Lucrarea NR 1 2021

Entorse, luxatii,
fracturi
DR. BOGDAN ADRIAN GOGULESCU
Definitie
• Entorsa este urmarea traumatismelor
articulare inchise care actioneaza pe capsula
si ligamentele articulare prin forte
divergente care tind sa plaseze epifizele
respective dincolo de limitele excursiei lor
normale
• Se rup ligamentele si capsula in procente de
la 0 la 100
Anatomie
• Structurile anatomice prin care se
realizează şi se menţine contactul
pieselor osoase
• Asigură mobilitatea pieselor
osoase
• Stabilitatea articulară depinde de
integritatea structurilor articulare
• Au in alcatuire:
– Capsula
– Ligamentele
– Sinoviala
– Cartilajul hialin
Capsula
• Manşon fibros ce ţine suprafeţele osoase în
contact şi se inseră la o anumită distanţă de
suprafeţele articulare.
• Grosimea variază, prezentând zone fortificate
ligamentele cu structură fibrilară (Rainer)
Ligamentele 1
• Intrinseci – fascicole de întărire a
capsulei cu care rămân în contact
• Izolate – distincte de capsulă
• Extrinseci – ligamente la distanţă de
capsulă care sunt regresii ale unor
tendoane (ligamentul acromio-humeral).
Ligamentele
• Textura lor suporta tracţiunile dar nu presiunile (Rouviere).
• Structura: fibre conjunctive (predomina) şi elastice
• Se pot rupe când rezistenţa lor este depăşită
• La joncţiunea os-tendon sau os-ligament se crează o unitate structurală (Rainer
şi Ferdinand Fairen ) care începe la nivel molecular şi se continuă la nivel
structural maturându-se între 18-20 de ani.
• La tractiune ligamentul rezistă şi osul cedează
• Conţinutul bogat în terminaţii nervoase libere, aparate Golgi, Pacini, Ruffini
determină apariţia de tulburări neuro-vegetative posttraumatice
• Se descriu:
– fascicole superficiale în care predomină fibrele oblice
– fascicole profunde în care predomină fibrele parabolice.
Biomecanica articulara
Entorsa
• Lezarea unui ligament (sau mai multe) defineste
entorsa
• Se produce prin exagerarea unei miscari normale
• Este urmata de fenomene locale care determina
semnele si simptomele pe baza carora se pune
diagnosticul
• Principalul fenomen produs este inflamatia care
constituie prima faza de reparare a ligamentului
rupt
Entorsa
• Cauze
• Anatomie patologica
• Localizare
• Simptomatologie
• Evolutie
• Diagnostic
• Complicatii
• Tratament
Cauze
• Traumatisme prin:
– Accidente
– Agresiuni
• Intereseaza:
– Barbati tineri – sportivi
– Cel mai frecvent glezna
• Predispozitii date de:
– Malformatii
– Factori care modifica statica articulara normala
Anatomie patologica
• Lezarea ligamentului = caracteristica si urmare
• Lezarea capsulei se poate asocia
• Leziuni ale meniscurilor cand acestea exista
• Hemartroza
• Edemul periarticular
• Intinderi sau rupturi musculare -= foarte rare
Evolutie
• Procesul inflamator reparator
declanseaza vasodilatatie care dureaza 8=10 zile
=> edem => hemartroza => hidartroza
• Hidartroza:
– => rezorbtie si vindecare
– => rar => sinovita proliferanta => hidartroza
persistenta => modificari osoase de tip osteoporotic
regional
Localizare
• Toate articulatiile
• Mai frecvente:
– Glezna
– Genunchiul
– Pumnul
Diagnostic
• Dupa durerea initiala • Durere
articulatia nu se apara • Hiperemie locala
• Vasodilatatia da hieremie
• Deformare (Tumefactie)
• Hemartroza si edemul
deformeza regiunea • Impotenta functionala
• La cateva ore contractura (mai ales in gradul II si III)
musculara blocheaza • Echimoza dupa un timp
articulatia (necesar ca hematomul
• Rptura completa => descompus sa ajunga la
instabilitate si miscari piele)
anormale
Durere
• Prin lezarea filetelor nervoase din zona
• Prin modificarea pH-ului local ca urmare a
procesului inflamator
Deformare
Glezna
periarticulara
Genunchi
Deformare si echimoza
la 2-3 zile
Ligamentele gleznei
Impotenta functionala
Mecanism Manifestare
• Prin durere • Pozitie antalgica
• Prin instabilitate dictate de
asigurarea
capacitatii maxime
a cavitatii
articulare
Complicatii
• Acute sau immediate
– Leziuni vasculare
– Leziuni nervoase
• Cronice sau tardive:
– Entorse recurente
– Instabilitati articulare
– Hipotrofii musculare
– Artroze
Complicatii
• Hipotrofia vastului
medial al cvadricepsului
in entorsa de genunchi
Complicatii
• Hipotrofia
vastului medial
al cvadricepsului
in entorsa de
genunchi
Impingement subacromial
• cădere, coliziune, overuse => inflamaţie
• Testele determină durere în abducţie, flexie,
adducţie, rotaţie internă
• Tratamentul
– RICE:
• Aplicaţii reci,
• Imobilizare
• Compresie
• Elevaţie
– Antiinflamatorii: medicamente + fizioterapie
– Reducerea nivelului activitaţii
Tratament
principii
Ce trebuie facut Cu ce mijloace se face

