I.

GÂNDIREA
CA PROCES COGNITIV
SUPERIOR

GÂNDIREA

Proces psihic de cunoaștere a realității sub forma noțiunilor, judecăților

și raționamentelor

Mecanism psihic informațional-operațional de PRELUCRARE

SUPERIOARĂ A INFORMAȚIILOR, alături de imaginație și memorie
 STRUCTURA TEMEI

I. GÂNDIREA CA PROCES COGNITIV SUPERIOR

II. CARACTERISTICILE GÂNDIRII

III. GÂNDIREA CA SISTEM DE OPERAȚII

IV. GÂNDIREA CA SISTEM DE NOȚIUNI

V. GÂNDIREA CA PROCES DE ÎNȚELEGERE ȘI REZOLVARE DE PROBLEME
VI. ROLUL GÂNDIRII ÎN SISTEMUL PSIHIC UMAN

VII. TIPOLOGIA GÂNDIRII

 II. CARACTERISTICILE
GÂNDIRII

1. CARACTERUL PROCESUAL – Gândirea se desfășoară pe VERTICALA CUNOAȘTERII (ca proces

ascendent și descendent) și pe AXA TIMPULUI (trecut, prezent, viitor)

2. CARACTERUL MIJLOCIT – Gândirea este mijlocită de procesele cognitive senzoriale (S.P.R) și de

cunoștințele stocate în memorie care sunt vehiculate cu ajutorul
limbajului.

3. CARACTERUL ABSTRACT / FORMAL – Se referă la faptul că gîndirea se ghidează după reguli,

norme și legi ale logicii.

4. CARACTERUL FINALIST – Demersurile gândirii sunt îndreptate spre un scop bine definit:
REZOLVAREA PROBLEMELOR și LUAREA DECIZIILOR
 VERTICALA CUNOAȘTERII

ascendent descendent
(inductiv) (deductiv)

AXA TIMPULUI
trecut prezent viitor
 II. CARACTERISTICILE
GÂNDIRII

1. CARACTERUL PROCESUAL – Gândirea se desfășoară pe VERTICALA CUNOAȘTERII (ca proces

ascendent și descendent) și pe AXA TIMPULUI (trecut, prezent, viitor)

2. CARACTERUL MIJLOCIT – Gândirea este mijlocită de procesele cognitive senzoriale (S.P.R) și de

cunoștințele stocate în memorie care sunt vehiculate cu ajutorul
limbajului.

3. CARACTERUL ABSTRACT / FORMAL – Se referă la faptul că gîndirea se ghidează după reguli,

norme și legi ale logicii.

4. CARACTERUL FINALIST – Demersurile gândirii sunt îndreptate spre un scop bine definit:
REZOLVAREA PROBLEMELOR și LUAREA DECIZIILOR
 II. CARACTERISTICILE
GÂNDIRII
Din testul simulare la BAC 2021
1. CARACTERUL PROCESUAL – Gândirea se desfășoară pe VERTICALA CUNOAȘTERII (ca proces ascendent și
descendent) și pe AXA TIMPULUI (trecut, prezent, viitor)

2. CARACTERUL MIJLOCIT – Gândirea este facilitată de experiența perceptivă, de reprezentare, iar toate
aceste date sunt stocate în memorie și vehiculate prin intermediul limbajului.
(Gândirea nu operează direct asupra realului, asupra obiectelor şi fenomenelor, ci asupra informaţiilor furnizate de senzaţii şi percepţii,
asupra celor evocate din memorie sau obţinute prin combinările imaginative și este mijlocită de limbaj.)

3. CARACTERUL FORMAL – Gândirea se ghidează după reguli și norme ale logicii, utilizează judecăți,
avansează ipoteze pe care încearcă să le verifice.
4. CARACTERUL ABSTRACT – Gândirea extrage și utilizează însușiri esențiale și cu un grad ridicat de
generalizare

4. CARACTERUL FINALIST – Scopul gândirii este, în ultimă instanță, elaborarea unui model mintal, a unor
explicații și a unor răspunsuri cu privire la implicațiile, la consecințele situațiilor problematice.
 1. Ascendentă 2. Descendentă

 Este dirijată de datele observației,  Este dirijată de legi, reguli,

de experiențele individului, inclusiv norme, principii
cele perceptive, de imaginile
mentale acumulate timp

 Este un demers de tip inductiv, de  Este un demers de tip deductiv

la particular la general
Formele procesării
 Este modul natural de evoluție a
gândirii umane
din anumite legi se deduc
categorii de obiecte (de la general
la particular)
 Este o evoluție a gândirii realizată
prin învățare și educație

 Este o cunoaștere bazată pe  Se impune gândirii noastre, derivă

informațiile obținute prin din nivelul cunoașterii umane, la
procesele senzorial-perceptive și un moment dat.
prin reprezentări
 III. GÂNDIREA CA SISTEM DE OPERAȚII
Analiza este operaţia de descompunere, în minte, a unui obiect în elementele sale componente şi
de apreciere a semnificaţiei fiecărui element în cadrul întregului.
1. ANALIZA ȘI SINTEZA Sinteza este operația inversă analizei și constă în reconstituirea, în minte, a unui obiect întreg, din
elementele sau însuşirile sale, date izolat.

