 Traumatismul reprezinta ansamblul manifestarilor locale si generale produse de un

agent vulnerant asupra organismului

 Contuzia = totalitatea modificarilor functionale si structurale produse in tesuturi de un

agent vulnerant, fara compromiterea integritatii tegumentului sau mucoasei

 Plaga = lipsa de continuitate a pielii, mucoaselor si a tesuturilor subiacente produsa

prin agenti traumatici ( termici, mecanici sau chimici)

 Rar leziuni cu risc vital imediat

 Dificil de stabilit cu precizie daca leziunile acestuia au o severitate deosebita sau nu
MECANIC TERMIC CHIMIC ELECTRIC
Taiere Arsuri Arsuri Electrocutare
Intepare Degeraturi Trasnet
Muscatura
Impuscare
Chirurgicale
Accidentale
 In functie de regiunea anatomica interesata
 Scalp
 Fata
 Membre
 Abdomen etc

 In functie de profunzime si complexitate

 SUPERFICIALE : limitate la tegument si tesuturile subiacente; nu
depasesc fasciile de invelis;
 PROFUNDE:
 NEPENETRANTE ( nu patrund in cavitati seroase)
 Oarbe
 In seton (deaspura fasciei superficiale)
 Transfixiante ( simple sau complexe)
 PENETRANTE
 Fara leziuni viscerale
 Cu leziuni viscerale
 In functie de timpul scurs de la traumatism
 PLĂGI RECENTE: până la 6 ore de la accident (fără semne de
infecţie);
 PLĂGI VECHI: peste 6 ore de la accident

 În funcţie de CIRCUMSTANŢELE PRODUCERII

ACCIDENTULUI (circulaţie, în timpul muncii, domestic
etc.)
 În funcţie de ATITUDINEA TERAPEUTICĂ IMPUSĂ, plăgile pot fi:

 de foarte mare urgenţă: pun viaţa imediat în pericol (ex.:

fractura laringiană cu obturarea complete a căilor respiratorii
superioare);
 urgente: implică intervenţii după cel mult câteva minute
(pneumotoraxul sufocant);
 critice: impun intervenţia în cursul primei ore după accident
(majoritatea situaţiilor de hemoperitoneu);
 ascunse: plăgi care nu sunt imediat vizibile (ex.:plăgile de
uretră)
  În funcţie de GRADUL CONTAMINĂRII ŞI PROGNOZA RATEI DE
INFECŢIE

 CURATE: inciziile chirurgicale pe tegumente dezinfectate şi fără a se patrunde în tractul

digestive (hernii etc.); rata de infecţie este sub 2%;

 CU CONTAMINARE MINIMĂ: din tractul digestiv, respirator sau genitourinar; rata de

infecţie este sub 3%;

 CONTAMINATE: contaminare majoră a plăgii; din această categorie fac parte toate
plăgile traumatice; dacă abordarea terapeutică este corectă riscul de infecţie este < 5%;

 INFECTATE: presupun o infecţie preexistentă (ex. peritonită apendiculară); rata de

infecţie este > 50%;
 Mecanismul de producere:
 Lovirea de corpuri dure, contondente
 Alte surse de energie cinetica: jet de lichid sub presiune, suflul puternic al unei
explozii etc

 Dpdv morfopatologic – pastrarea integritatii tegumentare

 Nu exista intotdeauna o directă proporţionalitate între amploarea

leziunilor parietale şi gravitatea leziunilor organelor interne, aşa cum
adeseori nu există un paralelism între intensitatea forţei de acţiune a
agentului traumatic şi efectele sale în profunzime asupra viscerelor.
SUPERFICIALE PROFUNDE

ECHIMOZA MUSCULARE (HEMATOMUL

SUBAPONEVROTIC)

HEMATOMUL SUPRAAPONEVROTIC

SEROMUL
 Forma anatomo-clinica cea mai simpla de contuzie superficiala
 Rezultatul unei forte vulnerante de mica intensitate care produce leziuni ale capilarelor
subtegumentare care prin dilacerarea acestora, sângele imbibă ţesutul celular subcutanat
= pata vinetie