1. Blocarea reactiei • Gheata local (1-2)
vasomotorii • Infiltratii locale anestezice
2. Calmarea durerii (1-2)
3. Metoda de tratament in • Pozitie procliva (1-2)
functie de gravitatea • Imobilizare riguroasa (2-3)
leziunii • Contractii izometrice (4)
4. Conservarea activitatii • Reluarea mobilizarii
musculare
articulare (4-5)
5. Recuperarea amplitudinii
miscarilor articulare
Tratament
• Conservativ
 Repaus
 Aplicaţii reci
 Indolenta prin analgetice-antiinflamatorii)
 Contentie
 Imobilizare flexibila (elastica sau gelatina zincata)
 Imobilizare gipsată
 Orteză
 Elevatie (pozitie ridicata pentru drenaj)
• Chirurgical :
 sutură/ reinserţie capsuloligamentară
 reconstrucţie ligamentară
 cura leziunilor de menisc
 tehnici artroscopice/ asistate artroscopic
Indicaţii tratament
 Gradul I:
 repaus, aplicaţii reci ► recuperare
 Gradul II:
 imobilizare ghipsată ►recuperare
 Gradul III:
 tratament chirurgical ► recuperare
In urgenţă
• Examenul clinic
• Inspectie
• Palpare osoasă si ligamentară
• Manevre forţate (varus, sertarul talonier)
• Contractii musculare izometrice
• Oplicarea criteriilor de la Ottawa
Radiografia
• Când un singur semn este prezent: faţa de
rotaţia medială la 20 grade şi profil (oblic
extern al tarsului, faţă strictă)
• Se elimină smulgerile osoase ligamentare şi a
fracturilor associate
• Alte investigaţii: ecografia mai ales în urgenţă
Tratamentul iniţial
• Gravitatea entorsei este dificil de apreciat
• Protocolul G.R.E.C. sau protocolul RICE
(gheata, repaus, elevatie, contentie)
• Chirugia în urgenţă nu-şi are locul în afara
cazurilor foarte particulare
Stadiul I Trévino
I II
• Reeducarea funcţională • Imobilizare 3 săptămâni:
quasiimediată axată pe – Strapping
lucru proprioceptiv – Gheată cu sprijin
• Punerea unui evenrtual – Orteză de imobilizare
strapping pentru câteva zile • Urmează reeducarea
funcţională
Stadiul II Trévino
A B
• Imobilizare rigidă sau • Oreteză de imobilizare
semirigidă cu prijin 6 6-8 săptămâni apoi
săptămâni apoi reeducare 4 săptămâni
recuperare
• 3 săptămâni continuată
cu contenţie suplă 2-3
săptămâni sau orteză
de imobilizare şi apoi
reeducare
Stadiul Iii-IV Trévino
III IV
• Tratament ortopedic • Tratament ortopedic
prin imobilizare rigidă prin imobilizare rigidă
• Tratament chirurgical • Tratament chirurgical
(adesea în stadiul de (de necessitate) în
sechele dureroase) funcţie de leziunile
osoase asociate
Terapia entorsei trebuie simplificată prin:
• demers clinic sistematic