Comparația presupune evidențierea, pe plan mintal, a asemănărilor și a deosebirilor esenţiale ale

obiectelor şi fenomenelor pe baza unui criteriu.
2. COMPARAȚIA

Abstractizarea este operaţia de reţinere, pe plan mintal, a anumitor trăsături fundamentale ale
obiectelor şi neluarea în considerare a altora, considerate secundare. Este o formă superioară de
analiză.
3. ABSTRACTIZAREA ȘI
Generalizarea este operaţia de extindere a însuşirilor unui obiect asupra unei categorii de
GENERALIZAREA obiecte.

Concretizarea este operatia inversa abstractizarii, prin care exemplificam o insusire abstractă.
4. CONCRETIZAREA ȘI
Particularizarea este operatia opusa generalizarii, adică indicarea unui element reprezentativ
PARTICULARIZAREA pentru o clasă de obiecte.

Raționamentul inductiv surprinde regularitatea și facilitează extragerea și formularea unei

concluzii generale dintr-o multitudine de cazuri particulare
5. INDUCȚIA ȘI DEDUCȚIA Raționamentul deductiv pornește de la general, prin inferențe și implicații și ajunge la cazuri
particulare.
 IV. GÂNDIREA CA SISTEM DE NOȚIUNI

Noțiunea (conceptul) este unitatea informațională de bază a gândirii.

Clasificarea conceptelor după criteriul esențialității și necesității

Concepte empirice Concepte științifice

- Instabile - sistematizate
- Probabiliste - neutre
- personalizate - reflectă legitățile realității
 V. GÂNDIREA CA PROCES DE ÎNȚELEGERE ȘI
REZOLVARE DE PROBLEME

Înțelegerea și rezolvarea de probleme sunt 2 procese inseparabile ale gândirii

Înțelegerea este funcția esențială a gândirii care determină gradul de conștientizare, de către om, a
lumii în care trăiește.

Exprimă cel mai bine dimensiunea procesuală a gândirii

Este o integrare de însușiri într-o reprezentare generală

ÎNȚELEGEREA

Este rezultatul impunerii unor modele explicative ale

realității prin învățare, instruire, educație
 MECANISMELE ÎNȚELEGERII

Realizată ca CUPLAJ INFORMAȚIONAL Realizată ca un sistem ASOCIATIV

ANALOGIA – Înțelegerea unui lucru în relație cu alt lucru

SPONTANĂ

FORMELE ÎNȚELEGERII -
DISCURSIVĂ
 b. Rezolvarea de probleme

Rezolvarea de probleme

In psihologie prin problema intelegem orice situatie care implica niste obstacole de natura cognitiva, adica niste necunoscute. O situatie
devine o problema daca solutiile necesare pentru a ne adapta la acea situatie nu pot fi gasite imediat, pe baza experientei anterioare
(Cosmovici, Iacob, 1998, p.163).

Pentru un student intrebarea "cat fac 2+2" nu reprezinta o problema, deoarece pe baza experientei anterioare stie sa raspunda imediat.
Aceeasi situatie pentru un elev din clasa I ar putea fi problematica.

Rezolvarea problemei inseamna depasirea obstacolelor. Aceasta se poate realiza prin recombinarea si imbogatirea cunostintelor, in
functie de cerintele problemei. Pentru a rezolva problemele pot fi folosite strategii algoritmice sau euristice (Miclea, 1999, p. 294).

a. Algoritmul este alcatuit dintr-un sir de operatii care se aplica intr-o anumita ordine, pana cand se ajunge la rezolvarea problemei.
Daca cunoastem pasii, operatiile necesare, gasim cu siguranta solutia problemei. (Ex. extragerea radicalului).