 Aparitia IMEDIATA – superficialitatea contuziei

 Aparitia TARDIVA – contuzie profundal
 Adeseori poate fi un semn preţios în diagnosticul unor leziuni profunde ce trebuie
atent explorate şi rezolvate terapeutic
 echimoza brahio-pectorală este sugestivă pentru o fractură de col humeral

 echimoza palpebrală şi perioculară atrage atenţia spre o posibilă fractură a etajului

anterior al bazei craniului (ochi de raton)

 echimoza retromastoidiană poate fi rezultatul unei fracturi a stîncii temporalului

 nu necesită un tratament specific

 se resorb spontan în circa 21-24 zile, parcurgând modificări caracteristice ale

culorii cu implicaţii medico-legale.

 Nuanta rosietica – vinetie- albastruie – albastru-verzui - galben-verzui ( pe masura

degradarii hemoglobinei)
 Circumscris, subtegumentar;
 Masa superficiala, fluctuenta sau renitenta, moderat sensibila la palpare
 Sangele se acumuleaza si hematomul creşte atâta timp cât presiunea din cavitatea
unde este colectat nu depăşeşte presiunea arterial a vaselor lezate.

 Evolutia hematomului supraaponevrotic este conditionata de calibrul vaselor

lezate si de abundenta revarsatului sanguine.

 Punctia exploratorie- diagnostică poate fi utilizată şi în scop terapeutic pentru

evacuarea conţinutului.
 Rara
 Contuzie superficiala
 Actiunea tangenţială a agentului vulnerant clivează ţesutul subcutanat de
aponevroză fără însă a produce leziuni ale vaselor sanguine

 Se acumuleaza limfa in spatial virtual, progresiv = colectie nedureroasa, relativ

bine delimitate, ce nu bombeaza la suprafata tegumentului

 Punctia = lichid sero-citrin cu aspect caracteristic limfatic

 Hematomul profund sub-aponevrotic ( dezvoltat in interiorul unei loje musculare)

 Strivire +/- rupere partiala a fibrelor musculare + lezarea vaselor sangvine.

 S+S:
 Durere locala spontana, exacerbate de palpare
 Palpare: impastare profundă subaponevrotică de dimensiuni variabile, cu
mobilitate redusă
 Puncţia exploratorie extrage lichid hematie.
 Echimoza apare tardiv
 Contuziile profunde pot produce leziuni ale celorlalte structuri anatomice de la
nivelul regiunii topografice traumatizate: osteo-articulare, capsuloligamentare,
tendinoase, vasculare, nervoase
 Contuziile forte toracice şi/sau abdominale se pot solda cu leziuni traumatice ale
organelor interne cavitare sau parenchimatoase
 Pot duce astfel la : pneumotorax/hemotorax; ruptura de splina sau rinichi

 Anamneza si examen clinic atent si complet

 Supraveghere medico-chirurgicala 24-48 h
 HLG, biochimie, RxCP +/- abdominala, echorafie, CT
 Multiple dezechilibre sistemice
 Se recunosc mai multe perioade
1. Perioada de strivire (>12h) – devitalizari ale maselor musculare strivite ( acumulari
masive in tesuturi a catabolitilor toxici; cel mai agresiv este mioglobina = nefrotoxica)
2. Perioada post-contuzionala
a. Etapa de revascularizare a segmentului strivit ( trecerea in circulatia sistemica a toxinelor
tisulare )
b. Etapa insuficientei renale potential reversibile = soc hipovolemic ( cauzat de edem,
deshidratare, vasodilatatie)
c. Etapa insuficientei renale organice
 In functie de profunzimea lor, se pot clasifica in

A. Plagi nepenetrante = NU deschid cavităţi seroase;

B. Plagi penetrante = realizarea unei soluţii de comunicare cu exteriorul a cavităţii

peritoneale, pleurale sau pericardice.
 Plăgi nepenetrante simple - limitate strict la stratul celulo-musculo-aponevrotic al
peretelui abdominal;
 Plăgi nepenetrante perforante - de exemplu plăgile lombare cu lezarea unui organ
retroperitoneal (rinichi, pancreas, colon);