• utilizartea criteriilor Ottawa
• Utilizarea protocolului terapeutic GREC
• Utilizarea ecografiei în bilanţul unui traumatism
• Utilizarea ortezelor de imobilizare al cărui cost este
inferior altor metode de tratament
• prevenirea sechelor şi depistarea lor precoce
• Colaborarea şi înţelegerea pacientului
• concertarea cu radiologul
• Raţionalizarea tratamenutului în funcţie de cost
Luxatii
Definitie
• Pierderea completa a contactului dintre
suprafetele oasoase componente ale unei
articulatii
Caracteristicile luxatiei
• Se produce prin exagerarea unei miscari
normale
• Se rup toate ligamentele (inclusiv capsula)
• Deformare este caracteristica si sugereaza
diagnosticul
• Comporta riscuri tegumentare, arteriale si
nervoase
Luxatia
• Clasificare
• Cauze
• Localizare
• Simptomatologie
• Diagnostic
• Complicatii
• Tratament
Luxatia
• Clasificare • Mai rare ca fracturile:1/8
• Mai frecvente la membrul
• Cauze superior: ¼
• Localizare • Rare la copii (ligam,ente si
• Simptomatologie oase suple)
• Rare la batrani care fac
• Diagnostic fracturi
• Complicatii • Incidenta maxima 35-60 de
ani
• Tratament
Clasificare/Cauze
Traumatice Congenitale
• Acute • A:
• Recidivate – Complete
• Recidivante – Subluxatii
•B
– Unilaterale
– Bilaterale
Mecanismul luxatiei
• Traumatismul direct pe articulatie sau indirect
cand diafiza osului distal e43ste folosita ca
parghie
• Transmiterea traumei se face in afara
punctelor obisnuite de preluare a presiunilor
determina ruperea sau dezinsertia capsulei
• Contractura muasculara sau/si greutatea
membrului fixeaza pozitia segmentului luxat
Factori favorizanti
• Forma suprafetelor articulare
• Tipul de conducere a miscarilor (musculara,
ligamentara sau osoasa)
• Leziuni articulare dobandite (poliartrita
reumatoida)
• Tonusul muscular care are rol in mentinerea
suprafetelor articulare in contact
Anatomie patologica
• Rupere longitudinala a capsulei (paralela cu axa
osului luxat)
• Ruperea sinovialei genereaza hemartroza
• Ligamentele sunt smulse, dezinserate, rupte sau
dilacerate
• Epifizele prezinta leziuni discrete sau
determinante pentgru recidive
• Pot exista tendoane luxate sau smulse , nervi
comprimati
Localizare
• Toate articulatiile
• Mai frecvente:
– Umarul
– Cotul
– Policele (articulati metacarpo-falangiana I)
– Articulatiile interfalangiene ale degetelor
– Soldul
• Rare:
– Glezna
Simptome
• Durere • Deformare
– Prin lezarea filetelor
nervoase din zona
• Radiografii
– Prin compresiuni – De fata (A-P)
nervoase sau – Profil (L-L)
vasculare
• Impotenta
functionala
Deformarea regiunii
Impotenta functionala
Cauze Manifestare
• Prin durere • Adoptarea unei
• Prin instabilitate pozitii dictate de
anatomia
regiunii
Diagnostic
Pozitiv Diferential
• Durere • Contuzii şi entorse
• Deformare grave
caracteristica • Fracturi periarticulare
• Impotenta functionala • Laxităţi articulare
completa complexe
• Inventarierea corectă şi
completă a leziunilor
(asocierea cu leziuni
osoase este posibila)
Spondilolistezis
• .
Complicatii
• Acute sau imediate
– Leziuni cutanate
– Leziuni vasculare
– Leziuni nervoase
• Cronice sau tardive:

