Modelul IS-LM-BP este folosit pentru a explica comportamentul economiei naţionale şi dinamica sa.

Modelul IS – LM arată legăturile existente între sectorul bunurilor şi serviciilor şi sectorul monetar, legătura ce există între
pieţele bunurilor şi cea a activelor financiare. El oferă un instrument simplu şi puternic de analiză a efectelor politicilor fiscale şi monetare asupra cererii producţiei şi a ratei dobânzii. Variabilele de bază ce fac legătura dintre
pieţe sunt venitul şi rata dobânzii.Echilibrul pe piata bunurilor si piata monetara ( modelul IS-LM)Modelul IS-LM este obţinut din combinarea curbelor (IS) şi (LM), respectiv a echilibrelor pe cele două pieţe: cea a
bunurilor şi serviciilor respectiv cea monetară. Modelul IS –LM va arăta combinaţia de venit naţional şi rată a dobânzii care conduce simultan la echilibre pe ambele pieţe (în ambele sectoare: cel real şi cel monetar), astfel că
economia este privită ca un întreg. Punctul de echilibru este unic, iar grafic este reprezentat prin intersectia dintre cele doua curbe , punctul dat de venitul Y0 şi rata dobânzii r0.(TAB)Orice punct din dreapta şi sub curba LM
indică un exces de cerere de bani (EDM), iar punctele din stânga (sus) a curbei (LM), indică un exces de ofertă de bani (ESM). Curba IS reprezintă punctele de echilibru ale pieţei bunurilor şi serviciilor. În consecinţă,
punctele ce se află deasupra curbei IS caracterizează o situaţie cu exces în ofertă de bunuri (ESB), iar punctele de sub curba IS reprezintă un exces de cerere de bunuri (EDB).BP reprezintă înregistrarea tranzacţiilor
rezidenţilor unei ţări cu restul lumii. Există două mari conturi ale balanţei de plăţi: contul curent şi contul de capital. Ce-a de-a treia componentă este contul acordurilor oficiale (sectorul oficial). De multe ori contul de capital
este separat în două părţi: tranzacţiile sectorului privat; tranzacţiile privind rezervele oficiale (ale autorităţii publice) – contul acordurilor oficiale. În Contul curent se înregistrează comerţul cu bunuri şi servicii precum şi plăţi
sub formă de transferuri. Contul de capital înregistrează achiziţiile şi vânzările de active financiare ca acţiuni, certificate de depozit şi obligaţiuni, împrumuturi. Contul de capital înregistrează achiziţiile şi vânzările de active
financiare ca acţiuni, certificate de depozit şi obligaţiuni, împrumuturi.Contul acordurilor oficiale înregistrează modificarea rezervelor oficiale ale ţării. Rezervele oficiale sunt reprezentate de activele financiare străine
deţinute de către guvern (autoritatea publică). O creştere a rezervelor oficiale conduce la o balanţă a acordurilor curente negative. Surplusul balanţei de plăţi = creşterea rezervelor oficiale = surplusul contului curent + fluxul
net privat de capital către interior.Dacă atât contul curent cât şi contul de capital privat înregistrează deficit, atunci balanţa de plăţi totală este în deficit şi astfel banca centrală va pierde rezerve. Echilibrul extern există atunci
când balanţa de plăţi are un sold apropiat de zero.BP = Nx(Y, Yf, R) + CF(r – rf)CF = fluxul de capital,Yf = productia externa,rf = dobanda externa,R = dobanda nominala..Cadranul (1) prezinta legatura dintre investitii si rata
dobanzii, respectiv cererea de capital, sau curba eficientei marginale a capitalului.Cadranul (3) reprezinta conditia de echilibru pentru o economie inchisa fara sector puplib, respectiv Economii= Investitii( S=I), iar geometric
este reprezentata de prima bisectoare. Cererii de invetsitii din (1) ii corespunde in (3) acumularea necesara acoperirii acesteia.In cadranul (4) sunt descrise functiile de acumulare.