Atunci cand folosim algoritmi utilizam gandirea convergenta, reproductiva. Aceasta forma a gandirii este orientata spre gasirea unei
singure solutii (convergenta) si se bazeaza pe utilizarea unor formule sau a unor deprinderi care au fost memorate (reproductiva).

b. Cele mai multe probleme cu care ne confruntam sunt probleme complexe. In aceste cazuri exista foarte multe cai care ar putea fi
incercate pentru a se ajunge la solutie. De regula nu avem nici timpul, nici posibilitatea de a le incerca pe toate. In aceste situatii folosim
strategiile euristice, adica incercam sa gasim calea care ne conduce cu cea mai mare probabilitate spre solutie. Strategiile euristice sunt
proceduri care limiteaza numarul de cautari. Utilizarea acestor strategii nu garanteaza nici gasirea solutiei, nici faptul ca am gasit cea mai
buna solutie. Aceste strategii sunt folosite si in creatie.
 b. Rezolvarea de probleme

Problema este un obstacol cognitiv în relațiile dintre subiect și lumea sa, o dificultate teoretică sau practică, o lacună
a cunoașterii, o situație față de care subiectul nu are un răspuns elaborat

Starea inițială

Problema se definește prin Operații

Starea finală
 STRATEGII DE REZOLVARE A PROBLEMELOR

STRATEGIA ALGORITMICĂ se folosește în rezolvarea STRATEGIA EURISTICĂ se folosește pentru rezolvarea

problemelor bine definite, cu cerințe clar formulate problemelor slab definite, cu cerințe vag formulate

Punerea problemei

Formularea ipotezelor
ETAPELE PROCESULUI REZOLUTIV
Testarea ipotezelor

Verificarea

1. Presiunea timpului 5. Starea emoțională

FACTORI CARE INFLUENȚEAZĂ 2. Noutatea problemei 6. Motivația
REZOLVAREA PROBLEMELOR 3. Dificultatea problemei 7. Oboseala
4. Ambianța
 VI. ROLUL GÂNDIRII ÎN SISTEMUL PSIHIC UMAN

Este procesul de cunoaștere care asigură înțelegerea esenței lucrurilor

Asigură înțelegrea relațiilor logice dintre lucruri

Gândirea ocupă un loc central în
sistemul psihic uman Se bazează pe celelalte funcții și disponibilități ale subiectului

Acționează ca mecanism de comandă și control asupra celorlalte

procese/fenomene psihice

Trăsăturile și funcțiile conștiinței își găsesc expresia lor cea mai înaltă în
structura și dinamica gândirii.
 VII. TIPOLOGIA GÂNDIRII

Gândire analitică

Pe baza raportului analitic-sintetic

Gândire sintetică

Gândire intuitiv-concretă
Pe baza raportului concret-abstract
Gândire abstract-formală

Gândire divergentă
În funcție de modul de orientare
Gândire convergentă
 EXEMPLE SUBIECTE BACALAUREAT - subiectul II B.

3. Construiți un exemplu prin care să ilustrați strategia algoritmică de rezolvare a problemelor. 4 puncte (2022)
3. Construiți un exemplu prin care să ilustrați aplicarea strategiilor de tip algoritmic. 4 puncte (T1/2021 si T9/2021)
3. Construiți un exemplu prin care să ilustrați una dintre operațiile gândirii. 4 puncte (T3/2021 si T10/2021)
2. Precizați trei caracteristici ale unuia dintre procesele menționate la punctul 1. gândire+limbaj - 6 puncte (T2/2021 si
T7/2021 si T9/2021)
2. Precizați trei caracteristici ale unuia dintre procesele/fenomenele psihice menționate la punctul 1. gândire+ imaginație 6
puncte (T10/2021)

4. Argumentaţi, în aproximativ cinci rânduri, ideea conform căreia în rezolvarea problemelor complexe, slab definite,
strategiile de tip euristic sunt preferabile față de cele de tip algoritmic. 4 puncte (T4/2021)

4. Argumentaţi, în aproximativ cinci rânduri, faptul că înţelegerea este funcţia esenţială a gândirii. 4 puncte (T2/2021

și T7/2021)
4. Argumentați, în aproximativ cinci rânduri, faptul că înțelegerea este un rezultat al procesului gândirii. 4 puncte (T8/2021)
 EXEMPLE SUBIECTE BACALAUREAT - subiectul II A.

A. În coloana din stânga sunt enumerate operaţii ale gândirii, iar în coloana din dreapta sunt numerotate enunţuri
adevărate referitoare la acestea. Scrieţi pe foaia de examen asocierile corecte dintre fiecare literă din coloana din
stânga şi cifra corespunzătoare din coloana din dreapta.

a. Comparaţia 1. Operaţia de descompunere, în minte, a unui obiect în elementele sale componente şi de

apreciere a semnificaţiei fiecărui element în cadrul întregului.

b. Generalizarea 2. Constă în reconstituirea, în minte, a unui obiect întreg, din elementele sau însuşirile sale,
date izolat.

c. Analiza 3. Presupune evidențierea, pe plan mintal, a asemănărilor și a deosebirilor esenţiale ale obiectelor
şi fenomenelor pe baza unui criteriu.

d. Sinteza 4. Operaţia de reţinere, pe plan mintal, a anumitor trăsături fundamentale ale obiectelor şi
neluarea în considerare a altora, considerate secundare.

5. Operaţia de extindere a însuşirilor unui obiect asupra unei categorii de obiecte.

(T6/2021) 12 puncte