– Entorse recurente
– Instabilitati articulare
– Artroze
Complicatii: Instabilitatea
anterioară a umărului
.
Preluare
Tratament
• Reducere
• Indolenta prin analgetice-antiinflamatorii)
• Contentie (orteza sau imobilizare ghisata)
• Elevatie (pozitie ridicata pentru drenaj)
• Antitrombotice (luxatiile membrului
inferior)
Prognostic si
complicaţii
• Prognostic bun
• Complicaţii tardive:
– Instabilitate articulară
– Sinovită cronică reactivă
– Calcifieri periarticulare
– Artroză
Artroză cot
.
Luxaţiile sterno-claviculare
• antero–superioare
• postero–inferioare
• Tatamentul chirurgical în:
– disfagie
– dispnee
– compresiuni vasculare
Preluare
Luxatia acromio-claviculara
Mecanism Radiografie
Luxatia
scapulo-humerala
• La inspecţie:
– Deformare caracteristică
– braţul în abducţie şi retroducţie
– Proeminenţa acromionului (semnul epoletului)
• La palpare:
– Capul humeral deplasat anterior
– Glena goală
• Radiografie elocventă: faţă +/- axilară
Leziuni anatomo-patologice
luxatia scapulo-humerala
• Rupturi capsulo-ligamentare
• Decolarea/ruperea bureletului glenoidian (leziunea
Bankart)
• Punga Broca-Hartmann
• Cap humeral “în toporaş”
• Depresiuni la nivelul capului humeral: Malgaigne şi
Hill-Sacks
Luxaţie scapulo-humerală
anterioara
.
Colecţie personală
Ancoşa Malgaigne
.
Depresiunea Hill-Sacks
.
Colecţie personală Harold Arthur Hill 1901-1973 and Maurice David Sachs 1909-1987
Luxaţii antero-inferioare
.
Luxaţie intracoracoidiană
.
Luxaţia erecta
Manevra Hippocrate
.
Preluare
Tehnica Kocher
Usama Basit eMedicine Interactive Case Studies (CME Case of the Week) Rawalpindi,Pakistan
Extensie si contraextensie
Tractiune
Imobilizare
Luxaţia scapulo-humerală Capsulorafia
.
Preluare
Tehnica Bristow / Latarjet
.
Preluare
Repararea artroscopică
.
Luxaţii posterioare
.
Luxaţie scapulo-humerală cu fractura
trohiterului
.
Lezarea nervului axilar cu
relaxarea musculara secundara
.
Fractura humerus si L.S.H.
.
L.S.H. şi sechele L.A.C.
.
Fractură luxaţie incidenţa
axilară
.
Fractură-luxaţie
.
Fractura
.
luxaţie=>osteosinteza
Colecţie personală Colecţie personală

