ARTROZA

DEFINITIE:
• Artroza (osteoartrita) este o afecţiune
heterogenă, caracterizată prin
degenerarea cartilajului articular cu
modificări secundare ale osului
subcondral şi a întregii articulaţii.
Baza fiziopatologică a bolii o constituie
dezechilibrul funcţional dintre încărcare şi
rezistenţa la încărcare a suprafeţelor
articulare. Apare în două situaţii:
– încărcarea excesivă a unei articulaţii
normale
– încărcarea normală a unei suprafeţe
articulare modificată de diferiţi factori de
risc.
 CLASIFICARE:
• Artroza primară sau idiopatică:
– artroza generalizată sau difuză
(afectarea a trei sau a mai mult de trei
articulaţii)
– artroze localizate:
• nodulii Heberden
• nodulii Bouchard
• rizartroza policelui
• artroza erozivă
 CLASIFICARE:
• Artroza secundară:
– traume
• traume articulare
• fracturi
• traume ocupaţionale (ciocan pneumatic,
sportivi, balerini)
• supraîncărcare, microtraume - obezitate
 CLASIFICARE:

– cauze anatomice:
• deformări în valg sau var, displazii
• dismetria membrelor inferioare
• sindrom de hipermobilitate (hiperlaxitate
articulară)
• boala Legg-Calve-Perthes
 CLASIFICARE:

– afecţiuni metabolice:
• ocronoza
• condrocalcinoza
• hemocromatoza
 CLASIFICARE:

– boli endocrine:
• acromegalie
• diabet zaharat
 CLASIFICARE:

– artropatii:
• boli inflamatorii autoimune
• artropatii microcristaliniene
• artrite septice
 CLASIFICARE:

– osteopatii:
• boala Paget
• osteonecroza

– hiperostoza scheletală idiopatică difuză

 EPIDEMIOLOGIE:
• Artroza este cea mai frecventă
afecţiune osteoarticulară. Prevalenţa
bolii creşte odată cu înaintarea în
vârstă. Peste 90% din pacienţii cu
vârsta peste 40 de ani au modificări
radiologice, iar 30% prezintă pe lângă
modificările radiologice tipice,
semnele clinice ale bolii
 ETIOPATOGENEZA:
• Etiologia artrozelor primare este
necunoscută. Debutul şi evoluţia
ambelor forme este semnificativ
influenţată de factorii de risc locali şi
generali
 ETIOPATOGENEZA:
factori generali
Tulburari
Statusul
Predispoz hormonal: ale
itia incidenta metabolis
genetica: bolii creste mului
artroza dupa osos: mai
IFD-HLA- Varsta menopauza putin
B8; , substitutia frecventa
estrogenica
coxartroz are efect in
a protector osteoporo
za
 ETIOPATOGENEZA:
factori locali (biomecanici)

Modificari
traumatice

Traume
ocupationale, Obezitate
sport
Exista doua teorii:
Teoria tisulara:
modificarea
biomcanica a
cartilajului

Teoria
mecanica:
incarcarea
anormala a
unui cartilaj
normal
 Componentele cartilajului
articular:

Substanta
Condrocitele
Fibre de fundamentala-
colagen PG
• Boala artrozică este rezultatul dezechilibrului dintre
procesul de formare şi cel de degradare al cartilajului. In
stadiile incipiente numărul şi activitatea condrocitelor
creşte, urmată de scăderea lor progresivă (apoptoză).
Scade cantitatea de PG sintetizată de condrocite cu
creşterea concomitentă a producţiei de enzime litice
(catepsina) şi matrixmetaloproteinaze (MMP) –
stromelizina, colagenaza, gelatinaza. Producţia lor este
stimulată de citokinele proinflamatorii (IL-1, IL-6, TNF-α)
şi de factorii mecanici; în plus plasminogenul activează
MMP latente. Inhibitorii tisulari ai metaloproteinazelor
(ITMP) şi inhibitorul activatorului plasminogenului-1 (IAP-
1) au efect inhibitor pe MMP respectiv asupra
plasminogenului.
• IL-1, citokină produsă de monocite,
sinoviocite şi condrocite, joacă un rol
important in patogeneza bolii artrozice:
• stimulează sinteza şi eliberarea formelor
latente de colagenază, stromelizină şi
gelatinază
• stimulează sinteza si eliberarea
activatorului tisular al plasminogenului
• inhibă sinteza PG şi regenerarea
cartilajului
• Sinteza PG este stimulată de insulin-like growth
factor-1 (IGF-1) şi de transforming growth factor-
β (TGF-β). Supraîncărcarea articulară
îndelungată inhibă sinteza de PG, pe când cea
de scurtă durată stimulează sinteza matricei. In
plus, în artroză se modifică raportul dintre
condroitinsulfat şi keratansulfat.
• Enzimele litice şi CK proinflamatorii distrug
reţeaua de colagen şi eliberează moleculele de
PG, ducând la slăbirea matricei cu modificarea
calitativă a cartilajului şi pierderea funcţiei de
amortizor al acestuia.
 ANATOMIE PATOLOGICA:
•• Modificările histopatologice ale cartilajului artrozic:
•• structura cartilajului articular se modifică progresiv,
progresiv, iniţial
iniţial se
se observă
observă
fibrilarea şi ulcerarea cartilajului la locul maximei presiuni
•• cartilajul subţiat, rigid şi ulcerat expune osul subcondral
•• presiunile exercitate
exercitate asupra
asupra acestuia
acestuia determină:
determină:
–– îngroşarea
îngroşarea osului subcondral (osteoscleroză)
–– osteofite
osteofite marginale
marginale
–– lichidul
lichidul sinovial
sinovial pătrunde
pătrunde înîn ţesutul
ţesutul osos
osos şi
şi formează
formează chiste
chiste
subcondrale
subcondrale
•• inflamaţia membranei sinoviale (sinovita) – urmare a procesului de
fagocitare a macromoleculelor şi şi microcristalelor
microcristalelor provenite din
din os
os şi
şi cartilaj
cartilaj
(pirofosfat de calciu, hidroxiapatită)
•• fibrozarea, retracţia capsulei articulare
•• amiotrofia
amiotrofia periarticulară
periarticulară
 TABLOU CLINIC:
•• Cel mai important simptom este durerea articulară de tip mecanic
– apare la mişcare
mişcare şişi se
se ameliorează
ameliorează sau sau dispare
dispare la
la repaus.
repaus.
Frecvent
Frecvent este
este prezentă
prezentă aşaaşa numita
numita durerea
durerea de de demarare
demarare care
care apare
apare
la iniţierea mişcării, ulterior ea se remite progresiv şi reapare spre
orele serii – durerea de oboseală.
•• Cartilajul articular nu conţine terminaţii nervoase, de aceea
durerea acuzată de pacienţi provine
provine dindin alte
alte structuri
structuri anatomice:
anatomice:
•• osul subcondral ← creşterea presiunii medulare, microfracturi
•• osteofite - punerea
punerea în tensiune a terminaţiilor nervoase periosteale
•• sinoviala inflamată
•• punerea
punerea în în tensiune
tensiune a capsulei
capsulei şi
şi aa ligamentelor
ligamentelor articulare
articulare de
de
capetele osoase incongruente
incongruente
•• contractura musculară
 TABLOU CLINIC:
• Redoarea articulară de scurtă durată (<30 min)
dimineaţa sau după o perioadă de repaus. Apare ca
urmare a îngroşării membranei sinoviale şi a capsulei
articulare
• Limitarea mobilităţii articulare, consecinţă a
retracţiei capsulei articulare, a osteofitelor şi a
incongruenţei suprafeţelor articulare
• Instabilitatea articulară – se explică prin slăbirea
forţei musculaturii periarticulare şi prin deformările
suferite de capetele osoase care formează articulaţia.
 EXAMEN OBIECTIV:
• tumefacţia şi deformarea articulaţiei, consecinţă
a colecţiei lichidiene, a osteofitelor şi a îngroşării
capsulei articulare
• sensibilitate la palpare pe linia articulară
• crepitaţii şi cracmente la mobilizare, rezultat al
frecării suprafeţelor articulare neregulate sau
denudate
• limitarea pasivă a mobilităţii
• dezaxări, datorate remodelării şi distrugerii
capetelor osoase şi slăbirii aparatului
capsuloligamentar
 LABORATOR:
• VSH poate fi uşor crescut în puseurile
de activare (30-35mm/h)
• lichidul sinovial este de tip mecanic:
vâscozitate bună, celularitatea uşor
crescută, eventual cristale de
hidroxiapatită sau pirofosfat de calciu.
 RADIOLOGIE:
• îngustarea spaţiului articular – semn
al pierderii de cartilaj
• scleroză subcondrală
• osteofite marginale
• chiste subcondrale
• dezaxări, subluxaţii
 FORME CLINICE:
• artroza mâinii – 11% din cazuri
– rizartroza policelui
– poliartroza mâinii (articulaţii IFD, IFP)
cu noduli Heberden şi Bouchard
– artroza erozivă – proces distructiv,
eroziv afectând mai ales articulaţiile IFD
şi mai rar pe cele proximale
 FORME CLINICE:
• artroza carpului – foarte rară, de
obicei formă secundară
• artroza cotului
• artroza acromioclaviculară
• artroza glenohumerală – de obicei
secundară bolii de cheson sau
posttraumatic
 FORME CLINICE:

