I.

Cogni =studiază procesările la care este supusă informaţia între inputul

senzorial şi outputul motor sau comportamental. Instrumentarul metodologic-
tripletul modelare-formalizaresimulare pe calculator. Model=componentele suficiente
ale unui mecanism, care generează output-uri specifice din procesarea unor input-
uri specifice. conturul unui obiect= outputul ,input=variaţiile de luminozitate ale
stimulului.reprezentarea =reflectare într-un mediu int a realității
ext./subsimbolice= patternuri de activare ale rețelelor
neuronale;Calculul=manipularea reprezentărilor pe baza unor reguli. Funcționarea
unui SC: nivelul cunoștințelor–pt a stabili baza de cunoștințe b)nivel
computațional–pt a stabili cerințele sarcinii de rezolvat, mediază relația
funcțională dintre input și outputc)nivel reprezentațional-algoritmic–cum își
reprezintă inputul și outputul,care este procedura efectivă de realiz. a input-
outputd)nivel implementațional-care este structura materială ce realizează o
anumită procesare a informației.Paradigma simbolică clasică-rădăcini filosofice în
raţionalism (Leibniz, Descartes)şi empirismul englez-au impus ideea conceperii
gândirii ca manipulare de simboluri.Simbol=obiecte sau stări de lucruri şi se
supune unor reguli de combinare.Paradigma conexionistă-activitatea cognitivă-
explicată pe baza unor modele de inspiraţie neuronală.Reţele neuromimetice-
inspirate de funcţionarea sistemului nervos: neuromimi interconectati;stare de
activare;regulă de activare;funcţie output;conexiuni între aceste unităţi;reguli de
învăţare;mediu în care operează
II. Prelucrarea inf vizuale.50%.Analiză ascendentă=caracteristicile fizice/
suprafață->caracteristicile semantice/funcționale.Descendenta=baza de cunoștințe a
subiectului,cuvant+lb rom.Procesarea primară=reprezentarea caracteristicilor fizice
ale stimulului(unde nu ce)ex contur, textura, mişcăre, culori,dispunerii
spaţiale.,caract:-organizate pe moduli-independente de natura stimulului-- asumpţii
despre realitatea obiectuală=statistici ale mediului în care trăim,ex:neclar-clar-
neclar=obiectul s-a apropiat apoi s-a indepartat.Procesarea secundară= rezultatele
procesărilor primare+output-imaginea tridimensională a unui obiect identificat după
100 milisecunde,recunoscut 800 milisecunde.Schema(D. Marr)-Stimuli vizuali-Schita
Primara-Procesarea distanței și adâncimii-Procesarea mișcării-Detectarea poziției
și formei din procesarea umbrelor- Procesarea texturii,culorii-Schita intermediara
2D-Reprezentarea 3D.Principiile gestaltiste=proximităţi(elementele similare sunt
grupate în aceeaşi unitate perceptivă)-bunei continuări(la intersecţia a două
contururi, ele sunt percepute după continuarea cea mai simplă).RBC(I. Biederman)=un
model computaţional de recunoaştere a obiectelor,segmentarea obiectelor extreme in
partile componente(ex elefant-
trompa,4picioare)=>geoni(curbura+marime+simetrie+axa)-segmentarea imaginii
obiectelor concrete şi generarea geonilor se face în zonele de concavitate locală.
Recunoasterea stimulilor verbali ex ..ai ..acasa efectul superioritatii cuvantului.