Fractura-luxaţie=> artroplastie
.
Preluare
Mecanismul luxaţiei de cot
.
Luxaţia de cot
Luxaţie cot
Luxaţie cot la copil
.
Luxaţie postero-externa cu fractură
epitrohlee
.
Încarcerarea epitrohleei
• .
Luxatie posterioara cu
.
fractura humerus
Luxatie cot cu fractura
.
condil humeral la copil
Fractura luxaţie – tratament
chirurgical
.
Fractura luxaţie – tratament
chirurgical
.
Fractura luxatie -
.
sechele
Luxaţie cot cu fractura
.
capului radiusului
Luxaţie cu fractura capului radiusului
=> rezecţie cap radius
.
Luxaţie posterioară de cot şi divergentă
de antebraţ la copil – CAZ RAR
.
Luxaţie cot cu fractură proces coronoid
.
Luxaţie anterioară a cotului
.
Rezultat după tratament chirurgical
• .
Luxatie sold
• Durere şi impotenţă funcţională
• Atitudine vicioasă (a şoldului), caracteristică în
luxaţiile tipice
– rotaţie externă în luxaţiile anterioare
– rotaţie internă în luxaţiile posterioare
– flexie în luxaţiile joase
– extensie în luxaţiile înalte
– scurtare aparentă
– şold în resort
Tratament
• Reducere de urgenţă sub anestezie generală/ regională
– tehnica Böhler - în decubit dorsal
– tehnica Ewald - în decubit dorsal pe masă, cu gamba pe umăr
– tehnica Stimson - în decubit ventral, pe masă
• imobilizare prin extensie continuă la planul patului 2-3 săptămâni
• Tratament chirurgical:
– în luxaţiile ireductibile – reducere sângerândă
– dacă reducerea este concentrică dar instabilă => fixarea articulaţiei cu broşă
Kirschner, sau osteosinteză de acetabul, sau plastie de acetabul cu grefon
corticospongios
– dacă reducerea nu este concentrică => excizia fragmentelor
osteocartilaginoase libere (dacă fragmentele sunt mici), sau osteosinteza
capului femural sau acetabulului (dacă fragmentele sunt mari)
– în luxaţiile vechi – reducere sângerândă urmată de artrodeză sau artroplastie
Tratamentul luxatiei obturatoare de sold
Luxatie anterioara de
genunchi
Luxatie laterala de
genunchi
• .
Luxatie anterioara de
glezna
Luxatii tarso-metatarsiene si
. metatarso-falangiene
Fracturi
Definitie
• Intreruperea post traumatica a continuitatii
unui os:
– Traumatism pe os normal = fractura normala
– Traumatisme minime => fracturi pe os patologic
Cauze
• Traumatisme
– Directe
– Indirecte
• Flexie (accentuarea curburii existente sau retresarea ei)
• Rotatie
• Forfecare
• Compresiune
• Distractie
Cauze
Directe Indirecte
• Forta directa produce fracturi • Flexie (accentuarea curburii
cu al trteilea fragment in pana existente sau redresarea ei)
(trunghiular) = frecvent
fractura este deschisa c u • Rotatie (forte divergente la
contuzia importanta a partilor distanta)
moi • Forfecare (forte divergente
fara distanta)
• Compresiune forte
convergente pe aceeasi axa
• Distractie: forte divergente
pe aceeasi axa
Tipuri de fractura
• Fractura incompleta
• Inflexiunea
• Deformarea in grosime
• Fractura in lemn verde
• Infundarea
Clasificare
Fractura completa dupa: Fractura incompleta
• Osul interesat • Inflexiunea
• Locul fracturii • Deformarea in grosime
• Traiectul fracturii • Fractura in lemn verde
• Numarul fragmentelor • Infundarea
• Deplasarile fragmentelor
• Comunicarea cu exteriorul
Clasificare
Traiectul fracturii Numarul fragmentelor
• Oblic: • Doua fragmente
– Lung (< peste 30 grade) • Trei fragmente
– Scurt (< sub 30 grade)
• Mai mult fragmente
• Transversal (plurifragmentara)
• Spiroid
• Longitudinal (extrem de rar)
Clasificare anatomo-
patologica
Deplasarea fragmentelor Fractura deschisa
• Translatie (Gustilo-Anderson)
• Ascensiune • Gradul I (punctiform)
• Rotatie • Gradul II (fara lezare
importanta a partilor moi)
• Angulare
• Gradul III (leziuni
• Impactare importtante parti moi,
• Complexa vasculare si nervoase)
Criterii de diagnostic
Probabilitate Certitudine
• Durere • Mobilitate patologice
• Deformare • Crepitatia osoasa
• Echimoza • Intreruperea
• Scurtarea regiunii continuitatii osoase
• Impotenta • Netransmiterea
functionala miscarilor
• Flictene
Diagnostic
• Identificarea segmentului afectat:
– Afirmat de pacient
– Confirmat de medic
• Identificarea focarului
– Sediul durerii si deformarii
– Semne de certitudine (nu se probeaza intotdeauna
din cauza riscului de a produce leziuni suplimentare)
– Confirmare radiografica
Deformare in fractura maleolei interne
cu luxatie postero-externa glezna
Deformare in fractura maleolei interne
cu luxatie postero-externa glezna
Aspect dupa reducere in fractura maleolei
interne
Fractura maleolei interne cu luxatie postero-
externa glezna (Radiografie)
Complicatii
Locale
• Leziuni acute: • Soc traumatic (fr bazin 30%)
– Musculare • Embolia grasa
– Articulare • Tulburari pulmonare =>
– Nervoase bronho-neumonii = embolii
• Cronice: pulmonare
– Escare • Tulburari urinare la varstnici
– Calus viocios • Decompensare diabet
– Pseudartroze • Tromboflebite => tromboze
– Osteom periarticular venoase profunde => embolii
– Redori articulare poulmonare
– Osteoporoza postraumatica
– Necroze osoase (cap femur)
Deschiderea traumatica a focarului
Evolutie si prognostic
• Evolutie buna cu tratament corect
• Prognostic conditionat de:
– Comorbiditati
– Dotare in oameni si materiale
– Colaborare corecta si eficienta pacient-medic
• Factori de risc:
– Deschiderea focarului de fractura prin accident
– Material de osteosinteza inadecvat
– Tehnica operatorie incorecta
– Lipsa de supraveghere postoperatorie
Principiile tratamentului
• Tratamentul general primeaza asupra celui
local
• Se restabileste intai functia si apoi forma
TRATAMENTUL FRACTURILOR
Primul ajutor
• manipulare corectă a bolnavului

