PROCESE MENTALE

AFECTIVE ȘI CONATIVE
28.10.2022
REMINDER: CINE SUNTEM?
 Disciplina Psihologie Medicală și Psihiatrie
- CURSURI: Șef Lucr. Dr. Dana Herța
dherta@umfcluj.ro tel +40762671460
- LP: Șef Lucr. Dr. Dana Herța , Asist. Univ. Dr.
Raluca Trifu

 Birou: Str. Emil Isac no. 13 cam. 23 (etaj 2)

 Website: www.behaviouralsciences.ro
 CERINȚE
 100% prezență la LP
 Minimum 75% prezență la cursuri

 Prevenție COVID-19:

- Masca este obligatorie în interiorul spațiilor

Universității
 TRECERE ÎN REVISTĂ A CURSULUI ANTERIOR
 Chiar dacă exprimăm părți din ce gândim prin limbaj,
desfășurarea gândirii nu necesită limbaj
 Simplul fapt că gândim ceva nu face acel lucru
„adevărat”/ acurat. E necesar să verificăm acuratețea
informațiilor cu care lucrăm, de la definirea conceptelor
până la scenarii și modele mentale
 Oamenii tind să își păstreze modul inițial de gândire și
sunt rezistenți la schimbări în gândire, chiar dacă:
- Încearcă soluții pe baza gândirii inițiale și eșuează
- Se întâlnesc cu informație nouă care contrazice modul inițial de a
gândi
= e de așteptat ca pacienții să nu poată fi convinși să își
schimbe opiniile, modul de gândire; dacă acționăm cu
respect, comunicăm, ascultăm activ și facilităm accesul
la informare și educație, ajutăm pacienții să își modeleze
gândirea și să își formeze atitudini sănătoase
 TRECERE ÎN REVISTĂ A CURSULUI ANTERIOR
 Inteligența se referă la nivelul de performanță al
proceselor noastre mentale – viteză, acuratețe, volum,
diversitate de abilități, capacitatea de a reflecta la
propria gândire, gândirea cionvergentă = găsirea
numărului limitat de variante ce s-ar potrivi cel mai
bine în situația dată, din multitudinea de posibilități
 Creativitatea necesită inteligență și motivație internă
și se bazează pe gândirea divergentă = găsirea cât mai
multor posibilități de abordare a unei situații
 Limbajul și gândirea se influențează reciproc:
gândirea se manifestă în limbaj, iar regulile limbajului
modelează structurile gândirii
PROCESE MENTALE
AFECTIVE
 DEFINIȚII
 Dispoziția (mood): fundalul afectiv permanent pentru
procesele mentale:
- Are valență pozitivă sau negativă (bine dispus / prost dispus)
- Poate varia ca intensitate în timp
- Este prezentă și în somn
 Reacțiile afective:
- Afect: reacție simplă, foarte scurtă (secunde), foarte intensă
- Emoție: durată de minute – ore, intensitate variabilă
- Sentiment: intens, de lungă durată (luni)
- Pasiune: intens, complex, durează ani – o viață, canalizează restul
proceselor mentale
 Dispoziția și reacțiile afective se influențează reciproc:
- Buna dispoziție favorizează apariția reacțiilor afective pozitive, iar
proasta dispoziție – pe a celor negative
- Reacțiile afective negative pot schimba buna dispoziție în proastă
dispoziție, iar cele pozitive pot schimba proasta dispoziție în bună
dispoziție
 EMOȚIILE
 Tranzitorii: nu sunt stări ale dispoziției, nici
permanente
 Intense, și variabile în intensitate
 Au valență
- Sunt trăite subiectiv ca plăcute (+) sau neplăcute (-)
- Schimbări în emoții pot schimba direcția și sensul motivației
 Sunt însoțite de schimbări în corp, dar NU sunt
schimbări în corp
 Se întâmplă omului, dar NU sunt acțiuni
 Apar într-un context, dar NU sunt cauzate de context și
nici nu îl reprezintă/ caracterizează
 Depind parțial de interpretarea cognitivă (înțelesul pe
care îl dăm situației), dar NU sunt gânduri
 BAZELE EMOȚIILOR

 Sistemul nervos (SN):

