Sunteți pe pagina 1din 16

Cuprins

Capitolul 1
Denumirea i descrierea patologiei.
Etimologie
Manifestri
Istoric

Capitolul 2
Criteriile simtomatice ICD i DSM

Capitolul 3
Psihodiagnosticul

Capitolul 4
Tratamentul, suportul psihologic al persoanei efeciente, recomandri, concluzii

Capitolul 1
Anorexia nervoas este o tulburare psihic din categoria tulburrilor alimentare, caracterizat
printr-o reducere anormal a greutii corpului i printr-o deformare a imaginii propriului corp cu
teama prevalent, persistent, de ngrare.Formele atipice ale comportamentelor anorectice, care
nu ndeplinesc criteriile de diagnostic ale anorexiei nervoase au o inciden de pn la 5% n
populaia general. Prevalena anorexiei nervoase definit prin toate criteriile de diagnostic este
de 0,5-1% la adolescente i femeile tinere. Boala este de 10-20 de ori mai frecvent la sexul
feminin dect la cel masculin Debutul bolii are loc de obicei ntre 10 i 30 de ani, dar n 85% din
cazuri se produce ntre 13 i 20 de ani. n ultimele decenii se descrie o cretere a prevalenei
bolii. Anorexia nervoas este mult mai frecvent n rile dezvoltate dect n cele subdezvoltate,
unde aceasta este rar.

Factori biologici

Studiile au demonstrat o inciden crescut la gemenii monozigoi, fa de cei dizigoi.


Incidena este mai crescut i la fraii pacienilor cu anorexie nervoas. La pacienii cu anorexie
nervoas s-au evideniat nivele sczute ale noradrenalinei. Subnutriia conduce la
hipercortisolemie, cu lipsa supresiei la dexametazon, scderea nivelului hormonilor tiroidieni,
amenoree, scderea nivelului hormonilor hipofizo-gonadieni (LH, FSH, G-RH). Leptina, un
hormon neuropeptidic secretat de adipocite, care joac un rol esenial n reglarea depozitelor
adipoase i a apetitului, este sczut.

Factori psihologici

Anorexia nervoas pare a fi o reacie la problemele adolescenei. Prin boal pacienii au


tendina de a nlocui cutrile fiziologice ale adolescenei cu preocuparea privind alimentaia i
greutatea corporal.Bolnavii au deficit de autonomie i de auotoidentificarea eu-lui i prin acest
comportament doresc s obin auto-aprecierea i s atrag atenia prinilor. Pacienii au de
obicei caracteristici emoionale i psihologice precum personalitate obsesiv-compulsiv, tendin
la izolare social i la perfecionism.

Factori socioculturali

Cultura vestic modern ncurajeaz i cultiv modelul de frumusee al omului slab. Mass-
media abund n imagini ale manechinelor i actorilor cu siluete trase prin inel. Succesul i
reuita profesional sunt frecvent asociate cu a fi slab.

Termenul de anorexie nu ilustreaz corect boala, deoarece scderea apetitului nu

exist.Bolnavilor le este foame i se gndesc mereu la mncare, dar nu se alimenteaz.


Pacienii se prezint la medic cnd pierderea n greutate este deja evident.

Consultul medical este de obicei solicitat de aparintori, bolnavul negndu-i

boala. De aceea, este important obinerea istoricului i de la surse colaterale.

Examenul clinic urmrete, pe lng aprecierea gradului deficitului ponderal,

evidenierea complicailor bolii:Starea general poate fi afectat, pacienii prezentnd astenie i


fatigabilitate.Tegumentele pot fi acoperite de lanugo, sunt palide uscate i pot fi

carotenodermice. Pot s apar edeme, ca o consecin a diselectrolitemiilor.

Fanerele pot fi afectate, nregistrndu-se cderea prului i fragilitatea unghiilor.

esutul osos poate prezenta osteopenie sau osteoporoz.

Dinii pot prezenta decalcifieri, n special ca efect al acidului din lichidul de

vrstur.