• tracţiune în ax
• imobilizare provizorie
calmarea durerii
pansament
profilaxie AT
imobilizare corectă
Primul ajutor la locul
accidentului:
1. Calmarea durerii
2. Degajarea corecta a bolnavului cu evitarea unor
miscari care pot produce complicatii (exemplu:
evitarea flexiei in traumatismele coloanei
vertebrale)
3. Refacerea aproximativa a anatomiei regiunii prin
tractiunea in ax;
4. Imobilizarea provizorie (de cele mai multe ori
improvizata)
A doua etapa a primului ajutor
acordata de persoane specializate
• Administrarea unui calmant
• Pansament in fractura deschisa
• Reducerea prin tractiune in ax
• Imobilizare provizorie corecta
• Seroprofilaxie antitetanica (fractura deschisa)
• Garou in cazul leziunilor vasculare (ora aplicarii
garoului va fi mentionata pe biletul de trimitere)
Tratament
Conservator Chirurgical
• Imobilizare clasica • Osteosinteza
• Extensie continua – Interna
transosoasa • Cu focar deschis
• Cu focar inchis
• Tratament functional – Externa
Tratament ortopedic
• Reducere prin extensie si contraextensie
• Manipulare in focar
• Imobilizare ghipsata sau echivalenta
Aparat ghipsat
• Mulat
• Neconstrictiv
• Extremitati libere,
vizibile
Reeducarea functionala
Imediat după imobilizare
– contracţii izometrice
– mobilizarea articulaţiilor
vecine
După suprimarea
imobilizării
– kinetoterapie
După 6 luni
– balneoterapia
– fizioterapia
Extensia continua transosoasa
• In fracturile instabile (oblice lungi, spiroide sau
cominutive)
• Reducerea se obtine in timp
• Se face printr-un sistem compus din brosa si
potcoava, cablu, scripeti, greutati
• Contraextensia se face prin inclinarea patului
bolnavului
• Pot fi necesare manipulari in focar cu benzi
circulare sau saculeti cu nisip
• Dupa mentinerea reducerii fracturii prin extensie
continua timp de 14-21 zile, imobilizarea se
continua cu aparat gipsat
Extensia continua transosoasa
Extensia transosoasa bipolara
• Se obtine reducerea in
focar prin tractiune
bipolara si se imobilizeaza
in aparat ghipsat cu
brosele inglobate
Tratament functional
• Principiu:
abandonarea
fracturii la:
– Bătrîni
– Taraţi
• Se mobilizeaza
precoce
Tratament functional Sarmiento
• Indicaţii: fracturi
transversale
• Principiu:
compresiune în focar
• Tehnică: ghips bine
mulat
Tratament chirurgical
Intern Extern
• Restabilirea continuitatii • Reducerea focarului de
osului fracturat cu ajutorul fractura prin tractiune
unor materiale metalice mediata de “fise” ;I
(plasate in segmentul stabilizata prin dispozitive
anatomic cu osul fracturat) externe (similara cu
poarta numele de extensia bipolara)
osteosinteza
• Metoda de tratament • Osteosinteza ridica trei

