Memoria Memoria- este un proces psihic care const n ntiprirea, recunoaterea i reproducerea senzaiilor, sentimentelor, micrilor, cunotinelor etc.

din trecut. Memoria definete dimensiunea temporal a organizrii noastre psihice, integrarea ei pe cele trei segmente ale orizontului temporal trecut, prezent, viitor. Memoria este: structur (organizarea sistemelor mnezice) proces (activitatea sistemelor mnezice) Structura memoriei. Metafora spaial. Din cele mai vechi timpuri, memoria era reprezentat de ctre cercettori ca un depozit de cunotine, unde fiecare informaie i are stabilit locul. n dependen de ct de mult sunt asociate informaiile ntre ele, este determinat distana ntre ele. Astfel structura este rigid, pe cnd cutarea este foarte flexibil. Neoconexionismul. Cunotinele sunt reprezentate prin conexiuni i patternuri de activare a anumitor uniti. Astfel, cunotinele nu au o locaie concret. Ca i structur, memoria cuprinde 3 tipuri de depozite: 1. Memoria senzorial 2. Memoria de scurt durat 3. memoria de lung durat. Memoria de scurt (MSD) se refer la o memorie cu o capacitate limitat care intermediaz informaia ntre memoria senzorial(MS) i memoria de lung durat (MLD). Un alt termen pentru memoia de scurt durat este memorie de lucru. Memoria de scurt durat este, de fapt, stocajul senzorial, ntruct excitaia provocat n organele senzoriale, pn a ajunge n centrii din cortex, parcurge o serie de "staii" intermediare, ntmpinnd rezistene, ceea ce face ca stimularea s aib o inerie, deci s dureze pn la 0,25-0,50 dintr-o secund.
MEMORIA EXPLICITA Cunotinele reprezentate verbal sau imagistic, evideniate prin probe de reproducere sau recunoatere formeaz memoria explicit a subiectului uman. Ea se numete explicit , deoarece coninuturile ei sunt accesibile contiinei i pot face obiectul uneireactualizri intenionate Memoria implicit (non-declarativ sau procedural) designeaz cunotinele non-declarative ale subiectului (ex: reguli de execuie, deprinderi motorii sau cognitivecare nu sunt accesibile contiinei i nu pot face obiectul unei reactualizri intenionate.

Teoriile recunoaterii i reproducerii. Teoria celro 2 procese: 1. Cutarea informaiei n cunotinele anterior stocate 2. Decizia vizavi de relevana informaiei. Reactualizarea cuprinde ambele procese, pe cnd recunoaterea doar unul. Teoria cutrii asociative. Asumpiile: 1. Reprezentarea cunotinelor n memorie are urmtoarea structur: cuvndtul, semnificaia, contextul nvrii, cuvintele nrudite. 2. n cazul recunoaterii, mai multe aspecte ale cunotinelor sunt activate/ 3. n cazul reactualizrii, un singur intem din reprezentare este activizat, astfel reproducerea fiind mai complicat.

Imagistica este o specialitate tiinific recent, care reunete o larg varietate de tiine n scopul studierii modului n care se formeaz, nregistreaz, transmit, analizeaz, proceseaz, percep i se stocheaz imagini ale organelor sau esuturilor, prin diferize tehnici, cu scopul de a le folosi pentru a diagnostica bolile.

Cunotinele se mpart n cognitiv-penetrabile i cognitiv-impenetrabile. Comportamentele i mecanismele psihice care se modific n funcie de cunotinele pe care le are subiectul se numesc cognitiv-penetrabile, Ex.: recunoaterea unei litere se face mai uor dac este prezentat ntr-un cuvnt dect dac este prezentat ntr-o combinaie de litere fr sens

Care-I asigur ctigul maxim. b)vizeaz omniscient sub decident.aceste modele presupun c n luarea deciziei sub cunoate toate alternativele i o selecteaz pe cea optima.exist multe situaii n care nr alternativelor este finit i cognoscibil.aceste modele prescriu nu descriu i de aceea poart numele de modele normative ale deciziei.

Pentru a rezolva o prob trebuie generat o reprezent sau trebuie accesat o reprezentare preexistent. O reprezentare include: 1o descriere a situaiei date;2 operatori sau aciuni pentru schimbarea situaiei 3teste pentru a determina dac finalitatea a fost atins.Problemele sunt numite bine structurate dac situaiile, operatorii i testele finalitilor sunt clar definite i slab structurate, in msura in care acestea sunt vag definite.

Reprezentarea imaginilor Sistemele visual ale org vii percep mediul nconjurtor 3dimens prin intermediul inor latici de senzori de lumin bidimens(ex.retina din ochiul mamiferelor) i refac spatial 3D prin integrare temporal sau vedere binocular. n pofida faptului c senzaia este de camp continuu al imaginilor percepute,laticea senzorilor este discrete. n sistemele tehnice imaginate de om,aceste propriet se pstreaz,inform imagistic din mediu nconjurtor se proecteaz pe latici bidimensionali de senzori de lumin i astfel se discretizeaz spatial iar semnalele de la fiecare sensor se discret n timp i n valoare astfel nct imaginile ajung n sisteme de calcul sub form digital pentru prelucrare i analiz.