I. Aparatul cardio-vascular: inaniia duce la bradicardie i hipotensiune, care pot fi severe.


Tulburrile de conducere sunt uneori prezente, fiind consecina n special a hipokaliemiei,
mai rar a altor diselectrolitemii (hipocalcemie, hipomagnesemie, hipofosfatemie).
Cardiomiopatia poate s apar, ca o consecin a exerciiului fizic exagerat i
realimentrii agresive. Scderea n greutate poate s duc la instalarea prolapsului de
valv mitral.
II. Aparat respirator: poate s apar pneumotorax sau pneumomediastin spontan, cu
etiologie necunoscut.
III. Aparat gastro-intestinal: se nregistreaz reducerea senzaiei gustative, hipertrofie
parotidian, disfuncii esofagiene, esofagit, ntrzierea golirii gastrice, ulcere gastrice,
dilataie gastric acut n episoadele de bulimie, sindrom de arter mezenteric
superioar, malabsorbie, dilataie duodenal sau jejunal, alterri ale plexului mezenteric
prin utilizarea laxativelor, pancreatit, hepatit.
IV. Aparatul renal poate fi afectat prin instalarea unei insuficiene renale prerenale secundare
deshidratrii, tulburri de secreie a hormonului antidiuretic, nefropatia hipokaliemic i
litiaz renal.
V. Sistem nervos central: apatie, lips de concentrare, iritabilitate, tulburri cognitive,
tulburri de somn.
VI. Tulburrile metabolice includ scderea toleranei la glucoz, hipercolesterolemia,
hipoproteinemia, hipercarotenemia, deficiena de zinc, tulburri ale termoreglrii.
VII. Sistemul endocrin: disfuncii ale axei hipotalamo-hipofizo-gonadale, ale axei
hipotalamo-hipofizo-adrenale, amenoree i pubertate ntrziat.

Istoric
Morton nu gsise alte semne de patologie fizic i gndea c boala se datora unei stri anormale
a spiritelor animale i slbirii tonusului nervilor. El presupunea c pasiunile violente
ale sufletului au deranjat spiritele animale ale acestei fete, trimind prea mult snge la creier. De
asemenea credea c, poate, i schimbri n clim - nopile foarte reci din anul 1684 - au
contribuit la apariia bolii.

Terapia pe care a propus-o - plasturi pe stomac, sruri de amoniu, doctorii amare (chalybeats)
coninnd sruri de fier - nu au ajutat i pacienta a decedat dup cteva luni.
n 1859 Louis Victor Marce descrie i el un caz de anorexie nervoas.
n 1861 psihiatrul britanic Forbes Benignus Winslow, n cartea sa Boli obscure ale creierului i
ale sufletului a descris aa-numita boal a refuzului de a mnca ( refusal of food), dar cazurile
descrise de el par s fi avut psihoze coexistente (schizofrenie sau alte boli psihotice), unde
starvaia voluntar se datora unor deliruri de otrvire sau unor halucinaii imperative - adic
auzirii unor porunci imaginare.
n 1868 Sir William Wilthey Gull a dedicat i el bolii un tratat i i-a dat numele folosit pn
astzi, de anorexia nervoas. n diagnosticul diferenial el a menionat tuberculoza, tulburri
mezenterice, i a susinut c n acest caz e vorba de o apepsie isterica ( hysteric apepsia).
Francezul Ernest Charles Lasgue a descris o triad caracteristic, dup opinia lui, acestei boli,
pe care a denumit-o anorexie isteric: post, amenoree i hiperactivitate. Dup cum se vede,
amndoi, Gull i Lasgue au fost convini de existena unor cauze psihice i au legat aceast
boal de isterie.
n 1914 Morris Simmonds din Germania, pe baza unor date anatomo-patologice ntr-un caz de
emaciere extrem a unei tinere, lanseaz ipoteza endocrin - cea a unei insuficiene hipofizare
- cachexia hypophyseopriva sau sindromul Simmonds - numai c ipoteza aceasta conduce pe
terapeui ntr-o direcie greit.
Asociaia American de Psihiatrie n manualul ei diagnostic DSM III, precum i psihiatrul Paul
Gurfinkel, antropologul David Gamer de la Toronto i John Feigner de la St Louis n SUA (mai
restrictiv) au definit criterii mai precise de diagnostic ale anorexiei nervoase.
Katherine Halmi a descris diverse aspecte psihologice ale pacientelor cu anorexie, ca de exemplu
surprinztorul interes pentru reete culinare i pentru gtit celorlali membri ai familiei (o
obsesie pentru mncare) paralel cu abinerea sever de la mncare.
Psihanaliti au emis ipoteze diverse despre originile restriciei voluntare a alimentrii la
bolnavele de anorexie, dorina incontient de a fi impregnate (a induce sarcina) prin
nsmnare oral, urmate de sentimente de vinovie care determin abinerea de la alimentare.
Secolul al XX-lea, mai ales n a doua jumtate a lui, a cunoscut o cretere
a incidenei tulburrilor de alimentare, inclusiv a anorexiei nervoase. Creterea a fost confirmat
de studii n SUA i n Europa de vest, de pild, n Elveia (Willi i Grossman 1983).
n etiologie au fost implicai factori culturali ca noile standarde de frumusee feminin impuse
n diverse societi vestice, dar i factori traumatici ca de exemplu abuzurile sexuale suferite n
copilrie.
Dintre psihiatrii i psihoterapitii care s-au ocupat n mod deosebit cu studiul tulburrilor de
alimentare, inclusiv al anorexiei nervoase, se pot meniona psihanalista american de origine
german Hilde Bruch, terapeutul comportamental W. Stewart Agras, terapista
cognitiv Katherine A. Halmi de la New York, Christopher Fairburn de la Londra, psihanalistul
francez Philippe Jeammet.