• spondilodiscartroza, afectează în
special segmentul cervical şi lombar
– 24%
 FORME CLINICE:

• artroza articulaţiei sacroiliace

• coxartroza – 25%
 FORME CLINICE:
• gonartroza – 27%
 FORME CLINICE:
• artroza talocrurală – pottraumatic sau
secundară tulburărilor de statică
• artroza piciorului – 9%
• artroza MTF I. – cea mai frecventă
formă, apare secundar hallux
valgusului sau hallux rigidusului
 TRATAMENT:

• Obiective:
• calmarea durerii - antialgice
• reducerea inflamaţiei - AINS
• regenerarea cartilajului –
condroprotectoare
 TRATAMENT:
• TRATAMENT NONFARMACOLOGIC
• informarea pacientului
• corectarea factorilor favorizanţi:
• posturare
• activitate fizică
• reducerea supraîncărcării articulare la
locul de muncă, reorientare profesională,
mijloace ajutătoare
• scădere în greutate
 TRATAMENT:
•• Medicaţia simptomatică cu efect imediat
–– Antialgice
•• Paracetamol (acetaminofen) max. max. 4g/zi
4g/zi –– eficient
eficient în
în ameliorarea
ameliorarea durerii
durerii
•• Tramadol
–– Antiinflamatoare
Antiinflamatoare nesteroidiene
nesteroidiene –– indicate
indicate înîn cazul
cazul pacienţilor
pacienţilor aflaţi
aflaţi în
în
puseu inflamator acut sau la care Paracetamolul s-a dovedit ineficient
•• AINS
AINS COX-2
COX-2 specifice – AINS de primă alegere – pe lângă efectul
antiinflamator şi antialgic inhibă IL-1
IL-1 şi MMP, iar efectele
efectele secundare
secundare
gastrointestinale sunt mai reduse.
–– celecoxib (Celebrex200mg 1tb/zi)
–– etoricoxib (Arcoxia60mg
(Arcoxia60mg 1tb/zi)
1tb/zi)
•• oxicamii – stimulează sinteza componentelor cartilajului şi inhibă IL-1β
(efect condroprotector).
–– Piroxicam (Flamexin 20, Felden, Piroxicam) – 20mg/zi
–– Meloxicam (Meloxicam, Movalis) tb a 7,5 şi 15mg, 1tb/zi.
•• celelalte AINS (Aspirina, indometacinul, ibuprofenul) au efect litic asupra
cartilajului.
 TRATAMENT:
– Inflitraţii intraarticulare sau
periarticulare cu glucocorticoizi
(Diprophos, Celestone)– în puseurile
de activare
– Împachetări locale antiflogistice,
AINS ungvent local
 TRATAMENT:
• Medicaţia simptomatică cu efect lent
(SYSADOA)
• glucozaminsulfat – DONA
• glucozaminsulfat, condroitinsulfat - Yogaflex
2tb/zi sau Artroflex compus 2x2/zi 6
săptămâni, 6 săptămâni pauză, 4 cure/an,
Flexodon A 2x1/zi
• extras nesaponificabil de soia şi avocado –
Piascledine300 1tb/zi, 6 luni/an
• viscosupleante – Hyalgan, Synvisc – conţin
acid hialuronic.
 TRATAMENT:
• Condroprotectoare – previn destrucţia
cartilajului şi încetinesc progresia bolii
• diacereina - ART50
• Mecanism de acţiune: - inhibă
sinteza de IL-1 şi MMP
• - stimulează sinteza de
colagen şi PG
• Doza: 2x100mg/zi
• doxiciclina
 FIZIOTERAPIE:
– Electroterapia
• TENS – efect antialgic
• unde scurte - efect antialgic,
miorelaxant, hiperemizant
– Hidrotermoterapia – căldură locală, băi
generale.
• Kinetoterapia – obiective:
menţinerea mobilităţii articulare şi
creşterea forţei musculare
 TRATAMENT
CHIRURGICAL:
• preventiv:
– osteotomie de femur - în cazul
displaziilor
– chirurgia biologică: graft osteocondral,
transplant de condrocite autologe sau
de celule mezenchimale nediferenţiate
• curativ: artroplastie, artrodeză.
BOALA ARTROZICA…
• “… un grup heterogen
de afecţiuni care
evoluează cu manifestări
articulare datorate
alterării integrităţii
cartilajului  şi modificării
consecutive a osului
subcondral” (American
College of
Rheumatology)