care vizeaza restabilirea probleme:
continuitatii osului – indicatia metodei,
fracturat (sectionat sau – alegerea materialului de
rezecat) cu ajutorul fixare si
unor materiale – tehnica de introducere
biologice sau metalice
poarta numele de
osteosinteza
Indicatiile tratamentului chirurgical
Absolute Relative
• Fracturi ireductibile • Fracturi cu deplasare
• Fracturi intraarticulare secundară
• Fracturi cu leziuni vasculare • Fracturi pe os patologic
• Fracturi cunoscute ca
instabile
• Fracturi etajate
• Fracturi multiple
• OSTEOSINTEZA
CENTROMEDULARA:
-cui Gamma
- tija Kunther
- tija Ender
• OSTEOSINTEZA CU PLACI
SI SURUBURI:
- complex DHS sau
DCS
- placi si suruburi
- suruburi
- brose, saibe
Şuruburi
Utilizarea şuruburilor
Osteosinteză cu placă înşurubată
Osteosinteza cu placă
Anii ‘60 Placă cu găuri rotunde
Anii ‘70 Compactor Muller
Anii ‘80 DCP
Osteosinteză cu placă
Anii ‘90 - Placă LC-DCP, Titaniu

Osteosinteză cu plăci epifizare
Lama placă
Lama placă
Şurub placă dinamic (DHS)
DCS
DHS
Lama
placă
DHS
COMPEX DCS FOLOSIT SI IN
FRACTURILE SUBTROHANTERIENE
OSTEOSINTEZA CENTROMEDULARA
CU CUI GAMMA
Osteosinteză centromedulară
Anii '80
Tija
blocată
Tijă blocată
• static
• dinamic
Tijă blocată
AO
Alezaj
Osteosinteză centromedulară cu focar închis
Tije elastice Ender
• Hobanajul
TRATAMENTUL DIASTAZISULUI IN
FRACTURILE DE ROTULA:
- IN STANGA: HOBANAJ
- IN DREAPTA: CERCLAJ
PROTEZE FOLOSITE IN OSTEOSINTEZA
COLULUI FEMURAL
ARTROPLASTIE DE ŞOLD
Totală cimentata Totală necimentată
ARTROPLASTIE DE
GENUNCHI
ARTROPLASTIE DE UMĂR
Parţială Totală
ARTROPLASTII DE COT
ARTROPLASTIE LA NIVELUL MÎINII
TRATAMENTUL COMPLICAŢIILOR FRACTURILOR
Fractura deschisă
DILUTION is
•Lavaj SOLUTION for

POLUTION (Chapman)
•Antibioterapie
•Seroprofilaxie AT
•Prelucrare chirurgicală primară

•Stabilizarea focarului
•Acoperirea plăgii
•Grefarea
Leziunea arterială
Urgenţă majoră
Colaborare în echipă:
•ortoped
•plastician
•chirurg vascular
•medic ATI
Fixatorul extern
Fixatorul extern
FIXATOR EXTERN
Sindromul compartimental
URGENŢĂ MAJORĂ 4-5 ORE
FASCIOTOMIE LARGĂ
REDUCEREA FRACTURII
Calusul hipertrofic
Indicaţii:
probleme estetice
compresiuni ale formaţiunilor vecine
Tehnică:
îndepărtarea calusului în exces
Calusul vicios
Osteoclazia Osteotomia Rezecţia
Pseudartroza
Pseudartroze hipertrofice Pseudartroze atrofice

•stabilizare fermă •grefare
•stabilizare fermă
Stimularea osteogenezei
•decorticare externă
•alezaj
Fractura cominutivă paletă humerală şi
hemiartroplastie
.

Lucrarea NR 1 2021

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Lucrarea NR 1 2021

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Entorse, luxatii,

Ce trebuie facut Cu ce mijloace se face

• demers clinic sistematic

• Cronice sau tardive:

Colecţie personală Colecţie personală

• manipulare corectă a bolnavului

• Metoda de tratament • Osteosinteza ridica trei

Anii ‘90 - Placă LC-DCP, Titaniu

•Lavaj SOLUTION for

•Prelucrare chirurgicală primară

URGENŢĂ MAJORĂ 4-5 ORE

Pseudartroze hipertrofice Pseudartroze atrofice

S-ar putea să vă placă și