O INTRODUCERE CONVINGATOARE IN FILOSOFIE IN CONCEPTIA LUI

SIMON BLACKBURN
PUNCTUL DE VEDERE DIN GANDESTE

Exista acest impuls,aceasta incordare a vointei si a

iubirii,prin care ia nastere valoarea tuturor lucrurilor ce
trebuie urmate sau evitate,ori pretuite intr-o masura mai
mica sau mare.1

Simon Blackburn, nascut la 12 iulie 1944, este un filosof britanic cunoscut

pentru activitatea sa in meta-etica si filosofie. Acesta a castigat o mare audienta
generala datorita eforturilor sale de popularizare a filosofiei.
In anul 2011, s-a retras ca profesor de filosofie la Universitatea din Cambridge.
Printre cartile sale se numara: Spreading the Word(1984), Essay in Quasy-
Realism(1993), The Oxford Dictionary of Philosophy(1994), Rulling
Passions(1998), Truth(co-editata cu Keith Simmons in 1999), Think: A Compelling
Introduction to Philosophy(1999) si Beeing Good(2001).

1
Simon Blackburn, Gandeste, traducere de Cristian Constantinescu, Editura ALL, 2009
 Cartea din 1999, Think: A Compelling Introduction to Philosophy, doreste sa ne
introduca in marile teme ale gandirii dovedind o rabdare deosebita. Blackburn a
ales sa structureze aceasta carte pe cateva teme majore,cum ar fi: cunoasterea,
liberul arbitru, mintea, Dumnezeu, sinele, argumentarea, lumea si un capitol
final ,,Ce trebuie sa facem?,unde marele filosof Simon Blackburn pune in discutie
locul filosofiei in aceasta lume moderna si atrage atentia ca provocarile acestui
domeniu se inmultesc intr-un ritm rapid. Aceste teme sunt teme ale gandirii si
dintotdeauna au fost surse de meditatie dand nastere unor serii de intrebari la care
Simon Blackburn incearca sa dea un raspuns cat mai logic si usor de inteles.
Termenul ,,filosofie este, de cele mai multe ori, perceput ca un termen
straniu,neinteles de marea majoritate a oamenilor. Blackburn a dat un sinonim
foarte interesant pentru acest termen: inginerie conceptuala, mai exact filosoful se
ocupa cu studiul structurilor gandirii.
Apar o serie de intrebari logice,cum ar fi: ,,Ce sunt eu? , ,,Ce este constiinta
mea? , ,,Pot fi sigur(a) ca ceilalti oameni au experiente si senzatii la fel ca ale
mele? , ,,Este oare adevarat ca actionam intotdeauna numai din propriul interes?
etc. Raspunsul la aceste intrebari este usor inaccesibil pentru oamenii care nu
studiaza domeniul filosofiei. De-a lungul timpului s-a dovedit ca suntem ceea ce
gandim,referindu-ne strict la capacitatea de autoreflectie.
Cartea incepe cu Descartes, primul filosof modern in conceptia lui Simon
Blackburn, acesta fiind cel care pune bazele filosofiei mintii. Acesta este unul
dintre primii filosofi care au sintetizat cateva idei necesare intr-o lume in care
stiinta devine primordiala. Descartes afirma ca ,, numai pe gandurile noastre
suntem pe deplin stapani2, fapt ce ar trebui inteles de fiecare dintre noi.
Tot in partea de inceput a cartii, Blackburn atrage atentia asupra unor intrebari
referitoare la lume: ,, De ce exista ceva mai degraba decat nimic?, ,,Care este
diferenta dintre trecut si viitor? , ,,Este adevarat ca lumea noastra presupune
existenta unui Creator? Si daca da, putem noi sa intelegem in ce scop a faurit
lumea acest Creator?, ,, De ce fenomenele din natura continua,cu regularitate, sa
se desfasoare la fel ca pana acum? etc.
In sfarsit, cateva intrebari in ceea ce priveste relatia noastra cu lumea: ,,Putem fi
oare siguri ca lumea este, intr-adevar,asa cum o percepem noi? , ,,Ce este
cunoasterea si cat de mult putem considera ca stim despre lume? , ,,Care sunt

