagile recente de cel mult 6 ore, putin profunde, fara tesuturi zdrobite, cu conditii de contaminare reduse Per secundam pentru plagi puternic contaminate, infectate sau supurate sau plagi recente care prezinta contuzii intense, delabrari masive
Plaga lasata initial deliberat deschisa, cu aseptizare progresiva si eliminare treptata a detrisurilor tisulare, sfacelurilor, puroiului Aparitia granulatiei plagii din profunzime in suprafata, constituie momentul favorabil suturii in medie la 3-5 zile posttraumatic
Asezarea in decubit dorsal, cu zona afectata plasata decliv, la un nivel inferior cordului Aplicarea unui garou de compresie moderata limfatica, la cel mult 5 cm deasupra plagii Efectuarea unei succtiuni puternice de minim 10 min asupra zonei muscate Excizia larga a zonei afectate, pana la fascia de invelis Transport rapid la spital terapie antiveninoasa, suportul functiilor vitale, prevenirea/combaterea tulburarilor de coagulare
Plagile cu pierderi mari tegumentare grefa de piele Plagile muscate de animale plagi cu posibilitate de infectare rabica
Local excizie margini plaga, toaleta, aseptizare General antibioterapie, terapie antitetanica si vaccinare antirabica