PROCESE MENTALE

COGNITIVE
PARTEA 2 – 21.10.2022
REMINDER: CINE SUNTEM?
 Disciplina Psihologie Medicală și Psihiatrie
- CURSURI: Șef Lucr. Dr. Dana Herța
dherta@umfcluj.ro tel +40762671460
- LP: Șef Lucr. Dr. Dana Herța, Asist. Univ. Dr.
Raluca Trifu

 Birou: Str. Emil Isac no. 13 cam. 23 (etaj 2)

 Website: www.behaviouralsciences.ro

 Cursurile de Psihologie Medicală sunt pe website

la secțiunea medicină dentară Ro
 CERINȚE
 100% prezență la LP
 Minimum 75% prezență la cursuri

 Prevenție COVID-19:

- Masca obligatorie in spatiile inchise ale

Universitatii
PROCESE MENTALE
COGNITIVE
PARTEA 2
 TRECEREA ÎN REVISTĂ A CURSULUI
PRECEDENT
 Procesele mentale elementare sunt: cognitive, afective,
conative (executorii)
 Procesele mentale cognitive facilitează înțelegerea și
procesarea informației din lumea externă și internă
(corporală, mentală)
 Simțul = transformă stimulul în impuls electric
 Senzația = caracteristici individuale ale obiectului
 Percepția = reunește senzații într-un obiect cu înțeles
 Atenția = focus și flexibilitate pentru ca mintea să
proceseze informația
 Memoria introduce, păstrează și regăsește informație
din minte, pentru ca să o procesăm la un moment dat
 ATENȚIE!
 Senzația și percepția au limite și funcționarea lor
naturală conduce la erori – să verificăm ce percepem!
 Multitasking există DOAR dacă stimulii procesați
simultan țin de simțuri diferite
 Atenția investește resurse tot mai puține în fenomenele
cu care suntem obișnuiți – de aceea facem mai multe
greșeli în acțiuni în care suntem foarte pricepuți/experți
 TOATE experiențele la care suntem expuși sunt
stocate în memoria noastră
 Uitarea nu înseamnă scoaterea informațiilor din
memorie, ci reactualizare tot mai dificilă
 Uitarea e necesară și sănătoasă, face loc în memoria cu
care operăm conștient pentru info necesare în prezent
GÂNDIREA
 SISTEMUL UMAN DE PROCESARE A INFORMAȚIEI

 Gândirea poate fi văzută ca un sistem care procesează

informație și generează un răspuns
 Stadiile procesării informației:
- Stimulul ajunge la simțul specific
- Informația este recepționată, transformată, „mânuită”
- Central se generează reacția comportamentală
 Timpul de reacție = timpul minim necesar trecerii
informației prin toate stadiile anterior menționate
 Erorile se petrec la orice nivel în acest sistem:
- lapsusul: prin erori în prima etapă a procesării, apare răspuns
eronat
- greșeala: erori la nivelul percepției duc la răspuns eronat
FACTORII CE INFLUENȚEAZĂ TIMPUL DE
REACȚIE

 Complexitatea răspunsurilor potențiale: cu cât mai multe

opțiuni de răspuns, cu atâta durează mai mult să răspundem
 Expectanța: dacă anticipăm stimulul, răspundem mai repede
 Dinamica viteză – acuratețe: când răspundem rapid, crește
riscul de erori; când este necesară o acuratețe mare a
răspunsului, durează mai mult să răspundem
 Compatibilitatea stimul – răspuns: timp de reacție mai
scurt dacă avem o relație naturală între stimuli și potențialele
răspunsuri
 CE ESTE GÂNDIREA?

 Operare mentală cu informația stocată în meoria de

scurtă și lungă durată
 Relaxează-ți corpul, alege un loc liniștit, închide ochii,
observă conținutul minții tale din acel moment, timp
de 5 minute: acesta este conținutul gândirii tale adus
în planul conștienței în acest moment
 O parte din gândire se exprimă în cuvinte, iar o altă
parte a gândirii nu necesită cuvinte pentru a
funcționa
 CE ESTE GÂNDIRE?