recunoaşterii obiectelor-o trăsătură-mai uşor de recunoscut fiind plasată în
contextul reprezentării unui obiect real.Recunoaşterea scenelor şi feţelor umane,
Semantica Scenei-suportul fizic al obiectelor(recunoscut mai usor)-
interpozitia(îngreunată dacă el nu ocluzează obiectele din spatele său)-
probabilitatea ocurenţei-recunoscut mai repede daca e in mediul sau specific-
poziţia obiectelor-mărimea relativă a obiectelor
III Atentia vizuala.mediu hipercomplex+capacitate limitată de procesare a
informaţiei= procesări selective a informaţiilor din mediu 1.atenţia vizuală e
necesară pentru orientarea sacadelor oculare(sunt orientate de factori
motivaţionali,3 pe sec)=>majoritatea timpului este dedicat pt fixarea detaliilor
ale stimulului.2.posibilitatea procesării informaţiilor parafoveale prin comutarea
atenţiei în condiţii de fixare(daca te uiti intr-un punct fix, poti observa si ce
se intampla in dreapta lui).Selectivitatea prelucrării inf.:selecţia itemilor care
sunt prelucraţi/selectivitatea procesărilor(intens sau superficial).Modelarea
atenției-filtrajului "timpuriu"(segregarea procesării inf e la nivel senzorial;din
imput senzorial-msd-filtre-canal de transmisie cu capacitate limitata-mld;ascultare
dihotomică-cuvinte diferite in cele 2 urechi;inf selectionata intra in mld putand
fi amintita ulterior;Norman contrazice;Prelucrarea inconstienta a inf-msg la care
nu suntem atenti pot fi procesate cel putin partial)-”tarziu”(selectivitatea
procesării apare la nivelul procesărilor superioare, centrale ale inf. partea
activată a memoriei de lungă durată formează memoria de scurtă durată. Această
activare temporară este menţinută selectiv datorită unor mecanisme de pertinenţă
care stabilesc ce informaţii sunt relevante sub aspect motivaţional sau pentru
rezolvarea unei probleme şi, reclamă alocarea atenţiei. Selectivitatea intervine
după iniţierea procesărilor semantice.Atât mesajele dublate de efort atenţional,
cât şi cele recepţionate pe canale alternative, subconştient sunt parţial procesate
semantic ex ne auzim numele intr o conversatie la care nu suntem
atenti)-"atenuante”(segregarea apare la mai multe niveluri de procesare a inf;
Stimulii la care subiectul nu este atent sunt prelucraţi în mai mică sau mai mare
măsură, în funcţie de gradul de solicitare a capacităţii de procesare a sistemului
cognitiv.). Prelucrarea inconstienta a inf-msg la care nu suntem atenti pot fi
procesate cel putin partial. Atentia selectiva-procesarea conştientă a cel puţin
unuia dintre nenumăratele evenimente din jurul subiectului;prin ascultare
dihotomica Cherry a demonstrat ca intensitatea, tonalitatea, frecvenţa mesajului pe
cale nedominanta poate fi prelucrat
IV.- inconstientul cognitiv-1.“în afara câmpului atenţiei”(un subiect este
inconştient de o stimulare externă dacă stimulii care acţionează asupra sa nu pot
pătrunde în “câmpul” atenţiei)-2.“introspectiv inaccesibil”(inconştient de
producerea unui eveniment dacă el se află în imposibilitatea de a raporta valid
aceste dimensiuni). Perceptia implicita-În mod caracteristic, experimentele de
percepţie subliminală presupun prezentarea unor stimuli cu energie foarte redusă,
pentru un timp foarte scurt sau fiind acompaniaţi de aşanumiţii stimuli-
mască,Modelul prototipic de stimulare subliminală implică prezentarea
tahistoscopică a unui cuvânt sau imagini.=caz particular al perceptiei
inconstiente,stimulii ţintă sunt pentru un timp foarte scurt expuşi a.i sa nu
permita depasirea pragului constientizarii.“Activare semantică inconştientă” (ASI)-
posibilitatea prelucrării semantice a stimulilor în condiţiile în care
conştientizarea prezenţei acestora este limitată sau prevenită.O identificare
conştientă poate fi confirmată prin indici comportamentali: numirea stimulului,
categorizarea.Activare psihodinamică subliminală APS-Prelucrările ce succed unei
percepţii inconştiente pot extrage, cel puţin parţial, dimensiunea semantică a unui
singur cuvânt.; în trei situaţii de percepţie implicită (percepţie subliminală,
percepţie parafoveală şi atenţie divizată):amorsajul perceptual operează
semnificativ;amorsajul semantic,are efecte semnificative doar în cazul percepţiei
subliminale; Modificări comportamentale prin stimulare subliminală ex muzica rock
cu msg satanice care incita la consumul de droguri. Percepţia parafoveală-segment
retinian ce înconjoară zona centrală a retinei (foveea) şi care se caracterizează
printr-un număr relativ redus de celule receptoare; repaus ocular=fixatii.Vigilenta
perceptuala=Eul poate fi protejat de tensiuni prin refuzul recunoaşterii stimulilor
emoţionali din mediu, este confirmată de fenomenul apărării
perceptuale.Hipnoza=subiect+hipnotizator = persoana hipnotizată are variate