2
Rene Descartes, Doar gandurile ne apartin
criteriile pe baza carora anumite domenii ale cunoasterii sunt numite
,,stiinta ?, ,,Cum putem sti daca opiniile noastre sunt obiective sau subiective?
La prima vedere, toate aceste intrebari sunt derutante, chiar stranii si presupun o
reflectie deosebita. Nu sunt intrebari a caror raspunsuri se pot obtine prin aplicarea
unor reguli, efectuarea unor masuratori sau aplicarea unor proceduri ,sunt mult mai
mult de atat. Despre provenienta acestor intrebari nu putem spune decat un singur
cuvant: autoreflectia. Oamenii au aceasta capacitate de a se analiza pe ei insisi in
mod continuu. De cele mai multe ori ajungem sa facem lucruri din obisnuinta insa
vine un moment in care ne punem intrebari despre propriile obisnuinte, lucru care
ne face sa reflectam. Aceasta reflectare asupra propriilor obisnuinte reprezinta,de
fapt, analiza propriei noastre gandiri pe care o numim, asa cum am precizat si mai
devreme,inginerie conceptuala. Blackburn vine cu 3 raspunsuri la aceste intrebari:
avem nevoie de momente de ragaz, de a pune intrebari doar de dragul de a le
intelege, avem nevoie sa ne ingrijim de sanatatea noastra mentala la fel de mult ca
de cea fizica, intrucat trebuie sa ne bucuram de armonia dintre ratiune si
sentimente.
A invata filosofie presupune dobandirea abilitatii de a gandi in mod corect.
Acest lucru poate fi facut intr-un mod mai mult sau mai putin inteligent. Filosofia
este mai degraba o cunoastere practica de ,,a sti cum si nu de ,,a sti ce3.
Simon Blackburn aminteste in carte despre Socrate, cel mai celebru dintre
personajele filosofice ale lumii clasice, si faptul ca acesta era un expert in
identificarea si expunerea punctelor slabe din gandirea unei persoane. Acesta nu se
mandrea cu ce stia ci cu faptul ca era singura persoana care stia cat de putine stie.
Vorbind despre aceasta reflectie, Blackburn ,,ridica la fileu o alta intrebare,si
anume: ,,Ce rost are aceasta reflectie? Acesta a abordat problema,oferind trei
raspunsuri:unul radical,unul moderat si unul mai putin pretentios. Ne vom opri
atentia asupra acestor trei raspunsuri.
Raspunsul radical presupune punerea sub semnul intrebarii insasi a intrebarii. Ce
vrem sa spunem atunci cand ne intrebam care este rostul, in fond, reflectia nu
reprezinta o activitate precum arta, muzica, picture,ingineria care sa asigure niste
venituri necesare in vederea unui trai mai bun. Aceasta reflectie este pentru
noi,pentru linistea noastra sufleteasca si pentru a intelge ce se intampla de fapt cu
noi,de ce gandim anumite lucruri,de ce ridicam anumite probleme si cat de siguri
suntem pe ceea ce gandim. Bunastarea mintii trebuie sa fie la fel de importanta ca
3
Simon Blackburn, Gandeste, traducere de Cristian Constantinescu, Editura ALL, 2009
bunastarea fizica. Raspunsul radical este un raspuns mai delicat si nu poate fi
inteles decat de cei care si-au pus aceasta intrebare intr-un mod simplu si nu prea
agresiv.
Raspunsul moderat este mai usor de inteles deoarece explica faptul ca felul in
care noi ne gandim la ceea ce facem influenteaza direct felul in care facem ceea ce
facem. Un exemplu ar fi acela ca cei care se ocupa de reflectiile pe marginea
naturii umane sunt de parere ca oamenii sunt niste fiinte egoiste, care isi urmaresc
propriul interes indiferent de circumstante. Desi, de multe ori , oamenii par
interesati si de alte persoane,acest lucru ar fi ceva doar de ,,suprafata,acestia se
gandesc tot la obtinerea unor avantaje proprii. Daca fiecare dintre noi ar crede
aceste lucruri, relatiile dintre oameni s-ar schimba radical si nu in bine, totul ar
deveni mai suspicios si ar afecta relatiile interumane.
Raspunsul mai putin pretentios aduce din nou in discutie continuitatea dintre
reflectie si practica. Aceasta idee a continuitatii este aplicata, de aceasta data,
asupra vietii mai putin prezentabila si civilizata a oamenilor. Probabil fiecare dintre
noi a intalnit la un moment dat oameni care sa ne spuna ceea ce ne dorim, ceea ce
vrem sa facem sau ca o sa militeze in vederea obtinerii a ceea ce ne dorim.
Convingerile sunt contagioase si exista oameni capabili sa-i convinga pe ceilalti de
orice. Oamenii au tendinta sa creada ca totul li se cuvine, ca drepturile pe care ni
le-a conferit noua Dumnezeu sunt superioare drepturilor altora sau ca trebuie sa
luam masuri defensive sau preventive in vederea intereselor proprii. Aici intervine
reflectia critica care ne ajuta sa facem un pas inapoi si sa privim in detaliu situatia
in care ne aflam de fapt.
Reflectia este cea care deschide calea criticii si exista persoane care nu sunt
pregatite sa accepte acest gand,de aceea reflectia nu este acceptata de toti oamenii.
Filosofii spun ca o viata fara autoreflectie critica este o viata care nu merita traita.
Numai atunci cand ne cunoastem pe noi insine putem controla intr-un mod direct
directia in care se indreapta viata noastra. In momentul in care incercam sa facem
lucruri fara sa le intelegem in profunzime,universul isi rezerva dreptul de a ne
raspunde cu aceeasi moneda,mai exact, asa cum le-a raspuns Hamlet lui
Rosencrantz si Guildenstern care nu stiau ca cante la flaut insa incercau sa-l
manipuleze pe Hamlet ,,La naiba,credeti ca sunt mai usor de manuit decat un
fluier?4.

4
William Shakespeare, Hamlet
 In zilele de astazi,exista si intelectuali care resping astfel de idei si au indoieli
asupra notiunii de adevar, a reflectiei dezinteresate sau a ratiunii.
Fara indoiala, aceasta carte se plaseaza in cadrul traditiei filosofice si ne ofera
raspunsuri la unele dintre cele mai importante intrebari existentiale.

BIGLIOGRAFIE

1. Simon Blackburn , Gandeste, traducere de Cristian Constantinescu, Editura

ALL, 2009
2. Rene Descartes, Doar gandurile ne apartin
3. William Shakespeare, Hamlet