 Informația procesată de gândire poate fi:

- Concepte (cuvinte) = obiecte / idei cu proprietăți comune
- Propoziții = enunț ADEVĂRAT sau FALS despre concepte
- Raționament = lanț de propoziții, generând informație nouă
despre conceptele descrise și legăturile lor; și ele sunt A sau F
- Model mental = descriere prin propoziții a modului de
funcționare a unui obiect; MM pot fi acurate sau inacurate
- Imagine = reprezentare mentală a unui obiect și a
caracteristicilor lui perceptuale, bazată NU pe accesul direct fizic
la obiect, ci pe reactualizarea din memorie a obiectului
- Script (scenariu mental) = reprezentare mentală a unui
tipar familiar de activitate umană
INTELIGENȚA
 CE ESTE INTELIGENȚA?

 Putem da multe definiții inteligenței

 Zona comună a definițiilor actuale concepe inteligența
drept nivelul individual de abilitate, acuratețe,
rapiditate și adaptabilitate în operarea de procese
mentale complexe potrivit cerințelor situației
 Abordări teoretice:

- Psihometrică (Spearman)

- De procesare a informației

- Triarhică (Sternberg)

- Inteligența multiplă(Gardner)
 DEFINIREA TEORETICĂ A INTELIGENȚEI

 Psihometrică (Spearman)
- Există UN factor general unic al inteligenței (g) la baza
tuturor abilităților, măsurabil prin teste de inteligență
- Testele standardizate dau ca rezultat QI, coeficientul
de inteligență = raportul dintre performanțele persoanei și
performanța medie în grupul de vârstă al persoanei
 Procesarea informației:
- QI combinat cu:

- Timpul de reacție, funcționarea atenției și memoriei

 Triarhică: inteligența are trei componente: achiziția de

informații, procesarea de informații și metacomponentele, adică
partea care le controlează pe primele 2
 DEFINIREA TEORETICĂ A INTELIGENȚEI

 Inteligența multiplă:
- Gardner pe baza studiilor de biologie, dezvoltare, cultură: mai
multe tipuri de inteligență, cu funcționare oarecum
specifică și autonomă:
- Lingvistică: vezi marii scriitori, oratori
- Logico-matematică: vezi mari matematicieni
- Spațială: persoane care se orientează rapid în spațiul
unde se află
- Muzicală: compozitori, cântăreți talentați
- Kinestezică: mari gimnaști
- Personală: psihoterapeuți, lideri naturali ai unui grup
 REZOLVAREA DE PROBLEME

 Este legată de inteligență

 Permite găsirea de soluții adecvate la situații

 Are limite, deoarece oamenii:

- Au limite și lucrează cu presupuneri = definire neverificată a
problemei și a contextului acesteia
- NU își schimbă presupunerile (părerile) dacă apar informații noi,
ci încearcă să facă informația nouă să se potrivească cu cea veche
- NU consideră mai multe ipoteze despre ce funcționează sau nu –
se duc spre o soluție
- Continuă să aplice același model pentru explicarea problemei și
soluție chiar și atunci când încercarea inițială a eșuat = rigiditate
cognitivă
- NU observă ocaziile de a folosi obiecte familiare în moduri noi
 CREATIVITATEA
 Se exprimă în toate domeniile, nu doar artistic = vezi
inteligența multiplă
 Mecesită inteligență, dar nu e strâns asociată cu inteligența

 Include:
- Gândire divergentă = abilitatea de a genera cât de multe soluții
posibil pentru o problemă
- Experiență, motivație intrinsecă, nivel ridicat de deschidere a
personalității spre experiențe
- Un mediu care să faciliteze creativitatea
 Inteligența, spre deosebire de creativitate, folosește
mai ales gândirea convergentă = reducerea la număr prin
procesare cognitivă a soluțiilor pentru o problemă specifică,
pentru a se ajunge la cea mai acurată, eficientă și adaptată
situației soluție posibilă cu informațiile la îndemână
 LIMBAJUL
 Este exprimarea de conținuturi ale gândirii în cuvinte
și scris:
- Vocabular: cuvinte, simboluri
- Regulile de combinare a cuvintelor: gramatica și semnificația
 Percepția e importantă pentru înțelegerea limbajului
 Avem limbaje:

- Naturale: limbajul pentru vorbirea și scrierea căruia avem o

bază neurobiologică înnăscută și pe care o învățăm în dezvoltare
- Artificiale: limbaje produse de oameni și folosite de ex. pentru
programarea device-urilor; și ele au un vocabular (simboluri
codate) o gramatică și o semnificație
 Comunicarea și limbajul sunt conectate dar diferite;
comunicarea este modul în care utilizăm limbajul în
interacțiuni