 Plăgi penetrante simple - de exemplu cele ale peretelui abdominal anterior, cu

interesarea şi a seroasei peritoneale, fără însă a produce leziuni ale organelor intra-
abdominale;
 Plăgi penetrante perforante - însoţite de leziuni ale unor viscere sau organe cavitare
intraabdominale.
 1. plăgi înţepate
 2. plăgi tăiate
 3. plăgi contuze
 4. plăgi muşcate
 5. plăgi prin arme de foc
 Orificiu tegumentar mic, uneori chiar punctiform, cu marginile relativ nete.
 Leziunile sunt localizate pe traiectul parcurs de agentul vulnerant.
 Profunde penetrante +/- perforante
 Risc infectios semnificativ
 Traiectul este în general „în fund de sac", iar prin obstruarea orificiului extern (cu
cheaguri etc), rezultă o minicavitate inchisă, ce costituie un mediu optim pentru
dezvoltarea germenilor şi în special a celor anaerobi.

 Particular: muscatura de sarpe, paianjen, albine, scorpion

 margini nete, regulate, uşor depărtate prin tendinţa ţesutului adipos subcutanat de a
se „eversa" în plagă

 riscul de lezare în profunzime a unor structuri anatomice importante ca: trunchiuri

nervoase, pachete vasculare, tendoane, capsule articulare etc.

 Risc infectios mai redus fata de plagile contuse sau intepate

 Factori de gravitate
 Hemoraia externa
 Posibile leziuni de organe cavitare sau parenchimatoase
 Margini tegumentare neregulate, anfractuoase, cu zone sau lambouri devitalizate.
 Ţesuturile subiacente prezintă leziuni importante prin zdrobire

 Risc infectios major: caracter profund, anfractuos, amploarei devitalizărilor tisulare

ce oferă condiţii prielnice de dezvoltare a germenilor microbieni, mai ales a celor
anaerobi.
 Plagi compuse
 Intepare
 Zdrobire
 Taiere
 Dilacerare

 Infectii polimicrobiene, mixte aerobe si anaerobe ( flora microbiana prezenta in

cavitatea bucala si saliva)
 Forta de actiune a proiectilului este direct proportionala cu patratul vitezei sale
 Orificiu de intrare (distrugere tegumentara minima)
 Odată pătruns în organism, prin energia sa cinetică el produce un efect de tip
exploziv deosebit de puternic;
 undă de şoc, care prin propagare în masa musculară produce mari distrugeri sub
forma unui „con de penetraţie" sau „de distrugere" cu baza spre periferie şi cu
vîrful la locul de oprire al proiectilului
 Retentionat in organism = unipolară, iar la locul de retenţie se pot identifica:
proiectilul, fragmente telurice şi/sau de îmbrăcăminte antrenate în profunzime.
 Când proiectilul are suficientă energie şi străbate toate structurile întîlnite în cale,
la poarta de ieşire, orificiul tegumentar este mult mai mare şi mai anfractuos
comparativ cu orificiul de intrare.
1. Toaleta locala a plagii : spalare cu apa si sapun;
- Curatarea mecanica a plagii:
 corpilor străini prin îndepărtarea chirurgicală a ţesuturilor
devitalizate, inclusiv a lambourilor de tegument;
 îndepărtarea largă, folosind apă oxigenată, ser fiziologic.

 Antisepsizarea plagii: colramina, clorhexina, betadine

2. Explorarea atenta a plagii:
- Sub anestezie convenabila sau dupa un analgezic puternic

3. Excizia tesutului celulo-adipos subcutanat necrozat, fasciculele musculare

compromise; se vor exciza pana la limita infiltratiei hematice, se vor largi
bresele aponevrotice, se vor desfiinta fundurile de sac, recesurile post-
traumatice
4. Hemostaza chirurgicala
5. Consulturi interdisciplinare pentru rezolvarea leziunilor asociate: nervoase,
vasculare, tendinoase, osoase, capsule-ligamentare.
6. Antibiocorticoterapie = cu efect bactericid ( asocierea unei b-
lactamine – Cefalosporine, Ampicilina- cu un aminoglicozid –
Gentamicina)

7. ATPA

8. Sutura plagii
- Per primam pentru plagile recente, de cel mult 6 ore
- Per secundam: contaminate microbian/infectate