Capitolul 2

Criteriile cele mai utilizate la diagnosticarea anorexiei sunt cele ale clasificrii DSM - IV - TR
(Manualul Diagnostic i Statistic al Tulburrilor Psihice ) a Asociaiei Americane de Psihiatrie
i clasificarea ICD - 10 (clasificarea statistic internaional a bolilor i problemelor legate
de sntate) a Organizaiei Mondiale a Sntii.

Dei teste biologice pot ajuta la diagnosticul de anorexie, diagnosticul se bazeaz pe o


combinaie de comportamente, de credine i experiene relatate, precum i caracteristici fizice
ale pacientului. Anorexia nervoas este de obicei diagnosticat de psihologi clinici, psihiatri sau
ali clinicieni cu calificarea necesar. De reinut c criteriile diagnostice au menirea de a ajuta pe
clinicieni i nu de a fi reprezentative pentru ceea ce pacientul individual simte sau triete n
cursul bolii.

Criteriile diagnostice pentru anorexia nervoas pot fi gsite n ntregime la aici, iar cele ale DSM
- IV - TR pot fi gsite la aici.

Criteriile DSM - IV :
1.Refuzul de a menine greutatea corpului la nivelul sau deasupra greutii minime considerate
normal pentru o anumit vrst i nlime (ex. pierderea ponderal ducnd la meninerea unei
greuti corporale sub 85 % din greutatea optim) sau incapacitatea de a realiza creterea
ponderal optim n cursul perioadei de cretere, ducnd la o greutate a corpului sub 85% din
ponderea optim.

1. Teama intens de a crete n greutate sau de a se ngra (de a deveni supraponderal sau
obez).

2. Tulburare n modul de a percepe greutatea i forma corpului, influena exagerat a


greutii i a formei corpului asupra auto-evalurii, sau negarea gradului sever de slbire.

3. La femeile postmenarheale, premenopauzale (femei care au trecut de vrsta menarhei, dar


nu au ajuns la menopauz), amenoreea (absena a cel puin trei cicluri menstruale
succesive).

4. sau alte tulburri de alimentaie.

DSM - IV - TR specific dou tipuri de anorexie nervoas:

Tipul restrictiv: n timpul episodului curent de anorexie nervoas, persoana nu a avut


comportamente regulate de accese de mncare rapid sau de eliminare sau purgaie (adic de
vrsturi auto-provocate, de exerciii fizice exagerate sau abuz de laxative, diuretice sau
clisme).

Tipul cu accese de mncare rapid sau tipul eliminator: n cursul episodului curent de
anorexie nervoas, persoana s-a angajat n mod regulat n comportamente ca accese de
mncare rapid sau comportamente de eliminare (vrsturi auto-provocate, exerciii fizice
exagerate sau abuzul de laxative, diuretice sau clisme).
Criteriile ICD-10 sunt similare, dar n plus fac meniunea unor:

F50.0CRITERII DE DIAGNOSTIC:

Greutatea corporal s fie cu cel puin 15% mai mic dect greutatea normal. Indicele de
mas corporal s fie mai mic sau egal cu 17.5.

Pierderea n greutate este auto-indus, prin evitarea alimentelor care ngra i una sau mai
multe din urmtoarele: vrsturi auto-induse; purgaie auto-indus; exerciiu fizic excesiv;
utilizarea de medicaie anorexigen sau diuretice.