experienţe imaginative, iar unele dintre acestea implică şi alterări ale
percepţiei=>halucinaţiil pozitive,distorsiuni ale perceptiei, negative;Analgezia
hipnotică=reduce gradul de constientizare atunci cand doare. Reconceptualizarea
inconştientului-Percepţia, memoria, învăţarea şi gândirea implicită constituie
împreună ceea ce noi am definit ca fiind inconştientul cognitiv.(triologia
mentala=cognitiva + emotionala + motivationala)
V. Reprezentarea si organizarea cunostintelor.Modul de organizare a cunoştinţelor
depinde de reprezentările cu care operează sistemul cognitiv. Pentru reprezentarea
obiectelor sau a categoriilor de obiecte subiectul uman recurge la concepte şi
prototipuri.Pt scheme-imagini mentale/scheme cogn. pt actiuni-scenarii cogn.Una
dintre modalităţile de organizare a exemplarelor unei categorii se face în funcţie
de gradul lor de similaritate cu prototipul sau conceptul.Similaritatea şi
disimilaritatea se calculeaza pe baza caracterelor comun. Cunostinta=continut
semantic.Imaginile mintale sau perceptive nu sunt cunoştinţe. Codarea semantica=
Memoria de lungă durată are aşadar, o extensie mai largă decât memoria semantică,
incluzând şi unele caracteristici senzoriale ale stimulilor. subiecţii memorează în
primul rând semnificaţia imaginilor şi abia apoi detaliile imagistice.Experiment
clasic, Posner-litere în succesiune, la intervale variate de timp.Sarcina lor era
de a stabili dacă a doua literă prezentată după un răstimp este identică cu
prima(AA;Aa-timp de reactie mai scurt in AA)=>Exista clar o tendinţa a sistemului
cognitiv de a stoca preferenţial, pe termen lung, informaţia semantică despre un
stimul. Avantajele codarii:Economia resurselor cognitive(intr-un format redus,
contine maximum de inf);Rapiditatea procesării;Sintaxă riguroasă-nu permit
combinaţii de genul: "burlac căsătorit", "babă adolescentă", "cerc pătrat" etc.,
care încalcă regulile de combinare semantică sau logică.
VI. Categorizarea=reduce diversitatea mediului la categorii uşor de
procesat.1.Similaritatea=caracteristici fizice sau perceptive
asemănătoare(mărimea,greutatea,culoarea,lungimea). Categorizarea tinde spre
maximizarea similarităţilor intracategoriale (elementele aceleiaşi categorii) şi
minimizarea similarităţii inter-categoriale ( membrii unor categorii
diferite).2.Codarea experienţei= Categorizând obiectele din mediu, subiectul uman
şi le reprezintă într-un format simplu, uşor de procesat, stocat sau reactualizat
atunci când situaţia o cere. Categorii de baza:-singur cuvant-mare frecventa-
dobandite mai devreme-definite ostensiv”uite masa!”-categorii abstracte. Conceptul=
toate caracteristicile necesare şi suficiente ale clasei,stabilind apartenenta unui
item la clasa respectiva.Efectul prototipicalităţii=unele elemente sunt considerate
mai tipice pentru o categorie decât altele; Prototipul=unul sau mai multe exemplare
reale, care apar cu cea mai mare frecvenţă când se cere exemplificarea unei
categorii ex cand ne gandim la un fruct ne gandim la mar para ci nu la concept
efectiv=nu vizează un exemplar real al categoriei, ci un exemplar ideal care
însumează caracteristicile mai multor membri ai categoriei. Dependenţa de context a
reprezentărilor prototipice este determinată de cunoştinţele pe care un anumit
context ni le activează. Învăţare implicită şi categorizare=cei mai mulţi dintre
noi învăţăm să recunoaştem şi să elaborăm enunţuri gramaticale fără a fi însă
capabili să verbalizăm regulile ce ordonează aceste enunţuri.:-cunostintele nu sunt
complet accesibile conştiinţei; organizarea acestor cunoştinţe este mult mai
complexă decât simpla asociere între stimuli
VII Imagistica mintala=o reprezentare cognitivă care conţine informaţii despre
forma şi configuraţia spaţială a unei mulţimi de obiecte, în absenţa acţiunii
stimulilor;reveriile; imaginile onirice sau cele formate pornind de la mesaje
verbale; sunt produse în momentul în care o anumită sarcină solicită prezenţa lor.
imaginile mintale sunt o reprezentare topologică a unei situaţii, iar cuvintele o
reprezentare serială.Topologia=studiază deformările spațiului prin transformări
continue.Absenţa sintaxei -imaginile mintale se pot combina oricum -nu există
reguli care să limiteze combinarea imaginilor mintale.Neutralitatea=imaginile
mentale nu au valoare de adevăr. O imagine nu afirmă şi nu neagă nimic, deci ea nu
poate avea valoare de adevăr.Memoria imagistică=o modalitate autentică de stocare a
informaţiei în memoria de lungă durată.Contra: imaginile mentale sunt rezultate
introspective temporare, produse prin analiza descendentă din baza noastră de
cunoştinţe. Altfel spus, memorarea noastră nu conţine imagini. Acestea sunt produse
temporar, în funcţie de necesităţile sarcinii, de baza noastră de cunoştinţe.