- SN periferic = fenomene corporale asociate emoțiilor
- SN central = structuri ce integrează procesarea emoțiilor cu
percepția, reprezentarea, gândirea, inteligența, comportamentul
 Teorii despre originea emoțiilor: DEPĂȘITE
- James – Lange: sursa emoțiilor este în stimulii periferici și
reacțiile corpului la aceștia
- Cannon – Bard: emoțiile au origine centrală în procese cerebrale,
independente de stimuli periferici
- Schachter – Singer: stimulii periferici și reacțiile la ei sunt sursa
emoțiilor, iar exprimarea emoțiilor (răspunsul emoțional) necesită
interpretarea cognitivă a situației
 PERSPECTIVE ACTUALE: DAMASIO
 Emoțiile sunt esențiale în inteligență și gândirea
complexă
 Răspunsul corpului la emoții (somatic marker) ghidează
decizia promovând opțiuni cu care corpul și mintea se simt
confortabil și excluzându-le pe cele cu care nu ne simțim confortabil
 Omul poate procesa concomitent și integra în gândirea și
acțiunea conștientă emoții de diverse niveluri de
complexitate și valențe diferite:
- Primare: stimuli foarte intenși generează frică și reacții automate
inconștiente înnăscute de tresărire sau freeze; și insectele le au
- Secundare: “dacă sunt atacat?” generează frică și răspuns de fugă
către adăpost; și specii de pești, reptile, păsări, mamifere le au
- Terțiare: implică perturbarea auto-monitorizării și a
autocontrolului activităților psihice conștiente, necesită meta-
management (a gândi despre ce simțim, a alege ce simțim), sunt
posibile doar la om
 EXPRIMAREA EMOȚIILOR: COMPONENTE
ÎNNĂSCUTE ȘI ÎNVĂȚATE
 Înnăscute: involuntare, aceleași la orice om
- Reacția automată din emoțiile primare = reflexe involuntare și
expresii faciale ale celor 6 emoții primare: tristețe, bucurie, frică,
furie, surpriză și dezgust (Ekman)
 Sociale: voluntare, învățate
- Aceeași emoție are o exprimare comportamentală elaborată diferită
în fucție de cultură și învățată de la vârste mici
- Copiii învață în situații ambigue, din modul în care alții exprimă
comportamental emoțiile, ce e „adecvat” sau nu
- Adulții ce își schimbă rolul și contextul social pot necesta să învețe noi
moduri de exprimare a emoțiilor, mai adaptate noului context
 Emisferele cerebrale și emoțiile:
- Emisfera dominantă = exprimarea voluntară, cea nondominantă =
exprimarea involuntară a emoțiilor
- Gradul de conectivitate interemisferică dă gradul de
expresie/supresie
PROCESE MENTALE
CONATIVE
MOTIVAȚIA
 DEFINIȚII
 Motivația este reprezentată de procesele ce inițiază și
dau direcția, intensitatea, persistența
comportamentului
 Motivația este folosită pentru a găsi tipare subiacente
ale unor comportamente aparent diferite, și pentru a
explica schimbări ale comportamentelor în timp
 Tipuri de factori motivaționali:
- Motive: generează comportamente cu direcție și sens
- Pulsiuni (impulsuri): seturi de procese biologice înnăscute ce
generează automat tipare specifice de comportament
- Nevoi: reflectă un grad de tensiune intrapsihică apărută dacă
persoana este privată de ceva; modul în care gestionăm tensiunea
explică anumite comportamente
CLASIFICĂRI ALE FACTORILOR IMPLICAȚI ÎN
MOTIVAȚIE

 Înnăscuți și învățați
 Interni și externi
 Inconștienți și conștienți
 Homeostatici și non-homeostatici
 Naturali și raționali
 Legați de conținut și legați de proces
CLASIFICĂRI ALE FACTORILOR MOTIVAȚIEI

 Biologici: inconștienți, înnăscuți, interni

- Sete, foame, reglarea temperaturii corporale, sex
 Emoționali: interni, înnăscuți, inconștienți și conștienți
- Perechi de sensuri opuse: frica/furia, tristețea/bucuria
- Aceeași emoție motivează comportamente diferite la persoane
diferite/la aceeași persoană în momente diferite
 Cognitivi: convingerile; interni, învățați, conștienți
 Sociali: externi, învățați, conștienți
- Familie, prieteni, colegi de școală, serviciu, alte grupuri sociale,
media, internetul
 Atenție! Factorii emoționali pot fi conștientizați
 Atenție! Factorii sociali sunt externi, dar asta nu înseamnă că
ei poartă răspunderea pentru acțiunile noastre
TEORII ALE MOTIVAȚIEI
 TEORII BIOPSIHOSOCIALE
 A impulsurilor: Freud: o pulsiune, nevoie internă biologică
presantă motivează acțiunea
 Reducerea impulsurilor: motivația acțiunii e nevoia frustrată
(neîmplinită) ex. nevoia neîmplinită de hrană motivează
ascunderea sau stocarea excesivă de mâncare
 Reducerea activării: acțiunile sunt motivate de necesitatea
atingerii unui echilibru activare – inhibiție optim în situația dată
- Dacă e nevoie să acționăm cu risc calculat, diminuăm frica prea
intensă la un nivel acceptabil ce dă eficiență optimă acțiunii