Exist o distorsiune a percepiei imaginii corporale n forma unei psihopatologii specifice n


care frica de a fi supraponderal persist ca o idee fix, supraevaluat i pacientul i auto-impune
o greutate sczut.

O multitudine de tulburri endocrine care implic axul hipotalamo-hipofizo-gonadal sunt


prezente, manifestndu-se la femei n principal prin amenoree, iar la brbai prin scderea
potenei i a interesului pentru sex.

Dac debutul este prepubertal, secvena evenimentelor pubertale este ntrziat sau chiar
oprit (oprirea creterii; la fete snii nu se dezvolt i au amenoree primar; la biei organele
genitale rmn infantile).

i anomalii ale secreiei de insulin, iar dac debutul bolii este nainte de pubertate, ntrziere
sau oprire n dezvoltare.

Capitolul 3

Adina, are 32 de ani si este implinita pe plan professional, avand o meserie pe care a visat-o inca
din scoala generala, este contabila. S-a casatorit acum 8 ani si inca mai este foarte indragostita de
sotul ei, Alex, desi viata nu le-a dat sansa de a avea copii.
De 2 ani, au inceput anumite problem intre ei, ea devenise foarte stresata la locul de munca,
deoarece firma la care lucre concediase multi dintre angajati si volumul de munca s-a transmis la
cei care mai ramasesera, plus ca statea cu frica in san , in fiecare zi ca s-ar putea sa fie si ea data
afara.
Sotul ei, statea la serviciu peste program, pentru ca asa i se cerea de a firma la care lucre, se
vedeau seara, foarte putin si diminaeata cand plecau la lucru. Uneori seara, ea adormea si nu il
auzea pe sotul ei cand venea acasa. Au incercat sa fac copii cu diferite tratamente, care au dus la
o
oarecare crestere in greutatea a Adinei, dar nu cu mult.
Adina spune a intotdeauna fusese oraecum obsedata de aspectul sau fizi, deoarece de cand se stie
avea cateva kg, peste cum si-ar fi dorit ea sa arate. Se temea pentru casnicia ei, din cauza faptului
ca nu aveau copii, ca deja nu mai petrecea atat timp cu sotul ei, incepusera si certurile, plus ca nu
ii placea felul in care arata fizic.
Se gandea ca daca mai slabeste, poate sotul ei nu ava avea ochi pentru alte femei( asa cum
credea ea) si va reincepe sa o iubeasca numai pe ea.
La inceput, totul parea ceva normal, vroia sa slabeasca cateva kg sis a ajunga sa I placa de ea
cand se priveste in oglinda. Totul decurgea normal, cateva serii de exercitii fizice pe zi, mancare
mai putina si mai sanatoasa, adica legume si fructe. Dupa cateva luni, vazand ca nu reuseste sa
slabeasca a inceput sa fie mai drastica cu ea si alimentatia. Pana si sotul observase ca slabirea ei,
era evident si ca ea nu mai gatea, mancau aproape numai verdeturi, tot felul de salate, legume,
carnea nu mai era incusa in meniu, in frigider se regaseau cele de mai sus, plus iaurturi dietetice.
De fiecare data cand se uita in oglinda, se vedea grasa. Ajunsese sa nu mai manace cu sotul ei,
pentru ca acesta sa nu observe cat de putin manaca, isi taia mancarea in bucatele foarte mici, iar
mancarea o mesteca de foarte multe ori pentru a avea senzatia de satul.
Incepuse si sa-si provoace voma. Alex, mai incerca sa o oblige sa manance cu el la masa, dar
desi acest lucru se intampla, ea isi provoca varsaturi dupa, pentru ca mancarea pe care o
consumase sa nu se depuna. El deja luase atitudine astfel, plus ca nu mai statea pana traziu la
serviciu, weekendurile le petreceau amandoi, incerca sa o scoata din cotidian, dar degeaba.
Tratamentul ei a inceput in ziua in care, Alex, venind de la serviciu, a gasit-o lesinata jos pe
covor. Atunci a chemat ambulanta, iar ea a fost transportata de urgent la spital unde timp de 2