Procesrile informaiilor de la palierele periferice ale sistemului cognitiv spre cele centrale se numesc analiz ascendent. Procesrile pe baza informaiilor deja deinute de sistem se numesc analiz descendent Ex.: trsturile feei umane sunt mai uor recunoscute dac sunt plasate n contextul unei figuri umane Codarea sematica a cunot O serie de investigaie au relevant posibilt pstrrii n memorie a caracteristicilor vizuale ale unor stimuli chiar i dup cteva luni de la sarcina de memorare a acestora.MLD are o extensie mai mare dect memoria sematic incluznd i unele caractr senzoriale ale stimulilor.(ex.subec memoreaz semnificaia imag i abia apoi detaliile imagistic. Ex.perechi de litere n succesiune,sarcina lor era de a stabili daca a 2l era ident cu pr Decizia Elborarea unui numar de strategii alternative si alegerea uneia dintre ele Modele descriptive-se mai numesc modele ale raionalitii limitate. Ele postuleaza ca decidentul avand resurse de timp si de calcul limitate este silit sa recurga la diferite euristici de decizie si la reprezentari simplificate ale alternativelor, asupra carora trebuie sa hotarasca. Rezultatul este un model simplificat al situatiei de decizie, in interiorul caruia se presupune ca subiectul se comporta rational. Constrans de propriile limite cognitive si de timp, subiectul decident va alege alternativa satisfacatoare, nu neaparat cea optima. Modele normative-i au originea n tiinele economice i au la baz 2asumii.a)principal asumie a modelelor normative este cea a raionalitii sub decident,se presupune c n luarea unei decizii sub uman se comport rational cutnd ntod alternat

Strategii cognitive Vorbind despre scheme i strategii in luarea deciziei, implicm practic factori cu rol predictiv in comportamentul decizional, cum ar fi: schemele cognitive, familiaritatea i accesibilitatea, "ancorarea" alternativelor, disponibilitatea in memorie, retro-evaluarea alternativelor, eroarea jucatorului Scufundarea deciziei intr-o schema cognitiva Multe din datele experimentale prezentate in finalul cursului precedent, cum ar fi asimetria dintre pierdere si castig, pot fi explicate prin scufundarea deciziei intr-o schema cognitive Familiaritate si accesibilitate Ancorarea alternativelor D. Eroarea jucatorului

UITAREA

Diminuarea, degradarea si disparitia materialului encodat are la baza mecanismul uitarii semne ale uitarii: imposibilitatea reamintirii unor evenimente, date, info, fie in totalitate, fie doar partial; recunoasterile si reproducerile mai putin adecvate sau chiar eronate

Formele uitarii: Uitarea curenta, cotidiana se datoreza faptului ca in mmorie operam cu reprezentari ale obiectelor reprezentari adeseori foarte schematice, care, cu timpul, daca nu sint reactualizate, se atrofiaza Uitarea represiva serveste ca protectie impotriva gindurilor anxioase- Uitarea provocata / traumatica uitam evenimente si info ca urmare a unui soc, traumatism, afectiuni virale; pierderea memoriei apare cel mai frecvent disimulata: nu sint reamintite unele evenimente izolate; se conserva expresiil curente, dar cele complicate dispar, sint pastrate evenim. Trecute, dar cele recente se uita.-Uitarea prin simultaneitate- Uitarea regresiva o data cu inaintarea in virsta, de cele mai multe ori dat. Degenerescentei progresiv a tesuturilor cerebrale.- Uitarea dirijata, voluntara uitam ceea ce vrem sa uitam- Uitarea dependenta de imprejurari stergerea din minte a imprejurarilor in care info a fost engramata, a detaliilor, a aspectelor particulare

Paivio (1971) a ajuns la concluzia c obiectele sau imaginile acestora pe care le percepem sunt encodate att sub form de imagini, ct si sub form verbal (prin denumirea lor), pe cnd cuvintele sunt encodate numai verbal.. Astfel, Allan Paivio (1986) concepe teoria codarii duale, potrivit careia ar exista doua sisteme simbolice {verbal si nonverbal) care stau la baza. cognitiei umane, deci la procesarea informatiei. Sistemul verbal stocheaza si proceseaza inf lingvistica, n timp ce sist nonve stocheaza si proceseaza imaginile Kosslyn-considerc imagi pot implica att forme analogice,ct i propoziionale ale represent cunoaterii i c ambele forme influenez represent i manipularea mental a imaginilor,astfel o parte din ceea ce cunoatem despre imag este reprez ntro form analogical percept, iar o alt parte este repreznt intro form propoziional.

Rezolvarea de problem Rezolvarea unei probleme inseamn transformarea unei situaii date intr-o situaie dorit sau finalitate Rezolvarea de probleme poate avea loc in interiorul minii umane, in interiorul unui computer, intr-o combinaie a celor dou, sau in interaciune cu mediul.

Etapele de rezov a probl 1. Encodarea adic, citirea i formarea unei reprezentri mentale a cuvintelor i a punctuaiei insoitoare; 2. Inferarea adic, determinarea relaiei dintre termenul (a) i termenul (b) 3. Stabilirea corespondenelor determinarea a ce este termenul (c) i cum corespunde el cu termenul (a) 4. Aplicarea adic, generarea unui termen (d) pe baza aplicri regulii relaionale termenului (c) 5. Formularea rspunsului