Memoria de lungă durată este populată exclusiv de conţinuturi semantice.Imaginea
mintala succede analizei descendente a stimulilor vizuali şi depinde de baza de
cunoştinţe a sistemului cognitiv=>imaginea mintală este mediată de procesări
semantice, a căror rezultantă este. Pot fi recunoscute, într-o imagine mintală,
doar acele elemente care iniţial au fost procesate semantic.Nu există o memorie pur
imagistică
VIII Sisteme mnezice. ms-msd-(o parte din inf)mld.Msd/Ml=cunoştinţele activate din
Mld. MSD ,Gruparea cunoştinţelor în unităţi cu sens – formare de chunks-
u,Capacitatea limitată a MSD se referă la chunksuri.limita capacităţii memoriei nu
e dată de cantitatea de informaţie, ci de numărul de unităţi de semnificaţie
(chunks)Numărul acestora în MLD este însă limitat.; segmentarea informaţiei de
intrare şi formarea chunksurilor este rezultatul procesărilor descendente amorsate
de cunoştinţele din memoria de lungă durată a subiectului.Efectul „von Restorff”
Dacă subiecţii sunt solicitaţi să memoreze serii de stimuli dintr-o anumită
categorie,(nume de persoane sau denumiri de flori) în care este inserat un stimul
dintr-o categorie diferită, rata reamintirii stimulului inserat este mult mai mare
decât media ratei reamintirii celorlalţi ex bgjvghj8bhkj . ;inhibiţia laterală mai
scăzută(primul item are valoarea de activare mai ridicata ex primu cuv din
prop);oportunitatea repetării de mai multe ori a primilor itemi din serie(cea mai
ridicata). MSD si ML-necesară pentru realizarea unor sarcini sau rezolvarea unor
probleme. Cunoştinţele şi mecanismele de procesare activate în vederea rezolvării
unei probleme formează ml;ml contine1executorul central2bucla fonologică3schița
vizuospațială. Memoria episodică= evenimente autobiografice: când şi unde am trăit
un eveniment. Memoria semantică=cunoștinţele generale despre mediul în care
trăim.MLD=toate cunoştinţele pe care le posedă sistemul cognitiv, dar la care
accesul este selectiv. nu sunt stocate undeva anume,ci mai puţin activate.
Eficienţa reactualizării creşte dacă contextul reactualizării are mai multe
proprietăţi similare celor prezente în contextul memorării;(mestec guma de capsuni
cand invat, si la examen).Interferenţă=o emergenţă comportamentală a mecanismului
de inhibiţie laterală;vizează influenţa pe care cunoştinţele învăţate o au unele
asupra altora.Efectul FAN(J.R. Anderson)=comportamental, se manifestă prin
încetinirea ritmului reactualizării în funcţie de sporirea informaţiilor pe care le
avem despre un anumit obiect(ex Ion asa,asa,asa,cum ion?),se realizează
subconştient. Mecanismele de apărare ale eului.Amnezia infantilă= absenţa
amintirilor din primii ani de viaţă.Memoria explicita=conţinuturile ei sunt
accesibile conştiinţei şi pot face obiectul unei reactualizări intenţionate.
Memoria Implicita=nu sunt accesibile conştiinţei şi nu pot face obiectul unei
reactualizări intenţionate. Amorsajul repetitiv=fenomenul de facilitare în
procesarea unui stimul ca urmare a unei întâlniri recente cu acesta. Această
facilitare poate surveni după percepţia unor stimuli fizici similari (amorse
perceptuale) Explicita=constienta/implicita=inconstienta(mancat, condus). Vecin
ortografic ex cap-cal. Memoria implicită a deprinderilor -a limbajului
natural=Pacienţii cu amnezie anterorogradă, deşi nu pot învăţa noi cunoştinţe
declarative, pot, totuşi, dobândi noi deprinderi motorii sau cognitive. Memoria
implicită a reflexelor condiţionate Prin condiţionare (clasică) se dobândesc o
serie de cunoştinţe stocate în memoria implicită, detectabile în comportamentul
subiectului, dar care nu pot fi evidenţiate prin reamintire intenţionata,
experiment Albert,reacţia fobică este un comportament învăţat. 1.Teoria sistemelor
multiple=. Ideea de bază este că alterările neurocerebrale afectează sistemul
mnezic ce susţine reactualizarea conştientă, dar lasă relativ intact sistemul
responsabil pentru alte forme de memorie.2.Teoria activării=efectele de amorsaj în
testele de memorie implicită pot fi puse pe seama activării temporare a
reprezentărilor preexistente 3.Teoria procesarii=diferenţele dintre performanţele
la probele explicite şi implicite de memorie probează operarea a diferite procese
cognitive.