luni I s-au administrat ingrijirile medicale necesare: perfuzii multe, deoarece din cauza faptului
ca tinea la silueta peste masura, era si deshidratata.
Tratamentul ei a inceput cu nutritionistul, psihologul si medical bineinteles. Desi acum a luat in
greutate si nu mai este sub limita normalului, cu ajutorul nutritionistului, medicului si cu
sprijinul sotului manca asemeni unei personae normale, incluzand si alte elemente in alimentatie,
pe langa verdeturi, ea freceventeaza inca cabinetul psihologului si probabil acest lucru va mai
continua pentru a si putea reveni in proportie cat mai mare. Este dispusa sa adopte impreuna cu
sotul un copil.
2.
Alina este o tanara care a reusit sa invinga boala care cauzeaza una dintre cele mai lente si
dureroase morti, anorexia.
Alina a devenit anorexica la doar 12 ani si a petrecut multi altii promovand aceasta boala pe
Internet si incurajand fetele sa devina asemeni ei. Acum, sase ani mai tarziu, ea a invins boala,
iar pozele care odata reprezentau pentru ea imaginea perfectiunii o ingrozesc.
Ghemuita pe podea, vertebrele mele ieseau prin piele, aratam socant de slaba, insa pe palma
aveam scris cu marker negru cuvantul 'grasa'. Cand ma uit la aceasta poza, ma ingrozesc si simt
foarte multa furie fata de mine Fetele se ncurajau fiecare online, spunnd: mor de foame dar
perfeciunea, este aproape. Am nvat trucuri pentru a pacali medicul. Tot ce am vrut a fost s
fiu subire i am fost dispusa sa continui atit perfectiunea mea de sntate, familie i
viitor.Cantaream foarte putin. M simt ruinata i vinovata c am luat parte la aceasta comunitate
distructiva.
Ea spune ca abia acum isi da seama ca fetele care incurajeaza aceasta afectiune fac parte dintr-o
comunitate distructiva. n cazul n care mama ei ntreba despre alimente, spunea ca manca
sandvisul in drum spre acas de la coal. Pe ea nu o deranja ca vomita, deoarece asa isi asigura
pierderea in greutate. Pn cnd avea 14 ani, se hranea numai cu apa, guma de mestecat si gris
pe care il manca numai daca il facea piure.A inceput sa devina palida i incredibil de slaba,
parul ei se subtia si la dus cadeau smocuri din par. Mama ei deveins e suspicioasa si se purta ca
un vulture. Incerca sa plece inainte tuturor la scoala pentru a nu manca, dar intr-o zi o astepta
mama ei si a intrebat-o daca vrea o banana, iar ea i-a raspuns nu si apoi a fugit afara din casa.
atunci, prietenii i mama au devenit toti suspecti, deorece nu mai aveam energie si aveam mereu
stare de lesin si ameteala. A incercat sa se ascunda, dar un coleg a auzit-o cum vomita in toaleta
si a spus profesorilor, care i-au spus mamaei ei, care a pus-o sa mearaga la un specialist . "Sa vad
acum fete care incurajeaza anorexia ma intristeaza foarte tare. Candva am crezut ca sunt
prietenele mele. Abia acum realizez cui ii pasa, de fapt de mine: familiei, prietenilor si
profesorilor mei. Imi este rusine si ma simt vinovata ca am facut parte dintr-o comunitate atat de
distructiva", a mai spus Alina. Cantarea foarte putin, timp de dou luni, fusese tinuta la izolare in
clinica, era foarte diseprata s aplece inact a promis ca va urma planul de mancare, dar tot timpul
auzea o voce care I spune aca e grasa.. Ea povesteste ca era atat de obsedata ca e grasa, incat
ajunsese sa manance o punga de chipsuri in doua saptamani si ii lua si jumatate de ora sa
mestece o gura dintr-un sandwich. Colegii I spusesera iar profesorilor si ei mamei, si iar fusese
pusa sub izolare. In urmatorii doi ani, acontinuat sa recada si ajungea la spital la iecare 6 . la 16
ani a recunoscut ca are o problema. A avut dureri constante in piept i articulaiile mele se
simteau rigide i slabe.