120

100

80
PERFORMANȚA

60

40

20

0
NIVEL DE ACTIVARE
 TEORII BIOPSIHOSOCIALE

 Teoria reacțiilor opuse:

- La prima efectuare a unui comportament, reacția pe care o obținem
este urmată de o contra-reacție egală ca intensitate și opusă ca sens
- Repetarea comportamentului scade treptat reacția inițială și crește
treptate contra-reacția

Ex. senzația plăcută de high de după prima doză a unui drog este
urmată de cea neplăcută, egală ca intensitate, de sevraj, ce
motivează în măsură medie repetarea drogării. Cu cât persoana
consumă mai mult drog, cu atât high-ul este mai puțin intens, iar
sevrajul mai intens și neplăcut. Acesata crește treptat motivația de
a repeta drogarea pentru a scăpa de senzația neplăcută a
sevrajului: „dacă iau iarăși drog, alung sevrajul deci mă simt mai
bine”
TEORII SOCIOPSIHOLOGICE
 Orientarea spre scop: stabilirea unui scop alimentează
motivația de a iniția și menține comportamente ce
conduc spre acel scop, mai ales în contexte sociale
- Evitatea stimulilor negativi, căutarea stimulilor pozitivi face parte
din orientarea spre scop
 Nevoia de realizare personală:
- Contribuie la împlinirea nevoilor primare și secundare
- Ține de motivația pentru apartenență (afiliere) la un grup, acceptare
socială, exprimare de sine în societate, împlinire prin statut social,
respect, stimă de sine
 TEORII UMANISTE
 Maslow: “când ai doar un ciocan, toate ți se par cuie”
- La om, motivele sunt așezate ierarhic în piramidă cu 5 niveluri = 2
grade de complexitate, autoactualizarea este cel mai înalt nivel
- Odată împlinite nevoile primare, persoana se poate focusa pe
creștere, îmbunătățire și devenire umană = autoactualizare
- Odată atinsă autoactualizarea, piramida se răstoarnă și
autoactualizarea devine prioritară, mai importantă decât hrana,
adăpostul, statutul social, apartenența la un grup
 Carl Rogers: oamenii se nasc buni și sunt motivați de nevoia
de a fi buni și a deveni mai buni
 Victor Frankl: omul este motivat de nevoia de sens =
dorința de a găsi sensul propriei vieți și a își exprima liberul arbitru
PIRAMIDA MOTIVAȚIEI A LUI MASLOW
MASLOW: NEVOILE PRIMARE (NIVELURILE 1, 2)

 Nevoile biologice:
- Hrană, apă, aer respirabil, somn, sex, termoreglare
 Nevoile de siguranță fizică
- Copil: atașament de părinți, protecție, mediu stabil și
sigur, oarecum previzibil, adăpost de intemperii
- Adult: nevoia de siguranță fizică, materială, sănătate,
stare de bine
 Odată împlinite aceste nevoi, omul poate prioritiza
nevoile de nivel mai înalt
 MASLOW: NEVOILE SECUNDARE
 Dragoste, apartenență, afiliere
- Nevoia de intimitate, familie, prietenie; intimitatea NU
ÎNSEAMNĂ SEX
- Ghidează formarea de familii, grupuri sociale, creșterea copiilor
 Stimă
- Stimă de sine, respect din partea celor din jur
- A avea propriul loc în grup, exprimarea de sine și recunoașterea ca
egal în grup, statutul social
 Autoactualizare
- Nevoia de a deveni cea mai buna versiune a propriei persoane
- Stabilire și urmărire activă de scopuri dificile dar realizabile
- Satisfacție, indiferent de succes / eșec
- Succesul nu înseamnă evitarea eșecului, deci nu ușurează
- Eșecul înseamnă „am dat tot ce aveam mai bun”, deci nu dă
discomfort