 Se presupune ca economiile au o legatura directa cu venitul, astefel incat panta acestor functii este pozitiva si depinde de inclinatia marginala catre economisire( IMS). Echilibrul obtinut in (3) pentru economii este proiectat
in (4) si astfel vom obtine venitul agregat necesar generarii nivelului corespunzator de economii pentru realizarea echilibrului.Cadranul (2) prezinta curba IS. Pe cele doua axe avem venitul agregat Y care corespunse celui din
cadranul (4) si rata dobanzii ce corespunde cadranului (1). Deci proiectia cadranelor (4) si (1) in cadranul (2) conduce la un punct de echilibru, respectiv combinatia de rate ale dobanzii si venitului agregat ce determina
egalitatea dintre acumularea planificata si investitiile planificate, respectiv curba IS.Ch publice pot fi usor atasate modelului prin adaugarea lor orizontala in cadranul (1), ceea ce va genera o deplasare catre dreapta a acestei
curbe cu G unitati, respectiv va fi I+G. Pentru a descrie influeta modifcarii taxelor si impozitelor, vom incepe cu cadranul (4), in care curba acumularii se va deplasa catre dreapta cu T, respectiv va deveni S+T. In niciunul
dintre cazuri analiza fundamentala nu este modificata, iar curba IS va contine si cheltuielile publice, precum si taxele si impozitele corespunzatoare.Expresia cea mai generala a curbei IS este: (formule).De unde rezulta
𝑀
dependenta intre PIB si rata dobanzii:y=lm..In cadrul acestui model, oferta reala de bani este egala cu diferenta intre cererea de tranzactii si cererea speculativa: = 𝑘 ∗ 𝑌 − ℎ ∗ 𝑟Unde: 𝑘 ∗ 𝑌 este cererea de tranzactii, ℎ ∗ 𝑟
𝑃
este cererea speculativa,𝑀 masa monetara de bani,𝑃 oferta de bani,ℎ senzitivitatea cererii speculative,𝑘 senzitivitatea cererii in rapot cu venitul.Utilizand aceste informatii obtinem dependenta intre output si rata dobanzii𝑌 =
1 𝑀 ℎ
∗ + ∗ 𝑟Modificarea pantei curbei IS depinde de:*Elasticitatea investitiilor în raport cu dobânda. Cu cât investiţia este mai senzitivă la rata dobânzii, cu atât IS tinde către orizontală.*Înclinatia marginalã cãtre
𝑘 𝑃 𝑘
economisire (s). Cu cât s este mai mare, cu atât IS tinde către verticală (este mai înclinată).*Rata de impozitare. Creşterea ratei de impozitare conduce la rotirea curbei IS către stânga (se apropie de orizontală) în timp ce
scăderea ratei de taxare roteşte către dreapta curba IS (tinde spre verticală).Deplasările curbei IS rezultă din:*Modificarea cheltuielilor publice (G). O creştere a cheltuielilor publice va deplasa curba IS la dreapta, în timp ce
o readucere a lor o va deplasa către stânga;*Modificarea volumului absolut al taxelor si al impozitelor (T). O creştere a impozitelor va deplasa curba către stânga, în timp ce o scădere a acestora o va deplasa către
dreapta.Panta curbei LM depinde de:*Elasticitatea cererii speculative de bani in raport cu rata dobanzii. Cu cat aceasta elasticitate este mai mare, cu atat LM este mai plata( are o inclinatie mai mica).*Senzitivitatea cererii
pentru tranzactii curente fata de modificarule venitului agregat. Cu cat aceasta senzitivitate este mai mare, cu atat curba LM tinde spre verticala(are o panta mai mare).Deplasarea curbei LM rezulta din modificarea ofertei de
masa monetara. O crestere a acesteia determina deplasarea curbei LM catre dreapta, iar o scadere determina deplasarea catre stanga.