Acum, Alina a reusit sa isi revina, atat cu ajutorul medicilor, dar mai ales cu ajutorul prietenilor
si familiei care au sustinut-o la fiecare pas si la randul ei incearca sa ajute alte fete care au picat
in capcana anorexiei. n septembrie 2009, a fost internata pentru a cincea i ultima oar. A
petrecut patru luni n recuperare i de aceast dat a simit ca totul a fost diferit.
La varsta de 18 ani, ea a reusit sa ajunga la greutatea de 55 de kilograme si e foarte mandra de
cumarataacum.
3.
Maria este o adolescenta de 20 ani, care si-a dori mereu sa devina fotomodel. La varsta de 15 ani,
a dat prima sa proba in acest sens, dar a fost respinsa din cauza ca avea cateva kg in plus fata de
cerintele prevazute pentru aceasta cariera. Dupa al doilea refuz, a realizat ca trebuie sa mai dea
jos cateva kg. Totul i-a reusit, a si castigat o proba pentru a devein manechin, dar din cauza
faptului ca slabise repede, kilogramele date jos, au inceput sa se acumuleze intr-o cantitate dubla
fata de cea pe care o daduse jos. Fiind deja intrata in lume modei, era necesar sa slabeasca iar
pentru a-si mentine slujba. Numai ca de aceasta data, avand 16 ani, stia sigur ca daca nu slabeste
isi va pierde ocazia de a-si vedea visul indeplinit. A inceput sa manance din ce in ce mai putin,
nu manca mancare cu grasimi si folosea multe laxative si diuretice pentru a elimina ceea ce
mancase.

Deja obserevase ca sanii incepusera sa I se micsoareze, parul ii cadea, iar unghiile I se rupea,
deoarece devenisera foarte moi. Pielea ajunsese de la culoarea normala la una galbuie. Isi aranja
mancarea, o muta in diferite locuri, la locul de munca nu manca din teama de a nu se ingrasa, isi
punea mancarea in diferite caserole mici, pentru a avea sub control cantitatea de mancare pe care
urma sa o manance. Devenise deja foarte slaba: avea 1,74 metri in inaltime, 48 de kilograme si
17 ani. Familia ei si colegele de munca observasera acest lucru. Familia a cerut ajutorul
medicului de familie, care de cand a vazut-o a recomandat imediat tratament de specialitate.
Cazul Mariei, este unul fericit, deoarece a primit ajutor rapid, anorexia nu s-a instalat in
totalitate, era la inceput, si acum la varsta de 20 ani, dupa multe luni de tratament, Maria are o
greutate de 60 de kilograme si este foarte multumita de ea si de faptul ca sis continua visul de a fi
manechin.

Obiective:

1. Identificarea factorilor care duc la aceasta situatie;


2. Surprinderea climatului familial din familiile cpersoanelor care sufera de aceasta boala;
3. Identificarea genului la care apare preponderant aceasta boala.
4. Identificarea tipului de persoana la care apare preponderant aceasta boala.

Ipoteze:

1. Daca persoana nu este multumita de imaginea sa din oglinda, poate dezvolta aceasta
boala;
2. Tensiunile din familie pot duce la aparitia acestei boli;
3. Femeile sunt mai predispuse la aceasta boala, din cauza ca ele tin mai mult la silueta;
4. Daca o persoana este vegetarian, atunci este mai predispusa la aceasta boala.

Chestionar

Anonim!

1. In ce masura obisnuiti sa realizati urmatoarele activitati?

Impartiti Manacati Mancati Nu mancati Faceti


mancarea in foarte putin numai mai mult de exercitii
bucatele legume si 3 mese pe zi fizice
mici fructe
In foarte mare
masura
In mare masura
Nici in mare, nici in
mica masura
In mica masura
In foarte mica
masura

2. Cat de frecvent sunt intalnite urmatoarele situatii in familia dvs.?

Mai multe O data pe Mai multe O dat pe O dat la 2


dect o dat sptmn; dect o dat lun luni
pe pe lun
sptmn
Tensiuni
Conflicte
Reprouri
Certuri

3. Ati trecut printr-una din urmatoarele situatii recent( in ultimul an)?

Da Nu
Divort
Pierderea unui copil
Pierderea locului de munca
Decesul cuiva drag

4. Cat de frecvent v-ati confruntat cu urmatoarele situatii?

Piele galbuie Cadearea parului Caderea dintilor


In fiecare zi
O data pe saptamana
O data pe luna
Mai rar

5. Cat de frecvent face exercitii fizice?

In fiecare zi
De 2 ori pe saptamana
De 3 ori pe saptamana
1 data pe luna
1 data la 2 luni
Mai rar
Niciodata

6. Sunteti multumit de imaginea din oglinda despre propriul corp?


a)Da.
b) Nu.

7. Cat de frecvent va cantariti greutatea ?

In fiecare zi
De 2 ori pe saptamana
De 3 ori pe saptamana
1 data pe luna
1 data la 2 luni
Mai rar
Niciodata
8. Va provocati voma dupa masa?
a) Da.
b) Nu.

9. Cat de frecvent ati apelat la urmatoarele:?

Laxative Diuretice
Dupa fiecare masa
In fiecare zi
O data pe saptamana
O data la 2 saptamani
O data pe luna
Mai rar
Niciodata

10. Ati avut in familie persoane care sufereau de aceasta boala?


a) Da.
b) Nu.

11. Care este ocupatia dvs.?



12. Considerati ocupatia dvs. ca fiind una care va provoaca stare de stress?
a) Da.
b) Nu.

13. Aveti copii?


a) Da.
b) Nu.

14. Care este greutatea dvs.?



15. Care este inaltimea dvs.?


.
16. Care este sexul dvs?
a) Femeie;
b) Barbat.
17. Cati ani aveti?

.

18. Cum ai caracteriza starea dvs. de sntate?



.

19. Care este starea dvs. civila?



.

20. n care din variantele de mai jos se ncadreaz venitul familiei dvs.?
a) sub 399 ron;
b) 400-900 ron;
c) 901-1400 ron;
d) 1401- 1900 ron;
e) 1901-2400 ron;
f) peste 2401 ron.

Capitolul 4
Tratament

Complexitatea problemelor medicale i psihologice care caracterizeaz

anorexia nervoas impune o abordare interdisciplinar a tratamentului.

Spitalizarea este necesar n majoritatea cazurilor i obligatorie dac:

- Scderea n greutate depete 20% din greutatea normal sau dac aceasta

s-a produs ntr-un timp foarte scurt.

- Sunt prezente complicaii cardiace, dezechilibre metabolice sau electrolitice.

- Pacientul asociaz i alte tulburri psihice.

Tratamentul nutriional

Abordarea terapeutic a bolnavului ncepe cu tratamentul nutriional.


Alimentaia pe cale oral este preferat, dar la unii pacieni cu subnutriie sever

poate fi necesar alimentaia parenteral.

Se vor administra 1500-2000 kcal/zi mprite n 5-6 prnzuri.

Cntrirea matinal i supravegherea strict dup mese pentru prevenirea inducerii

vrsturii sau utilizrii de catarctice sunt eseniale.

Vor fi utilizate suplimente nutriionale de tipul vitaminelor i oligoelementelor.

Tratamentul endocrinologic

Vizeaz tratamentul amenoreei i osteoporozei prin substituie

estrogenic.

Tratamentul psihologic

Psihoterapia deine un rol deosebit de important att n timpul spitalizrii ct i pe

parcursul dispensarizrii pacientului, fiind necesar pe o perioad de 1-2 ani.

Tehnicile psihoterapeutice utilizate cu succes n anorexia nervoas cuprind:

Hipnoza

Psihoterapia cognitiv-comportamental

Psihoterapia interpersonal

Terapia familial

Tratamentul medicamentos

Diverse tratamente psihotrope au fost ncercate n anorexia nervoas, cu rezultate

incerte asupra nucleului psihopatologic al bolii, acestea avnd efecte doar asupra

simptomatologiei (anxietate, hiperkinezie, insomnie).

Anxioliticele benzodiazepinice:
- Alprazolam (Xanax) 0,25-0,5 mgX2-3/zi

- Bromazepam (Lexotanil, Calmepam ) 1.5-3mgX3/zi

Inhibitorii selectivi ai recaptrii serotoninei SSRI:

- Fluoxetina (Prozac ) 20-60 mg/zi

- Paroxetina (Seroxat ) 20-50 mg/zi.

- Sertralina (Zoloft ) 50-200mg/zi.

Concluzii

Tulburarile de alimentatie (anorexia si bulimia mintala) apar in general in perioada


de pubertate si adolescenta pe un fond de vulnerabilitate psihica crescuta, avand in
vedere conditiile socio culturale din ce in ce mai pretentioase, atentia indreptandu-
se catre masele de tineri pentru a preintampina instalarea acestor tulburari.

Pentru aceasta va trebui dezvoltata reteaua ingrijirii in comunitate, intocmirea de


programe educative pentru adolescenti, dezvoltarea relatiilor cu institutiile scolare
in care functioneaza tinerii.

Se impune elaborarea de programe educative privind tulburarile de alimentatie in


randul tinerilor, intrucat acestea au origine psihiatrica si nu organica. Este de dorit
ca adolescentul sa-si cunoasca si sa-si inteleaga rolul in societate.